Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Carte Biologie Clasa A X A PDF

    Uploaded by

    elefantul2005
    35 views75 pages

    Original Title

    kupdf.net_carte-biologie-clasa-a-x-a.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    35 views75 pages

    Carte Biologie Clasa A X A PDF

    Uploaded by

    elefantul2005

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 75
    in organismele pluricelulare, celulele form nbluri numite fesuturt interdependente, au aproximativ aceeasi forma, structura si acelagi rol fiziologic i Toate tesuturile, vegetale si animale, rezulta din celula-ou (zigot), prin § _Hisiogenecd, proces care implicd diviziuni mitotice suecesive si diferentiere celulara Mai multe tipuri superior ~ organe, iar m uiiese sisteme de orgiane; indeplinesefunctil fundamental ale organismului elaie,nutite, reproducere. Particularitatile diferitelortipuri de tesuturi si organe sunt determinate de modalititile specifice de adaptare la medi gi de gradul de evolutie. Toate acestestructuri se aflaintr-o stransd interdependenta, subordonandu-se gului ~ organismul, care functioneaza ca un tot unitar (fig. 1) TESUTURI VEGETALE Tesuturile vegetale, ca si celulele din care sunt constituite, sunt mai putin diversificate, in comparatie cu fesuturile animale. La plante se disting doud tipuri fundamentale de fesut (meristeme) §i definitive (adulte). Un tesut este 0 grupare de celul are cestea Fig. 1. Organismul - un tot unitar. i: embrionare TIPUR! DE TESUTURI VEGETALE ] Rol, localizare Clasificare, caracteristici [A Tesuturl embrionare ay +2 celule mici, cu pereti subj) Gitoplasma abundenta, nucieu voluminos ‘ + Sunt nediferentiate $i nespe- ae alzate __tesut ++celulele se divid continuu emetic — ‘ apical a. primare: | - asigura cresterea in lungime a organelor plantel + apicale | =n vérful ridin, tupin gi ale ramiicaitr lor +intercatare | -intomeduri la tupinie articulate (gramines) Varf de radacing , secundare (lateral): |< spuse lateral fat de axa ncn sau tpi, | se feeaza dn fesut definitive la plantele bienale si perene (ce cresc In grosime) | la care celulele se divd altemativ ‘pt interior $i spre exterior scoana + camblu libero-lemnos (vascular - dispus in clindrl oapyal ta zon8 generatoare lser | ero-femnoass, pre exterior, cambiy_ ‘iver secundarlar spr interior erin secundar eee = tenancies ~~ duramen | = (imategrnd) 2 TIPURI DE TESUTURI VEGETALE Clasificare, caracteristici Rol, localizare + Telogen (cambiu suberofelo- | - zond generstoare suberofelodermica dispusa in dormic) | afara cilindrutul central; produce spre interior, felo~ derm (scoarté secundard), iar spre exterior, suber Tulpina ~ structura secundara: 4. suber; 2. felogen; 3. scoaria; 4. liber secundar; §. cambiu vascular; 6. lemn de B. Tesuturi dofinitive (adulte) toarmd; 7. lemn de primévard; 8 ine! anal - mult diferenfate 5 foarte 9. lemn primar; 10. mad raspandite; se clasicd In 1. jesuturi de aparare: = protejeazé organele vegetative gi reproducatoare ale plantei (la radacina au si rol de absorbtie a. epiderma - acoperd frunzele pe ambele fete, A = un singur strat de celuie radacinie, tulpinie tinere gi turtite, al caror perete extern, | mature (Fara crestere in grosime) =~ 4 impregnat cu substante = unele celule epidermale ‘grase, formeaz’ cuticula metamoriazate formeaza: impermeabitd pentru lichide | papile. peri, perisori absorbant si gaze; este termoizolatoare) | stomate etc a. exodéhmat ~ primut strat ai scoartei radacini, care se suberifica | - preia rolul de protectie cand rizoderma se exfoliaza . endodermar | - utmu! strat at scoarfei idacinl, cu rol Tn protectia ~ coluie cu pereti partial cilindrulu central suberificati | = circulatia ape! absorbite (prin celule de pasa) | d. suber | - acopera supratata radacinilor ¢I tulpiniior lemnoase ~ pluristratificat (formeaza de exemplu, pluta la stojarul de piutd Colule moarte cu pereti | - este intrerupt din loc in loc de lenticele, prin care impregnati cu subering planta realizeaza schimburi gazoase cu mediu! (substanta grasa) ‘Suber culenticels: 1 lenticela; 2. epiderma, 3. suber, 4. felogen; 5 fetoderm 2. tesuturi fundamentale = abundente in corpul plantelor cu structuré primara (parenchimatice) | = rolur diterte: asimilati, depozitare, absorbtie, = celule cu pereti subir, | conducere, sustinere, secretor variate ca marime gi forma, cu muita citopiasma ‘. parenchim asimilator + In organele fotosintetizante (mai ales, in frunze cule eu un numar mare de | ezOfi, format din tesutul palisadic si fesutul lacunar) cloroplaste | b. parenchim de depozitare tupini subterane sau in rédacinituberizate, in = colule cu vacuole mari Sominje etc. unde sunt depozitate diferte substante paronci eerfr ~ carats plateoracvaice, dar prezent in © Ears contr nregult gi | fnze (est lacunar). tn lave directa cu stomatete inal spspl nrcaluare pine | in epiderma infroara cueer | Parenchim aeritor din frunza de nur (1), aan Epiderma (A) $i par epidermal (8). Granule de amidon (1) in tubercul de cartof. ‘ofiunite Fi lectille marcate cu asterise apartin currieulumului diferent ar TIPURI DE TESUTURI VEGETALE | reaheide (peretiransversal | continu), la angiosperme Glasiicare, caracteristici_| Rol, localizare <. parenchim acviter in frunze suculente ale plantelor din regiunile calule mari, cu vacuole care | secetoase (de exemplu, a Agave, Aloe) contin apa, mucitagit = rezerv de apa pentru perioade lungi de seceta Parenchim acvifer la Aloe. 3. Tesuturi conducstoare raspandite in intreaga planta asigura ciculatia seve! \vasculare) vasele conducitoare, in asociatie cu parenchiml s inat specializate ‘cu fesutul mecanic ce le inconjoar’ formeazd rezultd prin articularea cap la | fascicule conducatoare: ‘ap a unor ceiule alungite; | «de lemn si de liber dispuse alternativ in citindrul pereti lor transversali dispar | central al rédacinii omplet sau numai se liberolemnoase, in ciindrul central al tulpinit si perforeaza In frunza (nervurile) - transporta apa si sarurile minerale (seva bruta) de la radacina la frunze + vase lemnoase (xilem): celuie ‘moarte cu peretgnificati sunt Vase lemnoase (1) persist), la feng si gimno- perme sau trahee (tuburi + vase liberiene (fioem): celle vi, nucleate, cu peret trans- versal cu perforai(tubur cluruite) = transporté substantele organice sintetizate de frunza (seva elaborata) 'a celeiaite organe ale plantel Vase liberiene: 1. celule anexe; 2. vase lberiene: 3. placa ciuruita 4. Tesuturi mecanice (de susfinere} . colenchim* tesut viu, elastic celule cu pereti ingrosat neuniform = conierd planieior rezisienia si elastictate - asigura organelor o anumité pozive CN” in spatiu (In petiol, peduncul etc.) ML 2 ». sclerenchim* tesut mort, rigid = celule (sferice sau alungite) cu peretilignificati uniform - formeaza jesutul .scheletic” al organelor mature (de exemplu, fibrele textile de lain, cénepa etc.) Colenchim. 5. Tesuturi secretoare + Secreta dette substante (uieun eterice,alcaloz, Colule cu continut dens (de | Fagin, latex, cauciuc etc.) substante sintetizate) care pot | - prezente sub forma unor buzunare, canale ‘izolate sau grupate secretoare, peri epidermali secretori etc hele substanje sunt folosite in metabolismul plantei (produse de secrete) Biale sunt score dn | circuitul metabolic (produse -uticuls —- epider: calule y secretoare de excrefie) z AE paronchin 8 ar secretor din da levantica (A) si Canal excretor din Pets Sn de portocala (8). frunzade pin. _| (5 Parenchim celule secretoare \y~ epiderma S.parenctim over Sclerenchim, J Tesuturile vegetale sunt rezultatul histogenezei. Meristemele asigura cresterea, iar tesuturile definitive sunt specializate pentru anumite functi | PRACTICUM Tanita 1m Realizatj secfiunitransversale prin difente fragmente de organe vegetative fixate in maduva de soc. Pune} sectiunile pe o lara fntr-o picatura de apa, in care ati adugat albastru de metilen. Acoperit cu lamela. Observati preparatele la microscop. Identiicali tipurle de tesuturi, Caracterzat-ie! 1 Rupeti o frunzd de mugcata gi desprindeti ugor o portiune din epiderma inferioard. Realizati preparatul microscopic si examinat-| Desenatl in caiete 3 si notat! legonda. f . 1m Razuit ugor, cu varful unui bisturiu, suprafata sectonata a unui tubercul de ; cartol. Realizali preparatul microscopic 3i examninat-Identifcati tipul de fesut 91 observati caracteristicie granuielor de amidon WH Detasati o frunza tanaré din vartul tuipin ce ciuma-apelor (Elodea canadensis). Realizati preparatul mi $\ examinati-|. Recunoagteti tipurile de fesutur W Lua o frunzi de menta sau o petalé d degete. Ce constatati? Expical Realizal) sectiuni fine din coaja une! po Descopenit formatiunile specifice 1 i 51 stviti-o ugor intre ? caminat-e la microscop. de fesut x ® EVALUARE : = 4. Definit: fesutul, histogeneza, meristemele prmare si secundare, fesuturile + defintive (de aparare, parenchimatice, vasculare, mecanice $i secretoare). 2. Compara 2. traneele cu traneidele = ». disounerea vaselor de lemn $i de liber In r3d0ina, wipna, frunza «. colenchimui cu sclerenchimul 3. Corelat particulate structurale ale unor tipuri de tesuturi din prima coloana, ‘cu functile or specifice din coloana a doua 1. xem ‘A realzeaza fotosinieza 2 tesut palisadic B. conduce seva brtd 3. oem C. asigura elastictate organelor piantei 4 colenchim D. conduce seva elaborata Dezvoltarea ontogenetica (individual) a animalelor incepe la fel ea la | plante, de la celula-ou (zigot) | La endoderm, mezoderm) se diferentiaza fesuturile yjoritatea animalelor, din cele ‘ve! foife embrionare (ectoderm, se formeaza organele 5i sistemele de organe. “Tesuturile animale sunt mult mai dive comparativ cu fesuturile vegetale Ele se clasificd in patru tipuri fundamentale: 1. tesut epitelial, cu rol de protectie, secretic sau receptie a unor stimuli; 2. fesut conjunetiv, cu funcyii multiple: de legaturd, sustinere, rezistentS, formarea clementelorfigurate sangvine, depozitarea unor substante de rezervl ete 3. fesut muscular, capabil de contracjii musculare, componenta activi in realizarea miscatii 4. fesut nervos, cu rol in generarea si conducerea influxului nervos precum $i in coordonarea tuturor activitatilor organismului cate si mai complex organizate ative a, in atele aiete side lesut rdea Wi intre ‘cop, ture 2). van, 1ca la vderm, rele si nnizate imuli; stents, Vaetc activi rervos . : | omen TIPURI DE TESUTURI ANIMALE pluristratificat Epiteliu stratificat (din epider- ‘ma unui embrion uman). ce cilindrice simpie (epiteliul mucoasei tubului digestiv de la stomac pana la rect, avand rol de absorblie; mucoasa trompelor uterine) b. pseudostratiicate* (epitelultraheal) ‘ucla situa a inallimi diferte dau un aspect de falsa stratiicare «. stratificate” + pavimentoase cheratinizate (epiderma) sau echeratinizate (epiteliu! mucoasei bucale, esofagiene etc.) + olindrce stratiicate (epiteliul ureterelor, vezici urinare etc.) bazala Epitellu unistratificat simplu. 2. epitelli glandulare + oelulele au funchi’ secretoare; ele se ‘asociazii cu fesut conjunctiv, vase de sange si nervi, formand glande = sunt tei tipuri de glande: a. glande exocrine = prezinta canal de excretie prin care produsul secretat este eliminat ia exterior (giandele sudoripare, sebacee) sau in cavitati (Glandele salivare, gastrice, intestinale) b. glande endocrine secreté hormoni pe care elbereaza direct in ange; colulele secretoare sunt dispuse sub forma de: mase epitsiale, coxioane, fall, ©. glande mixte = au at&t formatiuni exocrine cat gi endocrine (pancreas, ovar, testicul) 3. epitelli senzoriate + celule specializate in recepjionarea ‘timatior extemi sau intemi; sunt insopite de Celle epiteiale de sustinere cu rol protector intra in structurajfeceptoriior de la major- tatea analizatodior Mugure qustitiv (receptor pentru gust) 1. celule senzoriale cu cll; 2. coluld epitoials de ‘susfnere: 3. fore nervoase senzitve;4.nerv gustatv. TESUTULEPITELIAL 1 T - Clasificare, localizare | + acoper’ supratajaextema | dupé functie se clasficd i ule cilindrice 2 corpulu si cdptuseste 4. epitelil de acoperire organele cavitare in piel gi in mucoasele organelor cavitare + calule de difrte forme, + dupa numarul de straturi si forma ceivielor strains unite, agezate pe’ |e clasifcd in | 0 membrana bazalé 2. unistretiicatet | + Sub aceasta se afl fesut + pavimentoase simple (tunica interna a | Cconjunetiv cu rl trofic vaselor sangvine, pleura, pericard, pertoneu) | + fut este vascularizat; hranirea | ~ cybice simple (canale de secretie ale se realizeaza prin dituzie Glandelor, brontioie) + poate fi unistatifcat sau fesut Gonjunctiv — membrana| Caracterstich este vasculrzat 4. Tesutur conjunctive moi ‘ gleatuit din celule conjune- | a. fesut conjunctiv lox tive, fibre (de colagen, in proporte ogald: celle, fire, substants | elastin, revicuine) si | tuncamentaia Substanfa fundamentals | - in tegument gif interior corpulu i tof |S Gupa consistenta acesteia | - rol de sustines | pot f: mo: semidure sau dure b. fesut reticut = predomina celulele + fibre de reticulind in retea “in ganglion imfaticl, spina, maduva osoas’ = ro) hematopoietic gi de sustinere «. fesut adipos* | = predomina celule globuloase, cu nucie|/a | parr, ci acumuat do arts in hipoderm, in jurul unor organe:(rnichi globi ocuiar ete.) | sfeau roe =| * predomind fete colagene gi de rtcuina Sons | ~in fasci,tendoane, aponeoze, capsuele nor organe (rigichi, icat, splina) oes e.fesutelastic” : = predomina fibrele elastice | 3 2 EE | - inte mece ater mai aors | SRT arteré pulmonara) | “Jesutconjunctiv elastic. . 2. Tesuturi conjunctive semidure (cartilaginoase) | “lezistente i elastice - celule cartilaginoase (condrocite), adapostte in cavial (condroplaste, fibre colagene si | Gastice gi ‘sybstanté fundamental (condnnd), imoregnatd Gu sar de Ca si Na ea foanears | «a Sele o matrice catlani | | Simembrané {poncondry), acesta hrdnest Cartajl care nu este vascularzat ja. esut hiatin® | redomina substanta fundamentala | | In'schetetu! embrionulu, cartisjele costae, laringeale, traheale etc | », fesut elastic esut cartiaginos hialin | | P evomina fexele de elasind 1. paler Receeetal Beales bt ete 3 Screte on wont roe « predomind fibrele de colagen = in discurile intervertebrale | 3. Tesuturi conjunctive dure (osoase) | = tel tipuri de celui: osteablaste care secret oseina osteocite (ovalare, turtite, cu multe | pretungin, adapostite in cavitati ~ osteopiaste) | steccase (cee gigarie, muinuceste Tesut osos: ‘arhitectir osului defniiv gi ai celui fracturat ‘Jesut cartilaginos fibros: | 4. tamele osoase: 2. osteo-._| oseina, impregnata cu sérun fostocaicice _*_concrocte: 2 condroplast; . |_ plaste cu osteocte |_ se depune sub forma de lamele osoase 3. fibre de colagen 8 Tesut osos compact: 4. Jamete osoase concentrice; 2. canal Havers; 3. osteocite, ‘Sénge. JESUTUL CONJUNCTIV Clasificare, localizare | a fesut osos compact = formeaza peretele cafizei caselor lung! si lamelele superiale ale oasetor scurte $i late b. fesut 0808 spongios = in epfizele oaselor lungi, in interiorul Coaselor scurte si late + lamele osoase ((rabecule) deimiteaza | cavitati (areole) cu maduva hematogend 4. Sngele | “eonsiderat un tip aparte de yosutconjunctiv ~ oelulele sunt elementele figurate (eritrocite, | ieccocte, rombocte), lar substanta | fundamentals esto plasma | =igura angportusubatanflor si comunt cares dre dertoleysutut s1organe | ‘a. eritrocitele (hematille sau globulele rogii) | “eslle sdute anuceate “forma Giscoidal, biconeav8,produse in | maduva osoasa rope, contin hemogobina | olin anspor gazolor respira | © toucostete (globule ab) = celule nucleate de forma si dimensiuni diterite ‘ol in apérarea organismuiui (imunitate) «. rombocitele tragmente celulare libereaza factor de coagulare a sAngelui pentru oprirea hemoragilor (hemostaza) + plasma = contine apa $i diferte substanje minerale si organice | = rol in transportul nutrienilor gi produgilor de | catabolism ‘Tesut osos spongios: 4. areole; 2. trabecule: 3. osteocite 2 3 Elementele figurate: , 4. e7itrocite; 2. ieucocite; 3. trombocite, acteristicl ccna Sane siceees scope ee Ee ecor a Pee cae a [eae wearers int fn alcdtuirea mugchilor striati nucle 4. Tesut muscular striat ~ in alcdturea muscilor scheletic, in muscu: ‘atura limbi, fringe, a porjunii supercare 2 esofaguli, In unele sfinctere (anal gi vezical, fexterne), in mugchi extrinseci ai gobior ocular = celule cindrice alungite, poinucteate (fibre musculare); - miofibrele, dispuse paralel cu axul longitu eal fore, eortTomnate Gt Tilfamante (roase de rrczind gi subtid de acting = mioflamentole de miozind si capetele bere de actin formeaza discun inftunecete, in central cirora $0 afl banda H lurinoasé; miofiamentele de-actind formeaza discun clare In mijiocul e&tora:se-atié: membrana Z = situarea discurior a acelagl nivel precum 51 aiternanta lor dau aspectul stat transversal ai fibrelor musculare striat Revoles, rueotls striatit uclel \ A Tesut muscular striat JesuTu muscuLaR Caracteristici T Clasificare,localizare ~ distanfa dintre dou membrane Z succesive cconstiule sarcomeruf ~ unttatea moxfofuncto- ald a mofo nS | = scunarea fixelor musculare state (contract) se datoreazd alunecarii miofilamentelor de actina printre cele de miazina i ‘Scurtarea sarcomerului in timpul contractiei musculare: 1. miofibrit&: 2. disc clar: 3. dise Intunecat; 4. banda H; 5. sarcomer, 6. acting; 7. miozin8; 8. membrane Z. 2. Tesut muscular neted in peretii organelor interne, ai vaselor sangvine, in piele etc + contractitinvoluntare | = fibre fusitorme, cu un nucleu mare, central | -lipsa striagiior transversale: miofiorilele nu | sunt organizate in sarcomere ci sunt dispuse | la Intémplare, alunecdind unele peste altele in timpul contractiel musculare 3. Tesutul striat de tip cardiac” + in miocard (muschiu! inimi) + contract involuntare = funcfioneaza ca un sincliy + fibrele muscuiare alungite si ramificat, cu un nucieu central vin In contact unele a Gu atee la nivel iscurorintrcalre imercaler = ==2SR, | miofriele au stuclurd SemanaToare cea a Rorelor state scheletice TESUTULNERVOS Caracteret Neuron win In alcdturea organotor_| "grad that de derenjere si speciakzare nervoase genereazé gi conduce nfuru’ nerves “format ein neurni si celule | nu se aide fpseste controzemu) dhale (resrogi) = leat gin corp cellar preungin “pie prlungiie neuronior |. dendte ~ numeroase, curt, ramicte patrunde in organele si | conduc influxu! nervos centripet (aferent) Jesvturie corpulu, avand rol de |b. axan — unic; conduce influxul nervos celui fetegrator ai functilor acestuia | (eferent) este acopent succesiv de tre’ tunic: feaca de mieting, cu tol de protectie, nutritie $i izolare a fibre! nervoase; teaca Schwann, alcatuitd din celule glale care secrets ‘mielind; intre doud celule Schwann se af’ © stranguiatie (nod) Ranvier, teace Henle, conjunctiva, cu rol trafic gi de protectie. 10 JESUTULNERVOS acd de misina \ dlopleems nudes al caluet Schwann Alcatuirea unui neuron. Aspectul tecii de mielina + organite speciice neuronior: = corpuscuii Nis! (In corpul celular gi la baza denditelor; ro In sinteza proteineior neuronale = neurofbie (in corpul celular si in prelungin; rot de transport $i sustinere "Neuronil sunt legat!inre el prin singpse cu ajutorul mediator chimich. + Celulele gliale + forme si dimensiuni dente; ii pastreaza capactatea de dnvziune = rok susinere, protect, rfc (fac legatura cu vasele de sAnge),fagoctar (distrug resturle de neuroniateraf), cicatizeazs fesutul nerves etc. Structura unel sinapse: 1. axon; 2. sensul influxului nervos; 3. mitocondrie; 4. buton terminal; 5. vezicula; 6. fanta sinapticd; 7. mediator chimic; 8. membrana postsinaptic aaa {1 Folositi preparate microscopice fixe si examinati secuni prin: piel, ciferite segmente ale tubuluidigestv, glande, carta, os, vase sangvine, miocard, mugchi scheleic, mAduva spinéri, scoarta cerebral8. Idenificatitipurle de {esuturi,caracterizai-e gi ncadrae In schemele de ciasicare studate. 1H Rézuit usor cu o spatula ster fala supetioaré a imbireaizali un preparat microscopic gi colorati cu o picatura de solute 1% albastru de metilen Odservatceluele epitaliale poliedrice din mucoasa bucals 1 Odservat la microscop tesut cartiagins prelevatdint-un stem de broasca 1 Observal ia microscop {esut 0808 prelevat din opercull unui peste mic sau din partea centrala a carenei unui pul de gain8 1M Disocal dint-un mugch,o fibrS musculard cu ajutorul unui ac, coloraf-o cu 2.3 pieduri solujie alcool de carmin 1% si puneto pe lama int-o picdturs | eclcorna, Ooservat, la microscop statiie Wansversle; cobra cu abasty fF _ipeton 5% i cteona mud rumeog | 1 Desprinde un mic agment cin mduva spin de vi = punetH pe ama Int-o | picatur de albastru de metion. Disociali cu ace fine, Examinati la microscop. . - 4 I Tesuturile animale (ee au un grad 4. Enumerati pure fundamentale de tesuturi animate. mai mare 2. Precizal citerle de ciasifcare ale fesuturior epiteliale gi conjunctive. de diferentiere 3. Descoperi analogi inte tipurile de fesutur vegetale gi animale. Dati exemple : 4, Asocial! corect notiunile din cele doua coloane: si sunt 1. mucoasa bucalé ‘A. unistratificat cubic mai specializate 2 epiteliv vezic urinare ——B. pseudostratficat ; 3. epiteliu! bronhiolelor ©. cilindric stratificat decat 4. epiteliu traheal . pavimentos stratiicat necheratnizat tesuturile vegetale. il SRR evatuare i fcenen sae cove 4. discurl intervertebrale 5. Alegeti raspunsurile corecte! Miofibrilele a. sunt organite comune tuturor celulelo; ». contin proteine contractile; . sunt organite specific celulelor musculare: 4. contin fibre musculare contractile. ©. Completati corect spate lacunare, 8. Peretele diafizei oaselor ungi este alcatuit din fesut osos. 'b. Areolele fesutulu osos spongios contin ©. Tesutul muscular strat este alcatuitdin formate ain 4. Miofibniele sunt formate din mioflamente groase de $i subtide. @. Sarcomer! constituie untatea morfofunctionala a f. Tesutul muscular neted prezinta contract el se carac- tertzeaz8 prin lipsa ‘miofibrilele nu sunt organizate in i 9. Dendnitele conduc infuxul nervos. iar axonul Ft h, Teaca de mielind este secretata de 7. Completati tegenda desenuiui alditurat; indicati sensul de conducere a influxului nervos in dendrite $i axon, 8, Recunoastetitipurile de lesuturi animale din imaginea de mai jos si precizati elementele de identiicare. Completati spatile lacunare ale legendei D. fesut fbros DB a7 pe cal carac- ecizal) Capitol I Toate organismele realizeazi un schimb permanent de materie, energie s informatie cu mediul inconjurator. Ele iau din mediu substantele de care au evoie si prin asimilayie (anabolism) le transforma in substanfe proprii. O parte dintre ele, prin descompunere, dezasimilatie (catabolism), servesc la icetea energie metaboli Pe parcursul evolutiet oi pentru indeplinirea unor functi distinete: de mutrtie, de relate si de reproducere. sanismelor au aparut si s-au perfectionat structuri + Functiile de nutritie sunt: digestia, respiragia, circulasia 51 excretia, Ele includ: procurarea hranei si transformarea ei in substane nutritive ne sare; asimilarea acestora de catre celule; producerea energiei; conducerea sub- stanjelor in organism; climinarea substanjelor toxice sau nefolositoae (Lig. 1) + Funcfiile de relatie sunt: sensibilitatea si miscarea. Ele includ: recep- onarea si prelucrarea stimulilor (excitatilor) din mediul de viata de catre rganism, precum si elaborarea de rispunsuri adecvate prin care acesta se ate adapta si integra intr-un mediu mereu schimbator (fig. 2). + Functia de reproducere asigura perpetuarea speciilor (fig. 3). Toate functiile sunt indeplinite de structuri care interactioneaz& si astfel, organismul functioneazd ca un tot unitar i I FUNCTII DE NUTRITIE Procesele implicate in functiile de nutritie sunt comune tuturor organis- nelor, fiind comparabile; modalitatite de indeplinire sunt insd diferite Dupa modul de nutritie, organismele sunt: + autotrofe, care isi sintetizeaz’ substantele organice necesare din sub. stante anorganice (plantele verzi) + heterotrofe, care utilizeaza drept hrand direct substanjele organice existente in mediu (animalele. Exista si organisme care se hrnesc atit autotrof, cat si heterotrof; ele sunt mixotrofe (de exemplu, plantele semiparazite, plantele camivore et.) Reprezentantii acestor moduri de nutritie in ecosisteme sunt + plantele verzi ~ autotrofele ~ care se constituie in producitorii de uubstanta organica: + animalele ~heterotrofele ~ care reprezinta consumatorii (de diferte grade). Functiile de nutritie: digestia, respiratia, circulatia si excretia satisfac necesitatile permanente de substante si energie ale organismelor. Fig. 2. Receptionarea stimulilor din mediu. Fig. 3, Reproducerea la mele 13 | Odservati organele unei plante cu flor. Amintiiova rolul fiecdrui organ. Observati un mamifer. Amintiti-vé principatele ‘isteme $i organe, precum gi rolul lor Recunoasteti pe dierte plange gi mulaje, organele i sistemele de organe care Indeplinesc functile de 4. Definit) principalele functii ale unui organism. 2. Definit termenii: autotrof si heterotrof 3. Dati exemple de organisme autotrofe si de orga- risme heterotrofe. 4, Comparati modul de nutritie al unei plante supe- Fioare cu modui de nutrite ai unui mamifer. Formulay) conctuzi! rutile fa mamiere, NUTRITIA AUTOTROFA ‘Unele monere (bacterii verzi sau purpurii si algele albastre-verzi), protiste (alge) si plantele verzi se hrinesc autotrof. Dupa sursa de energie necesara pentru sinteza substantelor organice, ‘organismele autotrofe se clasificd in fototrofe (fotosintetizante), care utilizeaza ‘energie luminoasa (plantele verzi) si chimiotrofe (chemosintetizante), care utilizeaz8 energie chimicd (bacteriile sulfuroase, nitrificatoare etc.) lumina Ho . eae co; O, FOTOSINTEZA duce: Y Fotosinteza este procesul prin care organismele fototrofe sintetizeaza Fit Frunza~ principalut organ. _ > ciorotia activata Fig 3. Modelul functionarit unui fotosistem. Prin fotosinteza, organismele care contin clorofila igi sintetizeaza substantele organice din substante anorganice cu ajutorul luminii, H,0 si CO,. \& Evidditierea substanfelor organice (amidonuiui) produse in fotosintezé. Tine} la Tunerte 5-6 ile o planta (mugcata), dupa care acoperito frunza cu o banda de staniol Laisa planta la lumina cdteva zie, Detagati apoi runza si desprindet {ola de staniol (ig: 6). Fierbet frunza in apa clototita, apo in alcool ciocot i se introducel-o in iod in toduré de potasiu. Frunza se coloreaza in albastru, cu exceptia zonei acopertte, care raméne decolorata. De co? 1 Evigentierea necesita CO, In foto- sintez8. Realizali montajul din figura 7 folosind o planta pe care ati tinut-o la ‘ntuneric,Introducey) 0 runza Int-un vas cu solutie KOH (care absoarbe CO.) Dupa cateva ore, din planta tinuta Ia lumina desprindeti doua frunze: martorul gi cea din vas. Extrageti pigmentil clorofiieni gi colorati cu KI, Numai frunza martor se va cojora tn albastru, De co? 6. Evidentierea amidonutui in trunza de muscata. 1. Defint: nutriia autotrofa, fotosinteza, organismele fototrofe, organismele chimiotrofe, fotosistemele. 2. Ce adaptan prezinta frunza pentru fotosinteza? 3. Dap exemple gi de alte organe ale plantelor In care are loc fotosinteza. 4, Completati spatile lacunare: + Pigmenti asimifatori se gasesc in \ eirealizeaza captarea siconversia ‘sunt organizafiin contri de reactie este 5. Alegeti raspunsunie corecte! + Tesutul bogat In cloroplaste este: 1. epiderma superioara; b. fesutul palisadic; c. epiderma inferioara; d. tesutul lacunar. + Sinteza ATP-lui are loc 2. in etapa de lumind, b. in etapa de Intuneric; c. la nivelul nucieulut d. in citoplasms. 6. Dezvoltati cateva idol legate de prezenta si Importanta oxigenulul si a dioxidului de carbon in natur8, facand gi © conexiune cu poluarea atmosterica 7. Explicati de ce in zonele impadurite aerul este mai bogat in oxigen $i ce efecte au asupra oamenior. | INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU | ASUPRA INTENSITATI FOTOSINTEZEI* Intensitatea fotosintezei depinde de mai multi factori de medi, Mai impor- | a tanfi sunt: lumina, temperatura, apa, sdrurile minerale precum si concentratia | de dioxid de carbon. \ + Lumina este factorul principal care influenteaza fotosinteza prin inten- sitate gi compozitie. Fotosinteza incepe la iumind siaba,fiind mascati de respirajic pind la o iluminare de 100-150 lucsi, dupa care devine evidentd; creste pana la 50.000 ues siimane constant pana la 100 000 lcs, apoi scade pnd la ncetarea complet in timpul nopfi (la plantele tubitoare de turnin). Dintre radiatiile spectrului luminii, razele rosii determina cea mai mare intensitate a fotosintezei © Temperatura (jig. 1). La majoritatea plantelor, fotosinteza incepe in Fig 4-tnfuentatemperaturiiasupra jul temperaturi de 0°C; la conifere, fotosinteza are loci la eemperaturi mai intensitatifotosintezeila cartofscizute (~ 6°C). La plantele de origine nordic (de exemplu, la cartof), 16 i i Ed sitatea fotosintezei ereste direct proportional cu temperatura pani la [yo es mamas \ Tet 30°C, iar la cele de origine sudicd (de exemplu, la castraveti) creste pani | >rindott 40°C, dupa care scade si se opreste in jurul temperaturii de 50°C. | tit sise + Apa. Fotosinteza creste proportional cu un continut in apa de pana la atu, cu + din greutatea proaspat, dupa care scade progresiv. Cand apa se afl in | state prea mare in frunze (peste 80%) se ingreuneazi aprovizionarea cu vema + Sarurile minerale. in anumite concentrati, sArurile minerale, mai ales ‘Concentraia CO,(%) de amoniu, cu fosfor, azot si potasiu maresc intensitatea fotosintezei. Dac 5 2 influenta concentratiel CO, -sc concentratiile optime, substantele pot deveni toxice. Aplicarea rationala qin aer asupra intensitatii foto- ingrigimintelor minerale determina obtinerea de recolte mari si de calitate. ‘© Concentratia de CO, din atmosferd este relativ constanti (0,03%). Ea satrap crdaniee! complexe De mentionat c& erbivorele au gmilaze foarte active sio secretie enormi. © Sunt descompuse Jiva (60 1a bovine, 40a cabaline, zilnic) care inmoaie cantiat cu ajutorul raje $1 alcalinizeazd pH-ul din stomac 7 zy enzimeior specifice Digestia gastricd. Mamiferele carnivore au stomac foarte extensibil. . depoziteaza cantitaji mari de hrand pentru un timp indclungat. Alterarea in nutrimente. este impiedicata de aciditatea sucului gastric datoratd acidului clorhidric, < face propice gi actiunea enzimelor proteolitice proteine ——"P"""__p» oteine mai mici (encima proteoltiea) Digestia gastric a erbivorelor este conditionaté de prezenta unei flore bionte (bacterii). Flora bacteriand determina procese de fermentajie, care .compun celuloza, transformand-o in glucide ce pot fi absorbite in ierbarul egitoarelor. Resturile tree in ciur si sunt remestecate. Digestia propriu-zisa realizeaza in stomacul glandular 43, Digestia intestinala are loc in duoden si constituie digestia finala a nei. Se realizeaza cu participarea sucului pancreatic, suculut intestinal sia Jei secretata de ficat si depozitata in vezica biliara, Substanjele degradate ial sau cele neatacate in digestia gastricd sunt scindate chimic, sub actiunea zzimelor proteolitice, lipolitice si glicoitice, in functie de substrat (fig. 1) | SUCUL PANCREATIC + incotor, alcaln (pH = 8) datonta biocarbonatilor (noutraizeaz’ aciditatea chimului gastric); ficat + produs de secretie al ficatuiu + alealind (pH = 7-8) au confine enzime emulsioneaza grasimile | proteine P88 __y. proteine mai mici paz’ pancreatica pancreas {ime —— I acts grasi + glceral riers ponereet y glucide mai mich vezies bila canal cistic ‘canal coledoc~ | canal pancreatic accesor duoden canal pancreatic principal SUCULINTESTINAL + produs de glande ale mucoasel intestinale + Contine: mucus, bicarbonati (pH = 6) (neutralizeaza chimul gastric) si enzime proteine mici_P22%828_ aminoacia | lipaza intestinal’ acizi gragi + olicero! | —_Szaharidaze 5, giycom ructaza, galactoz8 29 30 Unde _Resturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros, a cérui flor micro- fia) {diana sintetizeaza uncle vitamine, produce fermentatii si procese de putrefactie. \Gi)__ Auloc de asemenea procese de reabsorbjie a apei, a unor electrolit si in final, |) se vor forma materile fecale La mamiferele erbivore cu stomac pluricameral, intestinul gros este slab dezvoltat, la cele cu stomac unicameral este bine dezvoltat si chiar continua procescle de digestie chimicd de la nivelul intestinului subtire, La carnivore, intestinul gros este scurt si predomin& procesele de putrefactie f Rezultatul tuturor proceselor de digestie chimica este obtinerea nutrimen- | ty | telor, adic&: glucoz3, aminoacizi, acizi grasi si glicerol (fie. 2). Numai in v "4 \ aceasta forma simplificatd, nutrimentele pot traversa mucoasa intestinala pentru Slucord eminoaciai sci} gras! 4 fj absorbite in sAnge sau limf¥, care le distribuie prin circulaye, cetulelor. Usilizarea nutrimentelor in celuld are loc astfel ~ aminoacizii constituie materialul de constructie (fol plastic) al proteinelor proprii speciei; = glucoza si acizii grasi satisfac nevoile energetice ale organismului, prin producerea de energie in procesul de respiratie celulara Fig. 2. Schema digest finale. 1 Evidenterea actiunii amiezel salvere asupra amidonuiui, Descompunerea amidonuivi tn zaharuti mal simple incepe in gura sub acfunea amaze’ salvare. Aceasta acjioneaza in medi slab acaln, neu sau slab aia (Salva are un astel de pH). Prin ferbere, amiaza salvara se degradeaza gi hidrolza nu mai are loc; prin re, tenzima reactioneaza din nou, dec inactivarea esto ravesibi. Pune int-un pahar olingurtd de amidon si tumati apd ferbint. Amestecat i asa la rit cateva ore, dupa care decantai de mai multe or. Vet obtineo solute de ‘amidon. Lua trl eprubete (EE, E,)9i tama in ecare 5 m sole de amidon. Adauga in TE, ~0 picdlurd de + Kl; apare 6 colorajealbasta caracteriticd; +E) m salva gi apoio pidtura de | + Ki; apare toto colrate albastr caracterisica; *€;— 1 mi salva gi dupa 30 0 picatura de I+ Ki apare o colori voiacee, rosie sau gable, care demonstreaza ‘ca amidonul a fost hidrolzat numai prin contacul ma prelunat cu salva; s-au obtinut produsi intermedia! mai ‘simpli (maltoza — un dizaharid). 18 Flu biel in digest» Apical pe dous lame de sla cite 0 bucdiicd de hate de itr imbibatd una cu apa i cea carbide pore sau de vs). Pune aol o pica de Ul pe focare hart. Picatura de vii de pe hata ibibo cu ap {si menine rma, pe cind vealaté piedtra se itinco po suprataja hart imbbaté cu bia. Ce concuzie desprindet? + Lunt dous eprubet in care tur pun Ul apa In una dn le addugat 5-6 my bi sagt. Vet observa formarea “el emai tomporare in eprubeta fra bias a unei emul permanente in eprubeta cu bie. Emulsile caro se men ‘fed 0 suprafeld mai mare de contact cu ipaza pancreatic ¢infestnal $aste! rasirte pot f usorscndate aoe ARGREUIRUARE i. ae 1. Realzat un tabel cu umtoarele rub eapeledgsto!chimic, sogmentle In care au lee, enzimele care tejoneocd, produ ruta completa! 2. Co gust capa plinea dacd o mestoca} 10 minute? Care este expicatix? 3. Azote corect nounie cin cae dous cloane 1 protine ~enzie proteolice A. ai gras + giceol 2. lide ~ enzime police B.glucoza oo 3. quis ~ enzime gicolice —. emosczi care 4. Rezolvati urmatoarea situatie problema: Daca la pranz mancali came de vité cu cartofi, precizat = ce substanje organice complexe vor fi transformate prin digestie; ce enzime 51 In ce segmente vor actiona ele; care va fi rezultatul ‘actiuni 5. interpretati gFaticul aldturat gi formulati conctuzit PARTICULARITATI STRUCTURALE $1 FUNCTIONALE, RR 4. glanda cu venin 2. dinfi veninogi; 3. i | ri micro- itrefacte. ALE SISTEMULUI DIGESTIV LA VERTEBRATE* jin final, La vertebrate creste eficienta proceselor de digestie si astfel se produce sransport mai rapid al hraneé seste slab Tubul digestiv este diferentiat in 4 segmente principale: cavitatea bucala continua ‘agul, stomacul si intestinul, ir glandele sale anexe principale sunt ficatul camivore inereasul, care s-au format din hipertrofierea unor glande intestinale utrimen- Numai in Fig. t. Thpurl de sistem ala pentra digestiv la vertebrat. ‘ulelor. 1 esofag: | 2. gusa, 3, stoma; sroteinelor 4, stomac triturator: 5. cecum vrata prin 6 intestin subtire: e T feat: 8. vezicd biiara = ie 10.reet. 1i simple slab acid in race, situmati ‘oltie de * cavitate buco-faringiand + mic (a pest | scurt (pest epitor) sictrile | + far dint (pesti care se | ftofagi) + lung (pest fitofagi) Dului digestiv) hranesc cu plancton) | + voluminos (la | + us lorici * strans | + cu dint (pest ftofagig esti rapitor) | rol In digeste gi absorbpe rorack ede | raptor) | + lipsa ia uni | + rectul se deschide in cloaca. | sia mai yr + lisa glandelor salvare | pest (crap) | la pest cartlaginosi: la | ; entar | | cella, cect prin oil anal | > | | we qrcie | «cove buat tags | + sot dato saclr, | « rep, ou pune snes = mul | can mirunf.comost |< peesie un [cu glande care | tn prima ened se deschid | po stv este | sau fara dint faringe propriu-zis | secreta mucus | cele doua giande voluminoase Tae ezvottat_| «limba prinde hrana prin pepsin | ~ ficatul si pancreasul ‘ate. 2 pesti | proiectarea in atara | + rectul se deschide in cloaca recea as mas HB | saci vocal Ta mascuil a Unor ane) protracti rele care REPTILE —_| « cavitate bucald larga | lung (la am + lung si larg la_| = dferenfjat in intestin subse | + segmentele | datorita modului de + extensi (a ger, | gerpi $i colon | | oigestive sunt | articulajie 2 mancibulei | ce Inghitpr8zi mar)| + musculos (ca | + numeroase anse la crocodi mai bine | + ding) pe faci gate case pipota pasérior) | sffroaste festoase | diferentiate | ale cavitati bucale: la crocodili si | = mucoasa intestinala confine. } “digesta gi | Tnceput de speciaizare broaste testoase | glande care secreta suc | absorbtia” | + mai multe generat de ssacular la | intestinal | cepind de | aint soparie ‘cat voluminos cu dou | | temperatura | + limba subjie, biturcats ‘numeroase | canale hepatice fp; mediviui. | si mobila (ia majortatea) ‘lande care * pancreas dezvatat ia reptiele | une au gland ex feerets sv gastic|camivore | me venin (din iransformarea = slandelor salvare) Capel unall peeaaenincs iba; 4. ding. 31 | comnos, + pancreasul mai dezvottat la | pasarile granivore Clase Cavitate bucala Esofag Stomac intestin | PASAR! * cavitate bucalé alungta. |=lung.cat lung | + dlferentiat n+ ntestin subtre cu multe anse; | sistemul | (eu clocul comos) mea gétul stomac glandular | in prima ans duodenala se | digestiv sufera | + dint lipsesc ‘ta baz - gus | (produce suc deschid conductele ficatulul $i | modifcdn in | fose nazale dezvottate | voluminoas& care | gastric gi enzime | pancreasuiul |concordania|+ glande micisalvare | inmagazineaza | proteoiice) gi | «la imita cu intestinal gro | cu adaptarea | (dezvottate la pasarie | inmoaie hana; |stomac trturator | sunt cecur!intestinale, unde | \azbor insectivore) si glande | cu lichidul laptos | (pipota) cu pereti | au loc absorbtia apei | mucoase (mai ales, secretat hranese | muscular unde | digestia celulozel (@e catre | | ta pasanie granivore) | pull alimentele suferd | o fora bacteriand) | | Fimba pujn musculoasé, |» faringele ipseste |transtormari |= fcatu are doi lob (a porumbel | | acoperité cu un strat | mecanice lipseste vezica biiara) | | | | L MAMIFERE (lectile anterioare) + Au dentiia, lungimea gi structura tubului digestiv adaptate ia regimul de hana (carnivor, erbivor, omnivor) | Tntrucat regimul de hrana al omului este omnivor, sistemul lui digestiv este asemanator mamiferelor omnivore, | ava ined unele paniculata, cum sunt: deni, lungimea tubulul digest, apendcele vermitorm ot SR Se 1. Inscreiint-un tabe! ditfertele componente al sistem digestv la verte- Eon Sistemul digestiv al as vertebratelor s-a brate 51 particuarititie morfo-unctonale tn raport cu regimul de hrana perfectionat in 2. Desoopery modaltah de prindere 9 nghire ehranel si adapta vezulate Foon nx fa cfr vertebrate stransa legatura CU 3, Expicay prezenia sau absenta unor segmente ale fubviui digest Ia vertebrate. i ata si. Awumentalcresorea gradu! de specalzare a cferelor segmente le mediul de viata $i muta digastv n sera vrtbratlor. regimul de hrand. 5. Care sunt procesele dost comune ce se pete n tub digest a vertebrate? BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV LA OM Hrana omului, ca si cea a animalelor, trebuie s& indeplineascd o serie de cerinte calitative si cantitative. Ea trebuie sa acopere necesitatile plastice si cnergetice ale organismului. Atat malnutritia cat si alimentatia excesiva sau neechilibrata perturba grav sandtatea Starea de sinatate depinde incontestabil de 0 alimentatie echilibrata si variati, dar si de modul de functionare a organelor digestive (ig. 1). Orice alterare in structura organclor si in desfSsurarea proceselor digestive creste receptivitatea la boald a organismului, La aceasta se mai adaug’ si nerespec- tarea regulilor de igiena personal 5 igiend a alimentatiei Dintre bolile sistemului digestiv la om, mai frecvente sunt: gastrita, ulcerul gastro-duodenal, toxiinfectiile alimentare, apendicita acutd $i hepatita viral acuta Gastrita este inflamagia mucoasei stomacului datoratd unci secrefii prea acide, stagnirii alimentelor prea mult in stomac sau datorita unor mese neregulate. Sucul gastric din stomac produce o senzatie de foame; daca nu se serveste masa la timp, aciditatea acestuia determina arsuri sau chiar dureri. Fig 1. Factor| interni de risc in producerea unor boli digestive: 1sa unor dint sau prezenta unor dinf carat netrataf;2.hiper- sau hiposecretie de sucuri digestive; contractii anormale ale intestinului sau ale vezici biliae. Cresterea aciditiii gastrice se produce gi in cazul consumului de alcool, Ulcer duodenal = vatului, alimentelor condimentate,cafelei sau al unor medicamente (mai fy | ite anee: | s. aspirina) care irta mucoasa stomacului GB ala se | Ca misuri de prevenire se recomandi respectarea orcle de masa si evita- [5 | \ stomac | one | consumului produselor sus-mentionate. Ls fee Ulcerul gastro-duodenal apare in multe cazuri ca urmare a unei gastrte / nunde | ite la timp (fig. 2), Se manifesta prin leziuni sau brese pe fata intend.a 3i | nacului sau a duodenului, unde a fost distrusi mucoasa gastricd sau ae care | odenala (iz 3) ta peste 90% din cazuri, ulceratiile gastrice sunt provocate Re pounce | bacteria Helicobacter pylori, care se fixeazi pe mucoasa digestiva si Duaden rela toxine ce distrug celulele mucoase. eee vottat la Simptomele care apar sunt: senzatie de arsura la stomac, foame dureroasi._ ulcer apare la nivelul duodenului, au durere ,sfredelitoare”, grejuri, balonare. in cazurile grave, dcerele pot singera (ulcere perforate) si atunei apar vome cu singe sau ne negre ca smoala (melene); este nevoie de interventie chirurgicala, Pentru investigarea medicald a stomacului si duodenului se folosesc toda endoscopica si cea radioloy bstanta de contrast Alegerea unei diete sindtoase si a unui stil de viata echilibrat poate ajuta prevenirea ulcerelor; de asemenea evitarea fumatului, alcoolului, cafelei Lee ‘inizate, alimentelor condimentate sau grase, stresului etc. ‘ Toxinfectile alimentare. Toate alimentele congin in mod natural cantitai rezuitate sci de bacterii, Toxiinfectile se produc cnd alimentele sunt manipulate defec- ‘20s, gitite insuficient sau depozitate inadecvat etc. Consumul unor astfel de mtebrate aaa alimente contaminate poate produce: greaté, vom, diaree, febri, dureri de ap, legin sau stiri de slabiciune. ‘ebrate? Prevenirea se face prin respectarea normelor de igiend Fig, 3. Leziune ulceroasa vazuta + spalarea mainilor cu api si sipun obligatoriu inainte de masa si de ®seopic. " preparare a mancarii; + spilarea legumelor 5i fructelor pentru gatit si pentru consum proaspat S_rie de * tacimurile, recipientele in care se prepara sau se serveste masa se vor plastice $i F spala cu apa si detergent; servetele de bucatarie se vor spala si cle destul de des; iva sau + camea se va fierbe suficient, astfelincat sa fie evitatriscul imbolnaviri, limentele vor fi depozitate in locuri adecvate (frigidere, cmiri ete.) ilibrata si + nu se vor cumpéra conserve/borcane care au capace adancite sau bombate. 4), Orice Apendicita acuta. Apendicita este inflamarea apendicelui vermiform si ive creste f} umplerea lui cu puroi, Se produce datorita dezvoltarii unei flore bacteriene pe nerespec- sturile alimentare care au patruns in apendice. Dac nu se intervine la timp _chirurgical, se produce perforarea apendicelui si continutul infectios pitrunde in 4a, ulcerul [ (sunt aerobionte). Ele traiesc intr-un mediu bine oxigenat. in urma oxidarilor complete rezultd CO,, H,O precum $i 0 mare cantitate energie dupa reactia C,H,,0, + 60, > 6CO,) + 6H,O + 675keal. Arderea propriu-zisd a glucozei este 0 oxidare rapida la temperaturi de ss de grade. In celule, reactiile de oxidare sunt lente si se desfisoard la produs intermediar + CO, 7 ~ energie (~ 30 keal.) {alcoa} sau acid organic) Nu se produce apa, iar cantitatea de energie rezultata est decat cea eliberata in respiratia aeroba, deoarece o mare pi in produsul intermediar. Respiratia anaeroba este caracteristic& ciupercilor si bacteriilor, dar exist si la plantete superioare si tesuturile animale, Astel, datorita respira robe, plantelé superioare din cuTfurife maunidate pot supravietui cateva zile La animale, in celulele muschilor supusi unui efort prelungit, aportul de oxigen este insuficient pentru respirajia aeroba. De aceea, in muschi, p respiratia anacrobi se acumuleaza o mare cantitate de acid lactic. El este toxic si blocheazé contractia fibrelor musculare; astfel apar crampele musculare, Mare parte din el (4/5) va fi transportat de catre singe la ficat, unde va fi folosit la sinteza glu Respiratia anaeroba la bacteri si ciuperci se numeste fermentatie. Dupa natura produsului obtinut, fermentatiile sunt de mai multe tipuri alcoolica, lacticé, acetic’ ete. Fermentatia alcoolic& este produsi de unele ciuperci: drojdia de bere, drojdia-vinului ete. (Fig. 1). Glucoza este transformata in alcool etilic, CO, si energie. Aceasta fermentatie are aplicaii la fabricarea painii sia bauturilor alcoolice. ,Umflarea” aluatului de paine ca gi fierberea” mustului se datoreaza bulelor de CO, degajate. ozei, Z ‘omoari drojdia Av se evapor aleootat aluat—» fermentatie sour" "pine apa calda (aluatul creste) drojdie de bere+ faind Fermentagia lacticd este produsa de unele bacterii (fig. 2). Molecula de glucoza este rupta in dowd molecule de acid lactic. Aceasta fermentatie se aplicd ta obtinerea laptelui acru, iaurtului, la prepararea muraturilor, a nutrefurilor murate etc. Fermentatia acetied este produsé de anumite bacterii care transforma zaharurile sau alcoolul etilic in acid acetic. Are aplicati la fabricarea ofetului alimentar (fig. 3), Un tip particular de fermentatie, cu mare rol in circuitul materiei in natu, este putrefactia. Substratul respirator it constituie resturile vegetale i animale, Se sunt degradate anaerob pana la hidrogen sulfurat, amoniac ete. sub actiunea unor bacterii de putrefactie In evolutia viet pe Terra au apdrut mai inti organismete anaerobe, care acetice se dezvolts la suprafata trdiau intr-o atmosfera séraca sau lipsita de oxigen. Mai tarziu, pe masura sumulirii oxigenului liber, rezultat din fotosintezd, s-a extins tipul aerob de 18 Punerea in eviden{a a fermentatiel alcoolice. Int-un vas de sticlé puneti o intermediar solutie de glucazad 20% gi cateva bucajele de drojdie de bere. Inchideti vasul cu un dop prin care trece un tub de sticld al cdrui capat se introduce intr-0 ompunerea , 5 a eprubeta cufundataintr-un crstalizorplin cu apa (fg. 4). Tineli un timp vasul la ae ate CH, 0,+60, JeH,0,+60,0600,1+6H0 | se realizeaza pormanent (2 sinoaple) ie dependent’ de lumina Cinna, | “ni a dno CO, plata fs dn med O, | jianimale, prays oe ee my a planta lind [penta etmind CO, | cete, sub fp DartacimindO, __{plarta eliminé CO, _______| | pinta stocheaza enorga chimicd [planta elbereazb energie chinicd Sognuid dn converts enero! | robe, care | (incase | Fig 1. Schimbul de gaze pe timpul pe masura — a | zilei si al noptii in procesul ne misura [ara ocnoxgano caro contin Tare och toto exponen pant dav | fotosintcd(cayeata gros) ain loroplaste (frunze, tulpini ete.) | mal al In frunze, ja niveiul stomatelor| cel de respiratie (sageata subire) | 37 epiderma Co, inferoara deschiderea stomatei Fig. 2. Schimbul de gaze respira- torilia nivetul frunzei. colule deschiderea stomatice stomatei (ostiola) Fig. 3. Stomata. Frunza este organul principal prin care se realizeaza schimburile de gaze respiratorii Plantele nu dispun de organe specializate in respiratie aga cum sunt de exemplu, pliménii la unele animale. Structurile respiratorii nu sunt foarte diversificate datorita metabolismului scizut 5 al necesarului de energie redus. Labriofite, plante de talie micd, schimbul de gaze se realizeazd prin difuzie Ja nivelul suprafetei corpului La plantele superioare, organul principal in respiratie este frunza. Aici schimbul de gaze are loc la nivelul stomatelor si numeroase din fesutul lacunar al franzelor (Ti. 2) Prin stomate se realizeaza schimbul de gaze in respiratie si fotosintez gi se elimina vaporii de apa prin transpiratie. O stomata este formata din doua celule stomatice de forma unor boabe de fasole, care Iasi intre ele o deschidere (ostiola) (fiz, 3). Pereti celulelor stomatice sunt inegal ingrosati. Deschiderea gi inchiderea stomatelor se dato- reazA variatiei turgescentei celulelor stomatice in functie de Jumind, umiditate, temperatura aerului ete; cnd turgescenta este mare, pereti celulelor stomatice se intind si ostiola se largeste ~ stomata este deschis "Tae La majoritatea plantelor, Stomatele Sunt mai tiumeroase in epiderma inferioard; la frunzele plantelor care plutesc (de exemplu, nufir), ele sunt rnumai in epiderma superioara; plantele Subiierse sunt lipsite de stomate, Plantele respira sf prin celeTalte organe (radicina, tulpind, floare, simanya). De exemplu, ridacinile respird mai ales, la nivelul perisorilor absorbant. Asa se explica de ce plantele au nevore de soluriaerate Unele plante acvatice (de exemplu, chiparosul de balta) au radicini respiratorii (pnewmatofori); la majoritatea plantelor acyatice, schimburife de {gaze se fac intre gazele dizolvate in apa gi organele imersate, la nivelul epider- melor celulare, Plantele de dimensiuni mari (arborii) au in scoarya niste deschideri ~ fenticelele ~ cu rol in respiratie, dar si in transpiratic. Respirafia aerobi la plante se poate evidenfia dupa: consumul de substanta organica, consumul de oxigen si dioxidul de carbon produs. * Dupa consumul de substangé organicd. Procesul respiratiei este insotit de pierdere de materie, datorita oxidarii unei parti din substanjele organice. ‘Substantele organice oxidate in respiratia plantelor autotrofe sunt cu predilectie zaharurile, Substratul principal este glucoza care se formeaza in fotosintezd sau provine din descompunerea amidonului, In cursul germinarii semintelor ‘leaginoase, lipidele constituie substratul respirator principal, Proteinele sunt folosite in respiratia plantelor numai atunci cnd nu sunt rezerve de glucide si lipide, Plantele heterotrofe oxideaza diferite substante organice in respiratie dupa cum le gasesc in mediu: ghucide, proteine, acizi organici et. + Dupa consumul de O,. Organele plantelor aflate in stare de repaus necesita mai putin oxigen decat cele aflate in stare de activitate, Asa de ‘exemplu, seminfele uscate au nevoie de mai putin oxigen decit seminfele germinate + Dupa dioxidul de carbon produs se exprima de obicei intensitatea respiratiei, Organele aceleasi plante respira cu intensitate inegal8. Cel mai intens respira florile, apoi frunzele, tulpina sila urma, ridacina si semingele, La acelasi organ, fesuturile tinere cu celule care se inmultesc si cresc respira mai intens decat cele batrane. | spatiilor intercelulare tenes ‘m sunt de unt foarte ‘pie redus. rin difuzie inza, Aici ereelulare ysintez’ gi na_ sabe celutetor or se dato- umiditate, stomatice epiderma , ele sunt mate. simanta). angi. Asa 1 ridacini aburile de ul epider- arf nigte stant ste insotit organice. rredilectie otosinteza ‘emintelor ‘inele sunt glucide si respiratie de repaus 2. Aga de seminjele tensitatea Cel mai aingele. La sspiri mai 1m Evidentierea respiraiei la plante: 4 dupa consumul de substantS organica. Luali 40 de cariopse de gra $i Seterminat! greutatea lor Inainte de germinatie i dupa germinatie (cdnd respiratia este intensa). Ce constatati? Explicati! dupa consumul de oxigen (¥. experienta din pagina 35): ‘e. dupa dioxidul de carbon produs (v. experienta din pagina 35). tm Lua} doua ghivece: unul cu seminte uscate, iar altul cu o planta. Asezalrie fe cate un suport inr-un vas cu apa de var. Ampasali ambele vase la Intuneric Peo un clopot fecare (fg. 4). In care vas se va Schimba mai repede culoarea lichidului? De ce? 4. Ce se Infelege prin respiratie aeroba la plante? 3. Somparat schimburie gazoase dintre planta gi medi In cele doua procese: iotosinteza gi respiratie. P Gentfical procesu! si scrief ecuatia chimica sugerata in modelul structural alaturat 4. Alegeti raspunsurile corecte! Piantele iau oxigenul molecular pentru respiratie din ‘a alte substanfe; b. So; ¢. ae; d. aps INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA INTENSITATII RESPIRATIE! LA PLANTE* Procesul de respiratie la plante este influentat de o serie de factori intern termi Factorii interni sunt + cantitatea de substanfa organicd ~ intensitatea respiratiei este mai re cand celulele au rezerve de substante organice. Frunzele plantelor expuse ve coare la care fotosinteza este intens& au si respiratia intens&, in comparatic cu cele de la umbra, a cAror fotosinteza este mai slab; * gradul de hidratare a protoplasmei ~ semingele uscate respiri mai slab, dar dacd fesuturile semingelor se imbib& cu apa, respirafia se intensificd ‘in germinatie); substantele organice se descompun in respiratie sub acfiunea cencimelor specifice numai intr-un mediu hidratat ~ intensitatea respirafiei scade pe masuri ce fesuturile imbatr ‘esc; fructele cAmoase isi reduc la coacere intensitatea respiratic » starea de repaus a plantelor sau organelor —respitatia tuturor plantelor «este minima iama; tuberculi,rizomii, bulbii, semintele in stare de repaus au 0 irate slab& din cauza temperaturii sc&zute si a inactivirii enzimelor piratorii Factorii externi sunt + temperatura cate exercité o influent’ majord asupra respiratici, La xajortatea plantelor, respiratia incepe in jurul temperaturti de O°C si crew ‘pind la 30-35°C (temperatur optima), dup care scade vertiginos; peste 40°C ED pe produce inacivareaenzimclor respiratrisirespiraiaseade pnd s preste ig, 1. Influenta temperaturl sees, Exist si except frunzele de confere pot respira chiar sila~20°C; _saupraresplratil a plants, Ej Fig. 2. Depozitarea porumbului. Cunoasterea factorilor care influenteaza respiratia plantelor permite folosirea unor metode de transport gi depozitare a produselor vegetale cu minimum de pierderi + concentratia de CO, $i O,. in concentratie de pana la 5%, CO, inhiba respiratia iar peste 15% intoxica celulele. in concentratie mai mic& de 1-2%, O, inhiba gi el respiratia;intre 21% - 50% respiratia se accelereaz8, dupa care scade brusc. Dintre organele plantelor, ridacinile suferd cel mai mult din ipsa de oxigen; de aceea in cultura, solurile trebuie aerate prin gripare, prasire ete + factori! mecanici cum sunt: téierea, inteparea, rinirea sau atacul unor daunaton intensified pentra o vreme intensitatea respiratici; are foc un consum mai mare de O, si se degaja mai mult CO,; de asemenea cre: cu céteva grade in zona afectata Aplicatié practice. Cunostinjele despre influenta diferitilor factori asupra respiratiei la plante prezintd o deosebita importants pentru: + piistrarea in depozite a produselor agricole si horticole, fird pierderi saw cu pierderi minime; sunt necesare temperaturi scAzute pozitive, 0 atmosferd imbogitita in CO, si cu continut redus de O,; + depozitarea Seminjelor in silozuri gi magazii; sunt necesare uscarea semin- telor prin vinturare periodica pentru asigurarea unei temperaturi $i umiditati ‘optime pentru fiecare tip de planta (de exemplu, 4-7°C pentru tuberculii de cartof, 12% umiditate pentru grat, porumb si 8% pentru soia etc.) (fig. 2); + uscarea completa a fanului pus in cdpite (in caz contrar se incinge mucegaieste mai ales, in central graimezit); + alegerea pentru pastrare numai a produselor vegetale sdndtoase, fri ni si neatacate de diundtori si ae 4. Corelati respiratia plantelor — factor interni ~ aplicali practice 2. Corelati respirata piantelor — factori exter’ — aplicaii practice. 3. Inscriei intr-un tabel compartv rezultatul concluzilor de la punctele 1 gi 2 4. Informati-va gi enuntati cele mai importante masuri agrotehnice care se aplica in agricuturd, inand cont de influenta factoriior externi asupra respiraiel plantelor cuttvate 5. Intocmiti dou fige cu valoti optime ale unor factori de mediy In cazul unei plante de culturé depozitata gi al unei plante cultivata in sera RESPIRATIA LA ANIMALE Majoritatea animalelor respird aerob. Animalele cu nutritie heterotrofa parazitara care trdiese tn interiorul corpului-gazdi (tenii, limbrici etc.) au 0 respiratie de tip anaerob; ele descompun glicogenul cu ajutorul unor enzime, Ja. CO.. HO siacizi organici (ynii foarte toxici), cu eliberare de energie Mediul si modul de viata al animalelor aerobionte au determinat adaptari morfo-functionale specifice. La animalele inferioare, schimbul de gaze se face pe toat suprafaja corpului datorita procesului de difuzie. Cresterea dimensiunilor animalelor a dus la sciderea raportului suprafay4/votum sia limitarea contactutui direct al mediului extern cu toate celulele corpului. Ca urmare, au aparut diferite suprafefe respiratorti de schimb care completeaza difuzia tegumentara. Pe ‘masura evolutie, ele au devenit mai subtiri si cu o suprafata mai mare, capabila si satisfaed necesitatile organismului °0, inhiba 1-2%, O, sare scade leoxigen; acul unor ‘nconsum nperatura ori asupra isau umosferi a semin- umiditati erculii de (fig. 2) neinge si ase, fara 4912. 2 se Spiratieh zul unei terotro ft ete.) au 0 renzime, zenergie, tadaptiri uprafata malelora i direct al t diferite sntari. Pe _capabila Suprafejele respiratorii s-au dezvoltat in stransA corelajie cu evoluia =mnului circulator, care transporta gazele respirator, la jesuturile si celulele ismului. Transportul se realizeaz3 cu ajutorul pigmentilor respirator: din (cel mai raspandit este hemoglobina), capabili de legaturi labile cu O ico. SISTEMUL RESPIRATOR LA MAMIFERE Schimbul de gaze respirator cu mediul extem se realizcaza lanivelul plimdnilr, Sistemul respirator la mamifere are un plan unic de organizare: cai ratorii $i plamani (Sy. 1), ig, 1. Sistemul respirator la om: 1. nari; 2. cavitate nazala; 3. faringe; 4. epigiota 5. laringe: 6. esofag; 7. trahee; 8. plaman stang 9, pléman drept; 10. bronhie principala stanga # Clile respiratorii sunt: fosele nazale, faringele, laringele, traheea onhiil Fosele nazale sunt doud conducte in care aerul este curdjat de praf, tn figura iatragmul se contracta (se aplatizeaz’) volurmul pulmonar cregte (plamanil se lérgese, find i de pleura care adera de cutia toracicé) + presiunea intrapulmonaré scade (1-2 mmHg) si gerul ‘nira prin trahee in plamani printr-un proces activ Ieatuite din Frecventa gi amplitudinea migcdrilor respiratorii variaza foarte mult in ese de necesitatile de oxigen. In general, la diferite specit de mamifere, in bronhii inhiote, bronthiole: a ‘La cetacee existd uncle adaptari care fac posible schimburile respiratori Jel, se rematc: marirea cavitatii toracice si reducerea numarului de coaste, de tranzitul =sierca numérului de alveole, dezvoltatea muschilor respiratori si prezenta f--terelor la nivelul bronhiilor, care opresc timp indetungat iegirea aerului din sani (de aceea pot rimane mult timp seufundate), sspiratori; ‘Scafandrii echipatiinadecvat sunt amenintati de ,betia adancurilor” atunci cand coboara la adancimi de peste 20 de m datorita dizolvarii azotului in singe \(fig. 2) La o depresurizare brose3, azotul se degaja sub form de bule de gaz ‘care pot bloca circulatia sangvina (provocdnd embolic). Malte animale, printre care si omul, isi pot desfisura viata in conditile une scdderi a presiunii atmosferice (hipobarism) (tig. 3). In acest caz, frecventa Ventilatii crest sse elimina o cantitate mai mare de CO,; la persoanele neantrenate Fig. 2. Scafandru cu echipament) ie fac ascensiuni apare un discontfort in respiate, rau de aliudine” insoit de adecvat (cu butelii de aer presu- \palpitati, dureri de cap, ameteli etc, Cu toate acestea, oamenii care traiesc perma- rizat) nent la circa 5000 m (unde presiunea parjiald a 0, este de doud ori mai mic& decdt Ia nivelul marii) prezinté o serie de adapta: au cavitatea toracicd mai dezvoltati, frecventa respiraiorie este mult mai mare (in jur de 0-70/min), mumarul de hematii este crescut (7-8 mil/mm’ de singe) etc.,respiratiile sunt mai profunde. In cazul mamiferclor care hiberneaza, pe ling’ sc’derea temperaturii corpului, se produce gio scédere a ritmului respirator 5i cardiac VOLUME RESPIRATORII LA OM* fn timpul ventilatiei pulmonare se inregistreazi mai multe volume respiratorii, Valorile lor variaza in functie de sex, varst8, dezvoltare fizica etc, ise pot masura cu ajutorul unui aparat numit spirometru. Ele pot constitu un criteriu de apreciere a starii de sénatate a organismului. -xistd 4 volume pulmonare diferite: + volumul curent (V.C.)~ volumul de aer inspirat si expirat in timpul unei respiratii normale (500 cm’); + volumul inspirator de rezervé (V. 1. R.) — volumul suplimentar de aer care poate fi inspirat peste V.C. (3000 em’); + volumul expirator de rezervé (V. E. R.) ~ volumul suplimentar de aer care poate fi expirat dupa o expirajie forjath (1100 cm’) ce urmeaza unei Fig 3. Alpinist; presiunea oxige- rnului scade cu altitudinea, Ventilatia— inspirafii normale; pulmonara + volumul rezidual (V. R.) ~ volumul care raméne in pliméni dupa o consta in expiratie fortati (1200 em’) | atmicg _ Capacitatea vitalé ~V. 1 R.+V. C. + V. E. R= volumal maxim de aer pe Succesiunea ritMica ar persoani pate scoate din plmini dp o inspire maxima (4600 cm) a doua procese: Capacitatea pulmonara totalé = CV + VR = volumul maxim pana la inspiratia si care pot fi expansionati plimanii print-un efortinspirator maxim (5800 ct) expiratia “Toate volumele si capacitiile pulmonare sunt cu 20-25% mai mici la femei :

    You might also like