1.

materialul de baza al unei zidarii portante poate fi:

a) piatra artificial
b) mortarul de ciment
c) mortarul de var

2. termenul ,,arhitrava’’ desemneaza:

a) un element orizontal continuu deasupra unui gol
b) o travee arhitecturala a unei constructii din zidarie
c) un arc inglobat intr-un zid pentru devierea eforturilor

3. capacitatea de ,,adaptare’’ a apareiajului zidariilor se manifesta prin:

a) posibilitatea de a realize constructii cu partiuri flexibile
b) rezistenta paramentelor aparente la agresiunile factorilor climatici
c) devierea eforturilor catre spaleti, deasupra golurilor din zidarie

4. la constructiile din zidarie, efectul de ,,cutie” se refera:

a) la comportarea constructiei ca sistem spatial inchis
b) la rigiditatea partiului constructiilor din ,,celule”
c) la repetarea pe scara larga a unor constructii tipizate

5. continuitatea peretelui din zidarie este asigurata prin:

a) decalarea golurilor in elevatia peretelui
b) prezenta centurilor la partea superioara a peretelui
c) apareiaj

6. mortarul de zidarie este:

a) un amestec de liant, agregate si apa
b) un amestec de apa si var
c) un amestec de praf de piatra si apa

7. comportamentul conservative al constructiilor din zidarie se refera la:

a) capacitatea peretilor masivi de a acumula caldura
b) posibilitati limitate de compunere a partiului
c) asocierea zidariei cu stiluir ,,conservatoire”

8. cu scopul asigurarii monolitismului, la constructiile in cadre prefabricate se poate opta pentru:

a) folosirea cofrajelor de tip tunel
b) prefabricarea partial a cadrelor
c) folosirea sistemelor trilitice cu reazeme simple
9. dimensiunile nominale ale unei caramizi sunt:
a) mai mari ca dimensiunile modulare
b) mai mici ca dimensiunile modulare
c) egale cu dimensiunile modulare

10. grosimea din proiect a unui perete realizat din caramizi cu latimea nominal 140 mm va fi:
a) 28 cm
b) 15 cm
c) 14 cm

11. coordonarea modulara este obligatorie la:

a) proiectarea constructiilor de orice fel
b) proiectarea constructiilor prefabricate
c) executia constructiilor din zidarie

12. in cadrul unei zidarii, modulul este reprezentat de:

a) elementul legat din zidarie
b) elementul de legatura din zidarie
c) traveea constructive

13. la o zidarie de caramida, mortarul se dispune:

a) numai in rosturile orizontale
b) numai in rosturile vertical
c) in rosturile orizontale si vertical

14. zidaria confinata include:

a) stalpi si grinzi din beton armat
b) stalpisori si centuri din beton armat
c) stalpisori si centuri din beton simplu

15. utilizarea blocurilor din beton in constructii este legata:

a) de capacitatea lor de a simula piatra
b) de prefabricarea deschisa a ansamblurilor de locuinte
c) de reducerea consumului de energie termica

16. sistemul ,,textile block slab” a fost pus la punct si aplicat de:
a) F.L.Wright, in anii 20-50
b) P.L.Nervi, in anii 40-70
c) Renzo Piano, in anii 80
17. Ytong-Hebel este:
a) un sortiment de blocuri ceramic
b) un sistem constructive din fasii de b.c.a
c) un sistem de cofraje modulare

18. un perete de umplutura:

a) nu face parte din structura portanta a constructiei, deci poate fi suprimat
b) nu face parte din structura portanta, dar nu poate fi suprimat decat cu masuri special
c) face parte din structura portanta si contribuie la rigiditatea lateral

19. centura de b.a. care reazama pe un zid lung de 6.30m va avea o inaltime de:
a) 63 cm
b) 65 cm
c) 20 cm

20. zidaria cu inima armata este alcatuita din:

a) blocuri ceramic cu goluri ce inglobeaza armature vertical ,,de inima”
b) panouri de zidarie cu armature orizontale si vertical inglobate in mortarul din miezul rosturilor
c) doua paramente din zidarie de caramida si un miez de mortar-beton armat.

21. legaturile la colturi si intersectii intre peretii structurali din zidarie se asigura prin:
a) eclise metalice sudate
b) dispunerea de armaturi in rosturile orizontale
c) legaturi cu scoabe metalice

22. adancimea fundatiei unui perete interior depinde de:

a) adancimea de inghet
b) adancimea fundatiilor paralele invecinate
c) tipul sapaturii

23. in Romania structurile din zidarie pot fi utilizate la cladiri tip hala cu deschideri:
a) max. 6m
b) max. 15 m
c) max 8m

24. simetria mecanica a unei constructii din zidarie este data de:
a) forma constructiilor in plan
b) dispunerea nodurilor de instalatii sanitare
c) dispunerea peretilor structurali in plan
25. regularitatea mecanica in plan a unei constructii din zidarie inseamna:
a) sumele ariilor nete de zidarie pe cele doua directii principale ale cladirii aproximativ egale
b) abateri reduse de la forma compact ape cele doua directii principale ale cladirii
c) ariile planseelor la toate nivelurile cladirii aproximativ egale

26. intr-o constructive din zidarie ,,nivelul slab” inseamna:

a) nivel cu rigiditate si/sau capacitate de rezistenta mai mica decat ale nivelurilor superioare
b) nivel cu rigiditate si/sau capacitate de rezistenta mai mare decat ale nivelelor superioare
c) nivel cu planseu de beton slab armat

27. la o structura din zidarie in sistem de ,,figure” aria celulei formate de peretii structurali este:
a) max 25 mp
b) max 30 mp
c) max 75 mp

28. prefabricarea halelor se bazeaza pe:

a) sisteme de piese produse industrial, cu dimensiuni modulare
b) un numar mare de piese identice turnate in situ in cofraje modulare
c) planuri cu travei identice, executate in cofraje glisante tip tunel

29. la un perete exterior al unei constructii din zidarie nearmata, inaltimea minima a centurii este:
a) egala cu grosimea placiii
b) dublul grosimii placii
c) 20 cm

30. stalpisorii zidariei confinate se realizeaza:

a) inaintea executarii zidariei
b) dupa executarea zidariei pe inaltimea unui nivel
c) odata cu ridicarea zidariei

31. in dreptul stalpisorilor:

a) zidaria se realizeaza in strepi pentru aderenta
b) zidaria se taie perfect vertical pentru asigurarea verticalitatii stalpului
c) zidaria se ciopleste cu dala pentru aderenta

32. continuitatea centurilor unei zidarii confinate:

a) nu poate fi intrerupta in nicio situatie
b) poate fi intrerupta in dreptul casei scarii
c) poate fi intrerupta in dreptul golurilor de fereastra
33. inaltimea minima a centurii unei zidarii confinate:
a) este egala cu grosimea placii
b) este egala cu dublul grosimii placii
c) este 20 cm

34.la o constructive din zidarie, grosimea minima a placii de b.a este:

a) 13cm
b) 10cm
c) 15cm

35. la o constructie cu subsol infrastructura este formata din:

a) fundatii, peretii subsolului, placa subsolului, placa parterului
b) fundatii, socluri, placa subsolului, placa parterului
c) fundatii si placa subsolului

36. fundatiile peretilor structurali sunt:

a) fundatii continui
b) fundatii isolate
c) fundatii pahar

37. la predimensionarea unei fundatii continui, se determina mai intai:

a) adancimea fundatiei
b) latimea fundatiei
c) unghiul de transmitere a eforturilor

38. grosimea peretiilor de beton de pe conturul subsolului se stabileste functie de:

a) impingerea pamantului
b) adancimea de inghet
c) functiunea subsolului

39. protectia hidrofuga vertical la peretii subsolului se poate realize:

a) cu membrane GFRC si perete de caramida
b) cu vopsitorii pe baza de bitum si membrane profilate din polietilena
c) cu vopsitorii de ulei si placi de azbociment ondulat

40. protectia higrofuga la peretii subsolului are in vedere:

a) protectia importriva umiditatii terenului
b) reducerea pierderilor de caldura spre pamant
c) protective impotriva incendiilor
41. la constructiile cu subsol, stratul de rupere a capilaritatii se dispune:
a) sub placa suport a pardoselii parterului
b) peste placa suport a pardoselii parterului
c) sub placa suport a pardoselii subsolului

42. tubul de dren se realizeaza din:

a) tevi de otel inox perforate
b) tuburi de PVC cu fante
c) tuburi de carton asfaltat perforat

43. drenul dispus in lungul peretilor de subsol ajuta la :

a) uscarea rapida a betonului din radar
b) prevenirea tasarilor locale
c) ventilarea incaperilor sub nivelul terenului

44. marginile sapaturii se marcheaza in teren:

a) cu tarusuri de lemn
b) cu bome din beton
c) cu dulapi fixate cu tarusi

45. sapaturile cu pereti verticali sprijiniti cu sprituri orizontale din lemn:

a) permit reducerea amplorii sapaturii
b) permit sapaturi sub nivelul panzei freatice
c) permit realizarea de sapaturi orizontale ample

46. constructia din ,,cutii insiruite” este caracterizata de:

a) pereti portanti pe doua directii, egal incarcati
b) pereti portanti ce delimiteaza spatii complet inchise
c) pereti portanti paraleli la distante egale

47. la cofrarea peretilor curbi de mari dimensiuni se folosesc:

a) cofraje din carton kraft, aluminiu si polietilena
b) cofraje cu platbande de otel cu ranforsari inelare
c)cofraje cu grinzi vertical si centuri articulate din otel

48. pentru constructia din zidarie cu schelet este reprezentativa:

a) country house, Mies van der Rohe, 1923
b) casa moller, Adolf Loos, Viena, 1928
c) academia de arhitectura din Berlin, Karl Friedrich Schinkel, 1836
49.modelul structural al nodului grinda-stalp a fost inventat de :
a) Francois Hennebique
b) Auguste Perret
c) Eugene Freyssinet

50. imobilul realizat de Auguste Perret in strada Franklin (Paris,1903) este relevant pentru:
a) evidentierea dihotomiei schelet portant – inchideri
b) utilizarea stalpilor circulari liberi, separate de inchideri
c) utillizarea stalpilor cu capitel la plansee-ciuperca

51. in primele decenii ale secolului 20 ,,cojile” din beton erau utilizate curent la:
a) acoperirea unor gari, piete, expozitii
b) realizarea ansamblurilor de locuinte prefabricate
c) realizarea tablierelor unor poduri cu deschideri mari

52. numele lui Felix Candella se asociaza cu:

a) structurile de acoperire din ,,coji subtiri” de beton
b) sistemele post-belice de prefabricare a locuintelor
c) inventarea unui material translucid pe baza de ciment

53. o constructie cu schelet de b.a are structura formata:

a) din rigle si montanti
b) din stalpi si grinzi
c) din pereti cu schelet

54. un stalpisor este:

a) o ingrosare locala a capetelor de diafragme
b) un element de b.a din cadrul unei zidarii confinate
c) o monolitizare vertical la constructii prefabricate

55. intre o constructie veche si una noua alipita, se prevede:

a) rost de tasare
b) rost de contractare
c) rost de ligament

56. la constructiile cu stalpis is dale groase, actiunile orizontale pot fi preluate cu:
a) pereti structuriali rari
b) capitelul la capatul stalpilor
c) corpuri ceramic inglobate in dale
57. pozitia peretilor de compartimentare este conditionata de pozitia grinzilor:
a) la constructiile cu structura in cadre
b) la constructiile cu structura din diafragme dese
c) la constructiile cu stalpi si dale groase

58. puntile termice trebuie:

a) amplificate
b) eliminate
c) ignifugate

59. panourile de fatada prefabricate neportante din beton pot rezema:

a) pe rebord din planseu turnat in situ
b) pe console din panou turnate in situ
c) pe console metalice din stalpi turnate in situ

60. in situatia prevederii unui tavan suspendat sub planseu, este preferabil:
a) un planseu cu dala groasa
b) un planseu casetat
c) un planseu cu grinzi principale si secundare

61. in planul de cofraj, planseul de reprezinta:

a) in vedere de jos in sus
b) in vedere de sus in jos
c) in sectiune longitudinal

62. se realizeaza cofraje pierduta termoizolante din:

a) beton armat cu fibre
b) membrane de polietilena
c) placi din fibre lemnoase

63. planseele casetate sunt”:

a) plansee cu nervure dese pe 2 sau 3 directii
b) dale de b.a cu casete de polistiren inglobate
c) plansee de lemn cu ornamente de stuc

64. un rost care taie numai suprastructura este:

a) rost de tasare
b) rost de dilatare
c) rost de tasare si dilatare
65. la planseele cu dale groase, corpurile ceramic cu goluri au rol:
a) de cofraj pierdut
b) de cofraj inventor
c) de cofraj tip masa

66. o constructie cu pereti portanti din b.a poate avea:

a) fundatii cu talpi continui pe doua directii
b) fundatii de tip radier cu capiteluri
c) fundatii prefabricate de tip pahar

67. la structurile cu pereti portanti din b.a:

a) este obligatorie prevederea unor bulbi la capetele diafragmelor
b) nu este obligatorie prevederea unor bulbi la capetele diafragmelor
c) este recomandabila prevederea unor bulbi la capetele diafragmelor

68. prin ,,cuva” se intelege:

a) ansamblul straturilor ce formeaza protectia hidrofuga a partii de constructie aflate in contact cu apa
freatica
b) ansamblul straturilor ce formeaza protectia hidrotermica a partii de constructie aflate sub nivelul
terenului
c) ansamblul format din stratul de rupere a capilaritatii, hidroizolatia orizontala si cea vertical, la subsolul
cladirilor

69. la un perete de inchidere multistrat compact:

a) se prevede o bariera de vapori pe fata interioara a termoizolatiei
b) se prevede o bariera de vapori pe fata exterioara a termoizolatiei
c) nu este necesara prevederea unei bariere de vapori

70. materialul bazat pe un amestec de ciment, apa si fibre minerale cu rol de armature difuza, se
numeste:
a) fibrocement
b) ferociment
c)filociment

71. peretii dubli din caramida pot fi folositi:

a) ca pereti de inchidere portanti, la constructii din zidarie portanta
b) ca pereti de inchidere portanti, la constructii in cadre de b.a
c) ca pereti de inchidere neportanti, la constructii din zidarie
72. denumirea IAFS indica:
a) un sortiment de cofraje de inventor modulate
b) un sortiment de membrane pentru hidroizolatii
c) un sortiment de placi pentru pereti despartitori

73. betonul turnat in fabrica se numeste:

a) beton prefabricat
b) beton monolit
c) beton segregate

74. se realizeaza cofraje refolosibile din:

a) material plastic
b) plasa de otel
c) placi de ciment armat cu fibre

75. in general cofrajele trebuie:

a) sa poata fi demontate si utilizate la alte turnari
b) sa asigure stabilitatea betonului proaspat turnat
c) sa nu se distruga la decofrare

76. ordinea de executie a unui stalp din b.a este:

a) cofrare, turnare, asezare armaturi, compactare, intarire, decofrare
b) cofrare, asezare armaturi, turnare, compactare, intarire, decofrare
c) cofrare, turnare, compactare, asezare armaturi, intarire, decofrare

77. constructia cu ,,pereti izolati” este caracterizata de:

a) o succesiune de pereti portanti paraleli delimitand spatii identice cu aceeasi orientare
b) pozitionarea libera a peretilor portanti sub structura portanta orizontala
c) o succesiune de spatii complet isolate prin pereti portanti dispusi pe contur

78. un cofraj de perete este format din:

a) paramente, ranforsari, distantieri, sprijiniri
b) scanduri, armature, masa de montaj, popi verticali
c) popi, grinzi, panouri de contraplacaj, retea de armare

79. pentru constructia cu ,,pereti izolati” este reprezentativa:

a) country house, Mies van der Rohe,1923
b) casa moller, Adolf Loos, Viena 1928
c) De Kielhoek, J.J.P. Oud, 1925
80. cofrajele constituite din module autonome care se deplaseaza vertical cu ajutorul unui dispozitiv
hidraulic se numesc:
a) cofraje liftate
b) cofraje cataratoare
c) cofraje hidraulice

81. cofrajele constituite din cadre metalice deplasabule care permit turnarea simultana a peretilor si
planseelor se numesc:
a) cofraje tunel
b) cofraje cataratoare
c) cofraje clopot

82.celulele spatial prefabricate cu tehnologia ,,clopot”:

a) au planseu inferior executat separate
b) au planseu superior executat separate
c) au perete exterior executat separate

83. betonul apparent amprentat se obtine:

a) prin spituirea fetei betonului prefabricat
b) asezand contramatrite in cofraj
c) prin aplicarea unor matrite pe betonul partial intarit

84. imaginea alaturata reprezinta:

a) o zidarie portanta
b) o zidarie neportanta
c) o zidarie cu inima armata

85. imbinarile ,,uscate’’ intre prefabricate de beton inseamna:

a) eclise metalice sudate si inglobate in monolitizare intre prefabricate
b) spatii intre prefabricate in care se realizeaza continuitatea armaturilor , apoi se toarna beton
c) piese metalice inglobate in prefabricate si sudate intre ele

86. imaginea reprezinta doua sectiuni verticale prin:

a) marginea unui panou prefabricat de planseu cu rezemare continua
b) marginea unui panou prefabricat de planseu cu rezemare discontinua
c) capetele unor grinzi prefabricate din beton precomprimat

87. celulele spatial prefabricate se asambleaza intre ele:

a) cu postcomprimare
b) cu dibluri ,,molly”
c) palplanse
88.imaginea reprezinta o sectiune vertical prin imbinarea intre 2 panouri de pereti si 2 panouri de
planseu, la o constructie integral prefabricate. Care este ordinea executiei?
a) panou inferior, monolitizare, panouri de planseu, panou superior
b) panou inferior, panouri de planseu, panou superior, monolitizare
c) panou inferior, panouri de planseu, monolitizare, panou superior

89. la constuctiile multietajate in cadre prefabricate partial se prefer:

a) prefabricarea stalpilor si placilor
b) prefabricarea grinzilor pe care reazama fasiile de planseu prefabricat
c) prefabricarea grinzilor paralele cu directia fasiilor de planseu prefabricat

90. constructiile numite din ,,panouri mari” sunt:

a) constructii integral prefabricate din b.a cu pereti interior si exterior portanti
b) constructii cu plansee din panouri prefabricate de b.a, de dimensiunea unei incaperi
c) constructii cu pereti turnati in situ in cofraje modulare preasamblate in panouri de mari dimensiuni

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. grinda de b.a. care reazama pe doi stalpi la 6.30 m interax va avea o inaltime de:
a) 63 cm
b) 50 cm
c) 75 cm

2. zidaria are o rezistenta buna la:

a) intindere
b) compresiune
c) incovoiere

3. nodul de cadru rigid, asigura:

a) conlucrarea grinda-stalp la preluarea incarcarilor
b) indeformabilitatea stalpului din incarcarile grinzii
c) prefabricarea structurilor cu stalpi si ginzi

4. un bulb este:
a) o ingrosare locala a capetelor de diafragme
b) un element de b.a din cadrul unei zidarii confinate
c) un capitel de reparative la un planseu-ciuperca

5. la constructiile cu diafragme din b.a:

a) fatadele sunt intotdeauna portante
b) fatadele sunt intotdeauna neportante
c) fatadele pot fi portante sau neportante
6. dispunerea peretilor de compartimentare nu e conditionata de structura:
a) la constructiile in cadre
b) la constructiile din diafragme in sistem cellular
c) la constructiile cu stalpi si dale groase

7. prefabricarea deschisa inseamna:

a) prefabricarea unor constructii tipizate de serie mare
b) producerea industiala a unor elemente constructive
c) prefabricarea partiala a unei constructii

8. la o constructie de locuinte cu pereti structurali din b.a, fatadele pot avea urmatoarea alcatuire:
a) b.a + placaj ceramic
b) zidarie de caramida + vata mineral
c) table cutata + beton monolit

9. in planul de cofraj alaturat, este reprezentata posat:

a) sectiunea unei grinzi principale
b) sectiunea unei grinzi secundare
c) sectiunea unui stalp intre diafragme

10. fata de dalele groase pline, planseul cu nervure dese are ca avantaj:
a) greutate mai mica
b) executia mai simpla
c) tavanul neted

11. dalele cu grinzisoare de b.a si corpuri ceramic cu goluri au:

a) intradosul plan
b) intradosul cu nervure unidirectional
c) intradosul cu nervure bidirectionale

12. o constructie cu schelet din b.a poate avea:

a) fundatii cu talpi continui de b.a
b) fundatii prefabricare de tip cheson
c) fundatii de tip palplanse din b.a

13. un rost care taie suprastructura si infrastructura este:

a) rost de tasare
b) rost de dilatare
c) rost constructive
14. protectia impermeabila ce permite inchiderea partilor de constructie aflate sub nivelul panzei
freatice intr-o incinta etansa se numeste:
a) cuzinet
b) cuva
c) epuisment

15. la un perete de inchidere multistrat

a) permeabilitatea la vapori a straturilor trebuie sa creasca de la interior spre exterior
b) permeabilitatea la vapori a straturilor trebuie sa scada de la interior spre exterior
c) etanseitatea la vapori a straturilor trebuie sa scada de la exterior spre interior

16. prevenirea acumularilor de apa intr-un perete de inchidere multistrat presupune:

a) prevederea unei bariere de vapori pe fata calda a termoizolatiei
b) prevederea unei bariere de vapori pe fata rece a termoizolatiei
c) prevederea unui finisaj impermeabil pe fata exterioara a peretelui

17. puntile termice pot fi corectate prin:

a) continuitatea exterior-interior a elementelor de beton din fatada
b) continuitatea termoizolatiei in dreptul elementelor de beton din fatada
c) folosirea inchiderilor multistrat cu strat portant la exterior

18. peretii dubli cu parament exterior din caramida aparenta pot avea:
a) strat portant din blocuri ceramic
b) miez termoizolant din beton greu turnat in situ
c) dublaj termoizolant din polistiren la exterior

19. prefabricarea constructiilor impune:

a) fatade monostrat din beton
b) proiectare modulara
c) fundatii de tip radier general

20. rosturile inchise elastic intre panourile prefabricate de fatada sunt:

a) umplute cu mortar
b) umpute cu polistiren
c) prevazute cu profile de etansare

21. un perete de fatada din beton aparent presupune:

a) o termoizolatie aplicata la exterior
b) o termoizolatie inglobata in beton
c) o fonoizolatie aplicata la interior
22. betonul turnat in santier se numeste:
a) beton prefabricat
b) beton monolit
c) beton aparent

23. sunt cofraje refolosibile:

a) cofrajele din scanduri de lemn
b) cofrajele din carton impermeabilizat
c) cofrajele din metal

24. cofrajul este format din:

a) paramente, sistem de sprijinire, platform de turnare
b) scanduri, armaturi, beton proaspat
c) placaj, sistem de compactare, popi telescopic

25. etapele de turnare a unui perete de beton sunt marcate de:

a) rosturi de expansiune
b) rosturi de tasare
c) rosturi constructive

26. panourile de fatada autoportante:

a) primesc incarcari de la panourile de deasupra si de la plansee
b) primesc incarcari numai de la panourile de deasupra
c) reazama pe un rebord din structura portanta

27. panourile de beton cu lama semi-liber dilatabila sunt:

a) panouri tristrat la care asocierea straturilor se face cu nervuri de beton pe conturul panoului
b) panouri parament din beton associate punctual cu structura prin lamele metalice
c) panouri tristrat la care asocierea straturilor se face cu ancoraje metalice in ploturi locale de beton

28.betonul apparent ,,natural” are ca alternative:

a) betonul aparent ,,artificial”
b) betonul aparent ,,tratat”
c) betonul aparent ,,brut”

29. ferocimentul este:

a)un ciment cu continut mare de oxizi de fier, folosit la colorarea betonului aparent
b) un cinemt armat cu retele din fire metalice suprapuse, folosit la realizarea de coji subtiri
c) un ciment armat cu profile laminate din otel, folosit la elemente portante puternic solicitate
30.betonul prefabricar este:
a) un beton produs in industrie, deci cu calitati superioare
b) un beton produs in industrie, deci cu calitati inferioare
c) un beton destinat halelor industiale, deci mai rezistent in mediul coroziv

31. sistemele de constructii de locuinte din prefabricate grele s-au nascut:

a) in Franta, dupa al 2-lea razboi mondial
b) in URSS, in perioada interbelica
c) in Romania, in perioada comunista

32. la constructiile cu pereti portanti prefabricate, imbinarile intre panourile vertical se realizeaza cu:
a) legaturi distribuite pe conturul panourilor
b) suduri continui pe toata lungimea panourilor
c) legaturi punctuale in central de greutate al panourilor

33. imaginea alaturata reprezinta:

a) o sectiune vertical prin imbinarea intre doi pereti si doua plansee
prefabricate
b) o sectiune orizontala prin imbinarea intre patru panouri prefabricate
de pereti
c) o sectiune orizontala prin imbinarea intre patru grinzi prefabricate si un stalp monolit

34. celulele spatial prefabricate cu tehnologia ,,clopot”

a) au planseul inferior turnat separate
b) au planseul superior turnat separate
c) au peretele de fatada turnat separate

35. contributia lui Angelo Mangiarotti la evolutia tehnologiei arhitecturale se refera la:
a) sistemele de prefabricare pentru hale din b.a
b) sistemele de acoperire cu coji subtiri din b.a
c) prefabricarea constructiilor din cellule spatial

36. chesoanele sunt:

a) fundatii prefabricate
b) elemente de suprafata prefabricate
c) grinzi prefabricate

37. la prefabricarea integral a constructiilor in cadre etajate se urmareste:

a) realizarea imbinarilor in dreptul nodurilor stalp-grinda
b) realizarea imbinarilor in apara nodurilor stalp-grinda
c) turnarea grinzilor in santier, folosind cofraje metalice
38.eclisele sunt:
a) bare pentru realizarea continuitatii armaturilor in nod
b) grinzi jumelate la constructiile in cadre prefabricate
c) console de rezemare a grinzilor prefabricate pe stalp

39. panourile ,,parament exterior” din b.a sunt:

a) panouri monostrat
b) panouri bistrat
c) panouri tristrat

40. stalpii circulari de b.a pot fi turnati in :

a) cofraje din polistiren expandat
b) cofraje din carton bitumat
c) cofraje metalice tip tunel

41. cofrajele glisante sunt:

a) cofraje tip masa pentru realizarea panourilor prefabricate cu dimensiuni modulare
b) cofraje care permit obtinerea unor suprafete perfect lise de beton aparent
c) cofraje de mari dimensiuni care se pot deplasa orizontal si reloca pentru o noua utilizare

42. dispunerea ordonata a caramizilor in zidarie are ca effect:

a) formarea unei alcatuiri constructive continui, apta sa functioneze ca structura de rezistenta
b) reducerea numarului de caramizi folosite la realizarea unei alcatuiri constructive
c) coordonarea modulara intre caramizi si alte elemente constructive produse industrial

43. termenul ,,crotti” desemneaza:

a) un tip de agrafe pentru asocierea pietrelor
b) un tip de constructii primitive din zidarie
c) un sortiment de clame pentru cofraje de inventor

44. la constructiile din zidarie, efectul de ,,cutie” presupune:

a) zidarii tesute la colturi si plansee legate rigid de pereti
b) un sistem constructive cu pereti desi, de tip ,,celular”
c) zidarii tesute intre ele la colturi si pereti foarte grosi

45. la constructiile traditionale din zidarie, peretele exterior este:

a) inchidere si structura
b) inchidere si compartimentare
c) numai inchidere
46. cea mai inalta constructie din zidarie portanta este:
a) imperial hotel, Tokyo,1916
b) wainweight building, Dt. Louis, 1890
c) monadnock building, Chicago, 1889

47. apareiajul este:

a) desenul format de caramizi pe fata zidului
b) modul de dispunere a caramizilor in zid
c) modul de taiere a pietrelor pentru zidire

48. dimensiunile nominale ale unui bloc ceramic pentru zidarie reprezinta:
a) dimensiunile la care se facbrica blocurile pentru zidarie
b) dimensiunile de coordonare a blocurilor in compunerea zidariei
c) dimensiunile utilizate in comert pentru a desemna un anumit format

49. proiectarea constructiilor pe baza de retele modulare permite:

a) armarea bidirectionala a planseelor
b) folosirea de component industrializate
c) utilizarea computerului in proiectare

50. blocurile din beton pentru zidarii au fost utilizate prima data:
a) la inceputul secolului 20, in SUA
b) dupa razboi, in estul si central Europei
c) in anii 70, in vestul Europei

51. inaintea punerii in opera, caramizile trebuie sa fie:

a) udate
b) uscate
c) periate

52. ameliorarea calitatilor termoizolatoare ale blocurilor de beton se poate obtine prin:
a) inglobare de polistiren expandat in golurile blocului
b) matarea rosturilor orizontale si vertical dintre blocuri
c) reducerea cantitatii de apa la prepararea betonului

53. blocurile de beton se pot pune in opera:

a) cu mortar numai in rosturile orizontale
b) cu mortar numai in rosturile vertical
c) cu chertari orizontale si vertical
54. un perete structural:
a) preia forte vertical si orizontale care actioneaza in planul sau
b) nu face parte din structura portanta a constructiei, dar structureaza spatial
c) este un perete vitrat de mari dimensiuni, cu schelet propriu

55. zidaria confinata este:

a) un tip de zidarie portanta ce inglobeaza elemente de beton armat
b) un tip de zidarie de umplutura intre elemente de beton armat
c) un tip de zidarie neportanta folosita la peretii exterior ai structurilor in cadre

56. in Romania structurile din zidarie pot fi utilizate la cladiri de locuit cu:
a) max P + 4
b) max P + 2
c) max P +6

57. simetria mecanica a unei constructii din zidarie influenteaza:

a) stabilitatea constructiei la cutremur
b) tipul de macara folosita la executie
c) gradul de prefabricare a constructiei

58. la constructiile din zidarie legatura placa-perete se asigura:

a) printr-o grinda de b.a
b) printr-o centura de b.a
c) prin stalpisori de b.a

59. daca in asiza 1 caramizile sunt dispuse ca in desenul 1, in asiza 2 ele vor
fi dispuse:
a) ca in desenul 2A
b) ca in desenul 2B
c) ca in desenul 2C

60. separarea in tronsoane a unei constructii din zidarie este necesara daca:
a) constructia este mai lunga de 40 m
b) forma in plan a constructiei are neregularitati mari
c) constructia are nivele slabe

61. dimensiunile nominale ale unei caramizi sunt:

a) mai mari ca dimensiunile modulare
b) mai mici ca dimensiunile modulare
c) acelasi lucru cu dimensiunile modulare
62. centura este un element de constructie solicitat in principal la:
a) intindere
b) incovoiere
c) compresiune

63. la o zidire condinata de 42 cm grosime latimea minima a centurii va fi:

a) 25 cm
b) 28 cm
c) 30 cm

64. la constructiile din zidarie, peste golurile de usi si ferestre se prevad:

a) bulumaci
b) bovindouri
c) buiandrugi

65. zidirea unui arc din caramida se face:

a) in asize orizontale delimitate de cofrajul curb
b) in asize radiale. Urmand curba cofrajului
c) in asize inclinate la 45, delimitate de cofrajul curb

66. de regula planseele constructiilor din zidarie se proiecteaza:

a) ca diafragme elastic in planul lor
b) ca diafragme rigide in planul lor
c) ca diafragme elastic in plan vertical

67. la o constructie fara subsol infrastructura este formata din:

a) fundatii, socluri, placa parterului
b) fundatii, socluri, placa subsolului
c) fundatii

68. alcatuirea constructive a fundatiilor se decide in functie de:

a) natura terenului si incarcari
b) materialele folosite la inchideri
c) temperature minima anuala

69. peretii de contur ai subsolului sunt prevazuti:

a) cu hidroizolatie orizontala si verticala
b) cu hidrofor orizontal si vertical
c) numai cu hidroizolatie verticala
70. stratul de rupere a capilaritatii are ca rol:
a) protectia peretilor contra umiditatii din teren
b) protectia pardoselilor contra umiditatii din teren
c) protectia constructiilor contra apei freatice

71. geotextilul foloseste:

a) la nivelarea terenului sub fundatii
b) la prevenirea colmatarii drenurilor
c) ca hidroizolatie verticala la subsoluri

72. planul de terasament se refera la:

a) trasarea axelor constructiei in teren
b) amenajarea terenului de constructie
c) planificarea aprovizionarii santierului

73. axele constructiei se marcheaza in teren:

a) prin trasarea cu vopsea
b) cu bome din beton
c) cu dulapi fixate cu tarusi

74. sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti:

a) sunt interzise prin codul muncii
b) sunt premise in terenuri coezive indiferent de adancime
c) sunt premise in terenuri coezive, pe adancime mica

75. o constructie de zidarie formata dintr-un sistem de spatii inchise, legata intre ele si cu exteriorul prin
goluri izolate de usi si ferestre cu dimensiuni reduse:
a) este o constructie ,,cu schelet” din pereti desi
b) este o constructie ,,din celule “ tipica pentru zidarie
c) este o constructie cu ,,pereti izolati” in sistem celular

76. fundatiile bloc si cuzinet sunt:

a) fundatii elastic
b) fundatii rigide
c) fundatii prefabricate

77. constructia cu ,,pereti izolati” este caracterizata prin:

a) eforturi locale reduse in dreptul peretilor portanti
b) spatiu interior bine izolat de cel exterior
c) spatiu continuu cu deschideri ample spre exterior
78. placa fara grinzi pe stalpi cu capitel a fost inventata de:
a) Francois Hennebique
b) Robert Mallart
c) Eugene Freyssinet

79. sistemul structural Dom-ino inseamnaL

a) un schelet spatial din beton armat
b) un sistem de celule spatial prefabricate pentru bai
c) un sistem de prefabricate pentru constructii de tip hala

80. adancimea fundatiei unui perete exterior depinde de:

a) zona climatica
b) zona seismica
c) inaltimea cladirii

81.protectia hidrofuga a constructiilor se poate realize:

a) cu vata mineral bitumata
b) cu polietilena de inalta densitate
c) cu polistiren expandat

82. fundatiile in trepte se intalnesc la :

a) constructii cu etaje retrase in trepte
b) constructii cu subsol partial
c) constructii supraetajate partial

83. caracterul ,,fluid” al betonului armat a inspirit o arhitectura:

a) cu spatii delimitate de suprafete continui
b) proprie cladirilor cu inaltimi mari
c) din elemente prefabricate precomprimate

84. expresia ,,coji subtiri” de beton se refera la :

a) structurile de acoperire cu forme libere si grosimi mici
b) stratul exterior al panourilor prefabricate de fatada
c) pereti portanti subtiri realizati cu cofraje glisante

85. arhitectura betonului armat se caracterizeaza prin:

a) unitatea dintre structura si forma
b) independent formei fata de structura
c) dihotomia dintre structura si forma
86. peretii nestructurali de zidarie din subsol:
a) pot rezema pe placa subsolului
b) nu au niciodata fundatii proprii
c) au intotdeauna fundatii proprii

87. in cazul stalpilor dubli separate prin rost de dilatare, talpa de fundatie este:
a) comuna
b) dubla
c) izolata

88. imaginea de mai jos reprezinta:

a) o structura in cadre de b.a
b) o structura din b.a cu dala groasa
c) o structura din zidarie cu ,,samburi”

89. numele lui Eduardo Torroja se asociaza cu:

a) structurile de acoperire din beton cu forme libere
b) inventarea precomprimarii elementelor din beton
c) inventarea ferocimentului

90.solicitarea caracteristica pentru stalpisorii unei zidarii confinate este:

a) incovoierea
b) intinderea
c) flambajul

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. cofrajele tip tunel sunt:
a) cofraje de tip inventor
b) cofraje de unica folosinta
c) cofraje pierdute

2. la cofrarea peretilor cu forma curba deschisa si raza variabila, pentru reglarea curburii se folosesc:
a) tensori
b) centuri articulate
c) tronsoane

3. betonul aparent tratat este un beton care:

a) dupa decofrare sufera tratamente superficial
b) contine aditivi pentru segregarea partii fine
c) este expus la abur cald pentru o uscare rapida
4.betonul aparent amprentat este:
a) un beton aparent natural
b) un beton aparent tratat
c) un beton aparent buceardat

5. principala problema a prefabricarii constructiilor din b.a o reprezinta:

a) calitatea elementelor prefabricate
b) realizarea imbinarilor
c) precomprimarea elementelor

6. prefabricarea deschisa se refera la:

a) sisteme de piese de catalog produse industrial
b) prefabricarea pe scara larga a cladirilor tipizate
c) inlocuirea prefabricatelor uzate cu altele noi

7. sistemul Peri este:

a)un sistem de prefabricare a constructiilor de locuinte promovat in Franta, dupa razboi
b) un sistem contemporan de prefabricare a constructiilor de locuinte, folosit in Europa de vest
c) un sistem de cofraje modulare de inventor, in present mult utilizat in Romania

8.panourile de fatada din GRC sunt:

a) panouri portante
b) panouri usoare
c) panouri grele

9. panourile prefabricate tristrat din beton cu nervure:

a) sunt panouri cu punti termice strapunse
b) sunt panouri usoare cu ,,coaste” de rigidizare
c) sunt panouri cu corpuri ceramic cu goluri

10. constructiile cu schelet multietajat prefabricat cu reazeme simple pot fi stabilizate:

a) cu nuclee rigide ce grupeaza circulatiile vertical
b) prin greutatea proprie si fundatii incastrate
c) cu fundatii pe piloti cu descarcare prin aderenta

11. imaginea reprezinta doua sectiuni vertical prin:

a) marginea unui panou prefabricat de planseu cu rezemare continua
b) marginea unui panou prefabricat de planseu cu rezemare discontinua
c) capetele unor grinzi prefabricate din beton precomprimat
12. de regula, sistemele de hale prefabricate parter se bazeaza pe:
a) un sistem de stalpi si grinzi simplu rezemate
b) un sistem in cadre cu noduri rigide si travei unice
c) un sistem monolithic de chesoane si stalpi

13. in general, constructiile in cadre prefabricate cu numar mare de nivele au:

a) stalpi prefabricati + grinzi monolit pe 1 directii
b) stalpi prefabricai + grinzi monolit pe 2 directii
c) stalpi monolit + grinzi prefabricate pe 1-2 directii

14. la constructiile din prefabricate de b.a imbinarile pot fi realizate:

a) prin precomprimarea cu armaturi preintinse
b) prin precomprimarea cu armaturi postintinse
c) prin postintindere cu armaturi precomprimate

15. nodurile spatiale prefabricate se folosesc la:

a) constructiile multietajate cu schelet integral prefabricat, cu imbinari in afara nodurilor
b) constructiile tip hala cu schelet integral prefabricat, cu noduri de tip simpla rezemare
c) constructiile multietajate cu schelet integral prefabricat, cu imbinari articulate in noduri

16. la fatadele prefabricate din beton realizate din elemente de suprafata predomina:
a) golul
b) plinul
c) rama

17. la tasarea constructiilor in teren, axele peretilor structurali se marcheaza:

a) cu tarusi de lemn
b) cu vopsea impermeabila
c) cu dulapi din lemn

18. panourile de fatada prefabricate autoportante primesc incarcari

a) de la panourile de deasupra si de la plansee
b) numai de la panourile de deasupra lor
c) de la grinda de fatada

19. pentru a indeplini functia de inchidere, o fatada din panouri prefabricate monostrat de beton greu
trebuie sa primeasca:
a) o tencuiala de ciment la exterior si la interior
b) un placaj ,,uscat” la exterior si o tencuiala la interior
c) un dublaj termoizolant si un placaj ,,uscat” la exterior
20. cu panouri de parament tip ,,cofraj pierdut” se realieaza:
a) fatade portante
b) fatade usoare
c) fatade cortina

21. panourile de fatada prefabricate neportante din beton:

a) trec prin fata structurii si sunt ancorate de ea:
b) primesc incarcarile de la panourile de deasupra
c) reazama pe structura portanta

22. desenul alaturat reprezinta:

a) un panou tristrat cu lama liber dilatabila
b) un panou tristrat cu lama semi-liber dilatabila
c) un panou tristrat cu nervuri

23. fatadele prefabricate portante din beton sunt specifice constructiilor

a) cu stalpi si grinzi prefabricate din beton
b) cu pereti portanti prefabricati din beton
c) cu schelet partial prefabricat

24. pentru stabilizare, constructiile cu schelet multietajat prefabricat cu reazeme simple necesita:
a) fundatii de tip radier general
b) sisteme specializate de contravantuire
c) centuri de b.a. cu contur inchis

25. dimensiunile modulare ale elementelor prefabricate determina:

a) compatibilitatea simensionala intre elementele prefabricate
b) limitarea regimului de inaltime al halelor prefabricate
c)stabilitatea ansamblului construit pe baza unui sistem de prefabricate

26. imaginea reprezinta o sectiune verticala prin imbinarea intre 2

panouri de pereti si 2 panouri de planseu, la o constructie integral
prefabricata. Care este ordinea de executie?
a) panou inferior, monolitizare, panouri de planseu, panou superior
b) panou inferior, panou superior, panouri de planseu, monolitizare
c) panou inferior, panouri de planseu, monolitizare, panou superior

27. imbinarile intre panourile prefabricate se pot face:

a) cu agrafe suprapuse sudate
b) cu mustati si eclise sudate
c) cu bucle sudate
28. cu sistemul Balency s-au realizat:
a) constructii de locuinte din ,,panouri mari’’, in Franta, in anii 50
b) constructii de locuinte din ,,panouri mari”, in Spania, in anii 80
c) acoperise din ,,coji subtiri” de ciment armat cu fibre, in Anglia, la sfarsitul secolului 19

29. in domeniul prefabricarii betonului, postcomprimarea permite:

a) realizarea de piese continui prin asocierea unor elemente prefabricare mici
b) compensarea intinderilor prin introducerea unor eforturi de comprimare
c) reducerea riscului de fisurare a pieselor de beton

30. monolitizarea inseamna:

a) asigurarea continuitatii pieselor prefabricate din beton
b) turnarea peretilor din beton intr-o unica operatiune
c) realizarea constructiilor din beton armat monolit

31. principala limita privind forma betonului prefabricat decurge din:

a) necesitatea amortizarii costului cofrajului
b) necesitatea amortizarii vibratiilor la compactare
c) necesitatea preluarii tasarilor diferentiate la rosturi

32. betonul prefabricat este:

a) un beton produs in industrie si montat in santier
b) un beton produs in betoniere si turnat in situ
c) un beton turnat in situ in cofraje prefabricate de inventar

33. elementele de ferociment se realizeaza:

a) cu cofraje pierdute din plasa de otel
b) cu cofraje mulate din material plastic
c) fara cofraje

34. la betonul aparent spalat, aspectul este determinat in principal de:

a) caracteristicile agregatelor
b) compozitia chimica a apei
c) caracteristicile detergentului

35. cofrajele tip tune sunt:

a) cofraje pierdute din lamele metalice, folosite la realizarea tunelelor si caleriilor curbe
b) cofraje metalice spatiale modulate, care permit turnarea simultana a peretilor si planseelor
c) cofraje metalice plane cataratoare folosite la turnarea tuburilor de circulatii verticale
36. cimentul armat cu fibre de sticla se foloseste la:
a) elemente prefabricate portante pentru fatade
b) elemente prefabricate neportante pentru fatade
c) elemente de acoperis transparent pentru hale

37. betonul aparent ,,prelucrat” are ca alternativa:

a) betonul aparent natural
b) betonul aparent tratat
c) betonul aparent vopsit

38. aspectul final al betonului poate fi alterat de:

a) presiunea betonului proaspat asupra cofrajului
b) folosirea cofrajelor pierdute
c) turnarea betonului in fabrica

39. o fatada prefabricata din beton cu relief adanc poate fi realizata din:
a) panouri din b.c.a. preasamblate prin precomprimare
b) panouri de b.a. cu dublaj termoizolant montat in situ
c) panouri de b.a. tristrat realizate in cofraje tip pahar

40.la constructiile cu pereti portanti prefabricati, imbinarile intre panourile verticale se realizeaza:
a) cu dispozitive de suspendare-ancorare, in centrul de greutate al panourilor
b) cu dispozitive de suspendare reglabile, la partea superioara a panourilor
c) cu legaturi distribuite pe conturul panourilor

41. rezistenta structurilor de tip ,,coji” din b.a. rezulta din:

a) masa
b) forma
c) grosime

42. elementele zidite formeaza un perete portant daca:

a) rosturile dintre elemente formeaza plane de lunecare si separare
b) rosturile dintre elemente nu formeaza plane de lunecare si separare
c) rosturile dintre elemente sunt perfect continui in plan vertical si orizontal

43. termenul ,,trulli” desemneaza:

a) un tip de constructii vernaculare din piatra
b) un tip de cofraje glisante
c) un tip de cabluri de postcomprimare
44. deasupra unui gol in perete, zidaria deviaza eforturile catre spaleti:
a) datorita rezistentei sale la incovoiere
b) datorita arhitravei
c) datorita apareiajului

45. functia portanta a zidariei are la baza un sistem de reguli de compunere a elementelor de baza
numit:
a) modulare
b) apareiaj
c) tipizare

46. functia de ,,volan termic” a peretilor din zidarie se refera la :

a) capacitatea peretilor masivi de a acumula si restitui caldura, cu un decalaj de timp
b) capacitatea peretilor din zidarie de a izola termic
c) posibilitatea de a ingloba instalatii termice in pereti de zidarie

47. cea mai inalta constructie din zidarie portanta are:

a) 16 nivele
b) 20 nivele
c) 5 nivele

48. rolul principal al apareiajului este:

a) asigurarea continuitatii peretelui de zidarie
b) crearea unui efect plastic la paramentele aparente
c) posibilitatea asamblarii uscae a elementelor de zidarie

49. dimensiunile modulare ale unei caramizi sunt:

a) mai mari ca dimensiunile nominale
b) mai mici ca dimensiunile nominale
c) egale cu dimensiunile nominale

50. in domeniul constructiilor valoarea standardizata a modului de baza este:

a) 1 m
b) 10 cm
c) 30 cm

51. sunt ,,materiale pentru zidarii”:

a) blocurile ceramice cu goluri
b) placile rigide de vata minerala
c) barele rotunde de otel-beton
52. la ridicarea unei constructii din zidarie:
a) se zidesc concomitent toti peretii, asiza cu asiza
b) peretii se zidesc unul dupa altul, in ordinea indicata de axele din proiect
c) se zidesc mai intai colturile constructiei, apoi zonele de mijloc ale peretilor

53. la o constructie in cadre de b.a., un perete de umplutura din zidarie:

a) este un perete portant condinat cu elemente de b.a
b) nu este perete portant, deci poate fi suprimat
c) nu poate fi suprimat decat cu masuri speciale

54. zidaria confinata este formata din:

a) panouri de zidarie bordate cu profile metalice
b) panouri de zidarie intre stalpi si grinzi din b.a.
c) panouri de zidarie inramate cu elemente din b.a

55. pentru o constructie din zidarie in regim seismic se recomanda:

a) o forma compacta, cu contur regulat, simetrica
b) o forma alungita pe directia undei seismice
c) o forma ce urmareste curbele de nivel ale terenului

56. regularitatea geometrica in plan a unei constructii din zidarie presupune:

a) forma compacta in plan, cu neregularitati limitate
b) proiectarea pe baza de retea modulara
c) numar cat mai redus de travei structurale

57. la o constructie din zidarie numarul de nivele se limiteaza in functie de:

a) tipul mortarului din zidarie
b) tipul materialelor legate din zidarie
c) tipul acoperisului

58. la o structura din zidarie in sistem ,,fagure” distanta intre peretii structurali este:
a) max 5.00 m
b) max 9.00 m
c) max 3.60 m

59. la constructiile noi din zidarie nearmata, prevederea centurilor:

a) este obligatorie in dreptul fiecarui planseu
b) nu este obligatorie la plansee din lemn
c) este obligatorie la partea superioara a golurilor
60. la zidaria confinata stalpisorii se dispun:
a) in colturile fiecarui gol in planseu
b) la toate intersectiile de pereti structurali
c) in campul peretilor, la max 6 m distanta

61. pentru o inaltime de etaj de 4.50 m grosimea minima a peretelui portant de zidarie confinata este:
a) 20 cm
b) 25 cm
c) 30 cm

62. cintrul este:

a) cofrajul pe care se executa un arc din zidarie
b) cofrajul in care se toarna un stalp circular
c) denumirea unui tip de arc din caramida

63. la o constructie din zidarie, rigiditatea planseului depinde de:

a) inaltimea de nivel a constructiei
b) dimensiunile si pozitiile golurilor mari in planseu
c) densitatea peretilor pe care reazema planseul

64. la constructiile din zidarie fundatiile pot fi realizate:

a) din blocuri de beton armat si cuzineti de beton simplu
b) din blocuri de beton simplu
c) din blocuri de beton celular autoclavizat

65. tubul de dren se dispune pe perimetrul constructiei:

a) pentru evacuarea apelor uzate din cladire
b) pentru protectia cladirii impotriva infiltratiilor de apa
c) pentru facilitarea interventiilor la fundatie

66. sistemul structural Dom-ino apartine lui:

a) Hennebique
b)Freyssinet
c) Le Corbusier

67. la consturctiile fara subsol, stratul de rupere a capilaritatii se dispune:

a) sub placa suport a pardoselii parterului
b) peste placa suport a pardoselii parterului
c) sub placa suport a pardoselii subsolului
68. planul de trasare se refera la:
a) materializarea axelor constructiei in teren
b) sistematizarea verticala a terenului de constructie
c) proiectarea organizarii de santier

69. trasarea marginilor sapaturii in teren se face cu:

a) balize de trasare intre care se intind sarme
b) borne din lemn intre care se intind sfori
c) balize de trasare intre care se bat tarusi desi

70. constructia ,,din celule” este caracterizata de:

a) o succesiune de pereti portanti transversali fata de axa lunga a cladirii
b) pereti exteriori portanti cu goluri limitate ca dimensiuni si pozitie
c) pereti exteriori fara restrictii constructive privind raportul plin-gol

71. Ansamblul De Klefhoek (J.J.P.Oud, Rotterdam, 1925) este reprezentativ pentru:

a) constructia ,,din cutii insiruite”
b) constructia ,,din celule”
c) consturcita ,,cu pereti izolati”

72. o prima realizare tehnologica in domeniul ,,cojilor subtiri” de beton o reprezinta:

a) ferocimentul lui P.L. Nervi
b) cimentul armat al lui F. Hennebique
c) cimentul cu fibre optice al lui R. Piano

73. solicitarea caracteristica unei grinzi de b.a. este:

a) incovoierea
b) intinderea
c) compresiunea

74. pentru cresterea capacitatii de izolare acustica, la peretii despartitori din placi de gips carton:
a) se include polistiren in alcatuirea peretelui
b) se dubleaza placile si/sau scheletul
c) se folosesc placi de culoare verde

75. in regim seismic, constructiile cu stalpi si dale groase:

a) au diafragme rare
b) au obligatouriu capiteluri
c) nu au diafragme si grinzi
76. pentru a dobandi forma finala dorita, betonul este:
a) turnat in cofraje
b) turnat in cufere
c) turnat in betoniera

77. in planul alaturat, elementele indicate de sageti sunt:

a) stalpii unei structuri in cadre
b) stalpisorii unei zidarii confinate
c) monolitizarile unei structuri diafragmate

78. la o constructie cu schelet, pentru obtinerea unui tavan perfect plan se recomanda:
a) folosirea unei dale groase cu tuburi inglobate
b) folosirea unui planseu casetat
c) folosirea unui planseu-ciuperca

79. spatiul delimitat de pereti paraleli din beton si deschis la capete este reprezrntat de:
a) villa hennebique, Francois Hennebique, Bourge-la-Reine, 1904
b) villa savoye, Le Corbusier, Poissy,1929-1931
c) casa citrohan, Le corbusier,1922

80. la un perete de inchidere din caramida cu dublaj termoizolant exterior:

a) se prevede o bariera de vapori intre termoizolatie si perete
b) se prevede o bariera de vapori la fata exterioara a termoizolatiei
c) nu este obligatorie prevederea unei bariere de vapori

81. protectia hidrofuga a zidariilor se poate realiza:

a) cu carton expandat blindat
b) cu polietilena de inalta densitate
c) cu vopsele intumescente

82. fundatiile in trepte se intalnesc de regula:

a) la constructii asezate pe teren in panta
b) la constructii cu structura mixta
c) la constructii cu etaje partiale

83. un perete de inchidere din beton aparent poate fi:

a) un perete monostrat portant din beton armat
b) un perete bistrat,cu dublaj termoizolant la interior
c) un perete bistrat, cu dublaj termoizolant la exterior
84. proiectarea modulara a constructiilor:
a) permite inlocuirea simpla unor componente in cadrul lucrarilor de intretinere
b) creste rezistenta constructiilor din zidarie prin dispunerea regulata a stalpisorilor
c) asigura posibilitatea trasarii planurilor constructiilor in teren, in vederea executiei

85. peretii din placi de ipsos sunt:

a) pereti usori monostrat
b) pereti amovibili
c) pereti cu schelet

86. cofrajele pierdute sunt:

a) cofraje care dupa intarirea betonului sunt demontate si utilizaate la alte turnari
b) cofraje care dupa intarirea betonului devin parte integrata a elementului turnat
c) cofraje de inventar cu durabilitate scadenta, uzate di scoase din uz

87. in timpul intaririi betonului turnat, se recomanda:

a) expunerea la soare, pentru uscare rapida
b) mentinerea umiditatii proprii cat mai mult timp
c) folosirea unui jet de aer cald pentru grabirea uscarii

88. cofrajele modulare permit:

a) montarea si demontarea rapida a cofrajelor
b) turnarea unor suprafete mari fara rosturi constructive
c) realizarea unor betoane aparente cu relief modulat

89. cofrajele cataratoare se folosesc la:

a) intretinerea fatadelor la cladirile foarte inalte
b) turnarea tubrilor de b.a. pentru circulatii verticale
c) realizarea finisajelor la peretii foarte inalti de b.a

90. panourile prefabricate tristrat din beton au urmatoarea alcatuire:

a) 3 straturi de b.a. cu prorzitati crescatoare spre exterior
b) 3 straturi de b.a. cu camere de aer intre ele
c) 2 straturi de b.a. si 1 strat de termoizolatie