You are on page 1of 165
CAPITOLELE REGULILOR MICI* 1, Dard esle cit pulintaé sau este de folos cuive ca s&-si ingdduie si facd sau s& spund cele pe cate le socoteste bune, {8c méarturla Scripturilor inspirate de Dunnezeu. 2. Ce marturisive trebuie si-sl ceard jute ef cei care doresc si vietuiascd im- preund dup& Dumnezeu. 3. Cum vom intoarce pe cel care pa catuieste sau, dacd nu se intoatce, cam Vebuic si ne comportim, faté de el. 4. Duca cineva si pentru placate mici or steimtora pe frati spunind c& treduic s& se se pocdiasca, mm cumva si el este ne- milostiy si suprima dragostea ? 5 Cum trebuie s& se pocdiascd clneve penttu fiecare parat. 8 Ce fel (de om) este cel care mir. turiseste cu cuvintul cA s> pocaieste, der pacatul nw si-l tndreapta. 7. Care este judecata acctora care apard pe cei care gresesc. 8. Cum trebuie si fie primit cel care se poc&iaste in mod sincer, 9. Cum trebuie si ne comportim iat de cel care pacdtuind mm se pocdieste. 10, Sufletul care 5-a ticdlosit tn multe plcate, cu ce fel de team’ si cu ce fel de lactimi trebuie s se desparli de pacate Ul, Cura ajunge cineva s& urasca pica: tele. 12. Cum se va incredinja sufletul cé Dumnezeu i-a iertat pcatele. 13. Daca cel cate a p§cdiuit dupa botez trebuie sé deznXdajauiasca pentrn mintul- rea lui, decd a facut multime de pate. saa pind la ce Jimité a pacatclor trebuie sé nadajduiasc§ in iubjrea de cameni a lut Dumnezen, pria pocdina. 14. Prin ce roade poate ff dovedita -po- céinla adevdrala. 45, Ce tnseamna: «De cite ori imi ve gresi fratele meu gi-i voi ierla lui ?> 1, 16. Pentru ce cileodet4 sufletw) gi fare 68 se strédulascd, aproape in mod automat, se teculege, ca si cum a fost cuprins de o durere, jar altédaté este atit de insensi- bil, Incit chiar silindu-se an se poate re- culege. 17, Dac& cineva, tn gind, si-ar aduce aminte si manfnce, apoi s-ar condamna pe sine, are si acesta se va condamna ca st col care s-a ingrijit? 18, Dacd se cuvine ca aceluia care a gveslt vreodat® in comunitates frijeascd sé i se fneredinteze reo sarcind, dupi mull tncereare, sj, dacd se cuvine, care slnjire? 19, Dac& cineva este banuit de pacai der na face aceasta tn mod eratal, trebuie si-l si urmirim, ca sé se si afle ceea ce se binuia? 20, Daca cel care a trait in pacate tre- bule sii se fereased s& albé relatii cu etr- rodocsif seu si se separe chiar si de cei care trilesc rin? 21. De unde {vine} imprastterea (rnin! si gindurile, si cum le vom tndrepta? 22. De unde provin nalucirile cele necu- viincioase dia noapte ¢ 23. Pind la cite cuvinte se socoteste ver- bire degarta ? 24, Ce este injuria? 25. Ce este clevetirea? 26. Cel care cleveteste pe fratele saa cel care ascult& pe clevetitor si if sufera. de ve (pedeapsi} este vrednic? ) * Dud textui in edilia J.P. Migne, P.G., vol. 31, enl. 1951/1052 -~ 1077/1673, 1, Matei 12. 21, CAPYIOLELE REGULILOR MICT 27. Dar daci cineva va cleveti pe pro- iestes. cum trebuie sé ne comportém f2ta de al? 28. Despre cel care raspunde cu glas mai ridicat si cu cuvinte tari. 29. In ce chip ar putea cineva si ma se minie. 30. Cum yom tdia patima poftei rele, 31. Dac& se opreste cu totul risul. 32. De unde provine pofta de somn tS de vreme si [dvd masurd si cum o vom indoparta. 33. Cum se demascd cei care se stradn- ieste sé fie bineplacut oamenfior. 34. Cum ve evita cineva patima de a fi bineplacut gamentlor, 35. Cum se cunoagte col mindru si cum se vindecg, 36. Deck 37. $n ce chip ar pittea si devinii riv- nitor cel care este Jenevos in implinirca portacilor, . 38. Dac& un frate at primi porunca si s-ar finnotrivi, dar dupa aceea s-ar duce de Je sine, 39. Daca cineva at acooa) ar citi, if. Dacé wh frate at mikni pe cua trehwie sa se indrepte ? ule si. caute cineva cinste, asculia si (dupa ate, 4, Dac& cel care g mihnit 2-ar primi sa se fastifice, 4%, Bar daca cel care a mibnit siar cere jertare, iar cel care a fost minnit n-ar Vrea sd se Impace. 43. Cum trebuie s& se poarte cineva cu cel care {1 trezeste pentra rugacinne. 44. Da minta sau chiar s-ar deapsi) este vreanic ? ins& cel care a fast trezit sat inturia, de- ce (per “H, Cel care neglijeaza sii cunsascii valle Domnului si nu ge pedepscascd mai felt decit ccl care le-a cunoscut sina le-a fn Plinit. 46. Daca cel care toleraaz’ pe altul si SEViticascd pacat este vinovat de pacat. £ Cor. 18, 4, Motel 3, 22. 303- 47. Dac& trebuie si fim indiferenti pene tru cei cate pacatuiesc. 48. Licomia pind Ja ce (limits) se ju deca ? 49. Ce inseamna a se fali?? 50, Dacd cineva inléturé hainele maf scumpe si vrea Intotdeauna pe cea mai ick tind, fie huind fie incaljaminte, ca si cum { s-ar cuven}, greseste oare, sau de ce pa- Oma boteste 2 SI, Ce inseamn «Racan ?# 52. Cine este doritor de marire desarti si cine so str&duieste s& plac&’ camenilor? 53. Ce eslo intinatea wupului si ce este tatirarea sufletulel si cum ne vom cue Ti de acestea, saw ce este sfimtenia si ‘uta o vom dobindi ? 51. Ce este jubirea de sine si cum se va cumoaste pe sine Insust tubttorul de sine t 55. Ce deosebire este intre emardciune, miinie, iutime si intdcitare ? 56. Cine este cet care se inaltd cu gin- dul, cine este trufasul si cine este ce? mindru, de asemenea cine este orgolfosut si cine ingimfatul ? 57, Dacé cineva ar avea o lips (viciu} neindreptati si prin mustrari repetate im- potriva ‘lui s-ar simti lezat, oare este may bine s& fie lsat in pace? 58. Se condamné numai cel care a mia- (it fn mod déliberat sau’ gi cel cate spune cova complet neadovarat din nestiinta? 59, Daca cineva ar gindl numai s& facd ceva, dar nu ar face, date si acesta se condamua ca mincinosul ? GO. Despre cel care ar hotarl In graba si fava ceva din cele care nui sint plicute wut Dumnezen. Al, Dacé cineva nn poate 8 lucreze si nici o-at vrea sa invete psalmi. 62, Daci cineva ar face eu ce i s-a in- ciedintat cum @ facut cel care a ascuns talantul, se condamnd z 83. Dacd cineva ar face ca aceia care au cirtit impotriva celor care au vonit in urma, se condamna ? "304 SPINTUL VASILE CEL MARE 64. Ce inseamna a scandaliza si cum ne ‘vom pazi de aceasta? G5, Cum poate si tind cova adevaryl intr nedreptate. 66. Ce este Intrecerea (discutarea) si ce este intaritarea. 67. Ce este necuratia si ce ests neruyt- narca. 68. Ce este propriu miniei si ce este pro- priw indignSrii judicioase. 69 Despre cei care nici nu manincd ma: plitin decit ceilalti, mici nu are corpul ne- santos $1 se p¥inge totusi c& nv poste 35 lucrese. 70, Cum trebuie s8 ne purtam cu cel care se foloseste rau de haine $i de incal- Laminle. 71, Sint unii cate cauta inginte de toate pe cea dulce dintre mincdruri, iar aljii Prefera pe cea cu cantitate mare, decit pe cea dulce, pentru saturare. Deci cum se cuvine ai instrul si pe unil i pe alii? 72 Dacé cineva cu priejul meselor in fatictate sar purta cu mectviinta, min- cind si bind cu licomie, se cuvine cate al critica? # Despre cel care pu din dorinta de indreptare a fratelui mustré pe ccl care groseste, ci din patima Iui de razbunare. #4, Despre cei care ies din comunitaten friteascd si doresc sa waiascd Vialé siagu- Tatica, 75, Dac’ este potrivit sa spunem ca sa tana este pticinuiteru! oricirui pacat, he cu gindul, fe cu cuvintul, fie cu fapta. 76, Daca se cuvine ca, asa-zicind prin icomomie, s& minjim pentru ceva ce s-at area folositar. 7%, Ce este inselaciunea si ce este na- Tavol rau. 78, Cine sint iscoditorii de rele. 79. Decd cineva se acuzé continuu pe sine c& se poarta réu cu fratele, cum se ‘va indrepla? 80. De unde provine faptul c& mintii ii lpsese gindurile bune si grijile ce plac lui Dummezeu si cum (sé procedim) ca si nu plim aceasta. 81, Dac se cuvine s& fie certati deopn- triva cei cucernici si cei Indiferenti, cind se M3 amindoi in aceeasi gresala 82, Fiindcd Scriptura relateazd ca: «pe patrine, ca pe mamen (7 Tim. 5, 2) dacd s-ar intimpla ca batrind s4 cada in ace- lagi paca! ca wna mai nasa, vare vor fi sub acelasi conon? £3, Dac& cineva, savirsind multe fapte bune, ar gresi o singuré Café, cum vem proceda fata de et? fd, Despre cel care are cacacter violent si turbulent. 85. Dac se cuvine a avea cova propriu In comunitatea frateasca. 86. Dac& cineva ar spune c& nici mu iau de la comunitatea iriteasc’, nici nu dau, ci m& indestulez cu ale mele, ce atitudine vom observa faf& de unul ca acesta? 89. Dac’ se Ingaduie fiecdrula si dea haina lui cea veche sau Incalyimintes. la parnncd. 88, Ce este grija cea lumeascd ? 8, Fiindcd s-4 setis: sRascumparares suflotulw barbatuii este bogatia Iniv, ce vom fico nol. cei Ja cate nu exist bog’- tie? 9. Dac& se ingdduie si avem halng de noapte, fie de pir, fie de altceva. 91. Dacd un frate care nu are aimic a? stiu ar fi rugat de cineva st-i dea haina pe cate 0 poartd, ce trebuie s& fac, chiar deci cst care a cerut este gol? 92. Fiindcé Domaul a pofuncit s4 vinder averile noastre, ce trebuie sa intelegem cind facem aceasta? 83. Cel care pdata si-a lsei averite sia FAgidult si nu mai ob’ nimic al sau, cv ce ginduri se cuyine s& se foloseasca de cele necesare spre a ITAi, adica hainete s brana? 94, Despre cel care datartad impozite in- {ra Intr-o comnnitate friteasca. 95. Dac& este in intoresv] color cate av venit de curtnd s& Inccap’ de Indata 58 invete din Scrinturi. 96. Dac& se cade s& se ingaduic oricut at vrea si invete carte sav s& fie atent la cei care citese. CAPITOLELE REGULILOR MICT 97, Dacd Gineva ar spune. vreau s cuiese la voi pulin& vreme —- se cuvine oare a-t primi 7 98. Ce gind trebuie sa aiba proiestosut in cele pe care Je poruncesle sau le rin- duieste, 98, Cu ce dispozitie sufleteascé se cu vine si mustre cel care este in drept sé mustre. 100, Pe cet care vin din alara cum ti vom slobozi. 101. Despre cel c&ruia i s-a ineredintat chivernisires (bumurilor} si despre cei ce cer (cergesc). 102: Despre cel care pleaca din comuni- lalea frateascl pentru orice motiv. 103. Fiindeaé se intimplé ca to unele cazuri chiar unul dintre cei tg virsta (pres. viteri) s& aiunece, se cuvine ca $i acesta si fie mustrat ? 104, Cum trebuie s& se puttarile de grija fratilor. 105. Dac& se cuvine ca accia veaiti de curind in comunitafi fratesti sa invete de Indata megtoguguri. 106. Ce epitimil se cuvine s4 se folo- sraseé in comunitatea frateascé. 107. Despre cel care spune ci are do 1injd s& traiasc’ fntr-p comunitate fra. teases. 108. Dac& se cuvine ca projestosul, 18a sa fie prezenta proiesioasa (fratici de su- Tori, s& vorbeascé cx n gatecate sora cale cn privire la tntarirea credingei. 109. Hack se cnvine ca projestosul sd vorbeascd des cu proiestoasa (stareta). 1G, Dacd se cuvine ca atunci cind « sora se marturiseste unui duhovate mai tr Vitsté sd fie de Jala si o calugariya mai in virsia, (11, Daca o presviter& (stareta] ar fi in- dreplatita s@ protesteze aiunci cind pres- Viteral {staretul) ar disptine si se fact ceva in comunitatile de surori, 447g ca Stareta 58 A avut cunostinta 112, Daca cineva ar ven} fa. viata.cee dupa Dumnezen, este oure drept ca proies si cer, incredinteze 4. Maiei 1u, 3. 20 ~ Sfintul Vasite cel Mare 305 tosul s&-I primeasc pe unui ca ecesta fri pirerea fratilor. U3. Oare poate coi cAruia t s-a inete- dintat gfl{a’suflctetor s& pazeasca si aceas- la: «de nu-vé veli intcarce si nu va Veli Jace ca pruncii» ?4 114, Dack se cuvine a asculta de oricine si orice ar porunci 115, Cum trebuie si ne supunem unul altuia. : 116, Pind unde se cuvine a fi ascultatori Intru rinduiala de.a fi bineplicuti Jui Dum- nezeu. 11%, Cel care nu se inve{d intra cele tinduite spre porunca ce-i sta Inainte tn fiecare zi ci canta s& invele un mestesug, de ce patima suferé si daci se cuvine a-) tolera. 118. Cel care se sirguieste spre parun- cA gi lucreaz4 nu ceea ce se porunceste ci ceea ce rea el, ce plata are? 119. Dacd se tagdduie fiecdruia sd-si pd rseascd lucral ce | s-a incredintat si 84 caute alta. 120. Dacd se covine a tes undeva [ars instiinfarea profestosuui, 121, Dacd este ingdduit sé se renunje Ja lucrdtile mai grele. 122, Daca cineva, find canonisit 64 nu ia bimecitvintare, at zice ca dacd nu iau binecuvintare nu voi minca, oare s¢ Cu vine sa i se tolereze ? 723, Dac& cimeva se mihnesie, neingd- duindu-ise si facd coea ce nu poate facd, find neiscusit, se cuvine oare sii i xe tolereze ? 124, Daca cineva s-at intitai undeva din inlimplare cu ereticl sau pgtni, se tnga- dui 58 ménince tmpreund cu ei sau si se Intreb) de sinatate, 125, Dac& cel cétuia i s-a incrediatat o Jucrare si ar face ceva [4% Incuviinjare, impotriva a ceca ce i s-a poruncit sau peste ceéa ce i s-a poruncil, se cuvine nate sh pastreze lucrul ¢ 126, Cum poate cineva sé nu fie bituit de igbirea dulcetilor din bucate we 327. Unli spun c& este cu neputinjd ca omul sa nu se minie, 128, Celui cave vrea si se infrineze pes- te putere, asa incit si se impiedice si porunca ce i s-a dat, se cuvine oare sa i se ingaduie? 129. Despre cel care posteste mult, dar la masd nu poate suporta mincarea cea de obste. 130. Cum trebule si se posteascé atunci cind ar fi trebuinta de post. 131. Cel care nu m&nined de unde mé- nincd fratif, ci cere altceva, oare face bine? 132, Cel care spune: aceasta m& va- tama, si se Intristeazd daci nu i s-ar da alté (mincare), ce este de ficut in ase- menea caz? 133, Dar dac& ar si cirtl cineva pentru mincare ? 134, Dar dac& cineva miniindu-se ar re- nunta sé ia din cele spre trebainta. 135, Daca se cuvine ca acela care se os- tenegte si ceari chiar el ceva mai mult decit de obicei. 196, Dac& trebuie si se adunc tofi la ora mesei, si pe cel care absenteaza si pe cel care vine dup masa, cum {i vom trata, 137, Daca e bine ca si hotarasca cineva sa se infrtneze pentra un interval de timp. spre exemplu, de Ja un enumit fel de mincare sau bauturd, 138, Dacd se cuvine ca in comunitatea fréjeasci cineva si posteascé mai mult docit cellalti. 139, Pretungindu-se postu) devenim mai slabi pentru lueru, Asadar, ce se cuvine mai bine: s& rimfnem in urma cu Jucrul din cauza postului saz sé neglijém postul pentru Jucru? 140. Dac& cineva nm s-er tnirina de 1a minc&rurile vatématoare, ci mincind cu Weomie ar cidea in boald, oare se cu- vine sd i se acorde ingrijire 2 141. Oere se cuvine sf se afle straini tn aleliere? SFINTUL VASILE CEL MARE 142, Daca se cuvine ca megterii sé pri. meascé de la cineva un lucru fird apro- barea proiestosuiui, 143, Cum sint datori cei care lucreaz’ sa poarte grijé de multele ce Ie-au fost incredintate. 144, Dar daca cineva ar pierde ceva din neglijenté sau i-ar da o rea intrebuintare din dispret. 145. Dar daca cineva cu de la sine pu- tere ar imprumuta cuiva {un tucru) sau ar primi ceva, 146. Dar daci, avind urgenté nevoie, proiestosul ar cere de la aceste o uncalta sl ol ar refuza (s& i-o dea)? 147, Cel care se indeletniceste cu te- crul chelarie sau al bucdtarici sau al al- tui Iucru asemenea, dact n-ar ajunge si fie prezent la rinduiala clatérii de psalmi si a rugdciunii, oare nu-si pagubeste cu nimic sufletul ? 148. Care este masura autoritatii pe core © are in administrarea {alimentelor) cel Incredintat cu grija chelariei, 149. Ce judecaté va avea administrato- ru} (de elimente) dacé ar face ceva cu partinire sau cn cearté. 150. Dar daca din neglijenta n-ar da fra- telui cele spre trebuintii? 153. Dac& fi este fng&duit celui care serveste si vorbeaci cu voce mai tare. 152. Despre cel care s-a ostenit peste putere in slufire, 153. Aceea clircia i s-au incredinjat H- nurife, cum se cuvine sa le administreze (si) cum s& supravegheze pe lucratoare 54, Dacd s-ar intimpla ca fiind frail putini si siujind 1a mai multe surori, din nevoie s-ar separa unul de altul, despar- tindu-se Ja lucrari, oare aceasta este fara primojdie? 155. Cum trebuie si ne comportém cu cei bolnavi din casa de straini, 156. Cel cérula i s-a incredintat o grija cum at fi a chelariei sau alta asemenea, trepuie si aiba totdeauna aceasta grij saul se poate si schimba? CAPITOLELE REGULILOR MICI 15%. Cu ce dispozifie sufleteasea se cu- vine s& slujeascl cineva lai Dumnezeu, 158. Cu ce dispozitie sufleteascd se cu- ¢ sé primeascd cineva epitimia. 159. Cel care se plinge impotriva celui care ii di canon este josnic. 160. Cu ce dispozitie sulleleascd sintem Gatori s& slajim fratilor, 161. Cu ce fel de smerenie este dator cineva si primeasea slujirea de la trate: 162. Ca fel de dragoste se cuvine si avem Intre noi. 163. In ce chip va putea cineva si a- junga la iubirea fata de aproapele. 164, Ce insemneazé aceasta: «Nu jude- cali si nu veg fl Judecath» #5 165 Cum va cunoaste cineva daca se vorneste fmpotriva fratelui care greseste din rivna Ini Dumaezeu, sau se minic. 166, Cu ce stare sifleteased se cuvine sd ne supunem celut care ne sileste la in- deplinirea poruncii. 107. Cum se cuvine s& fie suftetul care a fost socotit vrednic si se indeletniccasca cv jucrel Domauhii. 168. Cu ce stare sufleteascd se cuvine 58 primeascd cineva hatna sau iealtamin- tea, oricum ar fi 169, Dacd un frate mai tind ar primi yorunci si invefe ceva pe unul mai ba. tria, cum se va comporta fatd de acesta. 170. Dac& se cuvine s& tratim deopo tiv si pe cel care se indreapta mai mull si pe cel care se indreopti mai putin. 171. Daca ins& cel mai mic s-at mini Hindea este cinstit maf mult cel mai cu- cemic, 172, Cu ce leamA seu cu ce incredia tare sau eu ce stare sufleteascA se cu vine sd ne impartasim cu trapul ? 193, Cum face cineva toate spre slava dui Dumnezeu? 4 196. Cum maninc& cineva si bea spre Slava tut Dumnezen 2 4 197. Cum va Incra dreapta ca sa nu stie stinga ?* 198. Ce este smerenia si cum o vom do- bindi? 199. Com se va fi pregatit cineva co si se arunce si in primejdii pentru porunca Domnntui ? 200. Cel care ostenesc maj de mult in Iverul lui Dumnezeu, cum pot si fie de folos celor care au vevit de curind. 01. Cum obtine cineva conceatrarea in migiciune. 202, Dac& este posibil s& se objina con- centrarea in orice jweru $i in orice im- prejurare, 30. Mate? 5, 5. IL ff Car. 7, 10 12, Matei 9, 4. 13. £ Cor. 10, 34. 14. F Cor. 10, 31 15, Mater 6. 3. 16. Matei 5, 3. 47, Matei 6, 31, 18, Matei 5, 8. 19. Mate 18, 3. SKINTUL VASILE CEL MARE 203. Pentru faptele indepiinite dupa po- ranca Domnului este o singnr§ masurd, 204, Cum se invredniceste cincva si sv faca partas al Duhnlui Sifnt. 205. Cine sint arei sract eu Dubuls 7 206. Domnul ne porunceste s& nu ne ia- grijim «ce vom mfnca sau ce vom bea sau ce vom imbraca» “. Care sint Limitele a- cestei poranci si cum se poate imptini. 207. Cu ce gind trebule s& se lucroze, 208, Daca este bine si practicam in ge- neral tcerea, 209. Cum vom putea sé ne temem de judecdtile Ini Dumnezeu. 210. Ce inteles are podoaba modest’ pe care o recomand& Apastojul. 2t1, Care este masura dragosiei ciitre Dumnezeu. 212. Cum se dobindesle dragustea catre Dumuezeu. 243. Care stint semnele distinctive ale dragostei fajé de Dumnezen. 214, Bunatatea si milostenin in ce se deosebese una de alta. 245. Cine este ficatarni de pace care se ferleesie de Domaul '*. 216. In ce se cuvine sa ne intoarcem si sé ne iacem ca pruncii 217, Cum vom primi imparatia lui Dum- nezew ca pruncnl. 218. Ce intelegere se cuvine si cerem de ta Dumnezen. 219. Dac am primit o binefacerc de la cineva, cum vom putea ca si Domnului $4-] dim mulumirea cuventta curata si fn- treaga, dar si pe cea catre bineficétor st o achitam cu bund cumpinirc. 220, Dacd se cuvine si sc ingaduie ori- cui ar vrea si vorbeased cu surorile. CAPITOLELE REGULILOR MICI 221, Domnul invala sé ne ragam ca sé au intrdm in isp, se cuvine care sa ne migam ra s4 av c&dem in suferintc trupesti? 222. Cine este pirtsul fiecdria dintre noi $i cum ne vom Impaca cu el 223. Col cure vrea s& posteasca pentru un mativ bine placut lui Dumnezeu, f- indc& at vrea 5% se arate astfel oame- nilor, ce va face? 224, Dacé cxisté si astizi unii care Iu- crcaz& din ceasul intti si alti din ceasul al unsprezecelea, si care sint acestia#. 225, Flinded Domnut a spus: «Unde sini doi sail trej adunafi in numele Meu, acolo sint si Ea én mijlecul lore ®, cum vom putea sé ne invsednicim de aceasta. 226. Fiindc& Apostolul spune: «lind ovdriti, bineenvintim, find hulifi, ne ru- am. 4, cam se cuvine si binecuvinteze trl pearit sau ce s8 se roage cel hulit. . Maca se cuvine ca fiecare si in- tredinjeze si altora cele ce cugeti sau jiiud incredinlat c& ceea ce face place lui Dumnezeu, sf pastrezc. pentru sine. 20, Daca se cuvine ca in orice lucru si cunoastem deplin voia cclor care se scandaligsa2d, sau exist unele in privints frora nu trebute s& ne afectim, chiar dacé wail se scandalizeart. "28. Nad se cuvine si méarturisim fep- tele oprite, f&ra rusine, tuluror sau pu- mai unora, si care sint acestia “80. Ce este slujirea si ce insemnesza stujirea envintatoare 75, 231. Daca un [rate at vicleni impotriva Mea ») mar srajinayi sau citeodata gi un Ineo! care im este Jnaadduit sé pazese tne 22, 0. Mute# 5, 23, Mater 2001 su Mater 18, 20 Econ dy Rom. 12,1 Tor. th, 26. Matei 2,13. 28. Matei 7, 14, 29. Rom. 1, 10. 30. Flies. 4, si in privinta acestuia poruncile care s-ay dat pentrn vrajmasi? 232, Dacé cineva fiind nedreptiitit de alfu) n-ar telata nim&nui sub motivul in- dclungii rSbdari si al nerdatatil, ci ar so- coli s¥ lase Ini Dumnezeu judecata. oare face (aceasta) dupa Damnui? 284. Dacd din toate faplele {iéeute cu dreptate) cuiva i-ar Lipsi una, oare pen- tru aceasta nu se mintuieste ? 234, Cum vesteste cineva moartea Dom- nulut 26 235. Oare este de fotos s4 invatam mul- te din Scripturi 3 236. Citi s-au invrednicit sii invete bine cele patra Evanghelii, cum se cuvine sé primeascd darn {acesta}? 297. Cate sullet se indrumi spre voia lui Dumnezen. 238. Dac& este cu putinti aceasta (adi- cd) s& se cinte neincelat sau s# se cl- leascd sau s& se vorbeascd cu rivad de- spin cuvinlele lui Dumnezeu 51 sa nu se lase deloc pauad pentru nevoia ce se In- timpla unora pentru trebuintele mai ne- cuvate ale teupulul, 239. Care este comoara cea bund si care cea Tea. 240. Pentru co s-a zis ca este larga poar- ta si-lalé calea care duce 1a picire”. 241. Cum este strimt& poarla si ingusti calee care duce Ia viaté si cum poate s& intre. cineva prin aceasta ® 242, Ce inseamag accasta: «Cu jubire frdteasca inbiti-va unii pe altite™ 213, Ce vrea {si spun’) Apostolul cind vice: «miniati-vd si SA nu gresiti, soarele sé Mn apuna intr minia voastras ®, fi- 310 SFINTUL VASILE CEL MARE indea in alt@ patte spune: ctoata ama- raclunea, supararea si minia si se Inde- plrteze de la voto, 244. Ce Inseamn& aceasta: «tasati loc miniei» ® 245. Cine este cel intelept ca sarpcle si curat (blind) ca porumbelul 246. Ce inseamni «dragostea nu se poartd cu necuviintas 3, 249. Care este lauda intra Domnul si care (este) cea oprit 248, Daca Doman? da infelepciune gi de Ja El (de Ya fata Lui) vine cunoasterea $i intelegorea ; si dac& prin Duhul di umuta cuvintul injelepcianii, iar altuia cuvintud cunoasterii 5, cum reproseazi Domaul u- cenicilor: «chiar gi voi stntefi_ neprice- putin? si cum Aposto!ul acuzé pe unii ca neintelepti 249 Ce este cavias si ce este dept ® 250. Cum da cineva ceea ce este sfint

You might also like