Csoma de Kérés _I Prin anul 1819, contele Teleky, aflindu-se in fata casei sale intr-un sat din Transilvania, vizu un cdlator in haine galbene, ‘sirmane, purtind o legitura si un to- iag de pribegie. _ Unde te duci, Kérési ? intreb4 contele. — Ma duc in Asia, sa-mi caut stramosii, fu rés- punsul. | Calatorul nu glumea. Fara nici un ban, indurind mizerii si umilinte, rabdind foamea, arsita, setea, in- _fruntind molimile din peninsula Balcanicé — Alexandru Csoma de Kérés pleaca pe jos din Bucuresti, in ziua Anu- Jui Nou 1820, si ajunge in India, apoi in Tibet, tinta dorurilor sale. Marturisese cé, din ceasul in care am citit pentru prima oara povestea vietei fondatorului filologiei tibe- tane, explorarile lui Seven Hedin imi par comode, iar misiunile Pelliot, Sir Aurel Stein si celelalte in Asia Cen- trala lipsite de primejdii si, deci, de farmec. Cititi Trans- Himalaya lui Hedin. Veti afla sumele de care dispune exploratorul suedez, veti vedea fotografiate trupcle care insoteau, veti cunoaste proviziile caravanelor, ugriana si turco-tatara in prima sa formatie, intre Urali si Volga; apoi, in Panonia asimileazi multe elemente slavone. Astfel ca, Kérés nu putea descoperi in’ Asia o limba similara maghiarei, desi anumite dialecte —- ne- influentate de persana sau armeana — prezinta multe aceeasi forma ; sane se pomenea numit respectiv Un) fapt, din acest punc' avut rezultat. Pentru AQ __EROTICA MISTICA IN BENGAL asemanari (Ralst i Tibetan Tatas ale lui Sebi nay: in introducerea la _ in acelasi ars vania, si ene i. mi Paraseste pentru totdeauna ‘Transil- cu gindul dea et Ucuresti sub pretext de afaceri, dar dc a janes, oa limba tured si a cdpata mijloace’ pleacti pe jos, cu Onstantinopole. Nu izbuteste. Si atunci molimei ii scbi ante bulgari, spre Filipopolis. Zvonul Tania ae a eat cemal apoi, imbarcindu-se pe o co- Derciee He rhipelagului, ajunge la Alexandria. bintuie Bgi bares € 0 noua epidemie,, poate ziuma care mianee Ge ee ; tot veacul. Debarcat pe coasta_ Sirici latoringd ea ees Alep, iar de aici la Bagdad (iulie) es Piciorul, alaturi de felurite caravane, imbra- Sere rad sau cu pluta pe fluviu (rezum o scri- e are lui K6rési, publicaté in ,Journal of the Royal Wi Asiatic Society“ vol. 1). In septembrie para ¢ eine ene 7 eptembrie paraseste Bagda- ¢ a hainele europene si, pe cal, atinge Teheranul in Octombrie, Aici ramine mai multe luni. II In martie 1821, porneste iar cu o caravana, din- du-se drept armean si, dupa ce ramine sase luni in ’Kha- rasan, ajunge in mijlocul lui noiembrie la Bokhara. De aici il goneste vestea apropierii rusilor. Se afla, astfel, in Kabul, prin ianuarie 1822. In Kabul cunoaste pe cei doi generali francezi, Allard si Ventura, pe care fi in- tovardsetse, pind la Lahore. De aici, obtinind invoiala sai treacd in Kasmir, porneste la drum dar, dupa nenu- miarate peripetii se reintoarce la Leh. in timpui calato- riei, aproape de frontiera Kashmirului, cunoaste pe un invatat si binevoitor englez, Moorcroft, si acesta ii daru- ieste singura opera care i] putea ajuta, pe atunci, in intreprinderea lui : Alphabetum Tibetanum lucrat de Pa- dre Giorgi si publicat la Roma in 1762, dupa materialele trimise de capucinul Friars} in Leh se patrunde atit de mult de dragostea pentru tibetana incit se hotdraste sa-si inchine intreaga viata studiului) acestei limbi. Moorcroft i] incurajeaza, il ajuta cu bani, si astfel Kérés se afla in Zanskar intre 1823—24, studiind cu un lama litera- | tura tibetana. De aici se coboari la Sobathu, iar ‘in 1826 face 0 noua calatorie in Tibet, unde isi continua studi- — 49 —MIRCEA ELIADE jle in mindastiri, timp de cinci ani. In toamna 1831 dr, L Campbell il intilne la Simla, ocolind tovarasia ecuro- penilor si petrecind tot timpul in studiu. : Asupra acelor cinci ani petrecuti in Tibet nu ni s-au pastrat amdnunte, si nu sunt singurul care si re- gret faptul. Ce se stia pe atunci despre Tibet 2? Nimic, in afara relatiilor cdlatorilor chinezi. Pater Huc nu va ajunge in Lhassa decit dupi 1840, Hodgon* descopera scripturile buddhiste in Nepal prin 1824, dar nu capata versiunea ti- betand decit dupa mai multi ani Baronul de Constadt tilor tibetane in 1830, incepe sa facd cercetari asupra car’ in Siberia rasariteana. ce en ae Nba. si Tibetului nu sunt clare, Foarte pufini pricep limba, si foarte pufini pot Vizita tara cu zapezi gsi cu 0 viole: atitudine impotriva europenizarilor. Iar Csoma de Ké- rés, acum o suta de ani, invata atit de bine tibetana in- cit conversa facil cu invatatorii lui, lamas, scrise cea din- y tii granttica tibetana, si compild cel dintii dictionar ti- betan-englez, cu peste patruzeci de mii de cuvinte... Acolo, in Tibet, cu termometrul sub zero mai mult ‘de patru luni pe an, studia ziua intreaga, intr-o coliba, fara foc, mincind un pumn cu orez fiert, dormind de-a dreptul pe pamint. fsi facuse coliba la usa mandstirii, si citea cu un lama alaturi. Cind pagina era sfirsi ‘a, unul Jovea cu cotul pe celalalt; pentru ca gerul era atit de puternic, incit degetele apucind pagina ca s-o intoarca, riscau s& inghete... in mai 1832 veni la Calcutta unde, prin interven- ocupa postul de sub-bi- tia citorva orientalisti englezi, u Asiatic Society of Bengal“. Aici ramase 2ece bliotecar Ja ,, 1. f n ¢ ani, facind intre timp (1836) 0 calatorie la Titalya in nadejdea ca va putea vizita Butanul, Sikimul sau Ne- palul. Lucra intr-un soi de celula, din care iesea arare- ori, ca sd se plimbe prin galeriile vecine, dupa cum scrie Pavie, care a cunoscut in timpul vizitei sale in India. Kérés parea atunci absorbit intr-o visitoare me- ditatie, zimbind de propriile lui ginduri, tot atit de ta- cut ca si brahmanii care copiau texte. Uitase Europa, ca sa traéiascd in nor batrinei Asia“. 50 — pag pe BFE sail)EROTICA MISTICA IN BENGAL, Dr. Mala of i de satart meres prin 1838 gaseste ,un om {rasituri, qmult zdruncinat a straniu in expresie $i mm itor, pldcut si. di inat de calatoriile sale, dar binevo- fetus foarte: ie: si impirtdseasci tot ce stia. Era, rugat’ smi de tos si extraordinar de dezinteresat. L-am primi cls ee : lectie de tibetani pe siptiminé, si el Sta Sous ucurie. Dar n-am izbutit sd-l fac si ia He a fe e sa vin cind vreau, dar cu conditia ca Pts ae eae pentru placerea si dragostea lui...“ Sorin or Apa hranindu-se numai cu orez si ceai, eee ule imbracat, necunoscind vinul, tutunul, cal ainiee eB — cele doud opere principale, tem: ae a e il etane : yEssay Towards a Dictionary, my u mglish' si Grammar of the Tibetaa Lan- guage", publicate pe spesele guvernului, in 1836. Despre jnsemnatatea acestor carti nu e locul sa ne oprim aici, Csoma de Kérdsi mai scrise si o ,Analizd a operei Kan- djur“, care cuprinde 100 de volume de cite un kilogram jumatate fiecare ; si o dare de seama asupra continutului celeilalte enciclopedii religioase tibetane, Tangur, cu- prinzind 225 volume. Cine a rasfoit vreun rural al acestor doud monstruos de largi carti — intelege de ce munca lui Kérési, care a citit si recitit pagina dupa pa- gina, trebuie numita prometeicd. Datorita ascezei si me- moriei lui, orientalistii au putut afla, astfel, substanta literaturii tibetane, $i au stiut si concentreze atentia asupra tratatelor indicate de K Fi in 1842, Csoma de Kérés pirasi Calcutta cu gindul sa viziteze inca o data Tibetul, strabatind pina la Lhassa. La 24 martie ajunse la Darjiling, dar la 6 aprilie se im- bolnavi de febra si peste inci zile, muri, Pe’ urma lui au ramas patru Jazi cu rti si hirtii ,un costum de haine albastre, cu care umbla intotdeauna, citeva cAmati si o oala de bucatarie. Dacca University (Bengal) 17 martie. In afara de operele citate de Ral- Nota bibliografica. jul lui Jatis Chandra Vidvabus- ston, am consultat stud hane 2902). —si—