SR EN 1090 2 2009 Rom

..... ,r, ICS 91.080.
10
..... (0'.\
0
N J(x ·y;..,\
;;::; f
/»
..,)
()
{./
JfAsas\
0
~
N
_j
SR EN 1090-2
ci
CJ)
STANDARD ROMAN c~:~6~~ Noiembrie 2009
...I
<(
z
0
~ Executarea structurilor de otel §i structurilor de
z0::
w aluminiu
I-
~ Partea 2: Cerlnte tehnice pentru structuri de otel
w
...I
0
0::
1-
z Execution of steel structures and aluminium structures. Part 2:
0
o Technical requirements for steel structures
~
z<(
::E Execution des structures en acier et des structures en
0
0:: aluminium. Partie 2: Exigences techniques pour les structures
(/')
<( en acier
!:::
0::
w
>
:::>
<( AP ROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 19 decembrie 2008
I
w
0::
:::> Stan~dardul european EN 1090-2:2008 are statutul unui standard
co roman
Ii
·«!c:
E
0
0::
c:
'5
e
«!
CORESPONDENT
'
A Acest standard este identic cu standardul european
N EN 1090-2:2008
~«!
"ti
c:
This standard is identical with the European Standard
.5
(/')
EN 1090-2:2008
G)
"ti
«!
La presente norme est identique a la Norme europeenne
:;::
«! EN 1090-2:2008
·c:;
0
Ill
<(
ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO)

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Directia Standardizare:Tel.+40 21 310 17 30,+40 21 310 43 08,+40 21 312 47 44,Fax:+40 21 315 58 70
Directia Publi~atii-Serv.Vanzari/Abonamente:Tel.+40 21 316 77 25,Fax+ 40 21 317 25 14,+40 21 312 94 88
, ' Serviciul Redactie-Marketinq, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74
©ASRO Reproducerea sau utilizarea inteprala sau partials a prezentului standard In orice publica\ii ~i prin orice procedeu
(electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este lnterzisa daca nu exista acordul scris al ASRO
Ref.: SR EN 1090-2:2008 Edi\ia 1

.
Prearnbul national
Acest standard reprezinta versiunea rornana a textului In limba engleza a standardului european
EN 1090-2:2008.
Standardul european EN 1090-2:2008 a fost adoptat initial la 19 decembrie 2008 prin publicarea unei
note de confirmare a adoptarii. Nota de confirmare a adoptarf este lnlocuita de acest standard.
Acest standard lnlocuieste SR ENV 1090-1 :2003, SR ENV 1090-2:2002, SR ENV 1090-3:2003,
SR ENV 1090-4:2003, SR ENV 1090-5:2003 !i)i SR ENV 1090-6:2002.
Standardul SR EN 1090, cu titlul general Executarea structurilor de otel §i eluminiu cuprinde

urrnatoarele parti:
Partea 1: Cerinte pentru evaluarea contormitetii componentelor structurale
Partea 2: Cerinie tenice pentru structuri de otet
Part 3: Cerinte tenice pentru structuri de aluminiu
Corespondents dintre standardele europene la care se face referire si standardele romans este
prezentata In anexa nationals NA, informativa.
Pentru aplicarea acestui standard se utllizeaza standardele europene la care se face referire
(respectiv standardele rornane identice cu acestea).
Simbolul gradelor de echivalenta (IDT - identic), conform SR 10000-8.

....
0
N
;;,
0
~
N
..J
0:: STANDARD EUROPEAN EN 1090-2
CJ)
...J
<( EUROPEAN STANDARD
z
0 NORME EUROPEENNE
~
<(
z EUROPAISCHE NORM Julie 2008
0:::
UJ
I-
z ICS 91.080.10 T~ EN\/ 100'.).1:1933, EN\/ 100'.).21!=re,
UJ ENV 1090-3:1997, ENV 1090-4:1997,
...J
0 ENV 1090-5:1998, ENV 1090-6:2000
0:::
I-
z
0
o Versiunea rornana
<(
z
<(
:E Executarea structurilorde otel §i aluminiu
\ 0
0:::
(/)
Partea 2: Cerinte tehnice pentru structuri de otel
<(
I- Execution of steel Execution des structures en Austohrung von Stahltragwerken
iX: structures and aluminium acier et des structures en und Aluminiumtragwerken - Teil 2:
UJ
> structures Part 2: aluminium Partie 2: Technische Regeln tor die
::::>
<( Technical requirements Exigences techniques pour Austohrung von Stahltragwerken
UJ
0::: for steel structures Jes structures en acier
::::>
Ill
·ici:
(I) Acest standard european a fost adoptat de CEN la 11 aprilie 2008.
E
0
0:::
Membrii CEN sunt obliqati sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza conditiile
£
"O In care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare.
....
(I)
)
Listele actualizate :;;i referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationals pot fi obtinute de
-~ la Centrul de Management sau de la orice membru CEN, pe baza de cerere.
....
"O
(I)
"O
-c
(I)
(/)
Q)
"O
Acest standard european exista In trei versiuni oficiale (enqleza, franceza, germana). 0 versiune In
oricare alta lirnba, realizata prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, In limba sa
nationala :;;i notificata Centrului de Management, are acelasi statut ca :;;i versiunile oficiale.
(I)
:;::;
(I)
·u Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urrnatoarele tarl: Austria, Belgia,
0 Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda,
fl)
<(
Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia,
Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia :;;i Ungaria.
CEN
COMITETUL EUROPEAN DE ST ANDARDIZARE
European Committee for Standardization Cornite
Europeen de Normalisation Europalsches
Komitee tor Normung
Centrul de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles
© 2008 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forrna :;;i In orice
mod sunt rezervate membrilor nationali CEN Ref.:EN 1090-2:2008 RO
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
;:;;
0
~
N
...i
~
u; Cuprins
..J
<(
~ Pagina
j::
<(
z0:: Preambul 9
~ lntroducere 10
~
w Domeniu de aplicare 11
..J
0
0:: 2 Referinte normative 12
1-
z 2.1 Generalitati 12
0
o 2.2 Prod use constituente 12
<(
2.2.1 Oteluri 12
z
<( 2.2.2 Oteluri turnate 14
:::!!: 2.2.3 Materiale consumabile pentru sudare 14
0
0:: 2.2.4 Produse pentru Tmbinare rnecanica 15
(f)
2.2.5 Cablu ri de lnalta rezistenta 17
~ Reazeme structurale 17
ii: 2.2.6
w 2.3 Preqatire 17
> 2.4 Suda re 17
:::>
<(
w 2.5 Tncercare 19
0::
:::> 2.6 Montare 19
Ill 2.7 Protectie antlcoroziva 20
-~c: 2.8 Tolerante 20
ClS Diverse 20
E 2.9
0
0:: 3 Termeni :;;i definitii 21
c:
"C
4 Caiet de sarcini si docurnentatie 23
e
ClS 4.1 Caiet de sarcini pentru executie 23
.!:!
...
"C 4.1.1 Generalitati 23
ClS
"C 4.1.2 Clase de executie 23
c:
-ClS
(f)
QI
"C
4.1.3
4.1.4
4.2
Grade de preqatire
Tolerante geometrice
Documentatia constructorului
24
24
24
ClS
:;:; 4.2.1 Docurnentatie cu privire la calitate 24
ClS
'i3 4.2.2 Planul calitatil 24
0
!JI 4.2.3 Siquranta a lucrarilor de montare 25
<(
4.2.4 Docurnentatie de executie 25
5 Produse constituente 25
5.1 Generalitati 25
5.2 ldentificare, documente de lnspectie :;;i trasabilitate 25
5.3 Produse din otel pentru constructli 26
5.3.1 Generalitati 26
5.3.2 Tolerante la grosime 28
5.3.3 Stare a suprafetei 28
5.3.4 Proprietati speciale 29
5.4 oteiur! turnate 29
5.5 Materiale pentru sudare 29
5.6 Elemente pentru Tmbinare rnecanica 31
5.6.1 Generalitati 31
5.6.2 Terminologie 31
5.6.3 Asarnblari structurale cu suruburi, pentru utilizari nepretensionate 31
5.6.4 Asarnblari structurale cu suruburi, pentru pretensionare 31
5.6.5 lndicatori dlrecti de efort 32
5.6.6 Suruburi rezistente la coroziune atrnosferica 32
5.6.7 Suruburl de fundatie 32
2
SR EN 1090-2:2008
....
0
;;;
0
~
N
5.6.8 Dispozitive de blocare 32
5.6.9 $aibe inclinate 32
.J
0:: 5.6.10 Nituri aplicate la cald 32
en 5.6.11 Elemente de imbinare pentru elemente subtiri 33
...J 5.6.12 Elemente de imbinare speciale 33
<
z 5.6.13 Livrare si identificare 33
0
i= 5.7 Bolturi sl conectori pentru forta taietoare 34
<
z 5.8 Materiale pentru cimentare 34
0:: 5.9
w Rosturi de dilatare pentru poduri 34
I- 5.10
Cabluri de lnalta rezistenta, tije :;;i terrninatii 34
~ 5.11 Apa rate de reazem pentru structuri 35
w
...J
0 6 Preqatire :;;i asamblare 35
0::
I- 6.1 Generalitati 35
z 6.2
0 ldentificare 35
o 6.3 Manipulare :;;i depozitare 36
<
z 6.4 Taiere 38
<
::!:
6.4.1 Generalitatl 38
0 6.4.2 Forfecare :;;i stantare 38
0::
6.4.3 Taiere terrnica 38
en
<
I-
6.4.4 Duritatea suprafetei marginilor 39
ii: 6.5 Formare 39
w 6.5.1
> 6.5.2
Generalitatl 39
::::>
< Formare la cald 40
w 6.5.3
0:: indreptare cu flacara 40
6.5.4
::::> Formare la rece 40
co 6.6 Gaurire 42
-~s::: 6.6.1 Dimensiuni gauri 42
ca 6.6.2 Tolerante pentru diametrul gaurii pentru suruburi :;;i bolturi, .43
E
0 6.6.3 Executarea gauririi 43
0::
s::: 6.7 Decupari 45
"C 6.8 Suprafete de rezemare pentru contact direct.. .45
....I 6.9 Asamblare 45
ca
.!::! 6.10
.ca...
"C Verificare asamblare 46
"C 7 Sudare 46
-
s:::
ca 7.1
en Generalitatl 46
7.2
GI
"C 7.2.1 Program de sudare 46
ca
:;:; 7.2.2 Cerinte pentru un program de sudare .46
ca Continutul unui program de sudare .47
·u 7.3
0
I/) 7.4 Procedee de sudare 47
< 7.4.1 Calificarea procedurilor de sudare :;;i a personalului pentru sud are .48
7.4.2 Calificarea procedurilor de sudare 48
7.4.3 Sudori :;;i operatori sudori 50
7.5 Coordonarea sudarii 51
7.5.1 Preqatirea :;;i executarea sudarii 52
7.5.2 Preqatirea lrnbinarllor 52
7.5.3 Depozitare :;;i manipulare materiale consumabile pentru sudare 53
7.5.4 Protectie fata de conditii atmosferice 53
7.5.5 Asamblare pentru sudare 54
7.5.6 Preincalzire 54
7.5.7 Prinderi provizorii 54
7.5.8 Suduri de prindere provizorie 54
7.5.9 Suduri in colt 55
7.5.10 Suduri cap la cap 55
7.5.11 Suduri pe oteluri cu rezistenta lrnbunatatita la coroziune atrnosferica 56
7.5.12 Irnbinari de bare 56
7.5.13 Suda re bolturi 56
7.5.14 Suduri in crestatura si in gaura 56
7.5.15 Suduri in puncte ale elementelor subtiri 57
Alte tipuri de suduri 57
3
SR EN 1090-2:2008
...
0
;:;:;
0
~
N
7.5.16 Tratament termic dupa sudare 57
7.5.17 Executarea sudarf 57
.J
0:: 7.5.18 Sudarea tablierelor podurilor 58
Cl) 7.6
...J
Criterii de acceptare 58
<( 7.7 Sudarea otelurilor inoxidabile 59
z 7.7.1
0 Amendamente la cerintele din EN 1011-1 59
j:: 7.7.2 Amendamente la cerintele din EN 1011-3 60
<(
zct:: 7.7.3
Sudarea otelurilor diferite 61
w 8
I- Imbinare rnecanica 61
z 8.1 9eneralita\i 61
w
...J 8.2 lrnbinari cu suruburi 61
0 8.2.1 Generatitati 61
ct::
I- 8.2.2 $uruburi 62
z 8.2.3 Piulite 62
0
o 8.2.4 $aibe 62
<(
z
<(
8.3
8.4
Stranqerea suruburilor nepretensionate 63
Preqatirea suprafetelor in contact la imbinari rezistente la lunecare 63
==
0 8.5 Stranqerea suruburllor pretensionate 64
ct:: Generalitati 64
(J)
8.5.1
<(
I-
8.5.2 Valori de referinta pentru cuplu de rasucire 66
ct: 8.5.3 Metoda cu cuplu de rasucire 66
w 8.5.4 Metoda combinata 67
> 8.5.5
:::> Metoda HRC 67
<(
w 8.5.6 Metoda prin indicator direct de efort 68
ct::
:::> 8.6 $uruburi de pasuire 68
al 8.7 Nituire la cald 69
.!i
c:
8.7.1 Nituri 69
nl 8.7.2
E Montare nituri. 69
0 8.7.3
ct:: Criterii de acceptare
c: 8.8
69 lmbinarea elementelor subtiri
-0 8.8.1
C l)
.... 70
nl
8.8.2 Utilizarea suruburilor autofiletante ~i autoforante 70
N Generatitati 70
8.8.3 Utilizarea niturilor oarbe 71
:.c...
nl 8.8.4 lrnbinari prin suprapunere 71
-0
c: 8.9 Utilizarea elementelor de imbinare si metodelor de imbinare speciale 71
-nl
(J)
Cl)
-0
8.10
9
Griparea ~i jupuirea otelurilor inoxidabile
Montare
72
72
nl
:;:; 9.1 Generatitaf 72
nl
'(j 9.2 Conoitii pe san tier 72
0
en 9.3 Metoda de montare 73
<(
9.3.1 Metcda de montare pe baza de proiect 73
9.3.2 Metoda de montare a executantului 74
9.4 Releveu 75
9.4.1 Sis tern de referinta 75
9.4.2 Puncte de re per 75
9.5 Reazeme, ancorari ~i aparate de reazem 75
9.5.1 Verificare reazeme 75
9.5.2 Amplasarea ~i conformarea reazemelor 75
9.5.3 Mentinerea conforrnitatf reazemelor 76
9.5.4 Reazeme provizorii 76
9.5.5 Cimentare ~i etansare 76
9.5.6 Ancorare 77
9.6 Montare si lucrarl pe santi er 78
9.6.1 Planuri de montare 78
9.6.2 Marcare 79
9.6.3 Manipulare ~i depozitare pe santl er 79
9.6.4 Montare de prob a 79
9.6.5 Metode de montare 79
4
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
(;)
0
~
N 10 Tratare suprafete 81
.J 10.1 Ceneralitati 81
a:: 10.2 Preqatirea supratetelor de otet 82
(!)
..J 10.3 Oteluri rezistente la coroziune atmosferica 82
<(
z 10.4 Pila galvanica 82
0 10.5 Galvanizare 83
j::
<( 10.6 Etansarea spatiilor 83
z
a:: 10.7 Suprafete in contact cu beton 83
w
1- 10.8 Suprafete tara acces 83
z 10.9 Reparatii dupa talere 9i sud are 84
w
..J
0
10.10 Curatare dupa montare 84
a:: 10.10.1 Curatarea elementelor subtiri 84
1-
z 10.10.2 Curatarea elementelor din otet inoxidabil 84
0 11 Tolerante geometrice 84
CJ
<( 11.1 Tipuri de tolerante 84
z<( 11.2 Tolerante esentiale 85
::e 11.2.1 Generalitati 85
0 11.2.2 T olerante la tabricatte 85
a::
(J) 11.2.3 Tolerante la montare 86
<(
I- 11.3 Tolerante functionale 87
ii: 11.3.1 Ceneralitati 87
w
> 11.3.2 Valori tabulare 87
::::>
<(
w 11.3.3 Criterii alternative 88
a::
::::> 12 Verificarl, lncercarl 9i remedieri 88
co
<¬ 12.1 Generalitati 88
·c:
(I)
12.2 Produse 9i elemente constituente 88
E 12.2.1 Prod use constituente 88
0
a:: 12.2.2 Elemente 89
c:
:c 12.2.3 Produse neconforme 89
e
(I)
12.3 Fabricatie: dimensiuni geometrice ale elementelor fabricate 89
12.4 Sudare 90
:".c..' 12.4.1 Verificare inainte 9i in timpul sudarii 90
(I)
"C 12.4.2 Verificare dupa sudare 90
c:
-(I)
(J)
Cl)
"C
12.4.3 Verificarea 9i incercarea conectorilor sudati pentru forta taietoare la structuri compozite
din otet 9i beton 93
(I) 12.4.4 yerificari ale sudarll in productie 93
;
(I)
·c::;
12.5 lrnbinari mecanice 94
,,, 12.5.1 Verificarea Irnbinarilor cu suruburi nepretensionate 94
<( 12.5.2 Verificarea 9i incercarea imbinarilor cu suruburi pretensionate 94
12.5.3 Verificarea, incercarea 9i repararea niturilor aplicate la cald 97
12.5.4 Verificarea Irnbinaril elementelor 9i tablelor formate la rece 98
12.5.5 Elemente de imbinare si metode de imbinare speciale 98
12.6 Tratare suprafete sl protectie anticorosiva 99
12.7 Montare 99
12.7.1 Verificarea rnontarii de proba 99
12.7.2 Verificarea structurii montate 99
12.7.3 Releveul pozitiei geometrice a nodurilor de imbinare 99
12.7.4 Alte lncercarl pentru receptle 101
Anexa A (norrnativa) lnforrnatii suplimentare, lista de optiunl si cerinte cu privire la clasele de
executie 102
A.1 Lista de mforrnatii suplimentare necesare 102
A.2 Lista de optiuni 105
A.3 Cerinte cu privire la clasele de executie 108
Anexa B (inforrnativa) Indrurnarl pentru determinarea claselor de executie 113
B.1 lntroducere 113
B.2 Factori determinan\i pentru alegerea unei clase de executie 113
B.2.1 Clase de consecinte 113
B.2.2 Riscuri legate de executarea 9i utilizarea structurii 113
5
-e-
SR EN 1090-2:2008
0
~
0
~
("I B.3 Oeterminarea claselor de executie 114
_j
Anexa C (inforrnativa) Lista de verificare a continutului unui plan al calitatii 116
ci
u; C.1 Introduce re 116
..J
<(
C.2 Conti nut 116
z C.2.1 Management. 116
0
i== C.2.2 Analizarea specificatiel 116
<(
z C.2.3 Docurnentatie 116
a::
w C.2.4 Proceduri pentru verificare §i Incercari 117
1 118
z
w 0.1 Tolerante esentiale 118
..J 0.1.1 Tolerante esentiale la fabricatie - Profile sudate 119
a::
1
0.1.2 Tolerante esentlale la fabrlcat!e - Profile formate la rece prin presare 120
z 01.3 Tolerante eseritiale la fabrlcatle - Talpile profilelor sud ate 121
0 0.1.4 Tolerante esentiale la fabricatie - Talpile chesoanelor sudate 122
o
<( 0.1.5 Tolerante esentiale la fabricatle - Rigidizari ale inimii profilelor §i chesoanelor 123
z
<( 0.1.6 Tolerante esentlale la fabricatie - Placi rigidizate 124
:e 0.1. 7 Tolerante esentlale la fabricatle - Table profilate formate la rece 125
0
(!) 0.1.9
0.1.8 Tolerante esentiale la
Tolerante esentiale la tabricatie
tabricatle -e Gauri
- invelitori subtirldecuparl
de fixare, cilindrice§i§imargini
conice taiate 126
125
a::
<(
l- 0.1.10 Tolerante esentiale la fabricatie - Elemente de zabrele 127
aw: 0.1.11 Tolerante esentiale la montare - Stal pi pe un singur etaj 128
> 0.1.12 Tolerante esentiale la montare - Stalpl pe mai multe etaje 129
::i
<(
w 0.1.13 Tolerante esentiale la montare - Rezemare cu contact complet.. 131
a:: 0.1.14 Tolerante esentlale la montare - Turnuri §i piloni 131
::i
co 0.1.15 Tolerante esentiale la montare - Grinzi supuse la Tncovoiere §i elemente supuse la
.~
c:
compresiune 132
"'
E
0
0.2
0.2.1
Tolerante functionale
Tolerante functionals la Iabricatle - Profile sudate
133
134
a::
c: 0.2.2 Tolerante functionale la fabricatie - Profile formate prin presare la rece 135
"t:J 0.2.3 Tolerante functionale la fabricatie - Talpile profilelor sudate 136
e 0.2.4 Tolerante functionale la fabricatie - Chesoane sudate 137
"'
N
'E 0.2.5 Tolerante functionals la fabricatle - lnimile profilelor sau chesoanelor sudate 138
0.2.6 Tolerante functionale la fabricatie - Rigidizari ale inimii profilelor sau chesoanelor sudate 139
c:"'
-
"t:J
"'
(! )
0.2.7
0.2.8
Tolerante functionals la fabricatie - Elemente
Tolerante functlonale la fabricatie - Gaurl de fixare, decupari §i margini taiate
140
141
G)
"t:J
0.2.9 Tolerante functionals la fabricatle - lnnadiri de stalp §i placi de baza 142
"'
:;:;
0.2.10 Tolerante functionale la fabricatie - Elemente cu zabrele 143
"'
'(3
0 0.2.11 Toleran]e functionale la fabricatie - Placi rigidizate 144
"'
<( 0.2.12 Tolerante functlonale la fabricatie -Turnuri §i piloni 146
0.2.13 Tolerante functionale la fabrlcatle - Table profilate formate la rece 147
0.2.14 Tolerante functioriale la fabricatie - Tabliere pentru poduri 147
0.2.15 Tolerante functionals la montare - Poduri 149
0.2.16 Tolerante functionale la montare - Tabliere de pod (pagina 1 /3) 150
0.2.17 Tolerante functionale la montare - Tabliere de pod (pagina 2/3) 151
0.2.18 Tolerante functionals la montare - Tabliere de pod (pagina 3/3) 152
0.2.19 Tolerante functionals la fabricatie §i montare - Grinzi de rulare §i sine 153
0.2.20 Tolerante functionale - Fundatii §i reazeme din beton 154
0.2.21 Tolerante functionals la montare - Cai de rulare pentru macarale 156
Criteriu 156
0.2.22 Tolerante functionale la montare - Pozitii stalpi 157
0.2.23 Tolerante functionals la montare - Stalpi pe un singur etaj 158
0.2.24 Tolerante functionals la montare - Stalpi pe mai multe etaje 159
0.2.25 Tolerante functionals la montare - Cladin 160
0.2.26 Tolerante functionale la montare - Grinzi Tn cladiri 161
0.2.27 Tolerante functionals la montare - Tabla pentru acoperis proiectata ca rnembrana
port a nta 162
0.2.28 Tolerante functionals la montare - Tabla din otet profilata 162
6
SR EN 1090-2:2008
....0
;:;;
0
~
N
Anexa E (intorrnativa) lrnbinari sudate ale profilelor tubulare 163
.J E .1 s:;eneralita'i 163
ci E .2 lndrurnar! pentru pozitii de lncepere !?i oprire 163
cri
...J E .3 Preqatlre fe'e la lmbinare 163
<
z E.4 Asamblare pentru sudare 164
0 E .5 Imbinari sud ate In col' 170
~
z Anexa F (norrnativa) Protectle la coroziune 171
ex:
w F. 1 Generalitati 171
1-
z F .1.1 Domeniu de aplicare 171
w
...J F. 1.2 Speciflcatie de performanta 171
F. 1.3 Cerinte 171
ex:
1- F .1.4 Metoda de lucru 172
z
0 F .2 Preqatirea suprafetei otelurilor carbon 172
o F .2.1 Preqatirea suprafetelor otelurilor carbon lnainte de vopsire !?i metalizare 172
<
z< F .2.2 Preqatire suprafata otel carbon lnainte de galvanizare 173
:E F .3 Suduri !iii suprafete de sudat... 173
ex: F .4 Suprafete ale lrnbinarilor pretensionate 173
U) F .5 Preqatirea elementelor de lmbinare 173
<
I- F .6 Metode de acoperire 174
ii: F.6.1 Vopsire 174
w
> F.6.2 Metalizare 175
::::>
<
w
F. 6.3 Galvanizare
F. 7 lnspectie !iii verificare
175
175
ex:
::::> F.7.1 Generalitati 175
co F.7.2 Verificare de rutlna 175
.!ic: F. 7 .3 Suprafete de referinta 176
co
E F.7.4 Elemente galvanizate 176
0 Anexa G (normativa) Incercare pentru determinarea coeficientului de frecare 177
ex: G.1 Generalitati 177
c:
:0 G.2 Variabile semnificative 177
ec,,o. G .3 Epruvete 177
G.4 Procedura de Tncercare la alunecare !?i evaluarea rezultatelor 178
'eco G.5 Procedura !?i evaluarea Incercarli la fluaj prelungit 179
-0
-
c:
co G.6 Rezultate ale Incercarii 180
U)
. Anexa H (normativa) Incercare pentru determinarea valorilor cuplului de stranqere pentru

Q)
-0
co suruburile pretensionate In conditii de santier 182
co H. 1 Domeniu de aplicare 182
·c::;
0 H .2 Simboluri !iii unitati 182
~ H.3 Principiul Incercarii 182
H.4 Echipament pentru rnasurare 183
H.5 Elemente pentru incercare 183
H.6 Montaj pentru lncercare 183
H. 7 Procedura pentru lncercare 184
H.8 Evaluarea rezultatelor Incercarii 185
H.9 Ra port de Incercari 186
Anexa J (norrnativa) Utilizarea indicatorilor directl de efort de tip saiba cornpresibila 187
J.1 Generalitati 187
J .2 Montare 187
J.3 Verificare 188
Anexa K (inforrnativa) $uruburi hexagonale cu injectie 191
K.1 Generalitati 191
K.2 Dimensiuni gauri 191
K.3 $uruburi 192
K.4 $aibe 192
K.5 Piullte 193
K.6 Ra!?ina 193
K. 7 Strange re 193
7
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
c;:;
0
~
N K.8 Mon tare 194
..J Anexa L (intorrnativa) Ghid pentru organigrama de elaborare §i utilizare a WPS 195
i:i
u) Anexa M (norrnativa) Metoda secventiala de verificare a elementelor de Irnbinare 196
...J
<( M.1 Generalitati 196
z M.2 Aplicatie 197
0
~ Bibliografie 199
z0:::
w
I-
~
w
...J
0
0:::
1-
z
0
o
~
z<(
~
0
0:::
(/)
~
ii:
w
>
:::>
<(
w
0:::
:::>
al
.!i
c:
ca
E
0
0:::
c:
"eca
N
'Eca
"c:ca
-
(/)
Q)
"caca
-.;:;
·0u
II)
<(
8
SR EN 1090-2:2008
0 .....
;;:;
0
~
N
_j
c:i
en
_J
<{
z Preambul
0
fzi Acest document (EN 1090-2:2008) a fost preqatit de Comitetul Tehnic CEN/TC 135 "Executia
0:::
w struturilor din otel ~i a structurilor din aluminlu", al carui secretariat este detinut de SN.
I-
~
w
_J
0 Acest standard european trebuie sa prirneasca statutul de standard national fie prin publicarea unui
0::: text identic, fie prin ratificare, eel tarziu in ianuarie 2009 si toate standardele nationale in contradictie
1-
z trebuie anulate eel tarziu in ianuarie 2009.
0
o
::$ Se atrage atentia asupra faptului ca anumite elemente din acest document pot face obiectul dreptului
z<{
de proprietate intelectuala sau altor drepturi similare. CEN sl/sau CENELEC nu poate(pot) fi
:E
0 considerat(e) responsabil(e) de a nu fi identificat astfel de drepturi de proprietate sl a nu fi prevenit
0:::
despre existenta lor.
II) Ace st document lnlocuieste ENV 1090-1: 1996, ENV 1090-2: 1998, ENV 1090-3:1997,
<{
l- ENV 1090-4:1997, ENV 1090-5:1998 ~i ENV 1090-6:2000.
o::
w
> EN 1090, Execution of steel structures and aluminium structures este alcatuit din urrnatoarele parti:
:::>
<{
w
0::: Part 1: Requirements for conformity assessment of structural components
:::>
Ill
·nc:f Part 2: Technical requirements for steel structures

Ill
E Part 3: Technical requirements for aluminium structures
0
0:::
c:
"e
Ill
Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, institutele nationale de standardizare din
urrnatoarele tari sunt obligate sa aplice acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru,
'EIll"' Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, Italia, Letonia,
Lituania, Luxernburq, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha,
c:
-Ill
II)
Q)
Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia ~i Ungaria.
"
Ill
+;
Ill
·;::;
0
~
9
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;:;:;
~
N
...i
ci
en
..J
~ lntroducere
z
0
j::
~ Acest standard european stabileste cerinte pentru executarea structurilor de otel, pentru a asigura
z
a:: niveluri adecvate ale rezistentei mecanice 9i stabilitatil, aptitudinii de exploatare 9i durabilitatil.
w
I-
~
w Aces! standard european stabileste cerinte pentru executarea structurilor de otel, in special cele care
..J
0 sunt proiectate conform tuturor partilor lui EN 1993 9i partilor din otel ale structurilor compozite din otel
a::
1- 9i beton, proiectate conform tuturor partilor lui EN 1994.
z
0
o Acest standard european presupune ca lucrarea este realizata cu calificarea necesara 9i
sz echipamentul 9i resursele 9i echipamentele adecvate pentru executarea lucrarilor conform
~ speciflcatiilor pentru executie 9i cerintelor acestui standard european.
:E
0
a::
en
~
I-
~
w
>
:::::)
~
w
a::
:::::)
al
·nc:n:i
E
0
a::
c:
:c
~
n:i
N
~
n:i
"ti
c:
.!!!
en
Q)
"ti
n:i
:;::
n: i
·c:;
0
Ill
~
10
SR EN 1090-2:2008
....-
0
N
;;;
0
~
N
.J 1 Domeniu de aplicare
ci
Cl)
...J Acest standard european stabileste cerinte pentru executarea constructiei metalice structurale,
considerate ca structuri sau ca elemente uzinate, produse din:
0
~ produse din otel pentru constructil, laminate la cald, pana la marca S690 inclusiv;
z
a::
w elemente formate la rece si table, pana la marca S700 inclusiv, pentru oteluri inoxidabile :;;i pana
1-
z la S690 inclusiv, pentru otelurl carbon:
w
...J
0
a:: produse din oteluri inoxidabile austenitice, austenitic-feritice :;;i feritice, finisate la cald :;;i formate la
1-
z rece:
0
o
< profile tubulare structurale finisate la cald :;;i formate la rece, inclusiv produse dintr-un domeniu
z< standardizat si fabricate la cerere, prin laminare :;;i profile tubulare fabricate prin sudare.
::::!:
0 Acest standard european poate fi aplicat, de asemenea, pentru rnarcl de otel de constructii pana la
a::
(/'J
S960 inclusiv, sub rezerva ca sa fie verificate conditiile pentru executare in ceea ce priveste criteriile
<
I- de fiabilitate si sa fie specificate toate cerintele suplimentare necesare.
ii:
w
> Acest standard european stabileste cerinte, independent de tipul :;;i forma structurii de otel (de
::::>
<
w exemplu, cladiri, poduri, elemente plane sau cu zabrele), inclusiv structurile supuse la oboseala sau la
a:: actiuni seismice. Cerintele sunt exprimate in raport cu clase de executie.
::::>
co
·lc'O: Acest standard european se aplica structurilor proiectate conform partll adecvate din EN 1993.
l'O
E
0 Acest standard european se apllca elementelor structurale :;;i tablelor, asa cum sunt definite in
a::
c: EN 1993-1-3.
:c
e
l'O
Acest standard european se aplica elementelor de otel din structuri compozite de otel :;;i beton,
N proiectate conform partii adecvate din EN 1994.
~l'O
'C
c: Acest standard european poate fi utilizat pentru structuri proiectate conform altar reguli de proiectare,
l'O
Ci) sub rezerva ca conditiile cu privire la executie sa fie conforme cu aceste reguli :;;i ca toate cerintele
Cl)
'C suplimentare necesare sa fie specificate.
.~
1V
·c:; Acest standard european nu acopera cerinte pentru etanseltate la apa sau permeabilitate la aer a
0
ti) tablelor.
<
11
SR EN 1090-2:2008
....0
N
c;;
0
~
N
.J 2 Referinte normative
ii '
cri
...J
<(
2.1 Generalitati
z
0
;::: Urrnatoarele documente de referinta sunt necesare pentru aplicarea acestui document. Pentru
<(
z0:: referintele datate se aplica numai editia cltata. Pentru referintele nedatate se apllca ultima editie a
w documentului de referinta (inclusiv eventualele amendamente ).
1-
z
w
...J 2.2 Produse constituente
0
0::
1-
z 2.2.1 Otelurl
0
o
<(
EN 10017, Steel rod for drawing and/or cold rolling - Dimensions and tolerances
z
<(
EN 10021, General technical delivery conditions for steel products
:E
0
0::
EN 10024, Hot rolled taper flange I sections - Tolerances on shape and dimensions
"'
<(I-
ii:
w EN 10025-1 :2004, Hot rolled products of structural steels - Part 1: General technical delivery
> conditions
::::>
<(
w
0:: EN 10025-2, Hot rolled products of structural steels - Part 2: Technical delivery conditions for non-
::::>
al alloy structural steels
.sc:
(U
E EN 10025-3, Hot rolled products of structural steels - Part 3: Technical delivery conditions for
0
0:: normalized/normalized rolled weldable fine grain structural steels
c:
"C
e EN 10025-4, Hot rolled products of structural steels - Part 4: Technical delivery conditions for
(U
thermomechanical rolled weldable fine grain structural steels
-~"C
...
(U
"C
c:
EN 10025-5, Hot rolled products of structural steels - Part 5: Technical delivery conditions for
....
(U
structural steels with improved atmospheric corrosion resistance
"'
Cl)
"C
(U
EN 10025-6, Hot rolled products of structural steels - Part 6: Technical delivery conditions for flat
:;::;
(U products of high yield strength structural steels in the quenched and tempered condition
·u
0
IJ)
<( EN 10029, Hot rolled steel plates 3 mm thick or above - Tolerances on dimensions, shape and mass
EN 10034, Structural steel I and H sections - Tolerances on shape and dimensions
EN 10048, Hot rolled narrow steel strip - Tolerances on dimensions and shape
EN 10051, Continuously hot-rolled uncoated plate, sheet and strip of non-alloy and alloy steels -
Tolerances on dimensions and shape
EN 10055, Hot rolled steel equal flange tees with radiused root and toes - Dimensions and
tolerances on shape and dimensions
EN 10056-1, Structural steel equal and unequal leg angles - Part 1: Dimensions
EN 10056-2, Structural steel equal and unequal leg angles - Part 2: Tolerances on shape and
dimensions
EN 10058, Hot rolled flat steel bars for general purpose - Dimensions and tolerances on shape and
dimensions
12
SR EN 1090-2:2008
0 ....
;:;:;
0
~
N
EN 10059, Hot rolled square steel bars for general purposes - Dimensions and tolerances on shape
_j and dimensions
0:::
en EN 10060, Hot rolled round steel bars for general purposes - Dimensions and tolerances on shape
..J
<
z
and dimensions
0
~ EN 10061, Hot rolled hexagon steel bars for general purposes - Dimensions and tolerances on
z shape and dimensions
a::
w
1-
z EN 10080, Steel for the reinforcement of concrete - Weldable reinforcing steel- General
w
..J
0 EN 10088-1, Stainless steels - Part 1: List of stainless steels
a::
1-
z EN 10088-2:2005, Stainless steels - Part 2: Technical delivery conditions for sheet/plate and strip of
0
o
sz corrosion resisting steels for general purposes
::e0 EN 10088-3:2005, Stainless steels - Part 3: Technical delivery conditions for semi-finished products,
a:: bars, rods, wire, sections and bright products of corrosion resisting steels for general purposes
en
<
I- EN 10131, Cold rolled uncoated and zinc or zinc-nickel electrolytically coated low carbon and high
ii:
w yield strength steel flat products for cold forming - Tolerances on dimensions and shape
>
:::)
<
w EN 10139, Cold rolled uncoated mild steel narrow strip for cold forming - Technical delivery
a:: conditions
:::)
Ol
·nI'llc:i EN 10140, Cold rolled narrow steel strip- Tolerances on dimensions and shape
E
0 EN 10143, Continuously hot-dip coated steel sheet and strip - Tolerances on dimensions and shape
a::
c:
:c EN 10149-1, Hot-rolled flat products made of high yield strength steels for cold forming - Part
e
I'll 1: General delivery conditions
N
~
I'll EN 10149-2, Hot-rolled flat products made of high yield strength steels for cold forming - Part 2:
"O
c: Delivery conditions for thermomechanically rolled steels
I'll
iii EN 10149-3, Hot-rolled flat products made of high yield strength steels for cold forming - Part 3:
G) Delivery conditions for normalized or normalized rolled steels
"O
.!!!
1V EN 10160, Ultrasonic testing of steel flat product of thickness equal or greater than 6 mm
'()
0
Ill
(reflection method)
<
EN 10163-2, Delivery requirements for surface condition of hot-rolled steel plates, wide flats and
sections - Part 2: Plate and wide flats
EN 10163-3, Delivery requirements for surface condition of hot-rolled steel plates, wide flats and
sections - Part 3: Sections
EN 10164, Steel products with improved deformation properties perpendicular to the surface of the
product - Technical delivery conditions
EN 10169-1, Continuously organic coated (coil coated) steel flat products - Part 1: General
information (definitions, materials, tolerances, test methods)
EN 10169-2, Continuously organic coated (coil coated) steel flat products - Part 2: Products for
building exterior applications
EN 10169-3, Continuously organic coated (coil coated) steel flat products - Part 3: Products for
building interior applications
13
SR EN 1090-2:2008
....Nc
(;:;
~
N
EN 10204, Metallic products - Types of inspection documents
.J
ci EN 10210-1, Hot finished structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels - Part 1:
(/)
Technical delivery conditions
..J
<(
z
0 EN 10210-2, Hot finished structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels - Part 2:
j:::
<( Tolerances, dimension and sectional properties
z
a:::
w
I- EN 10219-1, Cold formed welded structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels -
~ Part 1: Technical delivery conditions
w
..J
0 EN 10219-2, Cold formed welded structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels -
a:::
1-
z Part 2: Tolerances, dimensions and sectional properties
0
o
<( EN 10268, Cold rolled steel flat products with high yield strength for cold forming - Technical delivery
z
<( conditions
:::!:
0
a::: EN 10279, Hot rolled steel channels - Tolerances on shape, dimensions and mess'"'
(/)
<(
I-
EN 10292, Continuously hot-dip coated strip and sheet of steels with high yield strength for cold
"
w
>
forming - Technical delivery conditions
EN 10296-2:2005, Welded circular steel tubes for mechanical and general engineering purposes -
:::::>
<(
w Technical delivery conditions - Part 2: Stainless steel
a:::
:::::>
!XI EN 10297-2:2005, Seamless circular steel tubes for mechanical and general engineering purposes -
Technical delivery conditions - Part 2: Stainless steel
EN 10326, Continuously hot-dip coated strip and sheet structural steels - Technical delivery
conditionsN2J
EN 10327, Continuously hot-dip coated strip and sheet of low carbon steels for cold forming -
Technical delivery conditionsN3J
EN ISO 1127, Stainless steel tubes - Dimensions, tolerances and conventional masses per unit
length (ISO 1127: 1992)
EN ISO 9445, Continuously cold-rolled stainless steel narrow strip, wide strip, plate/sheet and cut
lengths - Tolerances on dimensions and form (ISO 9445:2002)
ISO 4997, Cold-reduced carbon steel sheet of structural quality
2.2.2 Otelurl turnate
EN 10340:2007, Steel castings for structural uses
2.2.3 Materiale consumabile pentru sudare
EN 756, Welding consumables - Solid wires, solid wire-flux and tubular cored electrode-flux
combinations for submerged arc welding of non alloy and fine grain steels - Classification
EN 757, Welding consumables - Covered electrodes for manual metal arc welding of high strength
steels - Classification
N1) NOTA NATIONALA: Anulat la CEN ~i inlocuit de EN 10346:2009.

14
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;:;:;
0
:;or EN 760, Welding consumables - Fluxes for submerged arc welding - Classification
N
_j
Ii EN 1600, Welding consumables - Covered electrodes for manual metal arc welding of stainless and
in heat resisting steels - Classification
....J
<(
z
0 EN 13479, Welding consumables - General product standard for filler metals and fluxes for
j:::
<( fusion welding of metallic materials
z
a::
w EN 14295, Welding consumables - Wire and tubular cored electrodes and electrode-flux
I-
~ combinations for submerged arc welding of high strength steels - Classification
w
....J
0
a:: EN ISO 636, Welding consumables - Rods, wires and deposits for tungsten inert gas welding of non
1-
z alloy and fine grain steels - Classification (ISO 636:2004)
0
o
s
z<( EN ISO 2560, Welding consumables - Covered electrodes for manual metal arc welding of non-alloy
and fine grain steels - Classification (!SO 2560:2002)
:E
0
a::
rJ) EN ISO 13918, Welding - Studs and ceramic ferrules for arc stud welding (ISO 13918:2008)
~
Ci: EN ISO 14175, Welding consumables - Gases and gas mixtures for fusion welding and allied
w
> processes (ISO 14175:2008)
::::>
<(
w EN ISO 14341, Welding consumables - Wire electrodes and deposits for gas shielded metal arc
a::
::::> welding of non alloy and fine grain steels - Classification (ISO 14341:2002)
co
ni
·cac: EN ISO 14343, Welding consumables - Wires electrodes, strip electrodes, wires and rods for fusion
E welding of stainless and heat resisting steels - Classification (ISO 14343:2002 and
0
a:: ISO 14343:2002/Amd1:2006)
c:
:c
~ EN ISO 16834, Welding consumables - Wire electrodes, wires, rods and deposits for gas-shielded
ca
N arc welding of high strength steels - Classification (ISO 16834:2006)
'Eca
"C EN ISO 17632, Welding consumables - Tubular cored electrodes for gas shielded and non-gas
c:
s
rJ)
shielded metal arc welding of non alloy and fine grain steels - Classification (ISO 17632:2004)
Cll
"C
;
ca EN ISO 17633, Welding consumables - Tubular cored electrodes and rods for gas shielded and non-
ca gas shielded metal arc welding of stainless and heat-resisting steels - Classification
·u0
(ISO 17633:2004)
~
EN ISO 18276, Welding consumables - Tubular cored electrodes for gas-shielded and non-gas-
shie!ded metal arc welding of high-strength steels - Classification (ISO .18276:2005)
2.2.4 Produse pentru imbinare mecanlca

EN 14399-1, High-strength structural bolting assemblies for pre loading - Part 1: General
requirements
EN 14399-2, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 2: Suitability test for
pre loading
EN 14399-3, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 3: System HR -

Hexagon bolt and nut assemblies
EN 14399-4:2005, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 4: System HV -

Hexagon bolt and nut assemblies
EN 14399-5, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 5: Plain washers
15
SR EN 1090-2:2008
...
Q
~
Q
~
('I EN 14399-6, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 6: Plain chamfered
_j washers
ci
u)
...J
EN 14399-7, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 7: System HR -
<( Countersunk head bolts and nut assemblies
z
0
j::
<( EN 14399-8, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 8: System HV -
z
0:: Hexagon fit bolt and nut assemblies
w
I-
~ prEN 14399-9, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 9: System HR or HV
w
...J
0 - Bolt and nut assemblies with direct tension indicators
0::
1-
z pr EN 14399-10, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 1 O: System HRC -
0
o Bolt and nut assemblies with calibrated preload
sz
<( EN 15048-1, Non preloaded structural bolting assemblies - Part 1: General requirements
:E
0
EN 20898-2, Mechanical properties of fasteners - Part 2: Nuts with specified proof load values -
0:: Coarse thread (ISO 898-2:1992)
(/)
<(
I-
ii: EN ISO 898-1, Mechanical properties of fasteners made of carbon steel and alloy steel - Part 1:
w Bolts, screws and studs (ISO 898-1:1999)
>
:::>
<(
w EN ISO 1479, Hexagon head tapping screws (ISO 1479:1983)
0::
:::>
al
EN ISO 1481, Slotted pan head tapping screws (ISO 1481 :1983)
.!!!
cni
0
E EN ISO 3506-1, Mechanical properties of corrosion-resistant stainless-steel fasteners - Part 1: Bolts,
0:: screws and studs (ISO 3506-1:1997)
,,
.5
eni
EN ISO 3506-2, Mechanical properties of corrosion-resistant stainless-steel fasteners - Part 2: Nuts
N (ISO 3506-2:1997)
'eni
,,c EN ISO 6789, Assembly tools for screws and nuts - Hand torque tools - Requirements and test
s
(/) methods for design conformance testing, quality conformance testing and recalibration procedure
,,
Cl)
ni
(ISO 6789:2003)
:;:;
ni
·0u EN ISO 7049, Cross recessed pan head tapping screws (ISO 7049:1983)
I/)
<(
EN ISO 10684, Fasteners - Hot dip galvanized coatings (ISO 10684:2004)
EN ISO 15480, Hexagon washer head drilling screws with tapping screw thread (ISO 15480:1999)
EN ISO 15976, Closed end blind rivets with break pull mandrel and protruding head - SVSt
(ISO 15976:2002)
EN ISO 15979, Open end blind rivets with break pull mandrel and protruding head - SVSt
(ISO 15979:2002)
EN ISO 15980, Open end blind rivets with break pull mandrel and countersunk head - SVSt
(ISO 15980:2002)
EN ISO 15983, Open end blind rivets with break pull mandrel and protruding head - A2/A2
(ISO 15983:2002)
EN ISO 15984, Open end blind rivets with break pull mandrel and countersunk head - A2/A2
(ISO 15984:2002)
ISO 10509, Hexagon flange head tapping screws

16
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;-;:;
0
~
N 2.2.5 Cabluri de Inalta rezlstenta
.J
ci prEN 10138-3, Pre stressing steels - Part 3: Strand
en
....I
z< EN 10244-2, Steel wire and wire products - Non-ferrous metallic coatings on steel wire - Part 2:
0 Zinc or zinc alloy coatings
~
<
z0::: EN 10264-3, Steel wire and wire products - Steel wire for ropes - Part 3: Round and shaped non
....z alloyed steel wire for high duty applications
w
0
....I EN 10264-4, Steel wire and wire products - Steel wire for ropes - Part 4: Stainless steel wire
0 :: :
..z..
0 EN 12385-1, Steel wire ropes - Safety- Part 1: General requirements
o
<
z
<
EN 12385-10, Steel wire ropes - Safety - Part 10: Spiral ropes for general structural applications
::E
0 EN 13411-4, Terminations for steel wire ropes - Safety- Part 4: Metal and resin socketing
0:::
."..'. 2.2.6 Reazeme structurale

ii:
w
> EN 1337-2, Structural bearings - Part 2: Sliding elements
::>
<
w
0:::
::>
EN 1337-3, Structural bearings - Part 3: Elastomeric bearings
'·c°: EN 1337-4, Structural bearings - Part 4: Roller bearings

ni
E
0 EN 1337-5, Structural bearings - Part 5: Pot bearings
0::: EN 1337-6, Structural bearings - Part 6: Rocker bearings

e
:c EN 1337- 7, Structural bearings - Part 7: Spherical and cylindrical PTFE bearings
e
ni
N
~ni EN 1337-8, Structural bearings - Part 8: Guide bearings and restraint bearings
'ti
c:
"'-
ni
2.3 Preqatire
Cl)
'ti
ni EN ISO 9013, Thermal cutting - Classification of thermal cuts - Geometrical product specification
+:
ni
·c::.; and quality tolerances {ISO 9013:2002)
0
I/I
< ISO 286-2, ISO system of limits and fits - Part 2: Tables of standard tolerance grades and limit
deviations for holes and shafts
C EN/TR 10347, Guidance for forming of structural steels in processing
2.4 Sudare
EN 287-1, Qualification test of welders - Fusion welding - Part 1: Steels
EN 1011-1:1998, Welding - Recommendations for welding of metallic materials - Part 1: General

guidance for arc welding
EN 1011-2:2001, Welding - Recommendations for welding of metallic materials - Part 2: Arc

welding of tetritic steels
EN 1011-3, Welding - Recommendations for welding of metallic materials - Part 3: Arc welding of
stainless steels
17
SR EN 1090-2:2008
~
0
~
M
e~ EN 1418, Welding personnel - Approval testing of welding operators for fusion welding and
N
.J resistance weld setters for fully mechanized and automatic welding of metallic materials
ci
u)
..J
EN ISO 3834 (all parts), Quality requirements for fusion welding of metallic materials (ISO 3834:2005)
<(
z
0 EN ISO 4063, Welding and allied processes - Nomenclature of processes and reference numbers
j::
<( (ISO 4063:1998)
z
er:
w EN ISO 5817, Welding - Fusion-welded joints in steel, nickel, titanium and their alloys (beam welding
I-
~ excluded) - Quality levels for imperfections (ISO 5817:2003, corrected version:2005, including
w
..J Technical Corrigendum 1 :2006)
0
er:
1-
z EN ISO 9692-1, Welding and allied processes - Recommendations for joint preparation - Part 1:
0 Manual metal-arc welding, gas-shielded metal-arc welding, gas welding, TIG welding and beam
o
<( welding of steels (ISO 9692-1:2003)
z
<( EN ISO 9692-2, Welding and allied processes - Joint preparation - Part 2: Submerged arc welding
:!: of steels (ISO 9692-2:1998)
0
er:
IJ)
<( EN ISO 13916, Welding - Guidance on the measurement of preheating temperature, interpass
l-
o:: temperature and preheat maintenance temperature (ISO 13916:1996)
w
>
:::> EN ISO 14373, Resistance welding - Procedure for spot welding of uncoated and coated low carbon
<(
w steels (ISO 14373:2006)
er:
:::>
co EN ISO 14554 (all parts), Quality requirements for welding - Resistance welding of metallic materials
(ISO 14544-1:2000)
EN ISO 14555, Welding -Arc stud welding of metallic materials (ISO 14555:2006)
EN ISO 14731, Welding coordination - Tasks and responsibilities (ISO 14731:2006)
EN ISO 15609-1, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials -
Welding procedure specification - Part 1: Arc welding (ISO 15609-1 :2004)
Welding procedure specification - Part 4: Laser beam welding (ISO 15609-4:2004)
Welding procedure specification - Part 5: Resistance welding (ISO 15609-5:2004)
EN ISO 15610, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials -
Qualification based on tested welding consumables (ISO 15610:2003)
Qualification based on previous welding experience (ISO 15611:2003)
Qualification by adoption of a standard welding procedure (ISO 15612:2004)
Qualification based on pre-production welding test (ISO 15613:2004)
Welding procedure test - Part 1: Arc and gas welding of steels and arc welding of nickel and nickel
alloys (ISO 15614-1:2004)
Welding procedure test- Part 11: Electron and laser beam welding (ISO 15614-11:2002)
18
SR EN 1090-2:2008
_.
C)
N
;;;
C)
~
N
.J Welding procedure test - Part 13: Resistance butt and flash welding (ISO 15614-13:2005)
c:i
u; EN ISO 15620, Welding - Friction welding of metallic materials (ISO 15620:2000)
..J
<
z
0 EN ISO 16432, Resistance welding - Procedure for projection welding of uncoated and coated low
~ carbon steels using embossed projection(s) (ISO 16432:2006)
z
a:::
w EN ISO 16433, Resistance welding - Procedure for seam welding of uncoated and coated low
I-
carbon steels (ISO 16433:2006)
~
w
..J
0 2.5 incercare
a:::
1-
z
0 EN 4 73, Non destructive testing - Qualification and certification of NOT personnel - General
o
principles
<
z<
:E EN 571-1, Non destructive testing- Penetrant testing- Part 1: General principles
0
a:::
II) EN 970, Non-destructive examination of fusion welds - Visual examination
<
1-
22 EN 1290, Non-destructive examination of welds - Magnetic particle examination of welds
w
>
:::)
< EN 1435, Non-destructive testing of welds- Radiographic testing of welded joints
w
a:::
:::)
al EN 1713, Non-destructive testing of welds - Ultrasonic testing - Characterization of indications in
welds
EN 1714, Non-destructive testing of welds - Ultrasonic testing of welded joints
EN 10160, Ultrasonic testing of steel flat product of thickness equal or greater than 6 mm (reflection
method)
EN 12062: 1997, Non-destructive examination of welds - General rules for metallic materials
EN ISO 6507 (all parts), Metallic materials - Vickers hardness test (ISO 6507:2005)
EN ISO 9018, Destructive tests on welds in metallic materials - Tensile test on cruciform and lapped
joints (ISO 9018:2003)
EN ISO 10447, Resistance welding - Peel and chisel testing of resistance spot and projection welds
(ISO 10447:2006)
2.6 Montare
EN 1337-11, Structural bearings - Part 11: Transport, storage and installation
ISO 4463-1, Measurement methods for building - Setting-out and measurement - Part 1: Planning
and organization, measuring procedures, acceptance criteria
ISO 7976-1, Tolerances for building- Methods of measurement of buildings and building products -
Part 1: Methods and instruments
ISO 7976-2, Tolerances for building - Methods of measurement of buildings and building products -
Part 2: Position of measuring points
ISO 17123 (all parts), Optics and optical instruments - Field procedures for testing geodetic and
surveying instruments
19
SR EN 1090-2:2008
~
0
..,
~
N 2.7 Protectle anticorozlva
.J
ci EN 14616, Thermal spraying- Recommendations for thermal spraying
CJ)
..J
<( EN 15311, Thermal spraying - Components with thermally sprayed coatings - Technical supply
z conditions
0
i=
<(
z EN ISO 1461: 1999, Hot dip galvanized coatings on fabricated iron and steel articles - Specifications
0::
w
I-
and test methods (ISO 1461:1999)
~
w
..J EN ISO 2063, Thermal spraying - Metallic and other inorganic coatings - Zinc, aluminium and their
0 alloys (ISO 2063:2005)
0::
1-
z
0 EN ISO 2808, Paints and varnishes - Determination of film thickness (ISO 2808:2007)
o
sz
<( EN ISO 8501 (all parts}, Preparation of steel substrates before application of paints and related
~ products - Visual assessment of surface cleanliness
0
0::
(/)
EN ISO 8503-1, Preparation of steel substrates before application of paints and related products -
~ Surface roughness characteristics of blast-cleaned steel substrates - Part 1: Specifications and
a:w definitions for ISO surface profile comparators for the assessment of abrasive blast-cleaned surfaces
> (ISO 8503-1:1988)
:::)
<(
w
0:: EN ISO 8503-2, Preparation of steel substrates before application of paints and related products -
:::)
co Surface roughness characteristics of blast-cleaned steel substrates - Part 2: Method for the grading
·.Illc0: of surface profile of abrasive blast-cleaned steel - Comparator procedure (ISO 8503-2:1988)
E
0 EN ISO 12944 (all parts}, Paints and varnishes - Corrosion protection of steel structures by
0::
c: protective paint systems (ISO 12944:1998)
:0
e
Ill EN ISO 14713, Protection against corrosion of iron and steel in structures - Zinc and aluminium
N
=eIll coatings- Guidelines (ISO 14713:1999)
"C
-c:
Ill
(/)
GI
"C
ISO 19840, Paints and varnishes - Corrosion protection of steel structures by protective paint
systems - Measurement of, and acceptance criteria for, the thickness of dry films on rough surfaces
Ill
~Ill 2.8 Tolerante
·c:; '
0
f/l
<( EN ISO 13920, Welding - General tolerances for welded constructions - Dimensions for lengths
and angles - Shape and position (ISO 13920:1996)
2.9 Diverse
EN 508-1, Roofing products from metal sheet - Specification for self-supporting products of steel,
aluminium or stainless steel sheet - Part 1: Steel
EN 508-3, Roofing products from metal sheet - Specification for self-supporting products of steel,
aluminium or stainless steel sheet - Part 3: Stainless steel
EN 1993-1-6, Eurocode 3: Design of steel structures - Part 1-6: Strength and Stability of Shell
Structures
EN 1993-1-8, E urocode 3: Design of steel structures - Part 1-8: Design of joints
prEN 13670, Execution of concrete structures
ISO 2859-5, Sampling procedures for inspection by attributes - Part 5: System of sequential
sampling plans indexed by acceptance quality limit (ALQ) for lot-by-lot inspection
20
SR EN 1090-2:2008
....0
N
;;:;
0
~
N 3 Termeni §i deflnitii
.J
a:
u) Pentru cerintele acestui document se aplica urrnatorii termeni ~i deflnitii,
_J
<(
z 3.1
0 lucrarl de constructll
~ tot ce este construit sau rezulta din actlvitati de constructie. Acest termen acopera atat cladlrl cat ~i
z0:: lucrarl lnqlneresti. El se refera la constructia complete care cuprinde atat partea structurala, cat ~i cea
w
.... nestructurala
~
w
_J 3.2
0
0::
1-
lucrarl
z parti ale lucrarllor de constructll care sunt constructle rnetalica structurala
0
0
<(
3.3
z
<( constructie rnetallca structurala
::E structuri d'in otel sau elemente fabricate din otel, utilizate la lucrari de constructii
0
0::
(/)
3.4
~
~ constructor
w persoana sau orqanizatte care executa tucrarlle (furnizor, in EN ISO 9000)
>
:::>
<(
w 3.5
0::
:::> structura
Ill
a se vedea EN 1990
·crO:
Ill
E 3.6
0
0:: fabricatie
e toate activitatlle necesare pentru a produce ~i livra un element. Dupa caz, aceasta cuprinde,
:s de exemplu, aprovizionarea, preqatirea ~i asamblarea, sudarea, imbinarea rnecanlca,
e
Ill
transportul, tratarea suprafetelor precum ~i inspectia ~i documentatla cu privire la aceste operatii
:e... 3.7
Ill
'ti
e executie
.is
rJ) toate actlvltatile efectuate pentru realizarea fizlca a lucrarilor, de exemplu, aprovizionare, fabricatie,
QI
'ti sudare, imbinare rnecanica, transport, montare, tratare suprafata ~i verificare, precum ~i docurnentatla
.!2 cu privire la aceste operatii
·10c;
0
en 3.7.1
<l'.
ca let de sarcini pentru executle
set de documente care cuprind datele tehnice ~i cerlntele pentru o anume structure de otel, inclusiv
cele specificate pentru completarea ~i modificarea regulilor din acest standard european
NOTA 1 - Caietul de sarcini pentru execu\ie include cerinte acolo unde prezentul standard european identifica
punctele care trebuie specificate.
NOT A 2 - Caietul de sarcini pentru execu\ie poate fi considerat ca un set complet de cerin\e pentru fabricarea ~i
montarea elementelor structurale din otel, cu cerintele referitoare la Iabricatie oferite tntr-un set de specificatll
componente, conform prEN 1090-1.
3.7.2
clasa de executle
ansamblu clasificat al cerintelor specificate pentru executarea lucrarilor in ansamblu, al unui element
special sau al unui detaliu pentru un element
3.8
categorie de exploatare
ca tegorie care caracterizeaza un element in raport cu circurnstantele utilizarii sale
21
SR EN 1090-2:2008
~
0
N
t;;
0
~
N 3.9
.J categorie de fabrlcatle
~ categorie care caracterizeaza un element Tn raport cu metodele utilizate pentru executarea sa
<I)
....I
<(
z 3.10
0 produs constituent
~
<( material ~i produs utilizat pentru a fabrica un element ~i care rarnane ca o parte a sa, de exemplu,
za:
produs de otet pentru constructii, produs de otel inoxidabil, element de Tmbinare rnecanica,
w
.z... consumabile pentru sudare
w
....I 3.11
a: element
. .. parte a unei structuri de otel, care poate fi, ea lnsasi, un ansamblu de mai multe elemente mai mici
.z
0 3.11.1
o
sz element format la rece
<( a se vedea EN 10079 ~i EN 10131
:::i!
0
a: 3.12
(/)
preqatlre
~ toate actlvitatile efectuate asupra produselor constituente de otel pentru a le pregati Tn vederea
"
w
>
::::>
<(
asarnblaril lor ~i includerii Tn elemente. Dupa caz, aceasta cuprinde, de exemplu, identificarea,
manipularea ~i depozitarea, taiere, formarea ~i gaurirea.
w
a: 3.13
:
:::>
m rnetoda de montare luata Tn considerare la proiectare
·cO: principii generale ale unei metode de montare pe care se bazeaza proiectarea structurii (cunoscuta,
(0
de asemenea, ca secventa de montare de proiectare)
E
0
a:
e 3.13.1
:0 procedure pentru montare
~
(0 docurnentatie care descrie procedurile care trebuie utilizate pentru a monta o structure
N
=e
(0
"C
3.14
e(0
-
(/)
Q)
"C
neconformitate
a se vedea EN ISO 9000
(0
:.;::
(0
3.15
·o0 NOT supllrnentara (incercare nedlstructlva]
"'
<(
tehnica NOT suplirnentara fa\a de examinarea vizuala, de exemplu, control cu pulberi magnetice, cu
lichide penetrante, curenti Foucault, control cu ultrasunete sau prin radiografie
3.16
toleranta
a se vedea ISO 1803
3.16.1
toleranta esentlala
limite fundamentale pentru o toleranta geometrica necesare pentru a Tndeplini ipotezele de proiectare
pentru structuri, Tn raport cu rezistenta rnecanica ~i stabilitatea
3.16.2
toleranta functlonala
toleranta geometrica care poate fi necesara pentru a Tndeplini o functie, alta decat rezistenta
rnecanica ~i stabilitatea, de exemplu aspect sau forrna
22
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;;;
0
~
N 3.16.3
.J toleranta speclala
ii toleranta geometrica neacoperita de tipurile §i valorile tolerantelor prevazute in tabelele din acest
!I) standard european §i care trebuie specificata intr-un caz particular
...I
<(
z
0 3.16.4
~
<( toleranta la fabrlcatle
z domeniu admisibil pentru valoarea unei dimensiuni a unui element, care rezulta din fabricarea
a::
UJ
~ elementului
z
UJ
...I
a:: 4 Caiet de sarcini §i documentatle

~
z
0
o 4.1 Caiet de sarcini pentru executle
<(
z
<(
2: 4.1.1 Generalltatl
0
a::
(/)
<( I nforrnatiile necesare §i cerintele tehnice pentru executarea fiecarei partl a tucrarilor trebuie agreate ~i
~
ii: completate inainte de inceperea executarii acelei parti a lucrarilor. Trebuie sa existe proceduri pentru
UJ a aduce rnodlficarl unui caiet de sarcini pentru executie, agreat anterior. Caietul de sarcini pentru
>
:::> executie trebuie sa cuprinda elementele care urrneaza, dupa caz:
<(
UJ
a:: a) inforrnatil suplimentare, ca cele enumerate la A.1;
:::>
co
·rcO: b) optiuni, ca cele enumerate la A.2;
co
E
0
a:: c) clase de executle, a se vedea 4.1.2;
c:
:c d) grade de preqatire, a se vedea 4.1.3;
eco
N
e) clase de tolerante, a se vedea 4.1.4;
~co
'O
c:
-co
(/)
Cl)
'O
f) cerinte tehnice cu privire la siquranta tucrarilor, a se vedea 4.2.3 §i 9.2.
co 4.1.2 Clase de executle

;:;
·c:;
0 Sunt prevazute patru clase de executie, de la 1 pana la 4, denumite EXC1 pana la EXC4, pentru care
I/)
<( rigoarea cerintelor crests de la EXC1 la EXC4.
Clasele de executie se pot aplica structurii in ansamblu, sau unei parti a structurii, sau detaliilor
specifice. Unei structuri i se pot aplica mai multe clase de executie. Unui detaliu sau unui grup de
detalii ii va fi atrlbuita, de requla, o sinqura clasa de executle. Totusl, alegerea unei clase de executie
nu este, in mod necesar, aceeasi pentru toate cerintele.
Daca nu se specifica nici o class de executie, trebuie sa se aplice EXC2. Lista
cerintelor cu privire la clasele de executie este prezentata in A.3. Recornandari
pentru alegerea claselor de executie sunt prevazute in anexa B.
NOTA - Alegerea claselor de executie depinde de categoriile de productie ~i de categoriile de exploatare care
sunt In legatura cu clasele de consecinte, cum sunt definite In anexa B din EN 1990:2002.
23
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;;:;
0
~
N
...i 4.1.3 Grade de preqatlre
ci
u)
..J Sunt prevazute trei grade de preqatlre, denumite P1 pana la P3 conform ISO 8501-3, pentru care
<{
z rigoarea cerintelor creste de la P1 la P3.
0
~ NOT A - Grade le de preqatire depind de durata de via\a prevazuta a protectiei anticorosive l?i de categoria de
zet:: corozivitate, asa cum este definlta la articolul 10.
w
I-
~ Gradele de preqatire se pot aplica structurii In ansamblu, sau unei par\i a structurii, sau pentru detalii
w
..J specifice. 0 structura poate include mai multe grade de preqatire. Unui detaliu sau grup de detalii Ii va
0 fi atribuit, In mod normal, un singur grad de preqatire .
et::
1-
z
0
o 4.1.4 Tolerante geometrice
<{
z
<{ La 11.1 sunt definite doua tipuri de tolerante geometrice:
:E
0
et::
V) a) tolerante esentlale:
<{
I-
ii: b) tolerante functlonale, cu doua clase pentru care rigoarea cerintelor crests de la clasa 1 la
w
> clasa 2.
:::>
<{
w
et:: 4.2 Documenta,tia constructorului
:::>
al
·nc:i
Ill
4.2.1 Docurnentatle cu privire la calitate
E
0
et:: Pentru EXC2, EXC3 §i EXC4 trebuie documentate urrnatoarele puncte:
c:
'O
e
Ill
a) atribuirea sarcinilor §i autoritatii pe durata diferitelor faze ale proiectului;
N
b) procedurile, metodele si instructlunite de lucru care trebuie aplicate;
'E
Ill
0
c: c) un plan de verificare specific lucraritor:
-Ill
V)
Cl)
-0
d) o procedure pentru tratarea schirnbarilor §i modiflcarilor:
Ill e) o procedura pentru tratarea neconforrnitatilor, cereri pentru deroqari si litigii cu privire la calitate;
:;:::
Ill
"(j f) toate punctele de oprire sau cerinte pentru verificari sau incercari de terta parte, precum §i toate
0
cerintele corespunzatoare cu privire la acces.
"'
<{
4.2.2 Planul calltatll
Trebuie specificat daca se cere un plan al cahtatii pentru executarea lucraruor.
NOTA- EN ISO 9000 ofera definitia unui plan al calitatii.
Acesta trebuie sa cuprinda:
a) un document general cu privire la managementul care trebuie sa abordeze urmatoarele puncte:
1) o revizuire a cerintelor din caietul de sarcini In comparatie cu capacitatile de executle:
2) organigrama §i personalul de conducere responsabil pentru fiecare aspect al executiei:
3) principii §i modalitaf de organizare a inspectiei, inclusiv atribuirea responsabilitatilor pentru

fiecare sarcina de inspectie:
b) docurnentatia cu privire la calitatea, Inainte de executie, asa cum se defineste la 4.2.1.

Documentele trebuie elaborate lnainte de executia fazei de constructie la care se refera acestea;
24
SR EN 1090-2:2008
....
0
;;;
0
~
N c) documente de urrnarire a executiei care cuprind lnreqlstrarile inspectillor ~i verificarilor efectuate,
.J sau care dernonstreaza calificarea sau certificarea mijloacelor utilizate. Documentele de urrnarire
ri a executiei care se retera la punctele de oprire care conditioneaza continuarea executlei, trebuie
en elaborate inainte de a se trece de punctul de oprire.
...J
<
z
0 Anexa C prezinta o lista de verificare a contlnutulu' unui plan al calitatii, recomandat
~ pentru executarea constructiei metalice structurale cu referire la liniile directoare generale din ISO
10005.
z<
0::
w 4.2.3 Siguranta a lucrarilor de montare
1-
z
w
...J Declaratiile metodelor care ofera instructluni detaliate de lucru, trebuie sa raspunda cerintelor tehnice
0 cu privire la siquranta lucrarilor de montare, asa cum se specifica la 9.2 ~i 9.3.
0::
1-
z
0 4.2.4 Documentatle de executle
0
<
z< Pe perioada executiei trebuie preqatita o docurnentatie suficienta, care sa descrie starea structurii
::e executate, pentru a demonstra ca lucrarile au fost efectuate conform caietului de sarcini
pentru
0 executie.
0::
(/J
<
I-
ii:
w 5 Produse constituente
>:::::>
<
w
0:: 5.1 Generalitatl
:::::>
al
.a In general, produsele constituente care trebuie utilizate la executarea structurilor din otel trebuie
· Illc: selectate din standardele europene aplicabile, prezentate in articolele care urrneaza. Daca produsele
E constituente care trebuie utilizate nu sunt prevazute in standardele indicate, proprietatiie for trebuie
0
specificate.
0::
c
'O Trebuie aplicate definitiile ~i cerintele din EN 10021 impreuna cu cele ale standardului european de
e produs, relevant.
...
Ill
'EIll
"'O
c 5.2 ldentificare, documente de inspectle ~i trasabilitate
Ill
Ci)
Q) Proprietatile produselor constituente furnizate trebuie indicate in documentate pentru a putea fi
"'O
.!!! comparate cu proprietatile specificate. Conformitatea for cu standardul de produs aplicabil trebuie
':Q verificata conform 12.2.
'i:)
0
f/l
< Pentru produse metalice, documentele de inspectie, conform EN 10204 trebuie sa fie asa cum sunt
enumerate in tabelul 1.
25
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
c:;:;
0
~
N
_j Tabelul 1 - Documente de inspectle pentru produsele metalice
ci
fl)
...J Produs constituent Documente de Inspectle
<(
z Oteluri pentru constructii (tabelele 2 !?i 3) conform tabelului B.1 din
0
j:: EN 10025-1:2004 ab
<(
z Oteluri inoxidabile (tabelul 4) 3.1
0::
w
t- O\eluri turnate conform tabelului B.1 din EN 10340:2007
z
w
...J Materiale consumabile pentru sudura (tabelul 5) 2.2
0
0:: Elemente pentru lrnbinari structurale cu suruburi 2.1 c
t-
z Nituri aplicate la cald 2.1 c
0
o
<( $uruburi autofiletante !?i autoforante !?i nituri oarbe 2.1
2.1 c
z<( Bolturi pentru sudare cu arc electric
:e
0
Rosturi de dilatare pentru poduri 3.1
0:: Cabluri de inalta rezistenta 3.1
Cl)
~
.
Reazeme structurale 3.1
">
w
:::>
<(
b
Pentru otel pentru construc\ii marca 8355 JR sau JO se cere certificatul de inspectie 3.1 pentru EXC2, EXC3 §i
EXC4.
EN 10025-1 solicita ca elementele incluse in formula CEV sa fie inregistrate in documentul de inspectie. Se
w recomandasa se includa Al, Nb si Ti in raportul cu privire la alte elemente adauqate cerut de EN 10025-2.
0:: c
:::> Daca se cere un certificat3.1, acesta poate fi inlocuit de o rnarca de identificare a lotului de fabricatie.
a:i
.~
c: Pentru EXC3 §i EXC4, trebuie asiqurata trasabilitatea produselor constituente in toate etapele de la
nl
E aprovizionare pana la receptie, dupa incorporarea in lucrarl,
0
0::
c:
"'O
Aceasta trasabilitate se poate baza pe Inreqistrari pentru loturi de produs prevazute pentru un proces
e
nl
de productie comun, in afara de cazul in care este speciflcata trasabilitatea pentru fiecare produs.
N
'Enl Pentru EXC2, EXC3 §i EXC4, daca sunt lmpreuna, in circulatie, diferite rnarci si/sau calitatl de
"'O produse constituente, fiecare din ele trebuie prevazut cu o marcare pentru identificarea rnarcil sale.
c:
JS
Cl)
Cl) Metodele de marcare trebuie sa fie conform celor pentru elemente, indicate la 6.2.
"'O
nl
:;::;
nl Daca este ceruta marcarea, produsele constituente fara marcare trebuie tratate ca produse
·u neconforme.
0
Ill
<(
5.3 Produse din otel pentru constructll
5.3.1 Generalltatl
Daca nu se speciflca altfel, produsele din otet pentru constructii trebuie sa fie conforme cerintelor
standardelor europene de produs aplicabile, indicate in tabelele 2, 3 si 4. Marcile, calitatile sl, daca
este cazul, greutatile acoperirii §i finisajele, trebuie specificate precum §i optiunile cerute, permise de
standardul de produs, inclusiv cele cu privire la aptitudinea la zincare prin imersie la cald, daca este
relevanta.
Produsele din otel care trebuie utilizate la fabricarea elementelor formate la rece trebuie sa alba
proprietati care sa fie conforme cu aptitudinea ceruta pentru procesul de formare la rece. Tabelul 3
enurnara otelurile carbon apte pentru formare la rece.
26
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
;:;:;
0
:;;r Tabelul 2 - Standarde de produs pentru otelurl carbon pentru constructil
N
....i
c:i Condltii tehnice de
Prod use Dimensiuni Tolerante
(/) livrare
...J
<t Profile I si H Nu este disponibil EN 10034
z
0 Profile I cu aripi inclinate laminate la
EN 10025-1 Nu este disponibil EN 10024
~ cald
zci:: Profile U §i Nu este disoonibil EN 10279
....w Corniere cu aripi eoale si ineqale EN 10025-2 EN 10056-1 EN 10056-2
~ Profile T EN 10055 EN 10055
w EN 10025-3
...J
0
EN 10025-4
ci:: EN 10029
..z.. Table, platbande, benzi late
EN 10025-5
Nuse apllca
EN 10051
0
o EN 10025-6
sz EN 10017, EN 10058, EN 10017, EN 10058,
dupa caz
<t Bare §i sarrne EN 10059, EN 10060, EN 10059, EN 10060,
::::!:
0 EN 10061 EN 10061
ci::
(/) Profile cave finisate la cald EN 10210-1 EN 10210-2 EN 10210-2
~ Profile cave deformate la rece EN 10219-1 EN 10219-2 EN 10219-2
Ct:
w
> NOTA - EN 10020 prezinta definijiile ~i clasificarea marcilor de otel. Simbolizarea alfa numerica a otelurilor este
:::> prevazuta in EN 10027-1 sl, respectiv, EN 10027-2.
<t
w
ci::
:::>
al Tabelul 3 -Standarde de produs pentru foi ~i benzi apte pentru formare la rece
ni
·c:
(0 Prod use Condltll tehnice de livrare Tolerante
E
0
ci:: Oteluri nealiate pentru constructli EN 10025-2 EN 10051
e
:c Oteluri pentru constructii, sudabile, EN 10025-3, EN 10025-4 EN 10051
e cu granulatie fina
~
~ Oteluri cu limita de curgere ridicata EN 10149-1, EN 10149-2, EN 10149-3, EN 10268 Nu este
(0
pentru deformare la rece disponibil
-
"C
e
(0
Oteluri laminate la rece ISO 4997 EN 10131
(/)
Cl)
"C Oteluri acoperite continuu prin EN 10292, EN 10326, EN 10327 EN 10143
.!!! imersie la cald
-;
"(j
0 Produse plate de otel acoperite EN 10169-2, EN 10169-3 EN 10169-1
~ continuu cu materiale organice
Benzi inguste EN 10139 EN 10048

EN 10140
27
27
SR EN 1090-2:2008
Tabelul 4 - Standarde de produs pentru oteluri inoxidabile
Prod use Cerinte tehnice de livrare Tolerante
EN 10029, EN 10048, EN 10051,

Table, placi ~i benzi EN 10088-2
EN ISO 9445
'[evi (sudate) EN 10296-2

EN ISO 1127
'[evi (tara cusatura) EN 10297-2
EN 10017, EN 10058, EN 10059,

Bare, sarrna ~i profile EN 10088-3
EN 10060, EN 10061
NOTA- Simbolizarea alfa numerics a oteluruor este prezentata In EN 10088-1.
5.3.2 Tolerante la grosime
Daca nu se specifics altfel, tolerantele la grosime pentru tablele de otel pentru constructii trebuie sa fie
conform EN 10029, dupa cum urrneaza:
EXC4: Clasa B
Pentru celelalte prod use de otel pentru constructii ~i otel inoxidabil, trebuie utilizata clasa A
de grosime, daca nu se specifica altfel.
5.3.3 Stare a suprafetel
Pentru otelurile carbon, cerintele cu privire la starea suprafetei sunt urrnatoarele:
a) clasa A2 pentru table si platbenzi, conform cerintelor din EN 10163-2;
b) Clasa C1 pentru profile, conform cerintelor din EN 10163-3. Caietul de sarcini pentru executie
trebuie sa precizeze daca irnperfectiuni precum fisurile, exfolierile ~i bavurile trebuie reparate.
Daca se cer start ale suprafetelor mai restrictive pentru tablele pentru EXC3 ~i EXC4, acestea trebuie
specificate.
Cerintele cu privire la finisarlle suprafetei pentru otel inoxidabil, trebuie sa fie urrnatoarele:
a) table, platbenzi ~i benzi: conform cerintelor din EN 10088-2;
b) bare, sarrne si profile: conform cerintelor din EN 10088-3.
Trebuie specificate cerintele suplimentare cu privire la urrnatoarele puncte: restrictll speciale

referitoare la imperfectiunile suprafetei sau repararea defectelor superficiale prin polizare, conform
EN 10163, sau EN 10088 pentru otel inoxidabil.
Pentru celelalte produse, trebuie specificate cerintele cu pnvire la finisarea suprafetei In raport cu
speciflcatiile europene sau internationale corespunzatoare.
Daca speclficatia aplicabila nu defineste adecvat finisarile decorative sau speciale ale suprafetei,
finisarea trebuie specificata.
Starea suprafetei produselor constituente trebuie sa fie astfel Inca! sa fie lndeplinite cerintele
relevante pentru gradul de preqatire conform 10.2.
28
28
SR EN 1090-2:2008
....0
;;;
e
v 5.3.4 Proprletatl speciale
N
.J
ii Pentru EXC3 ~i EXC4, trebuie speclficata clasa de calitate S 1 pentru discontinuitate interna, conform
u> EN 10160 pentru imbinari sudate in cruce, care transmit eforturi principale de intindere in grosimea
.J
<z tablei, pe o banda cu lafimea de patru ori grosimea tablei de fiecare parte a legaturii in discutie.
0
Trebuie specificat daca se recornanda verificarea zonelor vecine diafragmelor sau rlqidlzartlor la
~
z reazem, in ceea ce priveste existents disconttnuitatilor interne. in acest caz trebuie aplicata clasa de
a:::
w calitate S1 din EN 10160 pe o tabla a talpii sau inimii, cu lafimea de 25 ori grosimea tablei, de fiecare
z
. parte a diafragmei sau rlqidizarfl la reazem, daca imbinarea se realizeaza prin sudura .
..
w in plus, daca este cazul, trebuie specificate cerintele cu privire la urrnatoarele puncte:
.J
0
a:::
..z. a) Incercarl efectuate pe produsele constituente, altele decat oteluri inoxidabile, pentru a identifica
0
discontinuitatl interne sau fisuri in zonele care trebuie sudate;
o
z<< b) proprietati lmbunatatlte ale deforrnafiei perpendicular pe suprafata produselor constitutive, altele
decat oteluri inoxidabile, conform EN 10164;
::!:
0
a:::
(/) c) conditii speciale de livrare a otelurllor inoxidabile, de exemplu, incercare cu privire la rezlstenta
<... echivalenta la coroziune prin ciupire, in mediu cu azot (PRE(N)), sau la coroziune accelerate.
ii: Daca nu se specifica altfel, PRE(N) trebuie data de (Cr+ 3.3 Mo+ 16 N), in care elementele sunt
w
> in procente de masa:
:::>
<w
a::: d) conditii de tratament, daca produsele constituente trebuie tratate inainte de livrare.
:::>
al
.!ff NOTA-Aceste tratamente sunt, de exemplu, un tratament termic, formarea de contrasaqeti ~i Tncovoiere .
c:
cu
E
0
a:::
5.4 Oteluri turnate
c:
"C
Otelurile turnate trebuie sa fie conform cerlntelor din EN 10340. Marcile, calltatlle ~i. daca este cazul,
ecu flnisarlle. trebuie specificate lrnpreuna cu orice cerinfa optionala perrnlsa de standardul de produs.
-"~C
...
cu
5.5 Materiale pentru sudare
..
"C
c:
cu
(/)
Q) Toate materialele pentru sudare trebuie sa fie conform cerintelor din EN 13479 ~i standardului de
"C
cu produs aplicabil, cum se indica in tabelul 5.
:;:;
·c:;
0
VI
<
29
SR EN 1090-2:2008
Tabelul 5- Standarde de produs pentru materiale consumabile pentru sudare
Materiale consumabile pentru sudare Standarde de produs
Gaze de protectie pentru sudare ~i taiere cu arc EN ISO 14175

Sarme electrod ~i depuneri prin sudare pentru sudare cu arc electric in mediu de gaz
EN ISO 14341
protector cu electrod fuzibil a otelurilor nealiate si cu qranulatie fina.
Sarme pline, cupluri sarrna plina - flux ~i sarrna tubulara - flux pentru sudarea cu arc
EN 756
electric sub strat de flux a otelurilor nealiate si cu granulatie fina
Electrozi lnveliti pentru sudarea manuals cu arc electric a otelurilor cu limita de
EN 757
curcere rldicata
Sarrne tubulare pentru sudarea cu arc electric cu sau fara gaz protector a otelurilor
EN ISO 17632
nealiate sl cu granulatie fina
Fluxuri pentru sudarea cu arc electric sub strat de flux EN 760
Electrozi Inveliti pentru sudarea rnanuala cu arc electric a otelurilor inoxidabile ~i
EN 1600
refractare
Vergele, sarrne ~i depuneri prin sudare pentru sudarea cu gaz inert tungsten a
EN ISO 636
otelurilor nealiate si cu granulatie fina
Electrozi inveliti pentru sudarea rnanuala cu arc electric a otelurilor nealiate ~i cu
EN ISO 2560
cranulatie fina
Sarrne electrod, sarrne ~i verge le pentru sud area cu arc electric a otelurilor
EN ISO 14343
inoxidabile si a otelurilor refractare
Sarme electrod, sarrne vergele ~i depuneri prin sudare pentru sudarea cu arc electric
EN ISO 16834
in mediu de oaz protector a otelurilor cu lirnita de curqere ridicata
Sarrne electrod, sarrne tubulare ~i cupluri sarrna-flux pentru sudare sub strat de flux
EN 14295
a otelurilor de lnalta rezistenta
Sarrne ~i vergele tubulare pentru sudarea cu arc electric cu sau tara gaz protector a
EN ISO 17633
otelurilor inoxidabile si a otelurilor refractare
Sarrna tubulara pentru sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector a oteiurilor
EN ISO 18276
de lnalta rezlstenta.
Tipul materialelor consumabile pentru sudare trebuie sa fie corespunzatoare procedeului de sudare,
materialului care trebuie sudat l?i procedurii de sudare.
Pentru rnarci de otel superioare lui S355, se recornanda utilizarea materialelor consumabile l?i
fluxurilor cu indicele de bazicitate mediu spre Tnalt, pentru procedeele de sudare: 111, 114, 121, 122,
136, 137 (a se vedea 7.3 pentru definirea procedeelor de sudare).
Daca se sudeaza otel conform EN 10025-5 trebuie utilizate materiale consumabile pentru sudare care
sa garanteze ca sudurile complete au o rezistenta la coroziune atmosferica eel putin echivalenta cu
cea a metalului de baza, Daca nu se specifica altfel, trebuie utilizata una din optlunile prevazute in
tabelul 6.
Tabelul 6- Materiale pentru sudare care trebuie utilizate cu otelur! conform EN 10025-5
Procedeu Optlunea 1 Optlunea 2 Optlunea 3
111 Corespunzatcare 2,5 % Ni 1 % Cr0,5 % Mo
135 Corespunzatoare 2,5 % Ni 1 % Cr0,5 % Mo
121,122 Corespunzatoare 2 % Ni 1 % Cr0,5 % Mo
Corespunzatcare: 0,5 % Cu ~i alte elemente de aliere
NOTA- Ase vedea, de asemenea, 7.5.10.
Pentru sudarea oteluriior inoxidabile trebuie utilizate materiale consumabile pentru sudare care
conduc la depuneri prin sudare cu o rezistenta la coroziune eel putin echivalenta cu cea a metalului de
baza,
30
SR EN 1090-2:2008
....0
N
;:;;
~
N 5.6 Elemente pentru imbinare rnecanica
..J
ci 5.6.1 Generalltatl
CJ)
..J
<z Rezistenta la coroziune a conectorilor, elementelor de imbinare :;;i saibelor de etansare trebuie sa fie
0 cornparabila cu cea specificata pentru elementele imbinate.
~
z Acoperirile prin galvanizare la cald trebuie sa fie conform EN ISO 10684.
a::
w
1-
z Acoperirile de protectie ale componentelor elementelor pentru lrnbinarl mecanice trebuie sa
w
..J indeplineasca cerintele standardului de produs relevant sau, in absenta acestuia, recornandarile
a:: producatorului.
1-
z
0
o 5.6.2 Terminologie
<
z< In cuprinsul textului se utllizeaza urrnatorii termeni:
~
a:: a) "saiba" insearnna: "saiba plata sau saiba plata tesita":
(/)
<
I- b) "surub " insearnna: "un ansamblu surub cu plulita sl saibate) daca este(sunt) necesarate)",
~
w
> 5.6.3 Asarnblarl structurale cu suruburl, pentru utlllzarl nepretensionate
::::>
<
w
a:: $uruburile pentru asarnblari structurale pentru constructil din otel carbon, otel aliat si otel inoxidabil
::::>
ca austenitic, pentru utilizari nepretensionate, trebuie sa fie conform EN 15048-1.
.!f
c: Pentru aplicatii nepretensionate, se pot utiliza, de asemenea, suruburi conform EN 14399-1 .
C'Q
E
a0:: Clasele de calitate ale suruburilor :;;i piulitelor sl, daca este cazul, ale flnisarii suprafetei, trebuie
·=
-0
specificate lrnpreuna cu orice optiune necesara care este perrnisa de standardul de produs.
e
C'Q
.!::! Trebuie specificate proprietatile mecanice pentru:
-0
.C'Q...
-0
c: a) suruburi din otel carbon :;;i otel aliat, cu diametru mai mare decat eel specificat in
C'Q
U) EN ISO 898-1 :;;i EN 20898-2;
Q)
-0
.!!! b) suruburi din otel inoxidabil austenitic, cu diametrul mai mare decat eel specificat in
; EN ISO 3506-1 :;;i EN ISO 3506-2;
'(3
0
<"' c) suruburi austenitic-feritice.
Daca nu se specifica altfel, pentru imbinarea otelurilor inoxidabile, conform EN 10088 nu trebuie
utilizate elementele de imbinare conform EN ISO 898-1 :;;i EN 20898-2. Daca se utllizeaza
echipamente de izolare, trebuie specificate toate detaliile pentru utilizarea lor.
5.6.4 Asarnblari structurale cu suruburl, pentru pretensionare
$uruburile pentru asarnblari structurale de inalta rezistenta pentru constructil, pentru pretensionare,
includ suruburi din sistemul HR, sistemul HV :;;i HRC. Acestea trebuie sa fie conform cerlntelor
EN 14399-1 :;;i ale standardului european adecvat, asa cum se indica in tabelul 7.
Clasele de calitate ale suruburilor :;;i piulitelor sl, daca este cazul, flnisarile suprafetei, trebuie
specificate impreuna cu orice optiune necesara, perrnisa de standardul de produs.
31
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;:;,
0
~
N Tabelul 7 - Standarde de produs pentru asamblarl de lnalta rezlstenta cu suruburi
....i pretensionate pentru constructll
ti
en $uruburi §i $aibe
..J
<( piullte
z
0 EN 14399-3
i=
<(
z EN 14399-4
0:: EN 14399-5
w EN 14399-7
I- EN 14399-6
~ EN 14399-8
w
..J
0 prEN 14399-10
0::
1-
z
0 Daca nu se specifica altfel, suruburile din otel inoxidabil nu trebuie utilizate In aplicatiile pretensionate.
o
sz Daca se utilizeaza, ele trebuie tratate ca elemente de lmbinare speciale.
<(
:::E 5.6.5 lndicatori dlrectl de efort
0
0::
Cl)
lndicatorii direcf de efort precum ~i saibele cu fete cu duritate crescuta, asociate, amplasate sub
<(
I- piulita ~i capul surubului, trebuie sa fie conform prEN 14399-9.
ii:
w
> lndicatorii dlrecf de efort nu se pot utiliza lrnpreuna cu oteluri rezistente la coroziune atmosferlca sau
:::>
<( oteluri inoxidabile.
w
0::
:::>
co 5.6.6 ~uruburi rezistente la coroziune atmosferica
·icO:
Cll
E0 $uruburile rezistente la coroziune atmosferica trebuie realizate dintr-un material cu rezistenta
0:: imbunatatita la coroziune atrnosferica, a carui compozitle chimica trebuie speciflcata.
e
"C
NOTA- Pot fi corespunzatoare elementele de Tmbinare tip 3, marca A, conform ASTM A325 (48].
e
Cll
.~
...
"C
Cll
Caracteristicile mecanice, perforrnantele ~i conditiile de livrare ale acestora trebuie sa fie conform
"C cerintelor din EN 14399-1 sau EN 15048-1, dupa caz .
e
-
Cll
Cl)
Q)
"C
5.6.7 ~uruburi de fundatle
Cll
:;:::;
Cl l
·;:; $uruburile de fundatie trebuie sa alba caracteristicile mecanice conform EN ISO 898-1 sau sa fie
0
Ill
fabricate din otel laminat la cald, conform_ EN 10025-2 pana la EN 10025-4. Daca se specifica, se pot
<( utiliza oteluri pentru armarea betonului. In acest caz, acestea trebuie sa fie conform EN 10080 ~i
marca de otel trebuie speciflcata,
5.6.8 Dispozitive de blocare
Daca se cere, trebuie specificate dispozitivele de blocare, cum sunt piulite cu autoblocare sau alte
tipuri de suruburi care previn efectiv slabirea ansamblului In cazul impactului sau vibratiei
semnificative.
Daca nu se specifica altfel, se permite utilizarea produselor conforme cu EN ISO 2320, EN ISO 7040,
EN ISO 7042, EN ISO 7719, EN ISO 10511, EN ISO 10512 ~i EN ISO 10513.
5.6.9 ~aibe lnclinate
$aibele lnclinate trebuie sa fie conform standardului de produs relevant.
5.6.10 Nituri aplicate la cald
Niturile aplicate la cald trebuie sa fie conform standardului de produs relevant.
32
SR EN 1090-2:2008
0.....
;::;
0
~
_j 5.6.11 Elemente de imbinare pentru elemente subtlri
ri. $uruburile autoforante trebuie sa fie conform EN ISO 15480 ~i suruburile autofiletante conform
in EN ISO 1481, EN ISO 7049, EN ISO 1479 sau ISO 10509 .
..J
<(
z Niturile oarbe trebuie sa fie conform EN ISO 15976, EN ISO 15979, EN ISO 15980, EN ISO 15983
0
sau EN ISO 15984.
~
z
c::: Bolturile pentru lrnpuscare, bolturile pentru aer comprimat trebuie clasificate ca elemente de imbinare
w
I-
~ speciale.
w
..J
0 Elementele de imbinare rnecanica pentru utilizare la membrane portante trebuie sa fie de tipul
c:::
1- specificat pentru o astfel de utilizare.
z
0
o
sz 5.6.12 Elemente de imbinare speciale
<(
:E Elementele de imbinare speciale sun! elementele de imbinare care nu sunt prevazute in
0
c::: standarde europene sau Internationale. Ele trebuie specificate, la fel ca incercarile necesare.
(/)
<( NOTA- Utilizarea elementelor de Tmbinare speciale este tratata la 8.9.
I-
ii:
w Suruburile hexagonale cu injectare trebuie clasificate ca elemente de imbinare speciale.
>
:::>
<(
w
c::: 5.6.13 Livrare §i identificare
:::>
co
.!2 Elementele de imbinare conform 5.6.3 pana la 5.6.5 trebuie livrate ~i identificate conform cerintelor din
c: standardul de prcdus relevant.
(II
E
0
c::: E lementele de imbinare conform 5.6. 7 pana la 5.6.12 trebuie livrate ~i identificate dupa cum urrneaza:
c:
"C
e a) Ele trebuie livrate in ambalaj corespunzator, durabil si etichetat astfel tncat contlnutul sa fie user
...
(II
identificabil.
~
(II
"C b) Etichetarea sau documentele Insofitoare trebuie sa contina urrnatoarele inforrnatli lizibile ~i
-
c:
(II
durabile:
(/)
Q)
"C
(II identificarea producatorului si, daca este cazul, numerele de lot;
:;:;
(II
'i3
0 tipul elementului de imbinare ~i materialului ~i. daca este cazul, ansamblul sau:
"'
<(
acoperirea de protectie:
dimensiunile, in mm, dupa caz, pentru diametru nominal ~i lungime ~i. daca este necesar,
diametrul saibei, grosimea ~i domeniul compresiunii efective a pi'ir\ii din elastomer;
dimensiunea burghiului, daca este cazul:
pentru suruburl: detalii cu privire la valori lirnita ale momentului de stranqere;
pentru bolturile irnpuscate sau plantate cu aer comprimat: detalii despre puterea de lmpuscare ~i
presiunea utitizata, dupa caz.
c) Elementele de imbinare ~i orice saibe asociate trebuie sa poarte o marcare durabila de identificare
a producatorutul.
33
SR EN 1090-2:2008
.....
N
(;;
0
~
N 5.7 Bolturi §i conectori pentru forta taietoare
.J
ii Bolturile pentru sudura cu arc, inclusiv conectorii pentru forta taietoare, pentru constructil compozite
u;
....I otel/beton, trebuie sa fie conform cerintelor din EN ISO 13918 .
<(
z
0 Conectorii pentru forta taietoare, altii decat de tip bolt. trebuie clasificati ca elemente de prindere
;::
<( speciale :;;i trebuie sa fie conform 5.6.12.
zct:
w
1- 5.8 Materiale pentru cimentare
z
w
....I
0 Trebuie specificate materialele pentru cimentare care se utilizeaza. Acestea trebuie sa fie mortar pe
ct: baza de ciment, mortar special sau beton cu agregate mici.
1-
z
0
o Mortarul pe baza de ciment, utilizat intre bazele din otel sau placlle reazemelor :;;i fundatli din beton,
<(
trebuie sa fie dupa cum urrneaza:
z
<(
:E a) pentru o grosime norninala care nu depaseste 25 mm: Ciment Portland pur:
0
ct:
(/)
<(
b) pentru o grosime nominala de la 25 mm pana la 50 mm: Mortar fluid cu ciment Portland al
I- carui contlnut de ciment amestecat cu
ii: un agregat fin nu trebuie sa fie mai
w
> mic de 1:1;
::::>
<(
w
ct: c) pentru o grosime norninala de 50 mm :;;i mai mare: mortar cu ciment Portland cat mai
::::>
aJ uscat posibil, al carul contlnut de
·ellnc:i ciment
trebuie
amestecat cu un agregat fin nu
sa fie mai mic de 1 :2.
E
0
ct: Mortarele speciale includ produse pe baza de ciment care contin adaosuri, produse expansive :;;i
c
:-0 produse pe baza de ra:;;ina. Se recornanda produsele cu contractie redusa,
~ell
.
.!:!
"C
"C
ell
Mortarele speciale trebuie lnsotite
producator.
de instructiunl detaliate de utilizare care sunt atestate de
cell
....
(/) Betonul cu agregate fine trebuie utilizat numai intre baze din otel sau placi de rezemare :;;i fundatil din
Cl)
"C beton, care au spatil libere cu o grosime norninala de 50 mm :;;i mai mult.
ell
:;::
·e0ull 5.9 Rosturi de dilatare pentru poduri
I/I
<(
Trebuie specificate cerintele cu privire la tipul si la caracteristicile rosturilor de dilatare.
5.10 Cabluri de Inalta rezlstenta, tije §i terrnlnatli
Sarrnele pentru cabluri de lnalta rezistenta trebuie sa fie sarrne din otel trase la rece sau laminate la
rece sl conforme cerintelor din EN 10264-3 sau EN 10264-4. Trebuie specificata valoarea rezistentei
la tractiune :;;i, daca este cazul, clasa acoperirii, conform EN 10244-2.
Toroanele cablurilor de lnalta rezistenta trebuie sa fie conform cerintelor prEN 10138-3. Trebuie
specificate denumirea :;;i clasa toronului.
Cablurile din sarrna de otel trebuie sa fie conform cerintelor din EN 12385-1 :;;i EN 12385-10. Trebuie
specificate incarcarea minima de rupere :;;i diametrul din sarrna de otel si, daca este cazul, cerintele cu
privire la protectia antlcoroslva,
Materialul de umplere pentru rnansoane trebuie sa fie conform cerintelor din EN 12385-1. Acesta
trebuie ales, tinand seama de de temperatura si de actiunile in exploatare, astfel lncat sa se evite
fluajul continuu al toronului lncarcat, in rnanson.
34
SR EN 1090-2:2008
....c
;;;
c
:;;;: 5.11 Aparate de reazem pentru structuri
N
~
ci Aparatele de reazem pentru structuri trebuie sa fie conform cerintelor din EN 1337-2, EN 1337-3,
rn EN 1337-4, EN 1337-5, EN 1337-6, EN 1337-7 sau EN 1337-8, dupa caz.
-'
< I.'.
z
0
~ 6 Pregatire §i asamblare
z
"~w
I-
6.1 Generalitatl
w
-'
0 Acest articol stabileste cerintele pentru taiere, formare, gaurire si asamblare a elementelor
"0z
1-
constituente din otel, pentru a fi incluse Tn ansambluri.
o
<I.'. NOTA- Sudarea ~i Tmbinarea mecanica sunt tratate la articolele 7 ~i 8.
z<I.'.
:E Structurile de otel trebuie fabricate cu respectarea cerintelor din articolul 10 si tolerantelor specificate
0
Tn articolul 11.
";:
(/)
Echipamentul utilizat Tn procesele de fabricatie trebuie intretlnut pentru a asigura ca utilizarea, uzura ~i
~ ruperea nu cauzeaza impedimente semnificative Tn procesele de tabrlcatie.
w
>
::>
<I.'.
w 6.2 ldentificare
"co
::>
ln fiecare etapa a fabricatiei, fiecare piesa sau pachet de piese similare ale elementelor din otel,
trebuie identificate cu ajutorul unui sistem adecvat. Pentru EXC3 ~i EXC4 elementele finisate trebuie
identificate Tn documentele de inspectie.
ldentificarea poate fi reallzata, dupa caz, prin grupare Tn loturi, prin forma sl dimensiunea elementului,
sau prin utilizarea rnarcarllor durabile ~i distincte, aplicate astfel lncat sa nu produca deqradari. Nu
sunt permise crestarl cu dalta.
Daca nu se specifica altfel, pentru rnarcarile batute la rece, poansonate sau gaurite, utilizate pentru
marcarea elementelor singulare sau pachetelor de elemente similare, se aplica urmatoarele cerinte:
a) aceste rnarcarl sunt premise numai pentru rnarci de otel pana la S355 inclusiv;
b) ele nu trebuie utilizate pentru otelurile inoxidabile;
c) ele nu trebuie utilizate pe materiale cu acoperiri pentru elemente formate la rece;
d) ele trebuie utilizate numai Tn zone specificate, unde metoda de marcare nu afecteaza rezistenta
la oboseala.
Daca nu trebuie utilizate marcarea batuta la rece sau rnarcarile prin poansonare sau gaurire, trebuie
specificat daca se pot utiliza rnarcarile prin batere usoara sau cu eforturi scazute.
Daca nu se specifica altfel, baterea usoara sau cu eforturi scazute poate ti utilizata pentru oteluri
inoxidabile.
Trebuie specificate toate zonele Tn care nu sunt permise marcarile de identificare sau nu trebuie sa fie
vizibile dupa terminarea lucrarii,
35
SR EN 1090-2:2008
....
0
~
M
0
~
..J
ci 6.3 Manipulare §i depozitare
Cl)
...J
<{
z Produsele constituente trebuie manipulate §i depozitate in conditii conforme recomandarilor
0 producatorului.
j::
<{
z
a:: Un produs constituent nu poate fi utilizat dupa durata de depozitare speciflcata de producatorul sau.
w
1-
z Produsele care au fost manipulate sau depozitate Intr-un mod sau o curata de timp, care au putut
w determina o deteriorare sernnificativa, trebuie verificate inainte de utilizare, pentru a se asigura ca
...J acestea Inca sunt conforme cu standardul de produs relevant.
0
a::
1-
z Elementele din otet pentru constructli trebuie impachetate, manipulate §i transportate in deplina
0
o siguranta. astfel lncat sa se evite deforma\iile permanente §i degradarea suprafetei sa fie minima.
<{
z Trebuie aplicate, dupa caz, rnasurile preventive pentru manipulare §i depozitare, specificate in
<{ tabelul 8.
::1.:
0
a::
(/J
i5
ii:
w
>
:::>
<{
w
a::
:::>
al
ni
·c:
tO
E
0
a::
e
:c
e
tO
N
~tO
't:I
e
-tO
(/J
G)
't:I
tO
:::;
tO
'ij
0
VI
<{
36
SR EN 1090-2:2008
....
N
;:;:;
0
~
N Tabelul 8 - Lista de masuri preventive pentru manipulare §i depozitare
...i
er: Ridicare
VJ
..J 1 Protectia elementelor impotriva deqradarii la punctele de ridicare
z< 2 Evitarea ridicarii dintr-un singur punct a elementelor lungi, prin utilizarea grinzilor extensibile, dupa
0
j:: caz
<
z
a:: 3 Legarea impreuna a elementelor usoare, mai ales cele sensibile la degradarea muchiilor, rasuclre
w sau deformare, daca sunt manipulate individual. Trebuie avuta grija pentru a evita orice deteriorare
1-
z locala unde elementele se ating intre ele, la muchiile nerigidizate, la nivelul punctelor de ridicare sau
w altor zone unde o parte sernnificativa din greutatea totala a legaturii este suportata de o sinqura
..J
0 muchie neriqidizata
a::
1-
z Depozitare
0
o 4 Stivuirea elementelor fabricate, depozitate inainte de transport sau montare, la distanta de sol, pentru
s
z a fi pastrate curate
<
:a 5 Punerea reazemelor necesare pentru a evita deforrnatii permanente
0
a::
VJ 6 Depozitarea tablelor profilate :;;i altor materiale furnizate cu suprafete decorative prefinisate, Tn
<
l- conformitate cu cerintele standardelor aplicabile
et:
w Protectie anticorosiva
>
::>
<
w
7 Evitarea acumularii apei
a::
::> 8 Precautii pentru a evita patrunderea umezelii In legaturi de profile cu acoperiri metalice
al
NOTA - In cazul depozitarii prelungite in aer liber, legaturile de profile trebuie desfacute ~i profilele separate pentru
«i'
·c:
Cl!
a preveni apari\ia ruginii 'negre sau albe'.
E 9 Tratament corespunzator de protectie anticorosiva a elementelor din otel formate la rece cu grosimea
0
a:: mai mica de 4 mm, efectuat Tnainte de ieslrea acestora din uzina de fabricatie, suficient pentru a
e
'6 rezista eel putin expunerii estimate pe durata transportului, depozitari :;;i rnontarii ini\iale
e
Cl! Ofeluri inoxidabile
N
'E
Cl! 10 Manipularea :;;i depozitarea otelului inoxidabil astfel lncat sa se previna contaminarea de la flxari sau
"C elemente de manipulare etc. Depozitarea cu grija a otelului inoxidabil, astfel lncat suprafe\ele sa fie
c
s
VJ
protejate de deteriorare sau contaminare
Cl>
"C 11 Utilizarea unui film sau altei acoperiri de protectle, care sa rarnana pe loc cat mai mult timp posibil
:;Cl!
Cl ! 12 Evitarea depozitarii In mediu salin, urned
·;:;
0
I/)
13 Protejarea elementelor de depozitare cu fa:;;ii sau teci din lemn, cauciuc sau material plastic, pentru a
< evita orice frecare cu suprafe\e din otel carbon, cu continut de cupru, plumb etc.
14 lnterzicerea utilizarii marcherilor care contln cloruri sau sulfuri

NOTA- 0 atternativa este utilizarea unui film protector ~i aplicarea tuturor marcarilor numai peaces! film.
15 Protejarea otelului inoxidabil de contactul direct cu echipamentul de ridicare sau de manipulare din
otel carbon, cum sunt lanturl, carlige, cabluri plate :;;i rulouri sau furcile elevatoarelor, prin utilizarea
materialelor izolatoare sau a placajului de lemn de rasinoase sau a ventuzelor. Utilizarea sculelor
corespunzatoare la montare pentru a asigura ca nu se produce contaminarea suprafetei
16 Evitarea contactului cu substante chimice, mai ales coloranti, cleiuri, banda adeziva, cantitati
exagerate de ulei :;;i unsoare
NOTA - Daca este necesara utilizarea lor, aptitudinea lor pentru utilizare se veriflca Irnpreuna cu producatorul.
17 Utilizarea zonelor de fabricatie separate pentru o\el carbon :;;i otel inoxidabil pentru a evita
contaminarea cu otel carbon. Utilizarea de scule separate, numai pentru o\el inoxidabil, mai ales pietre
de polizor :;;i perii de sarrna. Perii de sarrna :;;i de lana din otel inoxidabil, preferabil austenitic
Transport
18 Masur] specials necesare pentru protectia elementelor fabricate In timpul transportului
37
SR EN 1090-2:2008
....
.....
0
c;;
0
~
N 6.4 Taiere
.J
ci
r.n 6.4.1 Generalitatl
...J
<(
0
z Taierea trebuie efectuata astfel lncat sa fie indeplinite cerintele din acest standard european cu privire
j:: la tolerantele geometrice, duritatea maxima ~i rugozitatea marginilor.
<(
za::
w NOTA - Metodele cunoscute ~i recunoscute de taiere sunt cu fierastraul, cu foarfecele, cu disc, tehnici de taiere
1- cu jet de apa ~i terrnlca. Se recornanda utilizarea taierii termice manuale numai cand utilizarea unui procedeu
z
mecanic nu se poate, practic, realiza.
w
...J
0
a:: Daca un procedeu nu este conform, acesta nu trebuie utilizat pana la corectarea si verificarea din nou.
1-
z Acesta poate fi utilizat totusl pentru un domeniu restrans de produse constituente pentru care
0
(J rezultatele sunt conforme.
<(
z
<( Daca trebuie talate materiale cu acoperire, metoda de taiere trebuie aleasa astfel lncat sa se reduca
::!:
0 la minimum deteriorarea acoperirii.
a::
(/)
j5 Trebuie lndepartate bavurile care pot cauza ranire sau pot impiedica alinierea sau montarea corecta a
ii: profilelor sau tablelor.
w
>
:::>
<(
w 6.4.2 Forfecare ~I stantare
a::
:::>
co Suprafetele marginilor libere trebuie verificate ~i netezite daca este necesar, pentru a indeparta
·c: defectele semnificative. Daca, dupa forfecare sau stantare, se utillzeaza polizarea sau prelucrarea
(0
rnecanica, adancirnea minima de polizare sau prelucrare rnecanlca trebuie sa fie de 0,5 mm.
E
0
a::
c: 6.4.3 Talere terrnlca
:0
e
(0
N Validitatea procedeelor de taiere termica trebuie verificata periodic asa cum se indica mai jos.
:e (0
"C Trebuie decupate patru esantioane din produsul constituent care trebuie taiat cu procedeul respectiv:
c:
-(0
(/)
Cl)
"C
1) o taiere dreapta din produsul constituent eel mai gros;
(0
2) o taiere dreapta din produsul constituent eel mai subtire:

;
(0
3) un unghi ascutit dintr-o grosime reprezentativa:
·c:;
0
VI
<(
4) un arc de cerc dintr-o grosime reprezentativa.
Trebuie efectuate rnasurarl pe fiecare din esantioanele drepte, pe o lungime de eel putin 200 mm ~i
comparate fata de clasa de calitate ceruta. E~antioanele cu unghi ascutit si arc de cerc trebuie
controlate pentru a verifica daca marginile lor sunt de calitate echivalenta cu cea a esantioanelor
drepte.
Calitatea suprafetelor taiate, deflnita conform EN ISO 9013 trebuie sa fie dupa cum urrneaza:
a) pentru EXC1, marginile taiate care nu prezinta nereqularitati semnificative sunt acceptabile
numai daca este eliminata orice tel de zgura. Pentru toleranta la perpendicularitate sau
unqhiulara, u, se poate utiliza domeniul 5;
b) tabelul 9 specifica cerintele pentru alte clase de executie.
38
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
t'5
0
~ Tabelul 9 - Calitatea suprafetelor taiate

.J
ci Toleranta la Inalttme medie a
en...J perpendicularitate sau profilulul, Rz5
<( unqhlulara, u
z
0 EXC2 Domeniul 4 Domeniul 4
~
zIX EXC3 Domeniul 4 Domeniul4
w
I- EXC4 Domeniul 3 Domeniul 3
~
w
...J
0
IX
1- 6.4.4 Duritatea suprafetel marginilor
z
0
0
Pentru otelurile carbon, daca este speciflcata, duritatea suprafetei marginilor trebuie sa fie conform
~
z<( tabelului 10. In acest caz, trebuie veriflcata validitatea procedeelor care pot produce cresterea locala a
:E duritatii (taiere termica, forfecare, poansonare). Pentru a realiza duritatea ceruta pentru suprafata
0 marginilor, se poate aplica prelncalzirea materialului, daca este necesar.
IX
~
1-
;x Tabelul 10-Valori maxime admisibile pentru duritate (HV 10)
w
> Standarde de produs Marci otel Valori ale durltatll
:::>
<(
w
IX EN 10025-2 la -5
:::> S235 pana la S460
Ill 380
EN 10210-1, EN 10219-1
ca
·cca: S260 pana la S700
EN 10149-2 ;;i EN 10149-3
E 450
0
IX EN 10025-6 S460 pana la S690
c:
:.c NOTA - Aceste valon sunt conform EN ISO 15614-1
eca aplicat pentru marcile de otel enumerate in ISO/TR 20172
N
~ca
"C Daca nu se specifica altfel, validitatea procedeelor termice trebuie verificata dupa cum urrneaza:
-cca:
II)
QI
"C
ca
a) din domeniul produselor constituente tratate, cele mai susceptibile la cresterea locala a duritatii,
trebuie realizate patru esantioane, plecand de la lncercari de calificare a procedurii pe un produs
:;:;
ca
constituent;
u
0
~ b) pe fiecare esantlon trebuie efectuate patru Incercari locale de duritate, In locurile cele mai
susceptibile sa fie afectate. Incercarile trebuie sa fie conform EN ISO 6507.
NOTA - Cerin\ele pentru verificarea duritatii dupa sudare sunt incluse In procedura de lncercare (a se vedea
7.4.1 ).
6.5 Formare
6.5.1 Generalitati
Otelul poate fi lndoit, presat sau forjat la forma ceruta prin procedee de formare la cald sau la rece, cu
conditia ca proprietatile sa nu fie reduse sub cele specificate pentru materialul prelucrat.
Cerlnte :;;i recornandari cu privire la formarea la cald, la rece :;;i lndreptare cu flacara a otelurilor trebuie
sa fie ca cele din standardele de produs relevante :;;i din CEN/TR 10347.
F ormarea prin aplicarea controlata a caldurii poate fi utilizata In conditiile specificate la 6.5.2 :;;i 6.5.3.
Elementele formate care prezinta fisuri, desprindere lamelara sau deteriorari ale acoperirilor de
suprafata, trebuie tratate ca produse neconforme.
39
SR EN 1090-2:2008
....0
~
0
~ 6.5.2 Formare la cald

_j
Ii Formarea la cald trebuie sa fie conform cerintelor pentru formare la cald din standardul de produs
u;
...J
relevant ~i recornandarilor producatorutui otelului.
<(
z
0 Nu este permisa formarea la cald pentru oteluri conform EN 10025-4.
j:::
<(
z Pentru oteluri catite ~i revenite, formarea la cald nu este perrnisa decat daca sunt indeplinite cerintele
a:::
w din EN 10025-6.
I-
~
w
...J Formarea la cald (T > 580 °C) a elementelor subtir: ~i tablelor formate la rece nu este perrnisa daca
0
a::: prin formarea la rece este atinsa limita de curgere norninala.
1-
z
0 Pentru rnarci de otel pana la S355, inclusiv, procedeul de formare la cald trebuie sa alba loc in
o
:;!; domeniul rosu al temperaturii ~i temperatura, durata ~i viteza de racire trebuie adaptate tipului de otel
z<( utilizat. indoirea sl formarea in domeniul albastru al temperaturii (de la 250 °C pana la 380 °C) nu sunt
::E permise.
0
a:::
(/)
Pentru rnarcl de otet S450+N (sau +AR) conform EN 10025-2, S420 ~i S460 conform EN 10025-3,
~
ii: procedeul de formare la cald trebuie sa alba loc in domeniul de ternperatura de la 960 °C
w pana la 750 °C ~i trebuie urmat de racire la temperatura arnbianta. Viteza de racire trebuie adaptata
>
::) pentru a evita cresterea duritatii. precum ~i cresterea excesiva a grauntilor. Daca aceasta nu se poate
<(
w aplica, trebuie realizat un tratament ulterior de normalizare.
a:::
::)
ID
Formarea la cald nu este permisa pentru marca S450 conform EN 10025-2 daca nu este indicate nici
.!i o conditie de livrare.
c:
co
E
0
a::: NOTA - Daca nu este indicate nici o conditie de livrare, produsele din otel S 450 pot ti livrate in conditia de livrare
.s
"C
pentru laminare terrno-mecanlca.
~
co 6.5.3 indreptare cu flacara
N
~
co Daca trebuie corectata deforrnatla prin indreptare cu flacara, aceasta trebuie obtinuta prin aplicarea
"C
-
c:
co
(/)
Q)
"C
locala a caldurii, asiqurand ca sunt controlate temperatura maxima a otelului ~i procedeul de racire.
Pentru EXC3 ~i EXC4 trebuie elaborata o procedure corespunzatoare. Aceasta procedure trebuie sa
co
;;
o contina eel putin:
·c:;
0
f/)
<( a) temperatura maxima a otelului ~i procedeul de racire autorizat;
b) metoda de Incalzire;
c) metoda utilizata pentru rnasurarile temperaturii;
d) rezultate ale incercarllor mecanice realizate pentru calificarea procedeului;
e) identificarea persoanelor abilitate cu aplicarea procedeului.
6.5.4 Formare la rece
Formarea la rece, obtinuta prin profilare, presare sau lndoire, trebuie sa fie conform cerintelor pentru
formare la rece prevazute in standardul de produs aplicabil. Nu trebuie utllizata forjarea.
NOTA - Formarea la rece conduce la reducerea ductilitatii. in plus, se recornanda sa se atraqa atentia asupra
riscului de fragilizare datorita hidrogenului asocial cu procesele ulterioare, ca o tratare acida pe durata acoperirii
sau galvanizarii prin imersie la cald.
a) Pentru mare: de otet superioare lui S355 daca, dupa formarea la rece, se efectueaza un
tratament de revenire, trebuie indeplinite urrnatoarele doua condltii:
40
-e-
-e-
SR EN 1090-2:2008
0
N
(;;
0
~ 1) domeniul de ternperatura: 530 °C la pana 580 °C;

.J
ci 2) timpul de rnentinere: 2 min/mm de grosime a materialului, dar cu o durata minima de 30 min.
u;
..J
z< Tratamentul termic de detensionare realizat la peste 580 °C, sau timp de mai mult de o era,
0 poate conduce la o degradare a proprietatilor mecanice. Daca se prevede detensionarea
~ otelurilor S420 pana la S700 la temperaturi mai ridicate sau pe durate mai lungi, valorile minime
z necesare pentru caracteristicile mecanice trebuie convenite fnainte cu producatorul.
a:::
w
I-
~ b) Daca nu se specifica altfel, pentru otelurile inoxidabile, razele interioare minime de fndoire pentru
w formare trebuie sa fie:
..J
0
a:::
1- 1) 2 t pentru rnarcile austenitice 1.4301, 1.4401, 1.4404, 1.4541 §i 1.4571:
z
0
o
< 2) 2,5 t pentru marca austenitic-feritica 1.4462.
z<
::E unde t este grosimea materialului.
0
a:::
en c) Pentru celelalte rnarci de oteluri inoxidabile, razele interioare minime de fndoire trebuie
<
I- specificate.
ii:
w
>
:::) Pot fi permise raze interioare de fndoire mai mici, numai daca se acordata atentie
<
w speciala speciflcatiei pentru otel, starii §i grosimii sale §i directiei de fndoire fata de directia de
a::: laminare.
:::)
ID
·cm: Pentru a compensa efectele de arculre, gradul de corectle a fndoirii pentru otelul inoxidabil
trebuie sa fie putin mai mare decal pentru otelul carbon.
co
E
0
a::: NOTA - Datorita ecruisaril, puterea necesara pentru indoirea otelului inoxidabil este mai mare decal cea
c:
i5 necesara pentru indoirea elementelor din 01e1 carbon, cu geometrie sirnilara, (cu aproximativ 50 % in cazul
otelurllor austenitice sau chiar mai mull in cazul otelului austenitic-feritic 1.4462).
e d) Profilele §i tablele formate la rece pot fi fasonate prin lndoire, curbare usoara sau gofrare dupa
:S caz. ln functle de materialele utilizate.
.
i5
co
,,c Pentru elemente §i table formate la rece, utilizate ca elemente structurale, formarea la rece
s
en
trebuie sa lndepllneasca urrnatoarele doua condltli:
1) acoperirile suprafetei §i exactitatea profilului nu trebuie sa fie deteriorate:
2) trebuie specificat daca produsele constituente necesita aplicarea de membrane de protectle,

fnainte de formare.
NOTA 1 - Unele acoperiri ~i finisaje sunt mai sensibile la degradare prin abraziune atat in timpul formarii
cat ~i ulterior, in timpul montarii. Pentru mai multe informatii, a se vedea EN 508-1 ~i EN 508-3.
Se poate utiliza indoirea prin formare la rece a elementelor din profile tubulare numai daca
duritatea §i geometria produsului constituent sunt verificate, dupa Tndoire.
NOTA 2 - indoirea prin formare la rece poate cauza modificarea proprietatilor profilului (de exemplu
concavitate, ovalizare ~i subtiere perete) ~i cresterea duritatii.
e) Daca nu se specifica altfel, Tndoirea prin formare la rece a tuburilor circulare trebuie sa
Indeplineasca urmatoarele trei conditii.:
41
SR EN 1090-2:2008
,...
0
N
0
M
~
N
.J 1) raportul Tntre diametrul exterior al tubului ~i grosimea peretelui nu trebuie sa fie mai mare de
ri 15;
Cl)
...J
<{
z0 2) raza de curbare (la nivelul axei longitudinale a tubului) nu trebuie sa fie mai mica decat
j::
valoarea cea mai mare dintre 1,5d sau d+ 100 mm, unde d este diametrul exterior al tubului;
<{
z 3) Tmbinarea sudata trebuie pozitionata, In sectiune transversala, aproape de axa neutra,
0:::
w pentru a reduce, In sudura, eforturile din Tncovoiere.
I-
~
w
...J
0 6.6 Gaurire
0:::
1-
z
0 6.6.1 Dimensiuni gauri
o
<{
z<{ Acest articol se aplica pentru efectuarea gaurilor pentru tmblnari cu elemente de Tmbinare mecanica sl
:::iiE bolturi.
0
0:::
II)
Definltia diametrului nominal al gaurii cornbinata cu diametrul nominal al surubulul care trebuie utilizat
~ Tn aceasta gaura deterrnina daca gaura este "norrnala" sau "supradimensionata''. Termenii "scurta" ~i
0::
w "lunga" aplicati gaurilor alungite se refera la doua tipuri de gauri utilizate In proiectarea structurala cu
> suruburi pretensionate. Acesti termeni se pot utiliza, de asemenea, pentru a desemna jocurile pentru
:::>
<{ suruburile nepretensionate. Pentru imblnarile cu deplasare trebuie specificate dimensiunile speciale.
w
0:::
:::>
IX)
Jocurile nominale pentru suruburi ~i pentru bolturi care nu sunt prevazute sa actioneze pasuit, trebuie
·c;~ sa fie cele specificate In tabelul 11. Jocul nominal este definit ca:
(11
E
0 diferenta Tntre diametrul nominal al gaurii ~i diametrul nominal al surubului pentru gauri rotunde;
0:::
e
"C
e dlferenta Tntre lungimea sau respectiv latimea gaurii ~i diametrul nominal al surubului,
~ pentru gauri alungite.
:e
(11
Tabelul 11 - Jocuri nominale pentru suruburl §i bolturl (mm)

"C
e Diametru nominal al surubulul sau 27
s
II)
Cl)
boltulul d (mm)
12
1
I 14 16
I
18
I 20
I
22 24
§i peste
"C Gauri rotunde normale • bc 2 3

(11
:;::;
(11
"ij
Gauri rotunde supradimensionate 3 4 6 8
0
Cl)
<{ Gauri alungite scurte (pe lungime) d 4 6 8 10
Gauri alungite lungi (pe lungime) d 1,5 d

. Pentru aplicatii cum sunt turnurile 9i stalpii, jocul nominal pentru gauri rotunde normale trebuie redus cu 0,5 mm, daca nu se
specifica altfel.
b
Pentru elemente de imbinare acoperite, jocul nominal de 1 mm poate fi crescut cu grosimea acoperirii elementului de
prindere.
e
In conditiile prezentate in EN 1993-1-8, se pot utiliza, de asemenea, suruburi cu diametrul nominal de 12 mm ~i 14 mm sau
suruburi cu cap inecat in gauri cu un joc de 2 mm.
d
Valorile nominale ale jocului in sensul transversal pentru suruburi utilizate in gauri alungite trebuie sa fie identice cu valorile
~ocului, specificate pentru gauri rotunde normale.
Pentru suruburlle de pasuire, diametrul nominal al gaurii trebuie sa fie egal cu diametrul tijei surubutui.
NOTA 1 - Pentru suruburi de pasuire conform EN 14399-8, diametrul nominal al tijei este mai mare cu 1 mm
decal diametrul nominal al portiunii filetate.
42
SR EN 1090-2:2008
....
;;;
0
~
N Pentru niturile montate la cald, trebuie specificat diametrul nominal al gaurii.
.J
ci Pentru suruburl sau nituri cu cap inecat, dimensiunile nominale ale deqajarf pentru cap lnecat ~i
CJ) tolerantele acesteia trebuie sa fie astfel tncat, dupa montare, surubul sau nitul sa fie la nivelul fetei
....I
<( exterioare a placii exterioare. Dimensiunile deqajarii pentru cap lnecat trebuie sa fie specificate
z0 corespunzator. Daca degajarea pentru cap lnecat trece prin mai mult de o placa, pe durata practicarf
j::
-c degajarii, placile trebuie tinute ferm lmpreuna.
z
0::
w Daca se utillzeaza suruburi cu cap lnecat pentru aplicatii la tractlune sau cu pretensionare, adancirnea
1-
z n orninala a deqajarf pentru cap lnecat trebuie sa fie mai mica cu eel putln 2 mm decat grosimea
w nominala a placii de la exterior.
....I
0
0::
1- N OTA 2 - Cei 2 mm sunt prevazuti pentru a tine sea ma de tolerantele defavorabile.
z
0
o
<( Pentru nituri oarbe utilizate pentru prinderea tablei profilate, diametrul gaurii cu joc (dh) trebuie sa
z
<( In deplineasca urrnatoarea conditie, conform standardelor pentru nituri indicate la 5.6.11:
:E
0
0:: dnom + 0,1 mm :5 dh :5 dnom + 0,2 mm cu dnom= diametrul nominal al nitului
en
<(
I-
ii: 6.6.2 Tolerante pentru diametrul gaurii pentru suruburl §i bolturl
w
>
:::::> Daca nu se specifica altfel, diametrele gaurii trebuie sa Indeplineasca urrnatoarele conditii:
<(
w
0::
:::::> a) gauri pentru suruburi pasuite ~i bolturi pasuite: clasa H11 conform ISO 286-2;
al
-c~ b) alte gauri: ± 0,5 mm, diametrul gaurii se considera media
nl
E lntre diametrul de intrare ~i de iesire (a se
0
0:: vedea figura 1 ).
c
"C
~ 6.6.3 Executarea gauririi
nl
.!:!
...
"C
nl Gaurile pentru elementele de lrnbinare sau bolturi pot fi formate prin orice procedeu (gaurire,
"C
c poansonare, taiere cu laser, plasma sau alta rnetoda terrnica) cu conditia ca acesta sa lase o gaura
-nl
en
Ill
"C
finisata, astfel lncat:
nl
; a) cerintele pentru taiere cu privire la duritatea locala ~i calitatea suprafetel taiate, conform 6.4, sa
nl
·c::; fie lndeplinite;
0
Ill
<(
b) toate perechile de gauri pentru elemente de lmbinare sau bolturi coincid exact unele cu altele
astfel incat elementele de lmbinare sa poata fi introduse liber In elementele asamblate intr-o
directie perpendiculara pe fetele In contact.
Poansonarea este permisa numai daca grosimea norninala a elementului nu este mai mare de cat
diametrul nominal al gaurii sau, pentru gauri necirculare, decat dimensiunea sa minima.
Pentru EXC1 si EXC2, gaurile pot fi formate prin poansonare fara alezare, daca nu este specificat
altfel.
Pentru EXC3 ~i EXC4, nu este perrnisa poansonarea fara alezare. Gaurile trebuie poansonate cu un
diametru mai mic cu eel putin 2 mm fa\a de diametrul final.
Validitatea procedeelor de gaurire trebuie verificata periodic, dupa cum urrneaza:
a) trebuie realizate opt esantioane care sa acopere domeniul diametrelor gaurilor, grosimile
produselor constituente ~i rnarcile de otel tratate, plecand de la lncercari de calificare a procedurii
pe un produs constituent;
b) dimensiunile gaurii trebuie verificate la ambele capete ale fiecarei gauri, utilizand calibre trece/nu
trece. Gaurile trebuie sa indeplineasca clasele de toleranta, specificate la 6.6.2.
43
SR EN 1090-2:2008
....
0
..,
e
~ Daca procedeul nu este conform, el nu trebuie utilizat pana la corectare. Totusi el se poate utillza pe
N
..i un domeniu restrans de produse constituente ~i dimensiuni ale gaurii care prezinta rezultate
0:: conforme.
ui
....I
< Caurile trebuie sa respecte, de asemenea, urrnatoarele cerinte:
z
0
j:: 1) unghiul de conicitate (a) nu trebuie sa fie mai mare decal eel indicat in figura 1;
<
z
0:::
w
I-
2) bavurile (fl) nu trebuie sa fie mai mari decal cele indicate in figura 1;
~
w
....I 3) la lnnadiri, gaurile la suprafetele de contact trebuie poansonate in aceeasi directie pentru toate
0 elementele.
0:::
1-
z
0
0
sz
<
:E
0
0:::
~
ii:
~
::::>
<
w
0:::
::::>
co
·ica: D = (dmax + dmin)
ca
E 2
0
0:::
c:
:0 max (ti, sau ti2) s max (D/10; 1 mm)
eca
N
as: 4° (de exemplu 7 %);
~
ca
"O
-cca:
(/)
GI
"O
Figura 1 - Deforrnarl admisibile pentru gauri poansonate §i taler] cu plasma
ca Gaurile pentru suruburi de pasuire ~i bolturi de pasuire pot fi gaurite la dimensiunea finala sau pot fi
+;
a alezate in situ. Daca gaurile trebuie alezate in situ, ele trebuie realizate prin gaurire sau poansonare la
·c:;
0 un diametru mai mic cu eel putin 3 mm decal diametrul final. Daca elementul de imbinare trebuie sa
f/l
< fie pasuit prin mai multe placi, acestea trebuie \inute ferm lrnpreuna pe durata gauririi sau alezarii.
Alezarea trebuie efectuata cu un dispozitiv cu ax fix. Se interzice utilizarea lubrifiantului acid.
Degajarea pentru cap inecat a gaurilor rotunde normale pentru suruburi sau nituri cu cap inecat
trebuie realizata dupa gaurire.
Caurile alungite lungi trebuie poansonate lntr-o sinqura operatle sau formate prin gaunrea sau
poansonarea a doua gauri ~i completate prin taiere terrnica rnanuala, daca nu se speciflca altfel.
Pentru elemente ~i table formate la rece, gaurile alungite pot fi formate prin poansonare intr-o singura
operatie, poansonare consecutiva, sau unirea a doua gauri poansonate sau forate, prin utilizarea unui
fierastrau pendular.
inainte de asamblare, trebuie indepartate din gauri bavurile. Daca gaurile sun! forate lntr-o singura
operatie prin elemente tinute Irnpreuna care nu trebuie separate dupa gaurire, este necesara
lndepartarea bavurilor numai din gaurile exterioare.
44
SR EN 1090-2:2008
....
0
;;:;
0
~
N 6.7 Decupari
...i
ct: Nu este perrnisa decuparea unghiurilor intrande. Unghiurile intrande sunt cele unde unghiul deschis
rn Tntre fete este mai mic de 180° .
.J
<
~ Unghiurile intrande §i crestaturile trebuie rotunjite cu o raza minima de:
~
z(t: 5 mm pentru EXC2 §i EXC3.
w
. ....
z 10 mm pentru EXC4.
w
.J
o
(t:
Exemple sunt prezentate Tn figura 2.
.....
z
0
o
sz
<
~
0
(t:
IJ)
~
ffi 2 3
>
::>
~ Legenda
f:t: 1 nu este permis
::>
Ill 2 forma A (recomandata pentru taiere complet rnecanizata sau automata)
.!!! 3 forma B (permisa)
c:
IV
~ Figura 2 - Exemplu de decuparl
(t:
:§ La decupari obtinute prin poansonare Tn placl cu grosimea mai mare de 16 mm, materialele deformate
e trebuie indepartate prin polizare. Decuparea prin poansonare nu este perrnisa pentru EXC4.
-~
"E Pentru elemente subtiri §i table, trebuie specificate zonele Tn care nu sunt premise unghiuri intrande
IV
-o
c: ascutite, precum §i raza minima acceptablla.
s
IJ)
Q)
"O
6.8 Suprafete de rezemare pentru contact direct
IV
'..;;
IV Daca se cer suprafete de rezemare pentru contact direct, lungimea de taiere. perpendicularitatea
·u
o capetelor si planeitatea suprafetei trebuie sa fie conform tolerantelor specificate la articolul 11.
Ill
<
6.9 Asamblare
Asamblarea elementelor trebuie realizata astfel lncat sa fie Tndeplinite tolerantele specificate.
Trebuie luate precautii pentru a preveni coroziunea galvanica produsa de contactul Tntre materiale
metalice diferite.
Se recornanda evitarea contarninarll otelului inoxidabil prin contact cu otelul pentru constructii.
Alinierea gaurilor prin brosare trebuie etectuata astfel lncat sa se evite o ovalizare mai mare decat
valorile prevazute la D.2.8, nr. 6, dupa cum urrneaza:
EXC1 §i EXC2: clasa 1;
EXC3 §i EXC4: clasa 2.
In cazul Tn care aceste valori sunt depasite, gaurile trebuie corectate prin afezare.
45
~
<')
~
N Gaurile pentru care nu este perrnisa ovalizarea trebuie identificate si nu trebuie utilizate pentru aliniere
_j (de exemplu, pentru suruburile de pasuire).
ci.
CJ)
NOTA - In astfel de cazuri pot fi prevazute gauri speciale pentru aliniere.
.J
<(
z
0 Toate lrnbinarile elementelor provizorii prevazute pentru fabricatie trebuie sa Indeplineasca cerintele
j::
<( acestui standard european §i toate cerintele speciale, inclusiv cele cu privire la oboseala, care trebuie
zet:: specificate.
w
1-
z Dupa realizarea asarnblar!i trebuie verificate cerintele pentru contrasaqeata sau prereqlari ale
w
.J elementelor.
0
et::
1-
z 6.10 Verificare asamblare
0
o
<(
z
<(
Concordanta Tntre elementele fabricate, conectate Tn mai multe puncte de Tmbinare, trebuie verificata
prin utilizarea sabloanelor dimensionale, masurarilor tridimensionale exacte sau printr-o asamblare de
:i!:
0 proba. Trebuie specificate cerintele pentru motivare §i care este extinderea, daca se utilizeaza
et::
en asamblarea de proba.
<(
I-
ii: Asamblarea de proba reprezinta punerea Impreuna a suficiente elemente ale unei structuri complete
w
> pentru a verifica concordanta lor. Se recomanda ca aceasta sa fie luata Tn considerare pentru a
:::> verifica concordanta Tntre elemente, daca aceasta nu se poate verifica prin utilizarea sabloanelor sau
<(
w rnasurarli.
et::
:::>
m
~
·2
ca
E 7 Suda re
0
et::
e
:0 7.1 Generalltatl
~
ca
N Sudarea trebuie realizata Tn conformitate cu cerlntete partii relevante din EN ISO 3834 sau
=e EN ISO 17554.
ca
"tl
c
.l!! NOTA - lndrumari pentru aplicarea lui EN ISO 3834 cu privire la cerin\ele de calitate referitoare la sudare prin
en topire a materialelor metalice sunt oferite In CEN ISOfTR 3834-6. (29)
QI
"tl
ca
:;:;
ca Conform claselor de executie se aplica urrnatoarele parti ale EN ISO 3834:
'(:)
0
Ill
<( - EXC1: Partea 4 "Cerinte de calitate elernentara":
- EXC2: Partea 3 " Cerinte de calitate norrnala";
- EXC3 §i EXC4: Partea 2 "Cerinte de calitate complete",
Sudarea cu arc electric a otelurilor feritice si otelurilor inoxidabile trebuie realizata conform cerintelor §i
recornandarilor din EN 1011-1, EN 1011-2, EN 1011-3 cu modificarile de la 7.7.
7.2 Program de sudare
7.2.1 Cerlnte pentru un program de sudare
Un program de sudare trebuie oferit ca parte integranta a planificarli productiei, ceruta de partea
relevanta din EN ISO 3834.
46
.-
0
;;;
0
~
N
_j 7.2.2 Contlnutul unui program de sudare
ci
e...Jn Aplicarea programului de sudare trebuie sa includa, dupa caz:
<(
z
0
a) speciflcatille procedurii de sudare, inclusiv cerintele cu privire la materialele pentru sudare,
~ orice preincalzire, temperaturile intre treceri precum :;;i cerintele cu privire la un tratament
z
It: termic dupa sudare;
UJ
1-
z
UJ b) rnasurile care trebuie luate pentru a evita orice deformatie in timpul :;;i dupa sudare;
...J
0
It: c) secventa de sudare cu eventualele restrictii sau amplasarile acceptabile pentru pozitiile de
1-
z incepere :;;i oprire, inclusiv pozitille intermediare inceperii :;;i opririi, daca geometria lrnbiriarf
0
o este astfel lncat sudarea sa nu poata fi efectuata continuu;
<(
z
<(
NOTA - Recornandari pentru irnbinari ale profilelor cave sun! indicate in anexa E.
::.!!
0 d) cerintele cu privire la verlficarile intermediare;
It:
rn
<(
l- e) intoarcerea elementelor in procedeul de sudare, in legatura cu secventa de sudare;
it:
UJ
>
::::>
f) detalii cu privire la restrlctlile care trebuie aplicate;
<(
UJ
It: g) rnasurile care trebuie luate pentru a evita smulgerea larnelara:
::::>
co
tO ' h) echipamentul special cu privire la materialele pentru sudare (continut mic de hidrogen,
·cca: conditionare etc.);
E
0
It: i) forma cordonului :;;i finisarea sudurilor pentru otelurile inoxidabile;
c:
'5
eca j) cerintele cu privire la criteriile de acceptare a sudurilor in conformitate cu 7 .6;
..,
~ k) corespondents cu 12.4 pentru planul de verificare :;;i de lncercari;
ca
"O
c:
ca I) cerintele cu privire la identificarea sudurii;
Ci)
Q)
"O
.!!! m) cerlnte pentru tratarea suprafetei, conform articolului 10.
1Q
"i)
0
VI
Daca sudarea sau asamblarea acopera sau rnascheaza suduri efectuate anterior, trebuie acordata o
<( atentie speciala pentru a stabili care dintre suduri trebuie executate primele :;;i posibila necesitate de a
verifica/incerca aceste suduri inaintea etectuarii urrnatoarelor suduri sau inaintea asarnblarii
elementelor care le mascheaza.
7.3 Procedee de sudare
Sudarea se poate efectua prin urrnatoarele procedee de sudare, definite in EN ISO 4063:
111: Suda re manual a cu arc electric (Suda re cu arc electric cu electrod invelit) ;
114: Sudare cu arc electric cu sarrna tubulara autoprotectoare:
121: Sud are cu arc electric sub strat de flux cu electrod-sarma:
122: Sudare cu arc electric sub strat de flux cu electrod-banda;
123: Sudare cu arc electric sub strat de flux cu sarrne multiple;
124: Sudare cu arc electric sub strat de flux cu adaos de pulbere rnaqnetica:
47
.....
0
("I
<;:;
0
~ 125: Sudare cu arc electric sub strat de flux cu electrod-sarrna tubulara:
....i
ci 131: Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil Tn mediu de gaz inert; sudare MIG;
en
....I
<
z
135: Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil Tn mediu de gaz activ; sudare MAG;
0
j::
136: Sudare cu arc electric cu electrod-sarrna tubulara Tn mediu de gaz activ;
<
z
a::
w
I- 137: Sudare cu arc electric cu electrod-sarrna tubulara Tn mediu de gaz inert;
~
w 141: Sudare cu arc electric Tn mediu de gaz inert cu electrod de wolfram; sudare WIG (TIG);
....I
0
a::
1- 21: Suda re Tn puncte;
z
0
o 22: Sudare Tn linie;
<
z
<
:E
23: Sudare fn relief;
0
a::
(/) 24: Sudare prin topire lnterrnedlara;
<
l-
o:: 42: Sudare prin frecare;
w
>
:::::>
< 52: Sudare cu laser;
w
a::
:::::>
783: Sudare cu arc electric a bolturilor cu amorsare prin ridicare cu inel ceramic sau cu gaz de
a:i protectie:
(II
'2(II
E 784: Sudare cu arc electric a bolturilor cu amorsare prin ridicare cu ciclu scurt.
0
a::
c Procedeele 21, 22 ~i 23 de sudare electrica prin presiune trebuie utilizate numai pentru a executa
:c;
sudarea elementelor subtiri din otel. Se ofera lntorrnatll suplimentare:
e
(II
N
~ Tn EN ISO 14373 pentru procedeul 21 (sudare fn puncte);

(II
"O
e Tn EN ISO 16433 pentru procedeul 22 (sudare Tn linie);
!!l
(/)
QI
"O fn EN ISO 16432 pentru procedeul 23 (sudare Tn relief).
.'1ijs
·u0 In timpul fabrlcatiei trebuie verificat diametrul sudurilor Tn puncte sl Tn relief, printr-o Tncercare de
Ill
< desprindere prin jupuire sau cu dalta, conform EN ISO 10447.
Alte procedee de sudare trebuie utilizate numai daca sunt specificate explicit.
7.4 Calificarea procedurilorde sudare §i a personaluluipentru sudare
7 .4.1 Calificarea procedurflorde sudare
7 .4.1.1 Generalltatl
Sudarea trebuie executata cu proceduri de sudare calificate, utillzand o speclficatle a procedurii de

sudare (WPS) Tn conformitate cu partile relevante ale EN ISO 15609 sau EN ISO 14555 sau
EN ISO 15620, dupa caz. Daca se specifica, trebuie incluse Tn WPS conditiile speciale de realizare a
sudurilor de prindere. Pentru lrnbinari fn structuri cu zabrele cu profile tubulare, WPS trebuie sa
defineasca zonele de fnceput ~i de oprire sl metoda utllizata pentru tratarea locurilor unde sudurile se
schlrnba, pe perimetrul lmbinaril, de la sudura Tn colt, la sudura cap la cap.
48
,....
0
N
;;;
~ 7.4.1.2 Calificarea procedurilor de sudare pentru procedeele 111, 114, 12, 13 §i 14
.J
a:: a) Calificarea procedurii de sudare depinde de clasa de executie, de metalul de baza §i de gradul
in de mecanizare, conform tabelului 12.
..J
<
z
0 b) Daca se utilizeaza proceduri de calificare conform EN ISO 15613 sau EN ISO 15614-1, se aplica
f:: urrnatoarele conditii:
0:::
w 1) Daca se speciflca lncercarl la §OC, acestea trebuie efectuate la cea mai joasa ternperatura
1-
z pentru care standardul rnarcii de otel solicita proprietatl la §OC.
w
..J
0 2) Pentru otelurile conform EN 10025-6, este necesara o epruveta pentru examinare
0:::
1- rnlcroscopica. Trebuie efectuate fotografii ale metalului sudurii, ale zonei liniei de topire §i ale
z ZIT. Nu sunt permise microfisuri.
0
o
< In
z
<
3) cazul sudarii pe grunduri aplicate in uzina, Incercarile trebuie efectuate pe grosimea
::!E maxima acceptata (norninala + toleranta) a stratului.
0
0:::
c) Daca o procedura de calificare trebuie aplicata sudurilor in colt. solicitate transversal pentru
"'
<
I- rnarcl de otet superioare lui S 275, verificarea trebuie cornpletata cu incercarea la tractiune a
ii: lrnblnarilor in cruce, efectuata conform EN ISO 9018. Trebuie evaluate numai epruvetele cu
w
> a s 0,5 t. Pentru tractiune, trebuie incercate trei epruvete cu imbinare in cruce. Daca ruperea se
:::>
< produce in metalul de baza, trebuie atinsa valoarea minima a rezistentel la tractiune nornlnala a
w metalului de baza. Daca ruperea se produce in metalul sudurii, trebuie deterrninata rezistenta la
0:::
:::> rupere a sectiunii transversale efective a sudurii. Pentru procedeele cu patrundere adanca,
a:l
.!i trebuie luata in considerare patrunderea reala la racaclna. Valoarea medie, deterrninata, a
c:
Ill rezistentel la rupere trebuie sa fie 2: 0,8 Rm (cu Rm= valoarea norninala a rezistentei la tractiune a
E metalului de baza utilizat).
0
0::: Tabelul 12 - Metode de calificare a procedurilor de sudare
s"'C pentru procedeele 111, 114, 12, 13 §i 14
e
Ill
.!=! Metoda de calificare EXC2 EXC3 EXC4
"'C
....
Ill
"'C
Verificare a procedurii de sudare EN ISO 15614-1 x x x
.c:..
I ll
Tncercare de sudare inainte de
"'
Cl fabricatie
EN ISO 15613 x x x
"'C
Ill
:;:; Procedura standard de sudare EN ISO 15612 xa - .
Ill
'i:)
0 Experienta de sudare EN ISO 15611
Ill
< Materiale pentru sudare supuse
xb - .
EN ISO 15610
lncercarll
X perrnisa
- nu este perrnisa
• Numai pentru materialele s S 355 9i numai pentru sudare rnanuala sau partial rnecanizata.
b
Numai pentru materialele s S 275 9i numai pentru sudare rnanuala sau partial rnecanizata
7.4.1.3 Calificarea procedurilor de sudare pentru celelalte procedee de sudare
Calificarea procedurilor de sudare ale procedeelor de sudare care nu sunt tratate in 7.4.1.2, trebuie
re alizata conform tabelului 13.
49
SR EN 1090-2:2008
....
0
~
0
~
N Tabelul 13 - Calificarea procedurilor de sudare
_j pentru procedeele 21, 22, 23, 24, 42, 52, 783 ~i 784
ci.
(/) Procedee de sudare (conform EN ISO 4063) Speciflcatla
..J Calificarea procedurii de
<( Numiirde Denumire procedurii de
z sud are
0 referinta sudare (WPS)
~
<( 21 Sudare in puncte
z
0::
w 22 Suda re in linie EN ISO 15609-5 EN ISO 15612
....
~ 23 Sudare in relief
w
..J
0 24 Sudare prin topire interrnediara EN ISO 15609-5 EN ISO 15614-13
0::
..z..
42 Sudare prin frecare EN ISO 15620 EN ISO 15620
0
o
sz 52 Sudare cu laser EN ISO 15609-4 EN ISO 15614-11
<(
783 Sudare cu arc electric a bolturilor cu
::E
0 amorsare prin ridicare cu inel ceramic
0::
sau cu gaz de protectie
(/) EN ISO 14555 EN ISO 14555 a
( 784 Sudare cu arc electric a bolturilor cu
.... amorsare prin ridicare cu ciclu scurt
02
~
:::::>
<( e Pentru EXC 2, este perrnisa calificarea procedurii de sudare pe baza experientei de dobandite. Pentru EXC 3 9i
w EXC 4, calificarea procedurii de sudare trebuie efectuata pe baza verificarf procedurii de sudare sau a tncercaril de
0::
:::::> sudare inainte de fabricatie.
co
tO
·c
IO 7.4.1.4 Validitatea unei callflcarl a procedurii de sudare
E0
0::
c Validitatea unei proceduri de sudare depinde de cerintele standardului utilizat pentru calificare. Daca
'5 se speclflca, lncercarlle in productie cu privire la sudare trebuie efectuate conform standardului de
e
IO
calificare aplicabil, de exemplu EN ISO 14555.
N
'E
,,c
IO Pentru o procedure de sudare catiflcata conform EN ISO 15614-1, care se reallzeaza cu ajutorul unui
,,-
IO procedeu de sudare care nu a fost utilizat, sunt necesare urrnatoarele verificari suplimentare:
(/)
GI
a) pentru o perloada de la unu pana la trei ani, trebuie efectuata o verificare corespunzatoare a
sudarli in productie pentru rnarclle de 01e1 superioare lui S 355. Examinarea ~i verificarea trebuie
IO
:;:; sa includa verificare vizuala, verificare radiografica sau cu ultrasunete (nu este ceruta pentru
IO
•t; suduri in colt):
0
Ill
<( b) pentru o perioada mai mare de trei ani,
1) pentru marclle de 01e1 pana la S 355 inclusiv, trebuie efectuata o verificare prin macrografie
pe o epruveta prelevata din incercarea in productle, pentru a stabili daca este acceptabila,
sau
2) pentru rnarclle de 01e1 superioare lui S 355, trebuie realizate noi veriflcarl ale procedurii de
sudare, relevante.
Pentru sudarea prin presiune, parametrii sudarii pot ti determinati, prin lncercarl conform
EN ISO 10447.
7.4.2 Sudori ~i operatori sudori
Sudorii trebuie califlcati conform EN 287-1 ~i operatorii sudori conform EN 1418.

Sudarea profilelor cave in imbinare cu unghiuri mai mici de 60° trebuie callflcata prin incercare
specifica.
50
SR EN 1090-2:2008
..-
0
N
;:;:;
0
~
N Irireqistrarile tuturor incercarllor pentru calificarea sudorilor ~i operatorilor sudori trebuie pastrate §i
_j disponibile.
ci
u;
..J 7 .4.3 Coordonarea sudarl!
<(
z
0
Pentru EXC 2, EXC 3 si EXC 4, pe durata executarli sudurii trebuie asiqurata o coordonare a sudarii,
~ prin personalul de coordonare a sudaril. calificat corespunzator pentru aceasta ~i cu experienta In
zer::
w operatiile de sudare pe care le supervizeaza, conform prevederilor din EN ISO 14731.
I-
~ in functie de operatiile de sudare pe care le supervizeaza, personalul de coordonare a sudarii trebuie
w sa alba cunostintale tehnice conform tabelelor 14 ~i 15.
..J
0
er:: NOTA 1 - Grupele de otel sunt cele definite In ISO/TR 15608. Corespondenta cu marcile de otel ~i standardele de
1-
z referinta poate fi gasita In ISO/TR 20172.
0
o
s
z<(
NOTA 2 - B, S ~i C corespund respectiv,
EN ISO 14731.
cunostintelor de baza, specifice ~i complete, asa cum se specifica Tn
~
0 Tabelul 14- Cunostlnte tehnice pentru personalul de coordonare
er::
rn Oteluri carbon pentru constructli
~
Ci: Otelurl Grosime (mm)
w EXC Standarde de referin\a
> (grupa de otel) t s 25. 25 < t s 50 b t > 50
::>
<(
w EN 10025-2, EN 10025-3, EN 10025-4
S235 pana la S355
(1.1, 1.2, 1.4)
EN 10025-5, EN 10149-2, EN 10149-3 B s cc
er:: EN 10210-1, EN 10219-1
::> EXC2
co EN 10025-3, EN 10025-4, EN 10025-6
Ii S420 pana la S700
·cC1I (1.3, 2, 3)
EN 10149-2, EN 10149-3 s Cd c
EN 10210-1, EN 10219-1
E
0 EN 10025-2, EN 10025-3, EN 10025-4
er:: S235 pana la S355
c: ( 1. 1, 1 .2' 1 .4)
EN 10025-5, EN 10149-2, EN 10149-3 s c c
:s EXC3
EN 10210-1, EN 10219-1
e S420 pana la S700
EN 10025-3, EN 10025-4, EN 10025-6
C1I
N (1.3, 2, 3)
EN 10149-2, EN 10149-3 c c c
'EC1I EN 10210-1, EN 10219-1
1:1 EXC4 Toate Toate c c c
c:
.5 0
Placi metalice de reazem pentru stalpl sau placi de capat s 50 mm.
rn
Cl)
1:1 b Placi metalice de reazem pentru stalpi sau placi de capat s 75 mm.
C1I
:;::;
(11' c Pentru oteturi pana la S 275 inclusiv, este suficient nivelul S.
"(j
0 d Pentru oteluri N, NL, M §i ML, este suficient nivelul S.
Ill
<(
51
51
SR EN 1090-2:2008
....0
;;;
0
~
N
.J Tabelul 15- Cunostlnte tehnice ale personalului de coordonare

ci Oteluri inoxidabile
r.J)
_J
<{ Otelurl Standarde de referlnta Grosime (mm)
z EXC (grupa de otel) ts 25 25 < t s 50 t > 50
0
j::
<{ EN 10088-2:2005, Tabelul 3
z Austenitic EN 10088-3:2005, Tabelul 4
0:: (8) EN 10296-2:2005, Tabelul 1
B s c
w
I- EN 10297-2:2005, Tabelul 2
~ EXC2
w EN 10088-2:2005, Tabelul 4
_J
0 Austenitic-feritic EN 10088-3:2005, Tabelul 5
0:: EN 10296-2:2005, Tabelul 1
s c c
1- (10)
z EN 10297-2:2005, Tabelul 3
0
o EN 10088-2:2005, Tabelul 3
:::!; Austenitic EN 10088-3:2005, Tabelul 4
z s c c
<{
(8) EN 10296-2:2005, Tabelul 1
:::E EN 10297-2:2005, Tabelul 2
0 EXC3
0:: EN 10088-2:2005, Tabelul 4
U)
Austenitic-ferritic EN 10088-3:2005, Tabelul 5
<{
l- (10) EN 10296-2:2005, Tabelul 1
c c c
ow: EN 10297-2:2005, Tabelul 3
> EXC4 Toate Toate c c c
::::>
<{
w
0::
::::>
ai
7.5 Pregatirea ~i executarea sudarll
'°
·c:Ill
E
0 7.5.1 Pregatirea lmblnarllor
0::
.!:
"C 7 .5.1.1 Generalltatl
eIll
N
Preqatirea tmblnarf trebuie sa fie corespunzatoare procedeului de sudare. Daca procedurile de
'E
Ill sudare sunt calificate conform EN ISO 15614-1, EN ISO 15612 sau EN ISO 15613, preqatirea
"C
e
-Ill
U)
41
"C
lmblnarf trebuie sa se conformeze tipului de pregatire utilizat la verificarea procedurii de sudare.
Tolerantele pentru preqatlrile lmblnarilor ~i ajustarea lor trebuie prevazute In WPS-uri.
Ill NOTA 1 - EN ISO 9692-1 l?i EN ISO 9692-2 otera unele detalil recomandate pentru de preqatire a lrnbinarilor
:;:;
Ill
·;:; sudate. Pentru detaliile cu privire la lmbinarile sudate pentru tablierele podurilor, a se vedea EN 1993-2:2006,
0
Ill anexa C.
<{
La preqatirea lrnbinarf nu trebuie sa existe fisuri vizibile. Pentru rnarcl de otet superioare lui S 460,
suprafetele taiate trebuie curatate prin polizare ~i verificate sa nu aiba fisuri, prin examinare vizuala,
lncercare cu lichide penetrante sau prin magnetoscopie. Fisurile vizibile trebuie lndepartate prin
polizare ~i geometria trnblnarli corectata, daca este necesar.
Daca sunt corectate prin incarcare prin sudare crestaturl mari sau alte erori In geometria Irnbinarii,
trebuie utilizata o procedure calificata si, dupa sudare, zona trebuie netezita ~i racordata la suprafata
alaturata.
Toate suprafetele care se sudeaza trebuie sa fie uscate si fara materiale care pot altera calitatea
sudurilor sau lmpiedica procedeele de sudare (rugina, material organic sau depunere de zinc).
Grundurile primate aplicate In fabrica (grunduri de uzinare) pot ti lasate pe marginile de sudat numai
daca nu afecteaza negativ procedeul de sudare. Pentru EXC 3 ~i EXC 4, grundurile primare aplicate
In fabrica nu trebuie lasate pe marginile de sudat, decat daca au fost efectuate lncercari ale
procedurilor de sudare conform EN ISO 15614-1 sau EN ISO 15613 cu utilizarea unor astfel de
grunduri primare.
52
52
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
i¥;
0
~ NOTA 2 - EN ISO 17652-2 descrie incercari pentru evaluarea influen\ei grundurilor de uzinare asupra sudabll tatll.
N
_j
ci. 7 .5.1.2 Profile cave
en
...J
<( Tsierea profilelor cave circulare utilizate ca elemente ale rarnificatiei cu lmbinare prin sudare In unghi
z se poate realiza In segmente drepte pentru Irnbinariie In sa, numai daca ajustarea geometriei lmbinarii
0
~ corespunde cerintelor WPS.
z
er::
w Pentru imbinarlle Intre profile cave sudate pe o sinqura parte, trebuie utilizate, dupa caz, preqatlrile
1-
z Irnbinarilor adecvate, indicate In EN ISO 9692-1 §i EN ISO 9692-2. Anexa E ilustreaza aplicarea
w prevederilor din EN ISO 9692-1 §i EN ISO 9692-2 la Irnblnarlle Intre profile cave.
...J
0
er::
1-
z Pentru rarnificatiile structurilor cu zabrele din profile cave, orice ajustare de forrna prin tncarcarea prin
0 sudare trebuie sa alba o procedure de sudare corespunzatoare,
o
<(
z
<( 7 .5.2 Depozitare §i manipulare materiale consumabile pentru sudare
::Ii:
0
er:: Materialele consumabile pentru sudare trebuie depozitate, manipulate §i utilizate conform
en
<( recornandarilor producatorilor.
I-
~
w
> Daca electrozii §i fluxurile trebuie sa fie uscate §i depozitate, trebuie lndeplinite recornandarile
::::> producatorilor cu privire la nivelurile de ternperatura §i durate sau, daca acestea nu sunt disponibile,
<(
w prevederile din tabelul 16.
er::
::::>
Ill
-~c: Tabelul 16 -Temperatura §i durata pentru uscarea §i depozitarea materialelor consumabile
nl pentru sudare
E
0
er::
c: Nivel de ternperatura (T) Durata (t)
"C
~ Uscare" 300 °C< T :<; 400 °C 2h<t:<;4h
nl
.!:!
...
"C
nl
Depozitare" ~ 150 °C Tnainte de sudare
Depozitare'' ~ 100 °C ln timpul sudarll

"C a b
c: Cuptor fix Cutie portablla
-
nl
en
QI
"C Materialele consumabile care rarnan neutilizate la sfarsitul schimbului de sudare, trebuie uscate din
nl
~nl nou, conform prevederilor de mai sus. Pentru electrozi, uscarea nu trebuie efectuata mai mult de doua
·0u ori.
Ill
<(
M aterialele consumabile rarnase trebuie aruncate. Materialele consumabile pentru sudare care
prezinta semne de degradare sau deteriorare trebuie aruncate.
NOTA - Exemple de degradare sau deteriorare includ acoperiri fisurate sau desprinse ale electrozilor lnvelltl,
sarrne electrod ruginite sau murdare ~i sarrne electrod cu acoperirea cu cupru desprinsa sau deqradata,
7.5.3 Protectle fata de conditii atmosferice
At at sudorul cat §i zona de lucru trebuie protejatl corespunzator lmpotriva efectelor vantului, ploii §i
zapezii.
NOTA- Procedeele de sudare cu protec\ie cu gaz sunt sensibile In special la efectele vantulul.
Suprafetele de sudat trebuie rnentinute uscate §i tara condens.
Daca temperatura materialului de sudat este mai mica de 5 °c, poate fi necesara o lncalzlre
corespunzatoare.
53
SR EN 1090-2:2008
Pentru rnarct de 01e1 superioare lui S355 trebuie prevazuta o incalzire corespunzatoare daca
temperatura materialului este mai mica de 5 "c .
....i
ci
cri 7.5.4 Asamblare pentru sudare
..J
<
z
0 Elementele de sudat, trebuie aliniate corect ~i rnentinute In pozitie prin suduri de prindere provizorie
j:::
sau prin dispozitive exterioare ~i blocate pe durata sudarii initiate. Asamblarea trebuie executata astfel
tncat realizarea lmblnarilor ~i dimensiunile finale ale componentelor sa respecte tolerantele cerute.
a::
w
I-
Trebuie avute In vedere rnasurl corespunzatoare cu privire la deformare ~i contractie.
~
w
..J Elementele de sudat trebuie asamblate ~i rnentinute In pozitie astfel Incat sa fie user accesibile si
0 vizibile de catre sudor.
a::
1-
z
0 Daca nu se specifica altfel, asamblarea elementelor din profile cave trebuie sa fie conform
o tndrumarllor prevazute In anexa E.
<
::E Nu trebuie introduse suduri suplimentare ~i pozitiile sudurilor specificate nu trebuie modificate tara a
0 se asigura conformitatea lor cu speclflcatia. Metodele de rigidizare locala a lrnbinarf sudate In structuri
a::
(/) cu zabrele din profile cave trebuie sa inlesneasca verificarea inteqritatli tmbinarll sudate. Se
~ recornanda, de asemenea, sa se ia In considerare posibilitatea lngro~arii elementului.
a::
w
> NOTA- Detalii tip includ bratarl, diafragme, gusee de separare, placi laterale, gusee laterale ~i gusee mediane.
:::>
<
w
a:: 7.5.5 Preincalzlre
:::>
co
Preincalzirea trebuie efectuata conform EN ISO 13916 ~i EN 1011-2.
·!OrcO:
E Prelncalzirea trebuie realizata conform WPS adecvata ~i trebuie aplicata pe lntreaga durata a sudaril,
0
a:: inclusiv sudurile de prindere ~i sudarea prinderilor provizorii.
e
"C
e
!O
7.5.6 Prinderi provizorii
.!:!
...
"C
!O Daca procedura de asamblare sau de montare necesita utilizarea unor elemente fixate provizoriu prin
"C
e sudare, aceste elemente trebuie pozltionate astfel Incat sa poata fi user indepartate, fara degradarea
-!O
(/)
Q)
"C
structurii permanente de 01e1. Toate sudurile pentru prinderi provizorii trebuie executate conform WPS.
Trebuie speciflcata orice zona In care nu este perrnisa sudarea pentru prinderi provizorii.
!O
~!O
·;:; Trebuie specificata utilizarea prinderilor provizorii pentru EXC 3 ~i EXC 4.
0
tll
< Daca prinderi provizorii sudate trebuie indepartate prin taiere sau aschiere, suprafata metalului de
baza trebuie netezita apoi, cu grija. Daca nu se specifica altfel, taierea ~i aschierea nu sunt permise
pentru EXC 3 ~i EXC 4.
Trebuie efectuat un control adecvat pentru a se asigura ca produsul constituent nu prezinta fisuri pe
suprafata zonei de sudura provizorie.
7.5.7 Suduri de prindere provizorie
Pentru EXC 2, EXC 3 ~i EXC 4, sudurile de prindere provizorie trebuie executate prin utilizarea unei
proceduri calificate de sudare. Lungimea minima a unei suduri de prindere trebuie sa fie cea mai mica
valoare intre de patru ori grosimea par1ii celei mai groase sau 50 mm, In afara de cazul In care se
poate demonstra printr-o incercare ca o lungime mai mica este satisfacatoare.
Toate sudurile de prindere provizorie care nu se lncorporeaza In sudurile finale trebuie Indepartate.
Sudurile de prindere provizorie care trebuie Incorporate In sudura finala trebuie sa aiba forma
corespunzatoare ~i sa fie executate de sudori califlcati. Sudurile de prindere provizorie trebuie sa fie
fara defecte de depunere ~i sa fie curatate cu atentie lnainte de sudarea finala. Sudurile de prindere
provizorie fisurate trebuie Indepartate.
54
....0 SR EN 1090-2:2008
N
(;:)
0
~
N
_; 7 .5.8 Suduri in colt
ci. 7.5.8.1 Generalltatl
(/)
..J
<( 0 sudura in colt, ca metal depus, nu poate ti sub dimensiunile specificate pentru grosime sl/sau
z distanta la baza rostului, dupa caz, luand in considerare urrnatoarele:
0
~ a) grosimea totala poate ti reallzata prin utilizarea WPS-urilor pentru procedee de sudare cu
z0::
w patrundere adanca sau partiala:
I-
~ b) daca o abatere h depaseste limita lrnperfectiunii, aceasta poate ti compensate printr-o crestere a
w grosimii a = Bnom + 0,7 h unde Bnom este grosimea norninala, specificata. Pentru o "reglare
..J
0 incorecta" (617), nivelurile de calitate se aplica numai daca grosimea se rnentlne conform (5213);
0::
1-
z
0 c) pentru tabliere de pod, se aplica cerinte specifice de fabricatie, de exemplu, pentru grosimea
o
<( sudurilor in colt, a se vedea 7.5.18 ~i D.2.16.
z
<(
:E: 7.5.8.2 Suduri in colt pentru elemente subtlrl
0
0:: Sudurile in colt care se terrnina la capetele sau pe laturile elementelor subtiri trebuie urmate continuu
(/)
<( pr in intoarcere de-a lungul unghiurilor pe o distanta eel putin egala cu de doua ori lungimea partii
I-
ii: laterale a sudurii, in afara de cazul in care accesul sau confiquratla tac aceasta operatie irnposiblla.
w Daca nu se speciflca alttel, trebuie realizate intoarcerile de capat ale sudurilor in colt.
>
::::>
<( Lungimea minima a unei treceri a sudurii in colt. cu exceptia lntoarcerilor de capat, trebuie sa fie eel
w
0:: putln de patru ori lungimea partii laterale a sudurii.
::::>
Ill
Nu trebuie utilizata o sudura in colt discontinua, atunci cand un tenomen capilar poate conduce la
'E°
·cIQ tormarea de pungi de ruqina. Capetele trecerilor sudurilor in colt trebuie extinse la marginea partll
conectate.
0
0::
e Pentru trnblnari suprapuse, suprapunerea minima nu trebuie sa fie mai mica decat de patru ori
:0 grosimea elementului eel mai subtire asamblat. Sudarea prin sudura in colt pe o singura parte nu
e trebuie utilizate daca elementele nu sunt rnentinute astfel Incat sa impiedice deschiderea Irnblnar!l,
~
~ Daca extremitatea unui element este imblnata numai prin suduri de colt longitudinale, lungimea
IQ
-a flecarei suduri nu trebuie sa fie mai mica decal distanta transversala care le separa.
e
s
(/)
7.5.9 Suduri cap la cap
Cl>
-a
IQ
;
IQ 7.5.9.1 Generalltatl
·u0
~ Trebuie verificata pozitia sudurilor cap la cap utilizate la lnnadiri pentru a adapta lungimile
disponibile ale elementelor in ceea ce priveste compatibilitatea cu calculul.
Capetele sudurilor cap la cap trebuie sa fie astfel lncat sa asigure suduri sanatoase cu grosimea
completa.
Pentru EXC 3 ~i EXC 4 ~i pentru EXC 2, daca se speclfica, trebuie utilizate piese de adaos pentru
inceperea ~i terminarea sudarli pentru a asigura grosimea complete la capat. Sudabilitatea acestor
piese de adaos pentru inceperea ~i terminarea sudarii nu trebuie sa fie mai mica decat cea a
materialului de baza.
Dupa realizarea sudurilor, toate piesele de adaos pentru inceperea ~i terminarea sudarii sau
materialului suplimentar trebuie lndepartate ~i aceasta operatie trebuie efectuata conform 7.5.6.
Daca se cere o suprafata netezita, excesul de metal depus trebuie lndepartat pentru a indeplini
cerintele de calitate.
7.5.9.2 Suduri pe o sinqura parte
Suduri cu patrundere complete sudate pe o parte, pot ti realizate cu sau tara material metalic sau
ne meta lie pentru suport la radacina.
55
SR EN 1090-2:2008
....0
;;,
0
~
N Daca nu se specifica altfel, se poate utiliza un suport la radacinl permanent, din otel. Cerintele pentru
.J utilizarea acestuia trebuie sa fie incluse Tn WPS .
ci Daca se utilizeaza suport la radacina din otel, el trebuie sa alba valoarea carbonului echivalent (CEV)
I.I)
..J
<{
care sa nu depaseasca 0,43 %, sau sa fie din acelasi material ca metalul de baza eel mai sudabil din
z Tmbinarea de sudat.
0
t:=
<{ Materialele suport la radacina trebuie sa fie bine ajustate pe metalul de baza sl, In general, trebuie sa
z fie continue pe Tntreaga lungime a lrnblnarii. Pentru EXC 3 ~i EXC 4, metalul suportului la radacina
0::
w permanent trebuie realizat continuu prin suduri cap la cap cu patrundere cornpleta. Sudurile de
1-
z prindere provizorie trebuie incluse ln sudurile cap la cap.
w
..J
0 Daca nu se speciflca altfel, nu este perrnisa netezirea prin polizare a sudurilor cap la cap a lmbinarllor
0::
1- Tntre profile cave, executate pe o sinqura parte fara suport la radacina: daca aceste suduri au suport la
z radacina complet, ele pot fi netezite la nivelul suprafetei generale a profilului din metalul de baza.
0
o
<{
z
<{
7.5.9.3 Scobire la radacina
:e
0 Scobirea la radacina trebuie executata cu o adancirne suflcienta pentru a asigura patrunderea In
0::
II) metalul sudurii, depozitat anterior.
~
«w Scobirea la radacina trebuie sa produca un sant cu conturul In forrna de U cu fetele sudurii usor
> accesibile pentru sudare.
:::>
<{
w
0:: 7.5.10 Suduri pe otelurl cu rezlstenta lmbunata[lta la coroziune atrnosferlca
:::>
al
·IcV: Sudurile pe oteluri cu rezlstenta imbunatatita la coroziune atrnosferlca pot fi executate prln utilizarea
IV de materiale consumabile pentru sudare corespunzatoare (a se vedea tabelul 6). Cao optiune ln plus,
E
0 se pot utiliza materiale consumabile pentru sudare C-Mn pentru trecerile de completare ale unei
0::
c: suduri cap la cap sau Tn colt. numai daca trecerile finale sunt efectuate cu materiale consumabile
:c corespunzatoare.
e
...
IV
~ 7.5.11 imbinari de bare

IV
"C
c:
s [mbinarile de bare Tn grinzi cu zabrele cu profile cave la care se folosesc lrnblnarl sudate combinate
II)
(sudura de colt ~i sudura cap la cap pe o singura parte) pot fi sudate fara suport la radacina.
GI
"C
IV
~ Daca unghiul de Tmbinare la partea din fata a barei din profil cav este mai mic de 60°, varful poate fi
·0u tesit pentru a permite utilizarea sudurii cap la cap.
rJI
<{
NOTA- Recornandari pentru executarea lrnbinarilor de bare sunt prezentate in anexa E.
7.5.12 Sudare bolturl
Sudarea bolturilor trebuie efectuata conform EN ISO 14555.
7 .5.13 Suduri ln crestatura ~i Tn gaura
Gaurile pentru suduri Tn crestatura ~i In gaura trebuie sa fie proportionate astfel tncat sa asigure
accesul corespunzator pentru sudare. Dimensiunile trebuie specificate.
NOTA- Dimensiuni convenabile sunt:
a) latimea: cu eel putin 8 mm mai mare decat grosimea piesei care contine gaura;
b) lungimea gaurii alungite: cea mai mica valoare dintre 70 mm sau de cinci ori grosimea tablei.
Sudurile Tn gauri trebuie executate numai pe suduri Tn crestatura, dupa ce s-a verificat ca sudura Tn
colt din crestatura este corespunzatoare. Daca nu se speciflca altfel, nu sunt permise sudurile Tn
gaura, efectuate fara sudura prealabila In crestatura,
56
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
i=';
0
~ 7 .5.14 Suduri in puncte ale elementelor subtiri
...i
ci 7 .5.14.1 Suduri cu arc electric in puncte
ti)
..J
<
z
Rondelele de sudare trebuie sa aiba grosimea intre 1,2 mm 9i 2,0 mm, cu o gaura stantata cu
0 diametrul de minimum 10 mm.
j:::
0::
Pentru oteluri inoxidabile, rondele de sudare sunt acceptate numai daca sunt specificate 9i conform
w conditiilor de exploatare.
I-
~
w NOT A 1 - Rondelele de sud are pot provoca crapaturl in imbinare; acceptarea acestor crapaturl depinde de
..J
0 condltiile de exploatare.
0::
1-
z
0 Trebuie specificata latimea vizibila minima, dw, a unei suduri circulare cu arc electric in puncte, sau a
o
sz unei suduri alungite cu arc electric in puncte.
<
:E NOTA 2 - [ndrurnar] cu privire la relatia intre dimensiunea interfetei !?i la\imea vizibila a unei suduri circulare cu arc
0
0:: in puncte sau a unei suduri alungite cu arc in puncte, sunt prezentate in EN 1993-1-3.
Cl)
~ 7.5.14.2 Suduri electrice prin presiune in puncte

01
w
>
:::::> Diametrul unei suduri electrice prin presiune in puncte trebuie sa corespunda, cat mai aproape posibil,
< diametrului recomandat al varfului electrodului d, (mm) dat de d, = 5 t112•
~
:::::>
co
unde
-c~
ns
E grosimea tablei in contact cu varful electrodului (in mm).
0
o:: 7.5.15 Alte tipuri de suduri
.s
"'C
e Cerlntele pentru alte tipuri de suduri, de exemplu, suduri de etansare, trebuie specificate 9i trebuie sa
ns Indeplineasca aceleasi cerinte cu privire la sudare precum cele specificate in acest standard
.!:!
...
"'C
ns
european .
"'C
-c
ns
Cl)
Cl)
"'C
7.5.16 Tratament termic dupa sudare
ns Daca elementele sudate trebuie supuse unui tratament termic, trebuie demonstrat ca procedurile
~ns
·c:; utilizate sunt corespunzatoare.
0
en
< NOTA - Recornandari cu privire la cerintele pentru calitate ale tratamentului termic sunt prezentate in
ISO/TR 17663.
7.5.17 Executarea sudarll
Trebuie avute in vedere precautii pentru a evita urma de arc 9i, daca urma de arc s-a produs,
supratata otelului trebuie potizata user 9i verificata. Se recornanda ca verificarea vizuala sa fie
cornpletata cu verificare cu lichid penetrant sau pulbere magnetica.
Trebuie avute in vedere precautii pentru a evita pulverizarea sudurii. Pentru EXC 3 9i EXC 4 aceasta
trebuie indepartata.
Defecte vizibile, ca fisuri, cavitati 9i alte defecte neacceptate, trebuie eliminate de pe fiecare rand,
inaintea depunerii randurilor urrnatoare.
Toata zgura trebuie indepartata de pe suprafata fiecarui rand inainte ca fiecare rand care urrneaza sa
fie adauqat, 9i de pe suprafata sudurii terminate. Trebuie acordata o atentie deosebita zonei dintre
su dura 9i metalul de baza,
57
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;;,
0
~ Trebuie specificate orice cerinte pentru polizare §i nivelare a suprafetei sudurilor executate,.
_j
0:: 7 .5.18 Sudarea tablierelor podurilor
u)
..J
<{
z Trebuie efectuate tncercarl In productie, conform 12.4.4.c). f ncercari In productie nu sunt cerute
0 pentru lrnbinarea riqidizare-placa de platelaj aflata In afara caii de rulare (borduri) care nu este
j::
<{ lncarcata de vehicule.
za::
w
I- Pentru Irnbinari riqioizare-placa de platelaj §i suduri locale, de exemplu, Irnbinari rigidizare-rigidizare
~ cu placl la lrnbinare cap la cap, lnceputurile §i opririle trebuie lndepartate.
w
..J
a::
1-
Pentru Irnbinari riqidizare-qrinda transversala cu rigidizari care tree prin grinda transversala cu sau
z tara gauri de racordare, trebuie sudate lntai rigidizarile pe placa de platelaj §i apoi asamblate §i sudate
0
o grinzile transversale.
sz
<{
7.6 Criterii de acceptare
:!::
0
a:: Elementele sud ate trebuie sa fie conform cerintelor specificate In articolele 10 §i 11.
(J)
j! Criteriile de acceptare pentru defectele sudurii trebuie sa fie dupa cum urrneaza, cu referire la
ii:
w EN ISO 5817, exceptand "racordare incorecta" (505) §i "rnicrolipsa de topire" (401) care nu sunt luate
> In considerare. Trebuie luate In considerare orice cerinte suplimentare, specificate pentru geometria
::::>
<{
w sudurii §i profil.
a::
::::>
Ill
ca EXC1 nivel de calitate D;
·2
ca
E EXC2 ln general, nivel de calitate C, cu exceptia nivelului de calitate D pentru "crestatura"
0
a:: (5011, 5012), "scurgere de metal" (506), "urrna de arc" (601) §i "retasura deschisa de crater"
.!: (2025);
"'C
eca
N EXC3 nivel de calitate B;
~
ca
"'C EXC4 nivel de calitate B+, care este nivelul de calitate B cu cerintele suplimentare din
-e
ca
(J)
Cl)
"'C
tabelul 17.
ca
:;::;
a
·c:;
0
tll
<{
58
SR EN 1090-2:2008
.,....
0
~
~
N Tabelul 17 - Cerinte suplimentare pentru nivelul de calitate B +
....i
0:: Denumire defect Limite pentru defecte •
<Ii
..J crestatura (5011, 5012) nu este perrnisa
ct:
z pori interiori Suduri cap la cap d :5 0, 1 s. dar max. 2 mm
0
j::
ct: (2011 pana la Suduri in colt d :5 0, 1 a, dar max. 2 mm
z0::
w 2014)
I-
~ incluziuni solide Suduri cap la cap h :5 0, 1 s, dar max. 1 mm
w
..J
0 (300) I :5 s, dar max. 10 mm
0::
1-
z Suduri in colt h :5 0, 1 a, dar max. 1 mm
0
o I :5 a, dar max. 10 mm
s
z
ct: nealiniere (507) h < 0,05 t, dar max. 2 mm
::!:
0 retasura la radacina (515) nu este perrnisa
0::
Cerinte suplimentare pentru tabliere de pod ab
(/)
ct:
I- Sufluri ~i incluziuni sferoidale de gaze Se accepts numai pori mici izolatii
~ (2011, 2012 ~i 2014)
w
>
:::> Sufluri grupate (localizate) (2013) Suma maxima a porilor: 2 %
ct:
w
0:: Sufluri alungite sau vermiculare (2015 ~i Fara sufluri lungi
:::>
al 2016)
·nc:i Distanta la radacina incorecta la suduri in Sudurile transversale trebuie verificate in

n:s
E colt (617) tota I itate, se accepta, local, numai mici
0 ajustari la radacina.
0::
e
'ti h :5 0,3 mm + 1 a, dar max. 1 mm
e
n:s Crestatura (5011) a) suduri cap la cap: se accepta numai local
N
'En:s h:50,5mm
-c
-
e
n:s
(/)
Q)
-c
b) suduri in colt: nu se accepta daca sunt
transversal pe directia eforturilor.
Crestaturile trebuie indepartate prin polizare.
n:s
:;:;
n:s Discontinuitati multiple in sectlune Nu sunt permise
·u
0
I/) transversala (nr. 4.1)
ct:
lncluziuni solide (300) Nu sunt permise
• Simbolurile sun! definitein EN ISO 5817.
b Aceste cerinte sun! suplimentarefa\a de B+.
In caz de neconformitate cu criteriile de mai sus, se recornanda judecarea fiecarui caz, individual.
Pentru a decide daca sudura se accepta sau trebuie reparata, evaluarea trebuie sa se bazeze pe
functia elementului ~i caracteristicile defectelor (tip, rnarlme, amplasare).
NOTA - Pentru a evalua acceptarea defectelor se pot utiliza EN 1993-1-1, EN 1993-1-9 ~i EN 1993-2.
7.7 Sudarea ot, elurilor inoxidabile
7.7.1 Amendamente la cerintele din EN 1011-1
Articol 13, paragraf 1 - Se adauqa:
Pentru rnasurarea temperaturii trebuie utilizate pirometre cu contact, daca nu se specifica alte
metode. Nu trebuie utilizate creioane care indica temperatura.
59
SR EN 1090-2:2008
.....
.....
0
~
(")
..,.N Articol 19 - Se adauqa:

....i
~ Procesele verbale de calificare a procedurii de sudare ~i WPS-urile asociate care nu includ un
rn factor de randament termic Tn calculul aportului de caldura, pot fi utilizate cu conditia ca aportul
..J
<( de caldura sa fie ajustat conform factorului de randament termic corespunzator.
z
0
~ 7.7.2 Amendamente la cerlntele din EN 1011-3
z0:
w
I- 7 .1, alineat 4 - Se rnodifica:
~
w
..J
0 Finisarea ceruta pentru suprafata zonelor sudate trebuie speciflcata. Trebuie specificat daca
0:
1-
straturile de oxid colorat formate Tn timpul sudarii trebuie lndepartate. Se recornanda sa se
z acorde atentie deosebita rezistentei la coroziune, mediului, esteticii ~i impllcatiilor netezirii ~i
0
o curatarll zonei sudurii. Daca nu se specifica altfel, trebuie tndepartata toata zgura asoclata
sz sudaril.
<(
:E NOTA - Decolorarea Tn zona sudurii dupa sudare este influentata de cantitatea de oxigen din "gazul de
0
0: protectie la radacina" Tn timpul sudaril. Pentru a ajuta la specificarea decolorarli acceptabile, sunt disponibile
rn scarl ale culorii de referinta fotografica [49].
<(
l-
ex: 7.1, alineat 5 - Se rnodiflca:
w
> Dupa preqatirea fetelor lrnbinar!l, poate fi necesara lndepartarea, prin prelucrare rnecanlca, pe o
::::>
<(
w adancirne suflcienta de la fata de taiere, oxidarea, durificarea ~i contaminarea Tn general, datorita
0:
::::> proceselor de taiere terrnica. La talerea prin forfecare se pot produce fisuri; aceste fisuri trebuie
al
lndepartate Tnainte de sudare.
-c~:
ra
E 7.3, alineat 3 - Se adauqa la Tnceputul paragrafului:
0
0:
c: Daca nu se speciflca altfel, nu trebuie utilizat suport la radacina din cupru.
"C
era Articol 10 - Se adauqa:
.!:!
...
"C
ra
"C
c: 0 atentle deosebita trebuie acordata lndepartar!i tuturor materialelor de curatare dupa sudare.
-ra
rn
Q)
"C
A.1.2, alineat 1 - Se modifica ultima fraza:
....
ra
ra Microstructura, Tn linii mari, care se va forma Tn metalul sudurii, poate fi indicata din cornparatia
·c:;
0
Ill
elementelor care stabilizeaza ferita ~i austenita, utlllzand diagrama Schaeffler, Delong, W.R.C.
<( sau Espy. Diagrama respectiva trebuie specificata, daca a fost utillzata.
A.2.2, alineat 4 - Se rnodlfica:
Diagramele Schaeffler, Delong, W.R.C. sau Espy se pot utiliza pentru a indica daca materialele
consumabile vor asigura contlnutul de ferita corespunzator, tlnand seama de efectele diluarii,
Diagrama respectiva trebuie speciflcata, daca a fost utillzata.
A.4.1 - Se adauqa:
[rnbinarile sudate nu trebuie supuse tratamentului termic dupa sudare, decat daca este permis
prin caietul de sarcini.
C.4. - Se adauqa:
lrnbinarile sudate nu trebuie supuse tratamentului termic dupa sudare, decat daca este permis
prin caietul de sarcini.
60
SR EN 1090-2:2008
......
Cl
;:;:;
l
;;;: 7.7.3 Sudarea otelurilor diferite
N
_J
ci Cerintele pentru sudarea tipurilor diferite de otel inoxidabil, unul cu altul sau cu alte oteluri, de
cr.i exemplu, oteluri carbon, trebuie specificate .
...J
<(
z
0 Coordonatorul sudarii trebuie sa ia in considerare tehnicile de sudare corespunzatoare, procedeele de
~ sudare §i materialele consumabile de sudare. Se recornanda sa se studieze cu atentie problemele
z legate de contaminarea otelului inoxidabil §i de coroziunea galvanica.
a::
w
I-
~
w 8 imbinare mecanica
...J
0
a::
1-
z 8.1 Generalitatl
0
o
<(
Acest articol acopera cerintele cu privire la imbinarea in atelier sau pe santier, inclusiv fixarea tablelor
z
<( profilate.
:::e
0
a::
Cl) Grosimea elementelor distincte care forrneaza o asamblare cornuna nu trebuie sa difere cu mai mult
~ decat D, unde D este, in general, 2 mm §i 1 mm in cazul utitizarit pretenslonarii, a se vedea figura 3.
ii: Daca se prevad placi de compensare din otel pentru a asigura ca diferenta de grosime nu depaseste
w limita de mai sus, grosimea lor nu trebuie sa fie mai mica de 2 mm.
>
:::>
<(
w in cazul expunerii severe, evitarea coroziunii in cavitatl poate necesita contact mai strans,
a::
:::>
ca
·c:.a
Grosimea placii trebuie aleasa pentru a limita la maximum trei nurnarul fururilor.
.---+---4--------~--,
IO
E
0
a::
c
"O
e
IO
....
'EIO
"O
c
-IO
rJ)
Q)
"O
.!!!
iii
·c::;
Figura 3 - Dlferenta de grosime in spatlul dintre elementele unei asarnblarl
0
"'
<( Fururile trebuie sa aiba comportarea la coroziune §i rezistenta mecanica compatibile cu cele ale
elementelor alaturate Irnbinaril. Trebuie acordata o atentie deosebita riscului §i lrnplicatillor coroziunii
galvanice care rezulta din contactul intre metale diferite.
8.2 imbinari cu suruburl
8.2.1 Generalitatl
Acest articol se refers la Imbinarfte cu suruburi, specificate la 5.6, care constau din suruburi, piulite §i
saibe (dupa caz), compatibile intre ele.
Trebuie sa fie specificat daca, in plus fata de stranqere, trebuie luate §i alte rnasuri pentru a bloca
piulitele.
Pentru lrnbinarile cu suruburi cu lungime mica de stranqere, in elemente subtiri supuse vibratfitor
semnificative, cum sunt rafturile de depozitare, trebuie utilizata o rnetoda de blocare.
Irnbinarile pretensionate nu necesita dispozitive suplimentare de blocare.
Daca nu se speciflca altfel, suruburile §i piulitele nu trebuie sudate.
61
SR EN 1090-2:2008
....0
N
(;';
0
~
N NOTA - Aceasta cerinta nu se aplica piuli\elor speciale pentru sudare conform, de exemplu, EN ISO 21670 sau
...i conectorilor sudati .
ct'.
(/)
..J 8.2.2 ~uruburi
<(
z
0 Diametrul nominal al elementului de asamblare pentru imbinarl structurale cu suruburi trebuie sa fie
~ eel putin M 12, Tn afara de cazul cand se speciflca altfel Tn ceea ce priveste cerintele asociate. Pentru
z
a:: placile $i componentele subtirl, diametrul minim trebuie specificat pentru fiecare tip de element de
w fixare.
I-
~
w
..J Lungimea surubului trebuie aleasa astfel tncat, dupa stranqere, sa lndeplineasca urrnatoarele cerinte
a::
1-
cu privire la capatul surubului care depaseste piulita si lungimea filetului.
z
0
0 Lungimea depaslrii, trebuie sa fie eel putin egala cu lungimea unui pas al filetului, rnasurata Tntre fata
<(
exterioara a piulitei si caoatul surubutui,
z
<(
::!: Daca se are Tn vedere ca la o lmbinare se ia in considerare capacitatea la forta taietoare a portiunii
a:: nefiletate a tijei suruburilor, atunci dimensiunile suruburilor trebuie specificate pentru a tine seama de
(/)
sCt: tolerantele la lungime ale portiunti nefiletate.
w NOTA - Lungimea portiunii nefiletate cu sectiune plina a surubului este mai mica (de exemplu cu pana la 12mm
>
::::> pentru un surub M20) decat lungimea nefiletata norninala.
<(
a::
::::> Pentru suruburi nepretensionate, trebuie sa rarnana afara eel putin un pas al filetului (in afara de
al
ieslrea filetului), intre suprafata care reazema plullta $i portiunea nefiletata a tijei.
·c.0:
Cll
E Pentru suruburi pretensionate conform EN 14399-3 $i EN 14399-7, trebuie sa rarnana afara eel putin
0
a:: patru pasi ai filetului (in afara de lesirea filetului), intre suprafata care reazerna plulita si portiunea
e nefiletata a tijei.
:0
~Cll
N Pentru suruburl pretensionate conform EN 14399-4 $i EN 14399-8, lungimile de stranqere trebuie sa
~ fie conform celor specificate in tabelul A.1 din EN 14399-4:2005.
Cll
"C
-c:
Cll
(/)
Cl)
"C
8.2.3 Plulite
;Cll
Piulitele trebuie sa se Invarta liber pe surubut lor, ceea ce se poate verifies U$Or la asamblarea
C ll
·c:; manuala. Orice ansamblu de piulita $i surub in care piuli\a nu se Invarte liber, trebuie aruncat. Daca
0
I/I
se utilizeaza o unealta electrica, se poate utiliza una din urrnatoarele metode:
<(
a) pentru fiecare lot nou de piulite sau suruburi se poate verifica compatibilitatea prin asamblare
manuals inainte de montare;
b) pentru asarnblarile cu surub montate, dar Tnainte de stranqere, se poate verifica manual, rotirea
libera, pe esantioane de piulite, dupa o slablre initiala.
Piulitele trebuie montate astfel lncat reperele lor de identificare sa fie vizibile pentru verificare dupa
asamblare.
8.2.4 ~aibe
In general, nu sunt necesare saibe la suruburi nepretensionate, in gauri normale rotunde. Daca sunt
cerute, trebuie specificat daca saibele trebuie amplasate sub piulita sau sub capul surubului, care este
lnvarttt, sau sub ambele. Pentru imbinari cu o sinqura suprapunere, cu un singur rand de suruburi,
sunt necesare saibe sub capul surubului $i sub piuli,a.
NOTA - Utilizarea saibelor poate reduce degradarea locala a acoperirilor metalului, mai ales In cazul acoperirilor
subtiri.
62
SR EN 1090-2:2008
.,...
0
;;;
0
~
N ~aibele utilizate sub capetele suruburilor pretensionate trebuie sa fie tesite conform EN 14399-6 ~i
.J pozitionate cu tesitura orientata catre capul surubulul. $aibele conform EN 14399-5 trebuie utilizate
ci numai sub piulite.
en
...J
<(
z Pentru suruburile pretensionate trebuie utilizate saibe plate (sau, daca este necesar, saibe Tnclinate,
0 calite), astfel:
~
z a) pentru suruburi 8.8 trebuie arnplasata o ~aiba sub elementul care se invarte la stranqere, capul
0::
UJ
1- surubutui sau piullta:
z
UJ
...J b) pentru suruburi 10.9 trebuie amplasate saibe atat sub capul surubului cat ~i sub piulita.
0
0::
1-
z Trebuie utilizate saibe plate la lrnblnarl cu gauri alungite lungi sau gauri supradimensionate. Pentru a
0
o ajusta lungimea de stranqere a suruburilor se permite utilizarea unei saibe plate suplimentare sau
sz pana la trei salbe cu grosimea totala de maximum 12 mm. Acestea trebuie amplasate pe partea care
<( nu se lnvarte la stranqere,
::E
0
0:: Trebuie specificate dimensiunile si marcile de otet ale saibelor plate. Grosimea saibelor plate nu poate
en fi mai mica de 4 mm.
<(
I- Trebuie utilizate saibe Tnclinate daca suprafata elementului constitutiv este lnclinata fata de pla nul
ii:
UJ perpendicular pe axa surubului, sub un unghi mai mare de:
>
::::>
<(
UJ a) 1/20 (3°) pentru suruburi cu o s 20 mm;
0::
::::>
a:) b) 1 /30 (2°) pentru suruburi cu d > 20 mm.
·cti:
l1l Trebuie specificate dimensiunile ~i rnarcile de otel ale saibelor Tnclinate.
E
0
0::
e 8.3 Stranqerea suruburllor nepretensionate
ii
e
l1l
N Elementele Tmbinate trebuie stranse impreuna astfel incat sa existe un contact ferm. Se pot utiliza
'El1l fururi pentru ajustarea lmbinarit. Pentru elemente cu t ~ 4 mm In cazul placilor ~i foilor ~i t ~ 8 mm In
"C cazul profilelor, daca nu este specificat contactul complet, pot fi lasate intervale libere de pana la
e 4 mm pe laturi, numai daca se asipura contactul ln partea centrala a lmbinarii.
s
en
Cl)
"C Fiecare ansamblu de surub trebuie eel putin strans pana la refuz, avand grija sa se evite orice
.~ suprastranqere, mai ales ln cazul suruburilor scurte ~i M12. Procesul de stranqere a grupului de
-;
·c:; suruburi trebuie efectuat surub cu surub, incepand de la partea cea mai rigida a irnblnaril ~i rnerqand,
0
II)
<( progresiv, spre partea cea mai putin rigida. Pentru a realiza o stranqere pana la refuz uniforrna, pot fi
necesare mai multe cicluri de stranqere.
NOTA 1 - Partea cea mai rigida a unei imbinari cu eclisa cu sec\iune in I, se situeaza, in general, la mijlocul
grupului de surubvrl de lmbinare. Partea cea mai rigida a lrnbinarilor cu placa de capat cu sectiune in I, se
sltueaza, de obicei, langa talpi.
NOT A 2 - Termenul "pana la refuz" , inseamna, in general, ca se poate obtine prin efortul unui singur om care
utilizeaza o cheie cu dimensiune norrnala, fara prelungitor si poate fi definit ca punctul in care o cheie mecanica
incepe sa bata.
Dupa stranqere, surubul trebuie sa patrunda dincolo de fata piulitei, cu eel putln un pas complet al
filetului.
8.4 Preqatirea suprafetelor in contact la Irnblnarl rezistente la lunecare
Acest articol nu se aplica otelurilor inoxidabile, pentru care trebuie specificate eventualele cerinte cu
privlre la suprafetele in contact.
63
SR EN 1090-2:2008
...
0
;;;
0
~
N Acest articol nu se refera la protectia anticorosiva, pentru care sunt specificate cerinte la articolul 10 §i
.J anexa F .
0::
I.I)
....I Trebuie specificata aria suprafetelor in contact din lrnbinarite pretensionate .
<(
z
0 Suprafetele in contact trebuie preqatite pentru a realiza coeficientul de frecare cerut, care trebuie
j::
<( determinat, in general, prin lncercare, asa cum se speciflca in anexa G.
z0::
w
I-
~ Inainte de asamblare trebuie luate urrnatoarele rnasurl de precautie:
w
....I a) suprafetele in contact nu trebuie sa aiba nici o pata, de exemplu ulei, rnurdarie sau vopsea.
0
0::
1-
Trebuie indepartate bavurile care pot impiedica contactul corespunzator al partllor imbinate;
z
0 b) suprafetele fara strat protector trebuie sa fie fara nici un strat de rugina sau alt material
o
<( neaderent. Trebuie avut grija pentru a nu deteriora sau netezi suprafata ruqoasa. Zonele
z
<(
netratate de langa perimetrul lrnbinarll stranse trebuie lasate netratate pana la terminarea
~ verlflcarli lmblnarii.
0
0::
(/)
In tabelul 18 se prezinta tratamentele suprafetelor care pot ti considerate ca asigura coeficientul de
~ frecare minim corespunzator clasei specificate a suprafetei de frecare, fara incercare.
ii:
w Tabelul 18 - Clasiflcarl care pot fi admise pentru suprafete de frecare
>
:::>
<(
w Tratament al suprafetel Clas a Coeficient de frecare
0::
:::> µ
co
Suprafeje sablate cu alice sau nisip cu indepartarea ruginii neaderente, tarii
·crOIll: crate re.
A 0,50
E Suprafete sablate cu alice sau nisip: B 0,40

0
0::
a) metalizate prin pulverizare cu produs pe baza de aluminiu sau zinc;
."Cs
b) cu un strat de vopsea pe baza de silica! de zinc alcalin cu grosimea de
E
Ill la 50 µm pana la 80 µm
N
~
Ill
Suprafeje curatate cu perie de sarrna sau cu flacarii, cu indepiirtarea ruginii c 0,30
"C neaderente
-c:
Ill
(/)
QI
"C
Suprafete rezultate la laminare D 0,20
Ill Aceste cerinte se apllca, de asemenea, fururilor prevazute pentru a compensa diferentele de grosime,
:;;
Ill
"i) specificate la 8.1.
0
"'
<(
8.5 Strangerea suruburilor pretensionate
8.5.1 Generalltatl
Daca nu se speciflca altfel, forta norninala minima de pretensionare Fp,c trebuie considerata astfel:
Fp,c = 0,7 futy4s unde fub este rezlstenta norninala la rupere a materialului surubului §i As este aria
rezistenta a surubului
asa cum este definita in EN 1993-1-8 §i specificata in tabelul 19. Acest nivel al pretensionarii trebuie
utilizat pentru toate lrnbinarile pretensionate rezistente la alunecare sl pentru toate celelalte lmbinari
pretensionate, in afara cazului cand este specificat un nivel mai scazut al pretensionarli. In aces! din
urrna caz, asarnblarile cu surub, metoda de stranqere, parametrii stranqerii §i cerintele cu privire la
verificare trebuie de asemenea, specificate,.
NOTA - Pretensionarea se poate utiliza pentru rezistenja la alunecare, pentru lrnbinari antiseismice, pentru
rezistenta la oboseala, pentru a servi executarii lucrarii, sau ca o rnasura cu privire la calitate (de exemplu, pentru
durabilitate ).
64
64
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;;;
0
~
N Tabelul 19- Valorile lui Fp,c in [kN]
.J
~ Diametrul surubului in mm
ti) Clasa de calitate
....I
<( 12 16 20 22 24 27 30 36
z 8.8 47 88 137 170 198 257 314 458
0
t:=
<( 10.9 59 110 172 212 247 321 393 572
z
a::
w
1- Se poate utiliza oricare din metodele de stranqere prevazute in tabelul 20, in afara cazului in care sunt
z specificate restrictil la utilizarea lor. Clasa k (conditii de calibrare la livrare) a surubului pentru metoda
w utihzata. trebuie sa fie conform tabelului 20.
....I
a::
1- Tabelul 20 -Clasele K pentru metodele de stranqere
z
0
o Metoda de stranqere Clase k
<(
z
<( Metoda cu cuplu de rasucire K2
:E
Metoda cornbinata K2 sau K1
a::
(/) Metoda de stranqere HRC KO numai pentru piulita HRD
<(
l- sau K2
et:
w Metoda indicatorului direct de efort (DTI) K2, K1 sau KO
>
:::>
<(
w Ca alternatlva, se poate utiliza calibrarea conform anexei H, cu exceptia metodei cu cuplu de rasucire,
a:: in afara de cazul in care este perrnisa prin caietul de sarcini de executie.
:::>
Ill
.!f Calibrarea de la livrare este valablla pentru stranqere prin rotirea piulltei. Daca stranqerea este
c: efectuata prin rotirea capului surubului, calibrarea trebuie efectuata conform anexei H sau prin
nl
E tncercari suplimentare efectuate de producatorul elementului de fixare, conform EN 14399-2.
0
a::
c: Bavurile, materialul neaderent §i vopseaua in grosime prea mare, care pot impiedica asezarea
'6 corespunzatoare a elementelor lrnbinar!i, trebuie lndepartate inainte de asamblare.
~
nl
N fnainte de aplicarea pretensionarii, elementele imbinate trebuie asamblate lrnpreuna §i suruburile
:e
nl
dintr-un grup de suruburl trebuie stranse conform 8.3, dar jocul remanent trebuie limitat la 2 mm, cu
"O actiuni corective necesare la elementele din otel.
c:
-
nl
(/)
QI
"O
Stranqerea trebuie efectuata p~n rotirea plulitel, cu exceptla cazului in care accesul la partea cu piulita
a ansamblului este inadecvat. In functie de metoda de stranqere adoptata, pot fi necesare rnasurl de
nl precautie speciale, atunci cand suruburile sunt stranse prin rotirea capului surubului.
:;:;
nl
"i)
0 Stranqerea trebuie realizata progresiv de la partea cea mai rigida a trnblnaril catre partea cea mai
~ putin rigida. Pentru a ajunge la o pretensionare uniforms, pot fi necesare mai multe cicluri de
stranqere.
Cheile dinamometrice utilizate Tn toate etapele metodei cu cuplu de rasuclre trebuie sa alba o
exactitate de ± 4 % conform EN ISO 6789. Exactitatea fiecarei chei trebuie verificata eel putin o
data pe saptarnana si, In cazul cheilor pneumatice, de fiecare data cand se schlrnba lungimea
furtunului. Pentru cheile dinamometrice utilizate Tn prima etapa a metodei combinate, aceste cerinte
sunt modificate cu ± 10 %, pentru exactitate §i anual, pentru periodicitate.
Trebuie efectuata verificarea dupa orice incident produs Tn timpul utifizarii (impact semnificativ, cadere,
suprasolicitare etc.) §i care afecteaza cheia.
Alte metode de stranqere (de exemplu, pretensionarea axiala cu dispozitive hidraulice sau
tensionarea cu examinare cu ultrasunete) trebuie calibrate conform recornandarilor producatorului de
echipament.
$uruburile de Inalta rezlstenta pentru pretensionare trebuie folosite fara alterarea lubrifierii existente la
livrare, In afars de cazul cand se adopta metoda DTI sau procedura din anexa H.
Daca un surub a fost strans la forta de pretensionare minima sl apoi a fost desurubat, el trebuie scos
§i Tntreg ansamblul aruncat.
65
SR EN 1090-2:2008
....0
N
;:;;
0
~
N in general, nu este necesar ca suruburile utilizate pentru asamblarea initiala sa fie stranse pana la
..J pretensionare minima sau desurubate si, prin urmare, ele pot fi tnca utilizate, asa cum sunt la
a::u) stranqerea finala.
_J
< NOTA - Daca procesul de stranqere este rntarziat in conditii de expunere necontrolate, performan\a lubrifierii
z poate fi afectata ~i se recornanda verificarea ei.
0
j::
<
z Posibila scadere a fortei de pretensionare fata de valoarea ei initiala datorita diferttilor factori, de
a:: exemplu relaxare, curgerea lenta a acoperirilor suprafetei (a se vedea anexa F.4 ~i tabelul 18) este
w
... luata Tn considerare Tn metodele de stranqere speciflcate mai jos. in cazul acoperirilor groase ale
. suprafetei, trebuie specificat daca trebuie luate rnasuri pentru a compensa posibile scaderi ulterioare
~ ale fortel de pretensionare.
w
_J
0
.az..::. NOTA - Daca se utilizeaza
cateva zile.
metoda cu cuplu de rasucire. aceasta se poate face prin stranqere din nou, dupa
0
o
<
z 8.5.2 Valori de referinta pentru cuplu de rasuclre
<
:::e
0
a:: Valorile de referinta pentru cuplu de rasucire M,,;, care se utilizeaza pentru forta de pretensionare
fl)
norninala minima Fp.c se determine pentru fiecare ansamblu de surub ~i piulita utilizat, conform uneia
.<... din urrnatoarele optiuni:
Ci:
w
>
:::> a) valori bazate pe clasa k declarata de prcducatorul elementului de fixare, conform partilor
<
w relevante ale EN 14399:
a::
:::>
CD 1} Mr,2 =km d Fp,C cu km pentru clasa K2.
ia
·c: 2) M,,1 =k.; d Fp,c cu km pentru clasa K1.
ra
E
0
a:: b) valori determinate conform anexei H:
c
:0
e
ra
1} Mr,lesl = Mm cu Mm determinat conform procedurii relevante pentru metoda de
. !:! stranqere utilizata .
'Era
'ti
e 8.5.3 Metoda cu cuplu de rasuctre
ra
Ci5
GI
'ti $uruburile trebuie stranse cu ajutorul unei chei dinamometrice cu un domeniu de lucru corespunzator.
ra
+: Pot fi utilizate chei manuale sau mecanice. in prima etapa de stranqere pentru fiecare surub se pot
ra utiliza cheile cu impact.
'8en
< Cuplul de stranqere trebuie aplicat continuu ~i lin.
Stranqerea prin metoda cu cuplu de rasucire cuprinde eel punn urrnatoarele doua etape:
a) o prirna etapa de stranqere: cheia trebuie reqlata la o valoare a cuplului de rasuclre de

aproximativ 0,75 M,,; cu M,,; =
M,,2 sau Mr.lest· Aceasta prirna etapa trebuie efectuata pentru toate
suruburile dintr-o asamblare Tnainte de a Tncepe a doua etapa:
b) o a doua etapa de stranqere: cheia trebuie reqlata la valoarea cuplului de rasucire de 1,10 M,,; cu
M,,; = M,,2 sau Mr.test
NOTA - Utilizarea coeficientului 1, 10 cu M,,2 este echivalenta cu (1 + 1,65 Vk) cu Vk=0,06 pentru clasa K2.
66
SR EN 1090-2:2008
....0
N
;:;;
0
~
N
...i 8.5.4 Metoda cornblnata
a:;
IJ)
Strangerea prin metoda cornbinata include doua
..J
<( etape:
z
0
j:::
<( a) o prima etapa de strariqere, cu ajutorul unei chei dinamometrice cu un domeniu de lucru
z corespunzator, Cheia trebuie reqlata la o valoare a cuplului de rasucire de aproximativ 0,75 M,,i cu
0::
w M,.i = M,,2 sau M,,1 sau Mr.test· Aceasta prirna etapa trebuie efectuata pentru toate suruburile dintr-o
1-
z asamblare inainte de a incepe a doua etapa:
w
..J
0 Daca se utilizeaza M,,1, pentru simplificare se poate utiliza M,,1 = 0,13 d Fp,c, daca nu se specifica altfel.
0::
1-
z
0 b) o a doua etapa de stranqere, in care se aplica paf\ii care se roteste a ansamblului o rotire
o
:$ speciflcata. Dupa prima etapa, trebuie rnarcata imediat pozitia relativa a piulitei fata de filetul
z surubului, prin utilizarea unui creion colorat sau vopsea, astfel lncat rotirea finala a piulitei fata de
<(
::!: surub, din aceasta a doua etapa, sa poata fi user deterrninata.
0
0::
IJ)
<( D'aca nu se specitica altfel, valorile pentru etapa a doua trebuie sa fie conform celor prevazute in
I- tabelul 21.
ii:
w
> Tabelul 21 - Metoda cornbinata: rotire supllrnentara
::::>
<(
w (suruburi 8.8 §i 10.9)
0::
::::>
co Grosime nornlnala totala "('a partllor care Rotire suplimentara care trebuie apllcata la
.0 trebuie asamblate(inclusiv toate fururile ~i etapa a doua de stranqere
·c:
IQ salbele)
E
0 d = diametru surub Grade Fractle din rotire
0::
r:: t < 2d 60 1/6
:c
e
IQ
2dS t <6d 90 1/4
N
6dsts10d 120 1/3
'E
IQ
-0 NOTA- Daca supratata sub capul surubului sau piulitei (tinand seama de saibele lnclinate, daca este cazul) nu
r::
IQ este perpendiculars pe axa surubului, se recornanda sa se determine prin lncercare unghiul de rotire necesar.
(/)
GI
-0
-~
iO 8.5.5 Metoda HRC
"ij
0
<II $uruburile HRC trebuie stranse cu o cheie specifica, prevazuta cu doua bucse coaxiale care
<(
actioneaza prin rasucire una fata de cealalta. Bucsa extericara care antreneaza plulita se roteste in
sensul acelor de ceasornic. Bucsa interioara care antreneaza capatul crestat al surubului se roteste in
sens invers acelor de ceasornic.
NOTA 1 - Cheia specifica actioneaza dupa cum urrneaza:
- in timpul opera\iei de stranqere a unui ansamblu, bucsa care se roteste este cea care intampina cea mai mica
rezistenta:
- de la inceput ~i pana la ultima etapa de stranqere, bucsa exterioara de pe piuli\a se roteste in sensul acelor de
ceasornic, in timp ce bucsa interloara men\ine capatul crestat fara sa se roteasca, rezultatut fiind ca ansamblul
surubului este strans progresiv, prin rasucirea crescanda aplicata piulitel:
- in ultima etapa de stranqere, de exemplu cane rezistenta la torsiune a sec\iunii de rupere este atinsa, bucsa
interioara se roteste in sens invers acelor de ceasornic, pe cane bucsa exterioara de pe piuli\a asigura reactiunea
fara sa se roteasca:
- montarea surubului este cornpleta cand capatul crestat se foarfeca in dreptul sec\iunii de rupere.
Pretensionarea specificata ceruta este controlata de tnsusl surubul HRC, prin caracteristicile
geometrice §i cele mecanice la torsiune, lrnpreuna cu conditiile de lubrifiere. Echipamentul nu necesita
calibrare.
67
SR EN 1090-2:2008
....
0
~
~
t'l Pentru a asigura ca pretensionarea in suruburile complet montate in asamblare lndeplineste cerinta
...i cu privire la pretensionarea minima specificata, procesul de montare a suruburilor comports, in
aCJ): general, doua etape de stranqere; in ambele se utilizeaza cheia specifica.
..J
<( Prima etapa de stranqere este terrninata eel mai tarziu cand bucsa exterioara a cheii nu se mai
z
0 roteste. Daca se specifica, prima etapa se repeta de cate ori este necesar. Prima etapa trebuie
realizata pentru toate suruburile dintr-o asamblare inainte de a incepe a doua etapa.
z~
0::
w NOTA 2 - lndicatllle producatorului de echipament pot cuprinde informa\ii suplimentare despre cum se identitica
I-
~ daca s-a produs pretensionarea, de exemplu, schimbarea sunetului cheii specifice, sau daca sunt adecvate alte
w metode de pretensionare.
..J
0
0::
1- A doua etapa de stranqere este terrninata cand capatul crestat al surubului se foarfeca in dreptul
z
0 sectlunil de rupere.
o
sz in cazul in care conditiile de asamblare sunt astfel lncat nu se poate utiliza cheia specifics pe
<(
::e ansamblul surubului HRC, de exemplu, din lipsa de spatiu, stranqerea trebuie efectuata utillzend
0 metoda cu cuplu de rasucire, a se vedea 8.5.3, cu ajutorul informatiilor cu privire la clasa K2 sau
0::
Cl) utilizand un indicator direct de efort, a se vedea 8.5.6.
~ 8.5.6 Metoda prin indicator direct de efort
ii:
w
> Acest paragraf se apllca saibelor compresibile, astfel lncat indicatorii directl de efort in conformitate cu
:::>
<(
w prEN 14399-9, arata ca eel putin pretensionarea minima ceruta a fost reallzata, prin controlul fortei din
0:: surub, El nu acopera indicatorii care se bazeaza pe torsiune. El nu se aplica rnasuraril directe a
:::>
al pretensionaril surubului cu utilizarea instrumentelor hidraulice.
·icO:
nl lndicatorii dlrectl de efort §i saibele asociate lor trebuie asamblate asa cum se speciflca in anexa J.
E
0
0::
Prima etapa de stranqere, pentru ca surubul sa atinga condltia de stranqere uniforrna "pana la refuz",
.s"C trebuie sa corespunda momentului in care incepe deforrnatia initiala de patrundere a DTI. Prima etapa
e
nl
trebuie realizata pentru toate suruburile dintr-o asamblare inainte de a incepe a doua etapa.
N
~ A doua etapa de stranqere trebuie sa fie conform prEN 14399-9 §i anexei J. Trebuie facuta media
nl
"C
c: deforrnatiilor rnasurate pe saibele indicatoare pentru a stabili acceptabilitatea pentru ansamblul de
nl
Ci) surub.
4)
"C
nl
:;::: 8.6 $uruburi de pasuire
nl
"ij
0
!II Suruburile de pasuire se pot utiliza la rnontarl pretensionate sau nepretensionate §i, daca este
<(
necesar, suplimentar fata de cerintele prevazute in continuare, se apllca 8.1 pana la 8.5.
Daca nu se speciflca altfel, lungimea portiunii filetate a tijei surubului de pasuire (inclusiv degajarea de
filet) care intra in lungimea de rezemare, nu trebuie sa depaseasca 1/3 din grosimea placll, a se
vedea figura 4.
l'I'\
..... .....
Figura 4 - Portlunea flletata a tijei lnclusa in lungimea de rezemare a suruburllor de pasulre
68
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
r;
0
~
N $uruburile de pasuire trebuie montate fara aplicarea unei forte excesive 9i astfel lncat filetul lor sa nu
_j fie degradat.
a::
en
_J 8.7 Nituire la cald
<
z
0
8.7.1 Nituri
~
z Fiecare nit trebuie sa fie suficient de lung pentru a asigura un cap cu dimensiuni uniforme, umplerea
a::
w cornpleta a gaurii 9i pentru a evita amprentarea suprafetei de catre rnasina de nituit, pe suprafata
1-
z exterioara a elementelor.
w
_J
0
a:: 8.7.2 Montare nituri
1-
z
0
o Elementele asamblate trebuie stranse lmpreuna astfel lncat sa aiba contact ferm 9i sa fie rnentinute
z<
lrnpreuna pe durata nituirii.
<
::!:
0
Excentricitatea maxima lntre gaurile comune pentru un nit tntr-o asamblare, nu trebuie sa fie mai mare
a:: de 1 mm. Pentru a lndeplini aceasta cerinta este perrnisa alezarea. Dupa alezare poate fi necesara
(/)
< montarea unui nit cu diametrul mai mare.
I-
ii:
w Pentru Imblnari cu multe nituri, un surub provizoriu trebuie montat sl strans In eel putin o gaura din
>
:::J patru, lnainte de nituire, care trebuie sa lnceapa de la mijlocul grupului de nituri. Trebuie luate rnasuri
<
w speciale pentru a rnentine trnpreuna elementele lmbinarilor cu un singur nit (de exemplu, cu
a:: menqhina).
:::J
Ill
ra
·c: Daca este posibil, nituirea trebuie efectuata utilizand masini de tipul cu presiune constanta. Dupa ce
ra refularea este terrninata, presiunea de actionare trebuie rnentinuta pe nituri pentru un scurt timp,
E
0 suficient pentru ca, la degajarea rnasinii, capul sa fie negru.
a::
c Fiecare nit trebuie lncalzit uniform de-a lungul sau, fara ardere sau tunder excesiv. El trebuie sa fie
:c adus la rosu aprins, de la cap la varf, atunci cane este introdus 9i trebuie refulat pe lntreaga sa
era lu ngime cat este cald, astfel ca sa umple complet gaura. Trebuie avuta grija specials la lncalzirea ~i
N
montarea niturilor lungi.
~ra
'O Fiecare nit trebuie curatat de [under prin baterea nitului cald pe o suprafata tare, dupa ce a fost
cra
-
(/)
Cl)
'O
In calzit si inainte de a fi introdus In gaura.
Nu trebuie utilizat un nit ars. Un nit lncalzit neutilizat imediat nu trebuie reincalzit pentru a fi utilizat.
ra
:;:;
ra Daca este speclflcata o suprafata plata a niturilor cu cap lnecat, metalul nitului care iese In atara
·0u trebuie taiat sau polizat.
II)
<
8.7.3 Criterii de acceptare
Capetele niturilor trebuie sa fie centrate. Excentricitatea capului fata de axa tijei nu trebuie sa
depaseasca 0, 15 d0 unde d0 este diametrul gaurii.
Capetele niturilor trebuie sa fie bine formate ~i nu trebuie sa prezinte fisuri sau cratere.
Niturile trebuie sa fie In contact suficient cu partile asamblate, atat la suprafata exterloara a pieselor,
cat 9i In gaura. Nu trebuie sa fie detectata nici rnlscare, nici vibratie, cane capul nitului este lovit user
cu un ciocan.
Poate fi acceptata o protuberanta mica, centrata, numai daca se produce la un nurnar rnic de nituri din
grup.
Trebuie specificate suprafetele exterioare ale pieselor care nu trebuie sa prezinte amprente produse
de rnasina de nituit.
69
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
«;
0
~
N
Daca sunt cerute nituri cu cap Tnecat, capetele trebuie sa fie Tnecate complet dupa nituire. Daca
.J umplerea golului nu este complete, nitul trebuie Tnlocuit.
a::
u) Orice nit care nu lndepllneste criteriile de acceptare trebuie scos ~i Tnlocuit cu unul nou .
...J
<(
z
0
j::
8.8 imbinarea elementelor subtiri
<( '
z
a:: 8.8.1 Generalltatl
w
1-
z
w Acest articol se aplica elementelor subtlri cu grosime de pana la 4 mm.
...J
0
a::
1- Performanta elementelor de Tmbinare depinde de metoda aplicata pe santier care poate fi deterrninata
z prin Tncerc~rea procedurii. I ncercarile procedurii se pot utiliza pentru a demonstra ca Irnbinarlle cerute
0
o pot fi realizate Tn conditii de santier. Trebuie luate Tn considerare urrnatoarele aspecte:
<(
z
<(
:E a) posibilitatea de a realiza dimensiunea corecta a gaurii pentru suruburi autofiletante ~i nituri;
0 b) posibilitatea de a regla corect surubelnitele mecanice cu cuplu de stranqere/adanclrne, corecte;
a::
rn
~ c) posibilitatea de a monta surubul autofiletant perpendicular pe suprafata lrnbinata sl de a realiza
Ci:
w compresiunea corecta pe inelele de etansare, Tn limitele recomandate de producatorul inelelor;
>
:::>
<(
w d) posibilitatea de a selecta ~i utiliza bolturi montate prin lrnpuscare;
a::
:::>
al e) posibilitatea de a forma o Tmbinare structurala adecvata si de a recunoaste una inadecvata.
·c:
"E'
0
Produsele pentru Tmbinare trebuie utilizate conform recornandarilor producatorulul produsului.
a::
.s
"C
Utilizarea elementelor de Tmbinare ~i metodelor de Tmbinare speciale este prezentata la 8.9.
~
~
"'
N 8.8.2 Utilizarea suruburllor autofiletante §i autoforante
"c:'
"C Lungimea ~i forma filetului suruburllor trebuie selectate Tn functie de apllcatla specifica ~i de grosimea
-
r"n' produselor constituente care trebuie Tmbinate. Lungimea efectiva a filetului trebuie sa fie astfel lncat
portiunea filetata sa se angajeze Tn elementul suport.
."'"'
Q)
"C
Suruburile pentru anumite utilizari necesita un filet Tntrerupt. Daca se utillzeaza un inel de etansare, la
"i j
0
ti)
alegerea lungimii filetului trebuie luata Tn considerare grosimea inelului.
<(
Daca nu se speclflca altfel, produsele de Tmbinare trebuie amplasate Tn adancitura cutei.
Daca suruburile sunt stranse Tn partea de sus a profilului de acoperire, trebuie avuta grija sa se evite
formarea de adanclturi Tn punctul de patrundere.
Sculele electrice pentru fixarea suruburiior trebuie sa posede un mod de control ajustabil al adancirnii
si/sau cuplului, care trebuie reglat conform recornandarilor producatorului echipamentului. Daca se
utillzeaza o surubelnlta rnecanlca, vitezele de gaurire si lnsurubare (rotatil pe minut) trebuie sa fie Tn
conformitate cu recornandarlle producatorulul produselor pentru Tmbinare.
Daca sunt utilizate inele de etansare, suruburile trebuie montate pentru a realiza compresiunea
corecta, cum se indica Tn figura 5.
lndicatorul adancirne al surubelnitei mecanice trebuie reglat, pentru a comprima inelul din elastomer,
Tn limitele date de producatorui produsului.
70
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
">
0
~
N
.J
ci
en
...J
<(
z
0
~
z
a:::
w
I-
~ Figura 5 - lndlcatle pentru comprimarea inelelor de etansare
w
...J
0 $uruburile tara inele de etansare trebuie montate prin utilizarea unui dispozitiv adecvat de control al
a:::
cuplului sau adancirnii, pentru a evita suprastranqerea.
z1-
0
o
:$ Controlul cuplului trebuie reglat astfel lncat cuplul de lnsurubare sa fie realizat fara sa se depaseasca
z nici cuplul de forfecare a capului, nici cuplul de deformare a filetului.
<(
::::e
a::: 8.8.3 Utilizarea niturilor oarbe
(/)
<(
I-
"
w
>
:::>
<(
Alegerea lungimii nitului orb trebuie sa corespunda grosimii totale care trebuie imbinata.
NOTA 1 - Lungimea nitului recornandata de producator \ine seama, in general, de o anurnita stranqere a placilor
w
a::: care trebuie imbinate.
:::>
al
.~ NOTA 2 - Mul\i producatori ofera o serie de scule de montare, manuale sau mecanice, potrivite pentru utilizare
c:
ra mai mull sau mai putin intensa. Acestea sun! adeseori usor adaptabile, numai prin schimbarea capului §ilsau a
E falcilor, pentru a monta o serie de tipodimensiuni de nituri oarbe. Tn general, sunt disponibile capete
0
a::: interschimbabile pentru montare acolo unde accesul sculei este limitat, ca in interiorul profilelor U sau cilindrice.
c:
'5
era NOT A 3 - Stabilirea unor caracteristici de reglare a rela\iei intre corpul nitului §i mandrina, asigura Imbinari
N compacte.
'Era
"'O
Montarea trebuie etectuata conform recornandarilor producatorului produsului.
-
c:
ra
(/)
G)
Dupa efectuarea lucrarilor de montare, tijele rupte ~i aruncate trebuie culese ~i Indepartate de pe
"'O suprafetele de lucru exterioare, pentru a preveni coroziunea ulterioara.
.!!!
co
"ij 8.8.4 lmblnarl prin suprapunere
0
If)
<(
Irnbinarile lntre panouri (suprapuneri laterale) ~i piesele respective, ca profile de acoperire ~i accesorii,
trebuie sa fie adecvate pentru a strange lrnpreuna tablele suprapuse.
Se recornanda lmbinarea suprapunerilor tablelor profilate ale supratetei expuse a unui acoperis
conform recornandarilor producatorilor produsului. Diametrul minim al acestor elemente de fixare
trebuie sa fie 4,8 mm In cazul suruburllor autofiletante ~i autoforante ~i 4,0 mm In cazul niturilor oarbe.
Daca se lntentloneaza ca tablele sa actioneze ca membrane portante, trebuie specificate cerintele

pentru elementele de lmbinare prin suprapunere, ca elemente de lmbinare structurale.
8.9 Utilizarea elementelor de fmbinare ~i metodelor de fmbinare speciale
Elementele de irnbinare speciale ~i metodele speciale de lmbinare trebuie utilizate conform

recornandarilor producatorilor produsului ~i prevederilor adecvate din paragrafele 8.1 pana la 8.8.
Aceasta se aplica. de asemenea, suruburilor care leaqa o constructie rnetatica cu alte materiale de
coristructll, inclusiv suruburi de fundatie ancorate chimic.
NOTA 1 - Exemple de metode speciale de imbinare sunt gauri special filetate, stifturi filetate, lmbinare prin lipire
sau prin inclestare, care utilizeaza table asamblate prin deformari locale.
71
0
N
;:;:;
~
N Aceste metode trebuie utilizate numai daca sunt specificate. Orice verificari la punerea Tn opera,
_j necesare pentru utilizarea elementelor de Tmbinare speciale :;;i metodelor de fixare Tn asarnblari
ci nepretensionate sau pretensionate, trebuie specificate. Pot fi necesare verificari diferite fata de cele
en specificate pentru suruburi. Verificarea la punerea Tn opera poate fi evitata daca sunt furnizate
...J
<{ suficiente inforrnatii de la veriflcarile anterioare.
z
0
~ Conform 5.6.3, se pot utiliza gauri special filetate sau stifturi filetate, la fel ca la un ansamblu de surub,
z
0::
numai daca materialele, formele filetului :;;i tolerantele filetului sunt conform standardului de produs
w respectiv.
I-
~
w
...J Trebuie specificate cerintele pentru utilizarea suruburilor hexagonale cu injectare.
0
0::
1-
z NOTA 2 - Anexa K prevede inforrnatii la care se poate recurge, cu privire la procurarea :;;i utilizarea suruburllor
0 hexagonale cu injectare.
o
<{
z<{ 8.10 Griparea §i jupuirea otelurllor inoxidabile
:E
0
0::
en Jupuirea poate rezulta dintr-o adere~ta locala urrnata de ruperea suprafetelor sub lncarcare sl
<{
I- deplasarea relativa Tn timpul Irnbinarii. In unele cazuri poate rezulta lipire :;;i gripare.
ii:
w
> Pentru a evita problemele de jupuire, se pot utiliza urmatoarele metode:
:::>
<{
w a) se pot utiliza diferite rnarci standardizate de otel inoxidabil, pentru care variaza cornpozitia, gradul
0::
:::> de ecruisare :;;i duritatea (de exemplu, cornbinatii surub-plulita de marca A2-C4, A4-C4 sau
in
A2-A4 conform EN ISO 3506-1 :;;i EN ISO 3506-2);
·~n:1c:
E b) Tn cazuri severe, se poate utiliza, pentru un element component, un aliaj de otel inoxidabil cu
0
0::
c: grad Tnalt de ecruisare, sau sa se aplice o acoperire de suprafata dura, de exemplu, nitrurare sau
;; cromare dura;
e
n:1
"I
c) aqenti anti-jupuire, cum este pulverizarea unei pelicule uscate de PTFE.
~
n:1
"C
c: Daca sunt utilizate metale sau acoperiri diferite, este necesar sa se asigure ca este obtinuta rezlstenta
s
en la coroziune necesara.
Cl)
"C
.111 NOTE - Ungerea suruburilor este beneflca dar poate duce la contaminare cu praf :;;i poate prezenta probleme de
~ depozitare.
·g
I/)
<{
9 Montare
9.1 Generalitatl
Acest articol prezinta cerinte pentru montare :;;i alte lucrari efectuate pe santier, inclusiv ancorarea
bazelor, precum :;;i cele cu privire la faptul ca santierul este corespunzator pentru slquranta montajului
:;;i pentru preqatlrea corecta a reazemelor.
l.ucrarile efectuate pe santier care includ preqatirea, sudarea, Tmbinarea rnecanica :;;i tratamentul
suprafetei, trebuie sa fie conform articolelor 6, 7, 8 si 10, dupa caz,
Verificarea :;;i receptla structurii trebuie efectuate conform cerlntelor specificate Tn articolul 12.
9.2 Condltii pe santler
Montarea nu trebuie sa Inceapa inainte ca zona prevazuta pentru lucrarile de constructli sa

corespunda cerintelor tehnice Tn ceea ce priveste siquranta lucrarilor, care trebuie sa \jna seama de
urrnatoarele elemente, dupa caz:
72
....0
N
;;;
0
~
N a) luarea de rnasuri §i Intretinerea zonelor de amplasare a macaralelor si echipamentelor de acces;
.J
0::: b) cal de acces spre santier §i Tn interiorul santierulul;
ct.i
....I
c( c) conditii de teren care atecteaza operarea sigura a echipamentelor;
z
0
~ d) tasarea posibila a suporturilor pentru ridicarea structurii;
z
0:::
w e) detalii cu privire la retelele subterane, cablurile suspendate sau alte obstacole Tn santier;
1-
z
w
....I f) limitari ale dimensiunilor sau greutatilor elementelor care pot ti livrate pe santier:
0
0:::
1-
z g) conditii speciale de mediu inconjurator §i climatice pe santler §i Tn jurul sau:
0
o
h) detalii cu privire la structurile alaturate care pot afecta sau pot ti afectate de lucrari.
sz
c( Se recornanda sa se indice caile de acces spre santler §i din interiorul santierului pe un plan care sa
:E cuprlnda dimensiunile §i Tnaltimile de trecere ale caller de acces, nivelul suprafetei de lucru pentru
0
0:::
traticul pe santier §i echipamente precum §i suprafetele disponibile pentru depozitare.
~
I-
~ Daca lucrarile sunt executate lmpreuna cu alte firme, cerintele tehnice Tn ceea ce priveste slquranta
w lucrarilor trebuie verificate sub aspectul coerentei cu cele pentru alte parti de lucrari de constructii,
>
:::> Aceasta veriticare trebuie \ina seama de urrnatoarele puncte, dupa caz:
c(
w
0:::
:::> i) proceduri convenite prealabil pentru cooperare cu alti contractanti;
co
-c~: j) disponibilitatea serviciilor pe santier;
ft)
E
0
0::: k) Incarcarile maxime pe structura din otel, datorita executaril lucrarilor §i depozitarii;
.s
"C
e
ft)
I) veriticarea punerii In opera a betonului la executarea lucrarilor compozite.
N
:e
ft)
NOTA - EN 1991-1-6 furnizeaza reguli pentru determinarea Incarcarilor datorita executarii lucrarilor ;;i depozitarii,
"C inclusiv betonul.
c:
-
ft)
en
Cl)
"C
9.3 Metoda de montare
ft)
:;:;
ft)
·c:; 9.3.1 Metoda de montare pe baza de proiect
0
~
Daca stabilitatea structurii rnontata partial nu este evidenta, trebuie prevazuta o metoda slqura de
montare, pe care s-a bazat proiectul. Aceasta rnetoda de montare pe baza de proiect trebuie sa ia In
considerare urrnatoarele:
a) pozitiile §i tipurile Irnbinarilor in situ;
b) dimensiunea maxima a elementului, greutate §i pozitie:
c) secventele rnontarli:
d) conceptul cu privire la stabilitatea structurii rnontata partial, inclusiv cerintele pentru contravantulre
sau sprijinire provizorie;
e) sprijinire sau alte rnasuri pentru executarea fazei de betonare a structurilor compozite;
f) conditii pentru Indepartarea contravantuirii sau sprijinirii provizorii sau cerinte pentru
detensionarea sau punerea sub tensiune a structurii;
73
g cutarii lucrarilor:
)
a
s
p
e
c
t
e
c
a
r
e
p
o
t
c
r
e
a
u
n
r
i
s
e
c
u
p
r
i
v
i
r
e
l
a
s
l
q
u
r
a
n
t
a
p
e
t
i
m
p
u
l
e
x 73
e
....0
N
(;:;
0
~
N h) planificare :;;i rnetoda pentru ajustarea prinderilor reazemelor la fundatii sl pentru monolitizare;
....i
0: i) contrasaqeata :;;i pre-reglaje necesare in raport cu cele prevazute in etapa de fabrlcatie:
CJ)
..J
z< j) utilizarea tablei din otel profllata pentru a asigura stabilitatea;

0
~ k) utilizarea tablei din otel profilata pentru a asigura stabilitatea laterala:
z
et:
w
I- I) transportul elementelor inclusiv prinderile pentru ridicare, intoarcere sau tragere;
~
~ m) pozitii :;;i conditri pentru reazem si actionare cu cric;
0
et:
1-
z n) conceptul de stabilitate a aparatelor de reazem;
0
o
~ o) deformatii ale structurii rnontata partial;
z
< p) tasari anticipate ale reazemelor;
:::E
0
et: q) pozitiile :;;i Incarcarile specifice pentru macarale, materiale depozitate, contraqreutatl etc., pentru
diferite faze de executare a lucrarilor:
~
ct:
w r) instructiuni pentru livrarea, depozitarea, ridicarea, asezarea si pretensionarea hobanelor;
>
::::>
w
< s) detalii pentru toate lucrarile provizorii :;;i leqaturile la lucrarile definitive cu instructluni cu privire la
et:
::::> lndepartarea for.
Ill
·nc:i 9.3.2 Metoda de montare a executantului

ca
E
0
et: 0 descriere a metodei de montare a executantului, trebuie preqatita :;;i verificata conform regulilor de
r:: proiectare, indeosebi in ceea ce priveste rezistenta structurii rnontata partial la lncarcarile de montare
:c sl la alte lncarcari.
eca
N
:eca Expunerea metodei de montare a executantului poate diferi de metoda de montare pe baza de
"C proiect, numai daca aceasta constituie o alternative sigura.
-
r::
ca
en
Q) Modificarlle expunerii metodei de montare, inclusiv cele determinate de condltille din santier, trebuie
"C
ca verificate :;;i revazute conform cerintelor de mai sus.
+::
ca
·0u Expunerea metodei de montare trebuie sa descrie procedurile utilizate pentru a monta in siguranta
I/) constructia metalica :;;i trebuie sa ia in considerare cerintele tehnice cu privire la siguran\a tucraritor.
<
Procedurile trebuie sa alba legatura cu instructiunile de lucru specifice.
Expunerea metodei de montare trebuie sa se refere la toate punctele relevante de la 9.3.1 si, in plus,
trebuie sa ia ln considerare urrnatoarele puncte, dupa caz:
a) experienta cu privire la unele montaje de proba realizate conform 9.6.4;
b) leqaturi necesare pentru a asigura stabilitatea inainte de sud are :;;i pentru a tine sub control
deplasarile locale din imbinare;
c) mijloace necesare pentru ridicare;
d) necesitatea de a marca greutatea :;;i/sau centrul de greutate al elementelor mari sau cu forma
nerequlata;
e) relatia intre greuta\ile care trebuie ridicate :;;i raza de actiune, daca trebuie utilizate macarale;
f) identificarea fortelor de vibratll sau rasturnare, in special cele datorita conditiilor prognozate
pentru vant, pe santier, In timpul montaril :;;i metode exacte de rnentinere a rezistentei adecvate
la vlbratie :;;i rasturnare:
g) metode de a face fa\a, cu siquranta, riscurilor;
74
.....
0
N
(;;
~ h) prevederi cu privire la pozitii de lucru sigure :;;i mijloace sigure de acces la ele .
....i
ci in plus, pentru structuri compozite otel si beton, se aplica urrnatcarele:
u)
..J
<( i) ordinea fixarii tablelor profilate din otel pentru dale compozite trebuie planificata pentru a asigura
z ca tablele sunt rezemate corespunzator pe grinzi de rezemare, Tnainte de fixare :;;i sunt fixate
0
sigur, Tnainte de a ti utilizate pentru a trece la urrnatoarele pozltii de lucru;
~
z
a:: j) se recornanda sa se evite utilizarea tablelor profilate din otel pentru a avea acces pentru sudarea
w
I-
~ conectorilor pentru forta taletoare, decat daca tablele sunt deja asigurate cu elemente de
w prindere, conform cu i);
..J
0
a::
1- k) ordinea de amplasare :;;i metoda de fixare :;;i etansare a cofrajului permanent pentru a asigura ca
z
0 acesta este sigur, Tnainte de a ti utilizat pentru a trece la operatllle de lucru urrnatoare sl pentru a
o suporta arrnatura dalei :;;i betonul tablierului.
sz
<(
:e Se recornanda sa se considere ca relevanti factorii asociatl executarii lucrarilor din beton, cum sunt
desfasurarea punerii Tn opera a betonului, pretensionarea sl diferenta de ternperatura Tntre otel :;;i
a:: betonul proaspat turnat, actionarea cu cricuri :;;i reazeme.
(/')
<(
I-
ii: 9.4 Releveu
w
>
:::>
<(
w 9.4.1 Sistem de referlnta
a::
:::>
Ill Masurarile in situ pentru lucrari trebuie raportate la sistemul stabilit pentru trasarea :;;i rnasurarea
cO lucrarilor de constructli conform ISO 4463-1.
·2
ctl
E0
a:: Un releveu documentat al retelei secundare trebuie preqatit :;;i utilizat ca sistem de referinta pentru
e trasarea constructiei metalice :;;i stabilirea abaterilor reazemelor. Coordonatele re\elei secundare
'5 indicate Tn acest releveu trebuie acceptate ca exacte, daca Tndeplineasc criteriile de acceptare
e
ctl specificate In ISO 4463-1.
N
'E
ctl
"O Trebuie specificata temperatura de referinta pentru trasarea :;;i rnasurarea constructlei metalice.
e
-ctl
(/')
GI
"O
9.4.2 Puncte de reper
.~
co
"ij
Punctele de reper care rnarcheaza pozitia prevazuta pentru montarea elementelor In parte, trebuie sa
0
I/I
fie conform ISO 4463-1.
<(
9.5 Reazeme, ancorari ~i aparate de reazem
9.5.1 Verificare reazeme
Starea :;;i pozitia reazemelor trebuie verificate Tnainte de montare, cu ajutorul mijloacelor vizuale :;;i de
masurare, adecvate.
Daca reazemele sunt necorespunzatoare pentru montare, ele trebuie remediate Tnainte de Tnceperea
montarii. Neconforrnitatile trebuie consemnate.
9.5.2 Amplasarea §i conformarea reazemelor
Toate fundatiile, suruburile de fundatle :;;i alte reazeme pentru constructla rnetalica trebuie preqatite
corespunzator pentru a primi structura din otel. lnstalarea aparatelor de reazem structurale trebuie sa
fie conform cerintelor din EN 1337-11.
75
....0
~
M
~
N Montarea nu trebuie sa lnceapa pana cand pozitia $i nivelurile reazemelor, ancorelor $i aparatelor de
""'"
_i reazem nu corespund criteriilor de acceptare de la 11.2, sau unei rnodificari adecvate, elaborate
a:Cl) pentru cerintele specifice.
.J
<
z Examinarea conforrnitatii efectuata pentru verificarea pozltlllor reazemelor trebuie sa fie consernnata,
0
~ Daca suruburile de fundatie trebuie sa fie pretensionate, trebuie luate masuri ca eel putin 100 mm de
<
z la partea de sus a surubului sa nu alba aderenta cu betonul.
0::
w
I-
~ Suruburtle de fundatie destinate sa se rniste in rnansoane, trebuie prevazute cu mansoane cu un
w
.J
diametru egal cu de trei ori diametrul surubului cu un diametru minim de 75 mm.
0
0::
1-
z 9.5.3 Mentinerea conformltatll reazemelor
0
o
sz In timpul executarii rnontarli, reazemele constructiei metalice trebuie men\inute in conditll echivalente
cu cele de la inceperea rnontarll.
<
:E
0 NOT A 1 - Se recornanda sa se identifice suprafata reazemelor care necesita protectie impotriva petelor de rugina
0:: §i sa se asigura o protec\ie adecvata,
(/)
~
ii: Compensarea tasarll reazemelor poate fi acceptata, daca nu se specifica altfel. Aceasta trebuie
w realizata prin injectare sau cu cale intre elementul din otel $i reazem.
>
::::>
<
w NOTA 2 - Dispozitivul de compensare trebuie amplasat. in general, sub aparatul de reazem.
0::
::::>
cc
.~ 9.5.4 Reazeme provizorii
c
ns
E Fururile $i alte dispozitive de rezemare utilizate ca reazeme provizorii sub placlle de baza, trebuie sa
0
0:: prezinte o suprafata plana spre placa $i sa aiba rnarirnea, rezistenta $i rigiditatea adecvate pentru a
c
"O evita strivirea locala a substructurii din beton sau zidarie,
e
ns
."~O Daca se prevede cimentarea ulterioara a calajelor, acestea trebuie amplasate astfel tncat mortarul sa
...
ns
le inglobeze complet $i sa le acopere cu minimum 25 mm, daca nu se speclflca altfel.
"O
-
cns
(/)
G)
"O
La poduri, calajele nu trebuie lasate acolo, daca nu se specifica altfel.
ns
In cazul in care calajele sunt lasate in pozitle dupa cimentare, ele trebuie executate din materiale cu
~ns aceeasl durabilitate ca structura.
'ij
0
Ill
< Daca ajustarea pozinel bazei se realizeaza cu ajutorul piulitelor de ridicare montate pe suruburile de
fundatie sub placa de baza, acestea pot fi lasate in pozitie, daca nu se specifica altfel. Piulitele trebuie
alese astfel incat sa se asigure ca sunt apte pentru a rnentine stabilitatea partii de structura montate,
dar sa nu comprornita perforrnanta surubului de fundatie in functiune.
NOTA - La fel ca adaosurile §i calele, semipiuli\ele §i piuli\ele din material plastic sunt utilizate deseori ca piulite
de asezare la nivel.
9.5.5 Cimentare §i etansare
Daca trebuie cimentate spatiile libere de sub placa de baza, trebuie utilizat material proaspat,
conform 5.8.
Materialul de cimentare trebuie utilizat dupa cum urmeaza:
a) materialul trebuie amestecat $i utilizat conform recornandarilor producatorului produsului, in

special in ceea ce priveste conslstenta la punerea in opera. Materialul nu trebuie amestecat sau
utilizat sub O °C, decat daca recomandarile producatorului permit acest lucru;
b) materialul trebuie turnat sub o presiune adecvata pentru ca spatiul sa fie complet umplut;
76
SR EN 1090-2:2008
.....
0
~
C")
~
N c) burarea $i ciocanirea reazemelor bine fixate trebuie efectuate daca se specifica si/sau recornanda
...i de producatorul materialului de cimentare;
ci
u:i d) trebuie prevazute gauri de aerisire, dupa cum sunt necesare .
..J
<(
z0
lmediat inaintea cirnentarii, spatiul liber de sub placa de baza din otel nu trebuie sa aiba lichide,
j::
<( gheata. moloz $i rnurdarie.
z
a:
w Paharele pentru stalpi trebuie umplute cu beton compact carea are o rezistenta la compresiune
1-
z caracteristlca eel putin egala cu cea a betonului lnconiurator.
w
..J
0 Pentru paharele stalpilor cu cimentare directa, partea cirnentata a stalpulul trebuie, tntr-o prirna etapa,
a:
z1- scufundata in bet on pe o lnaltime suficlenta pentru a asigura stabilitatea sl, in etapa urrnatoare,
0 rnentinuta nerniscata o perioada suficienta pentru a atinge eel putin jurnatate din rezistenta sa la
(,J
<( compresiune caracteristica, inainte de a lndeparta eventualele sprijiniri temporare $i pene.
z
<(
~ Daca inainte de cimentare se cere tratarea suprafetelor constructlei metalice, a aparatelor de reazem
0
a: ~i betonului, aceasta trebuie specificata.
II)
<(
I- Trebuie avut grija ca profilul exterior al cirnentani sa perrnita evacuarea apei din vecinatatea
ii: elementelor structurale din otel.
w
>
::>
<(
w Daca exista pericolul ca, in timpul exploatarii, sa fie retinuta apa sau lichid corosiv, cimentarea in jurul
a: placilor de baza nu trebuie sa fie supralncarcata, pentru a nu se ridica deasupra suprafetei celei mai
::>
al joase a placii de baza $i geometria mortarului trebuie sa formeze un unghi cu placa de baza conform
ii figurii 6.
"i:
Ill
E
0
a: Daca nu este necesara cimentarea $i marginile placii de baza trebuie etansate, metoda trebuie
c: specificata,
'6
e
Ill
N
'E
Ill
"C
c:
s
II)
GI
"C
Ill
;:::;
Ill
'(j
0
VI
<(
~ .. -.~~·~ ': ·~~-; -:

. . :::- ... ~~;~.·~- ·.I>
Figura 6 - Cimentare sub placa de baza
Betonul $i cimentarea trebuie realizate conform 5.8 $i prEN 13670.
9.5.6 Ancorare
Dispozitivele de ancorare in elementele de beton ale structurii sau in structurile ataturate trebuie
realizate conform speciflcatlel lor.
Trebuie luate rnasuri corespunzatoare pentru a evita deteriorarea betonului, pentru a asigura
rezistenta necesara pentru ancorare.
77
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;;:;
0
~
N NOTA - Aceasta se refera, In special, la ancorele cu expansiune, pentru care este necesara o dlstanta minima de
_j la fata betonului pentru a evita spargerea betonului.
ci
en 9.6 Montare §i lucrari pe santler
..J
<t:
z
0 9.6.1 Planuri de montare
~
z
a::: Planuri de montare sau instructiuni echivalente trebuie furnizate $i sa fie parte din descrierea metodei
w
I- de montare.
~
w
..J
0 Planurile trebuie preqatite cu vederi In plan $i elevatie realizate la o scara care sa permits marcarea
a::: vizibila a reperelor de montare pentru toate elementele.
1-
z
0
o Planurile trebuie sa arate amplasamentul tramei, pozi\iile reazemelor $i asamblarea elementelor,
<t:
z
<t:
trnpreuna cu cerlntele pentru tolerante.
:E
0 Planurile de fundatie trebuie sa arate amplasarea bazei $i orientarea constructiel metalice, orice alte
a:::
(/) elemente In contact direct cu fundatiile, amplasarea bazei lor $i nivelul, nivelul prevazut al rezernarii $i
<t: nivelul de referinta. Funda\iile trebuie sa includa reazemul bazei stalpului $i alte reazeme structurale.
l-
a::
w
>
:::)
Elevatiile trebuie sa arate nivelurile cerute pentru plansee si/sau structura.
<t:
w
a:::
:::)
Planurile trebuie sa arate detaliile necesare pentru prinderea elementelor din otel sau a suruburilor pe
m fundatii, metoda de ajustare prin calare $i irnpanare $i cerin\ele pentru cimentare, precum $i prinderea
·cia:-
n:J
constructiei metalice $i a aparatelor de reazem pe reazemele lor.
E
0 Planurile trebuie sa arate detalii sl amplasarea oricarei constructii metalice sau lucrari provizorii,
a:::
c necesare la montare. pentru a asigura stabilitatea constructiei sau siquranta personalului.
:0
e
n:J Planurile trebuie sa men\ioneze greutatea tuturor elementelor sau ansamblurilor de peste cinci tone
N
:e
n:J
precum $i centrul de greutate al tuturor elementelor marl, neregulate.
"'O
e Pentru montarea elementelor subtlri sun! necesare planuri care sa specifice, dupa caz, eel putin:
n:J
(;)
Cl)
"'O a) tipul, grosimea, materialul, lungime $i denumirea tablelor;
.!!!
'la b) tipul elementelor de lrnbinare $i ordinea (secventa) prinderii, inclusiv informa\iile pentru montare
·u0 specifice pentru tipul de elemente de prindere (de exemplu, diametrul gaurii forate $i momentul
VI
<t: minim);
c) sistemul structural pentru table;
d) lmbinarile transversale $i longitudinale Irnpreuna cu specificarea tipului de elemente de Irnbinare
$i de saibe precum $i secventa:
e) cerintele pentru executarea pe santier;
f) pozitlile tuturor trnblnarilor pe santier care nu utilizeaza gauri date anterior;
g) tipul $i detaliile cu privire la subansamblele din table, ca material, intervale Intre axe, formarea
reazemelor, panta $i detalii de stresini $i margini;
h) rosturile de dilatare;
i) golurile $i elementele portante necesare (de exemplu, cupole pentru iluminare, instalatli de
ventilare pentru furn $i caldura $i drenare accperis);
j) elementele pentru montare $i fixare (de exemplu, pentru tevi, conducte de cabluri $i plafoane
false);
k) lirnitarile clrculatlei pe timpul rnontarii $i cerintele pentru dispozitivele de repartizare a Incarcarii.
78
SR EN 1090-2:2008
....0
N
P>
0
~
N 9.6.2 Marca re
_j
ci Elementele asamblate sau montate individual pe santier trebuie sa alba alocata o marcare de
Cl)
.J
montare .
<(
z
0 Un element trebuie marcat cu orientarea la montare daca aceasta nu este clara din forma sa.
j::
<(
z NOTA - Marcarile trebuie amplasate, daca este posibil, In pozitii In care sa fie vizibile la depozitare !?i dupa
a::
w
.. montare.
..
~ Metodele de marcare trebuie sa fie conform 6.2.
w
.J
0
a::
.z... 9.6.3 Manipulare §i depozitare pe santler
0
o Manipularea si depozitarea pe santier trebuie sa lndeplineasca cerintele de la 6.3 si pe cele indicate
sz maijos.
<(
::e
0 Elementele trebuie manipulate §i stivuite astfel lncat posibilitatea de degradare sa fie minima. Atentie
a::
Cl) de osebita trebuie acordata metodelor de aqatare prin lnfasurare pentru a evita degradarea
(
.... constructiei metalice §i a tratamentului de protectie.
a:w
>
:::)
Constructia metalica deteriorate in timpul descarcarii, transportului, depozltaril sau rnontaril trebuie
<( re adusa la conformitate.
w
a::
:::)
ca Procedura de restaurare trebuie definita lnainte de a efectua repararea. Pentru EXC2, EXC 3 ~i
Iii EXC 4, trebuie consernnata, de asemenea, procedura.
.E
ra
E
0 E lementele de lmbinare depozitate pe santler trebuie pastrate In mediu us cat lnainte de utilizare §i
a::
c: trebuie ambalate §i identificate corespunzator. Elementele de lmbinare trebuie manipulate §i utilizate
:c conform recornandarilor producatorului.
era
N
:.c.. Toate placile mici §i alte accesorii trebuie ambalate §i identificate corespunzator.
ra
"C
-c:
ra
Cl)
Cl)
9.6.4 Montare de proba
Orice montare de proba pe santier trebuie realizata In conformitate cu cerintele de la 6.10.

"C
ra
;
ra Montarea de proba trebuie luata In considerare:
"i:)
0
I/I
<(
a) pentru a confirma potrivirea lntre elemente;
b) pentru a valida o metodologie, daca secventea de montare pentru a garanta stabilitatea In timpul
montarii necesita o evaluare prealabila;
c) pentru a verifica durata operatiilor, daca pe santier sunt conditii restrictive prin limitarea timpului de
lucru.
9.6.5 Metode de montare
9.6.5.1 Ge neralltati
Montarea constructiei metalice trebuie realizata conform descrierii metodei de montare §i astfel lncat
sa asigure stabilitatea sa In orice moment.
Suruburile de fundatie nu trebuie utilizate pentru a asigura statpi care nu sunt ancorati lrnpotriva
rasturnarii, decat daca ele au fost verificate pentru acest mod de lucru.
Pe durata montarii structurii, constructia rnetallca trebuie sa fie sigura fata de incarcarlle temporare de
montare, inclusiv cele datorita echipamentului de montare §i operatlunilor sale, precum §i fata de
efectele Incarcarilcr date de vant pe structura neterrninata.
79
SR EN 1090-2:2008
.....
0
~
~
N
Pentru cladiri, se recornanda sa se monteze eel putin o treime din suruburile permanente ale fiecarei
_j Irnbinari inainte de a putea considera ca imbinarea respective contribuie la stabilitatea structurii
a:: rnontata partial.
u)
..J
<
z 9.6.5.2 Lucrarl provizorii
0
~ Toate contravantuirile provizorii §i legaturile provizorii trebuie lasate in pozitie pana cand montarea
z este suficient de avansata pentru a permite indepartarea lor slqura.
a::
w
I-
~ Daca se cere ca, la cladirile inalte, contravantuirile sa fie detensionate pe rnasura lnaintarll rnontarii,
w
..J pentru a reduce fortele induse in ele de lncarcarile verticale, aceasta operatie trebuie efectuata
0 progresiv, etaj cu eta]. in timpul acestei detensionari trebuie sa existe montate suficiente contravantulri
a::
1- alternative pentru a asigura stabilitatea. in acest scop, se pot adauqa provizoriu contravantulri
z
0 suplimentare, daca este necesar.
o
sz Toate prinderile pentru elementele provizorii prevazute pentru montare trebuie efectuate conform
<
::E cerintelor acestui standard european §i astfel lncat sa nu slabeasca structura perrnanenta sau sa nu
0 dauneze utilizarf ei.
a::
(/)
~ Daca se utlllzeaza bare de sprijinire §i cleme pentru a sustine structura in timpul sudarli, trebuie
i2 asigurat ca acestea sunt suficient de rezistente §i ca sudurile pentru prinderea lor sunt adaptate
w conditiilor de Incarcare la montare.
>
=>
w Daca procedura de montare lrnpllca deplasarea, pe role sau in alt mod, a structurii, sau a unei partl a
a::
=> structurii, in pozitia ei finala dupa asamblare, trebuie luate rnasuri pentru a controla franarea masei in
IXI miscare. Pot fi luate in considerare masuri de inversare a sensului rniscarll,
tti
· c:
IO Toate dispozitivele de ancorare provizorie trebuie protejate impotriva deblocarli neintentionate.
E
0
a::
c: Trebuie utilizate numai cricuri care pot fi blocate in orice pozitie sub lncarcare, daca nu sunt luate alte
'5 rnasuri de slquranta.
e
IO
N
'E
IO
9.6.5.3 Ajustare §i aliniere
"'C
c:
..I.O..
(/)
Trebuie avut grija ca nici o parte a structurii sa nu fie deforrnata permanent sau suprasollcitata prin
QI stivuirea elementelor constructiei metalice sau datorita Incarcarilor temporare in timpul procesului de
"'C
IO montare.
~
IO
"i)
0 Fiecare parte a structurii trebuie aliniata cat mai curand posibil dupa montare §i asamblarea flnala
<"' realizata cat mai curand posibil dupa aceea.
[rnblnarile permanente intre elemente nu trebuie executate inainte ca o parte suflclenta a structurii sa
fie allniata, asezata la nivel, la firul cu plumb §i lrnbinata provizoriu pentru a asigura elementele
impotriva oricarei deplasarl in timpul montarii sau alinierii ulterioare a restului structurii.
Alinierea structurii §i nepotrivirile la lmblnari pot fi ajustate cu adaosuri. Adaosurile trebuie fixate daca
exista riscul de a se detasa. Pentru EXC 3 §i EXC 4 fixarea adaosurilor prin sudare este supusa
cerlntelor din articolul 7.
Adaosurile trebuie executate din otel plat, daca nu se specifica altfel. Adaosurile trebuie sa alba
durabilitate sirnilara celei a structurii. Pentru structuri din otel inoxidabil ele trebuie executate din otel
inoxidabil §i sa alba grosimea de minimum 2 mm daca sunt utilizate la exterior.
Daca adaosurile sunt utilizate pentru a alinia structuri alcatuite din material cu acoperire, adaosurile
trebuie protejate in mod similar, pentru a asigura durabilitatea speciflcata, in afara de cazul in care
adaosurilor Ii se cere sa fie tntr-o clasa de frecare speclflcata,
Jocurile remanente in lmbinarile cu suruburi nepretensionate §i cu suruburi pretensionate inainte de

pretensionare, trebuie sa respecte prevederile de la 8.3 si, respectiv, 8.5.1.
80
SR EN 1090-2:2008
.....
0
~
~
N Daca nepotrivirea Tntre elementele montate nu poate fi corectata prin utilizarea adaosurilor,
...i elementele structurii trebuie modificate local, conform metodelor specificate Tn acest standard
european. Modificarile nu trebuie sa cornprornlta perforrnanta structurii Tn stadiul provizoriu sau
"
rJ)
..J
c(
z
permanent. Aceste lucrari pot fi executate pe santier. La structurile realizate cu elemente cu zabr ele
sudate ~i structuri spatiale, trebuie avut grija pentru a asigura ca acestea nu sunt supuse la forte
0 excesive fa'a de rigiditatea acestora, atunci cane sunt fortate sa se potriveasca.
;::
c(
zci:: Daca nu este interzis, pentru alinierea Irnbinarilor se poate utiliza brosarea. Gaurile pentru suruburi
w
1- utilizate pentru transmiterea tncarcarilor nu trebuie alungite peste valorile indicate la 8.9.
z
w In cazul nealinierii gaurilor pentru suruburi, trebuie verificata conformitatea metodei de corectare cu
..J
0 cerintele din articolul 12.
ci::
1-
z
0 Conformitatea gaurilor realiniate cu cerintele specificate la 8.1 pentru gaurile largi sau alungite poate fi
o
sz adrnisa numai daca s-a realizat o verificare a modului de transmitere a lncarcarii.
c(
::E Corectarea nealinierii prin alezare sau frezare este preferabila, dar daca utilizarea altor metode de
0 talere este inevitabila, conformitatea cu cerintele din articolul 6 pentru finisarea interioara a tuturor
ci::
(/)
ga urilor formate prin aceste alte metode trebuie verificata Tn mod specific.
,_
c(
"
w
>
:::>
c(
Tm bin a rile complete realizate pe santi er trebuie verificate conform 12.5.
w
ci::
:::> 10 Tratare suprafete
m
·nr:i 10.1 Generalitatl
IV
E
0
ci:: Acest articol specifics cerintele pentru a face suprafetele de otel cu irnpertectiuni, inclusiv suprafetele
e
ii sudate si uzinate, apte pentru aplicarea vopselelor si produselor conexe. Trebuie specificate cerintele
e
IV
pentru a tine seama de un sistem special de acoperire care se apllca.
....
~ Acest articol nu trateaza cerintele detaliate pentru sisteme de protectie anticorosiva, care
IV
"C
e sunt specificate In urmatoarele referinte care trebuie aplicate, dupa caz:
.5
(/)
4)
"C
a) suprafete care trebuie vopsite: seria EN ISO 12944 ~i anexa F;
.s
-iv
·c:; b) suprafete care trebuie a cope rite cu metal prin pulverizare terrnica: EN 14616, EN 15311,
0
II)
EN ISO 14713 ~i anexa F;
c(
c) suprafete care trebuie acoperite prin galvanizare: EN ISO 1461, EN ISO 14713 si anexa F.
Pentru considerente de rezistenta rnecanica ~i stabilitate, nu este necesara protectia anticorosiva

daca structura trebuie utilizata pe o durata de viata scurta sau Tntru-un mediu cu corosivitate
neglijabila (de exemplu, categoria C1, sau vopsire numai Tn scop estetic), sau daca structura a fost
dimensionata astfel tncat sa 'ina seama de coroziune.
NOTA 1 - Un an poate fi considerat o durata de via\a scurta,
Daca vopsirea este specificata din considerente estetice, se aptica tabelul 22 ~i anexa F.
Daca se specitlca sisteme de protectie atat la foe, cat ~i anticorosive, trebuie demonstrate
compatibilitatea lor.
NOT A 2 - Protec\ia la foe nu este considerata. in general. ca fiind o parte a protec\iei anticorosive.
81
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;;;;
0
~
N 10.2 Preqatirea suprafetelor de otel
.J
ci Aceste cerinte nu se aplica otelurllor inoxidabile. Daca sunt cerlnte pentru curatenia suprafetei
CJ) otelurilor inoxidabile, acestea trebuie specificate .
...J
<(
z
0 Toate suprafetele pe care trebuie aplicate vopsele ~i produse conexe, trebuie preqatite astfel incat sa
j::
<( indeplineasca criteriile din EN ISO 8501. Gradul de pregatire conform EN ISO 8501-3 trebuie
z0:: specificat.
....
~ Daca se speclfica durata de vlata estimata a protectiei anticorosive ~i categoria de corozivitate, gradul
w
...J de preqatire trebuie sa fie conform tabelului 22.
0
0::
...z.
0 Tabelul 22 - Gradul de preqatlre
o
Durata de vlata estlrnata a Grad de preqatire
<( Categorie de corozivitate b c
z<(
protectlel an°ticorosive a
:FE C1 I C2 P1
0 > 15 ani
0::
en peste C2 P2
~
Ci: C1 la C3 P1
w de la 5 ani pana la 15 ani
> peste C3 P2
::::>
<(
w
0:: C1 la C4 P1
::::> < 5 ani
co
nl C5-lm P2
·c:
nl
• b
E Durata de viata estirnata a protectlei anticorosive ~i categoria de corozivitate sun! prezentate In
0
0:: EN ISO 12944 ~i EN ISO 14713, dupa caz.
i:
c
'5 Gradul de preqatire P3 poate fi specificat pentru cazuri speciale.
e
nl
N
'E Suprafetele ~i muchiile taiate termic, precum ~i sudurile, trebuie sa fie suficient de netede ~i in rnasura
nl
-0 sa alba rugozitatea speciflcata, dupa preqatirea ulterioara a suprafetei (a se vedea anexa F).
i:
.n...l
en
QI
NOTA - Suprafe\ele taiate termic sunt uneori prea dure pentru materialul abraziv pentru a atinge rugozitatea
-0 corespunzatoare a suprafe\ei. Procedura de verificare specificata la 6.4.4 poate fi utlllzata pentru a stabili
nl
:;::; duritatea suprafetei ~i a determina daca este necesara polizarea.
nl
"i)
0
Ill
<( 10.3 Oteluri rezistente la coroziune atrnosferlca
Daca este necesar, trebuie specificate proceduri pentru a se asigura ca suprafata neacoperita a
otelurllor rezistente la coroziune atrnosferica este acceptabila vizual, dupa Irnbatranire, irnpreuna cu
proceduri pentru prevenirea contarninarii (de exemplu, cu ulei, grasimi, vopsea, beton sau asfalt).
NOTA - Ca un exemplu, poate fi necesar ca suprafe\ele expuse sa fie curatate prln sablare pentru a asigura o
lmbatranire unlforrna,
Trebuie specificata tratarea necesara pentru suprafetele otelurllor care nu rezista la coroziune
atrnosferica, daca acestea sunt in contact cu oteluri rezistente la coroziune atrnosferica neacoperite.
10.4 Pila galvanica
Contactul neintentlonat intre produse constituente din metale diferite, de exemplu, oteluri inoxidabile
cu aluminiu sau cu otel pentru constructii, trebuie evitat. Daca este sudat otel inoxidabil cu otel pentru
constructii, protectia anticoroslva a otelului pentru constructli trebuie continuata dincolo de sudura, pe
otelul inoxidabil, eel putin 20 mm. Ase vedea, de asemenea, 6.3, 6.9 ~i 7.7.3.
82
SR EN 1090-2:2008
...
0
N
;;,
0
~
N 10.5 Galvanizare
_j
c:i Daca Tnainte de galvanizare trebuie efectuata decapare, toate interstitiile sudurii trebuie etans ats
CJ) Tnainte de decapare pentru a preveni patrunderea acidului, Tn afara de cazul ca aceasta este Tn
...J
<( contradictle cu considerentele expuse Tn continua re, la 10.6.
z
0
j::
<( Daca elementele uzinate contin spatii Tnchise, trebuie prevazute gauri de aerisire §i drenare. Spatiul
zci::: Tnchis trebuie sa fie, Tn general, galvanizat la interior si, daca nu, trebuie specificat daca aceste spatii
w Tnchise trebuie etansate dupa galvanizare §i, daca da, cum se realizeaza.
1-
z
w
...J 1 0.6 Etansarea spatiilor
0
ci:::
1-
z Daca spatiile Tnchise trebuie etansate prin sudare sau daca trebuie sa se prevada un tratament de
0
o protectie interloara, trebuie specificat sistemul de tratare interioara.
<(
z
<(
:ii: Daca spatiile trebuie Tnchise complet prin sudare, trebuie specificat daca irnperfectlunile sudurilor,
0 permise de specificatia de sudare, necesita etansare prin aplicarea unui material pulverulent adecvat,
ci:::
en pentru a preveni patrunderea umezelii. Daca sudurile au ca scop numai etansarea, aceste suduri
<(
I- trebuie verificate vizual. Daca este ceruta, verificarea ulterioara trebuie specificata.
~
w
> NOTA - Se atrage atentia asupra faptului ca fisurile Tn suduri, care nu sunt detectabile prin verificare vizuala, pot
::::> permite patrunderea apei Tn spatiul etansat.
<(
w
ci:::
::::>
ca Daca sectiunile Tnchise trebuie galvanizate, ele nu trebuie etansate Tnainte de galvanizare. ln cazul
.!c:i suprafetelor suprapuse cu suduri continue, trebuie prevazute aerisiri adecvate, Tn afara de cazul Tn
(II care suprafata suprapunerii este atat de mica lncat riscul iesirf explozive a gazelor din interior, Tn
E0 timpul operatiei de galvanizare, este evaluat ca nesemnificativ.
ci:::
c:
:0 Daca peretele spatiilor Tnchise etansate este traversat de elemente de Tmbinare rnecanica, trebuie
~
(II specificata metoda utilizata pentru etansarea interfetei.
:e"'
(II
"C
c:
10. 7 Suprafete in contact cu beton
-(II
en
Q)
"C
Suprafetele destinate sa intre Tn contact cu beton, inclusiv partile de dedesubt ale placilor de baza,
.s trebuie acoperite cu tratamentul de protectie aplicat constructiei metalice, cu exceptia oricarei
Cii acoperiri de finisare estetica, pe eel putin primii 50 mm din lungimea lnqlobata, daca nu se specifica
'(j
0 altfel, sl suprafata rarnasa nu trebuie acoperita, daca nu se speciflca altfel. Daca sunt neacoperite,
Ill
<( aceste suprafete trebuie curatate prin sablare sau cu perie de sarrna pentru a Indeparta tunderul
neaderent §i curatate pentru a lndeparta praful, uleiul §i grasimea. lmediat Tnainte de betonare, orice
rugina neaderenta, praf §i alte materii neaderente trebuie lndepartate prin curatare,
10.8 Suprafete fara acces
Tnainte de asamblare, se recornanda sa se trateze zonele §i suprafetele care au acces dificil dupa
asamblare.
In lrnbinarile rezistente la alunecare, suprafetele Tn contact trebuie sa lndepllneasca cerintele

necesare pentru a dezvolta frecarea pentru tratarea suprafetei specificata (a se vedea 8.4). Celelalte
Irnbinari nu trebuie realizate cu vopsea Tn exces pe suprafetele Tn contact. Cel mult, suprafetele In
contact §i suprafetele de sub saibe trebuie tratate cu grund §i un substrat, daca nu se specifica altfel
(a se vedea F.4).
Daca nu se specifica altfel, Imbinarile cu suruburi, inclusiv zona perirnetrala din jurul unor asemenea
Imbinari, trebuie tratate cu sistemul complet de protectie anticoroslva specificat pentru restul
constructiei metalice.
83
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;:;:;
0
~
N 10.9 Reparatii dupa taiere §i sudare
~
IX Trebuie specificat daca, dupa taiere, este necesara o reparare sau un tratament de protectie
in
...J suplimentar pentru marginile taiate si suprafe\ele adiacente .
< t:
z
0 Daca produsele constituente deja acoperite trebuie sudate, trebuie specificate metodele si Tntinderea
j:::
<t: reparatlei necesare a acoperirii.
z
IX
w
I- Daca suprafete galvanizate au fost indepartate sau deteriorate prin sudare, suprafe\ele trebuie
~ curatate, preqattte :;;i tratate cu un grund bogat In zinc :;;i un sistem de vopsire care sa ofere un nivel
w
...J
0 de protectle anticorosiva similar celui al galvanizarii pentru aceeasi categorie de corozivitate (a se
IX vedea EN ISO 1461 pentru indicatii suplimentare).
1-
z
0
o
<t: 10.10 Curatare dupa montare
z<t:
:E 10.10.1 Cura[area elementelor subtlrl
0
IX
(/)
<t: Structura trebuie curatata zilnic de tijele niturilor oarbe, span de la gaurire etc., pentru a preveni
l-
a::
w
degradarea prin coroziune.
>
:::>
<t: 10.10.2 Curatarea elementelor din otel inoxidabil
w
IX
:::>
a:i Procedurile de curatare trebuie sa fie adecvate pentru marca produsului constituent, finisarea
I'll suprafetei, functia elementului :;;i riscul de coroziune. Trebuie specificate metoda, nivelul :;>i amploarea
·I'llc: curatarii.
E
0
IX
e Solutiile foarte acide, utilizate uneori pentru a curata zidaria :;;i \iglele, nu trebuie sa intre Tn contact cu
:s otelut pentru constructii, inclusiv otelul inoxidabil. Daca se produce o contaminare de acest tip, sotutille
e
I'll
acide trebuie spalate imediat cu cantitatl mari de apa curata.
N
~
I'll
"'C
e 11 Tolerante geometrice
.s
(/)
GI
"'C
.!l! 11.1 Tipuri de tolerante
~
·g
II)
Acest articol deflneste tipurile de abateri geometrice :;;i prezinta valori cantitative pentru doua tipuri de
<t: abateri admisibile:
a) cele aplicabile unui ansamblu de criterii care sunt esentiale pentru rezlstenta rnecanlca :;;i
stabilitatea structurii complete, denumite tolerante esen\iale;
b) cele cerute pentru a Tndeplini alte criterii, cum sunt forma sl aspectul, denumite tolerante
functionale.
Tolerantele esentiale :;;i tolerantele func\ionale sunt normative.
NOTA- Pentru elementele structurale din otel, prEN 1090-1 se refera la tolerante esentiale.
Abaterile admisibile prezentate nu includ deformatille elastice produse de greutatea proprie a

elementului.
in plus, pot fi specificate tolerante speciale, atat pentru abateri geometrice definite deja prin valori
cantitative, cat :;;i pentru alte tipuri de abateri geometrice. Daca se cer tolerante speciale, trebuie
furnizate urrnatoarele informatii, dupa caz:
84
SR EN 1090-2:2008
....
0
;:;:;
0
~
N
valorile modificate pentru tolerantele functionale definite mai lnainte;
...i
ci
u) parametri definiti ~i valorile permise pentru abaterile geometrice care trebuie verificate;
..J
<(
z daca aceste tolerante speciale se aplica tuturor elementelor relevante sau numai unor anumite
0
~ elemente care sunt specificate.
z0::
w in fiecare caz, cerintele se refera la verificarea finala de receptie. Daca elemente uzinate constituie
1-
z par\i ale structurii care se rnonteaza pe santier, tolerantele specificate pentru verificarea finala a
w structurii montate trebuie respectate In plus fata de cele referitoare la elementele uzinate.
..J
0
0::
1-
z 11.2 Tolerante esentiale
0 ' '
o
<(
z<(
11.2.1 Generalitatl
:::!!:
0
0::
Tolerantele esentiale trebuie sa fie conform 0.1. Valorile specificate sunt abateri admisibile. Daca
en abaterea efectiva depaseste valoarea adrnisibila, valoarea rnasurata trebuie tratata ca o
~ neconformitate, conform articolului 12.
~
w
> in unele cazuri exista posibilitatea ca abaterea necorectata a unei tolerante esentiale sa poata fi
:::>
<(
w [u stificata In conformitate cu calculul structural, daca abaterea excesiva este inclusa explicit lntr-un
0::
:::>
nou calcul. Daca nu, neconformitatea trebuie corectata,
co
.!i
c 11 .2.2 Tolerante la fabrlcatie
ra
E
0
0:: 11.2.2.1 Profile laminate
·=
't : I
era Produsele structurale laminate la cald, finisate la cald sau formate la rece trebuie sa fie conforme cu
N abaterile admisibile specificate In standardul de produs implicat. Aceste abateri admisibile continua sa
~ra se aplice elementelor fabricate din asemenea produse, In afara cazului cand sunt lnlocuite de alte
't:I
criterii mai severe, specificate la 0.1.
-
c
ra
en
Q)
't:I 11.2.2.2 Profile sudate
;
ra
ra
"(3
0
Elementele sudate realizate din placi trebuie sa fie conforme cu abaterile admisibile din tabelul 0.1.1
"'
<( si tabelele 0.1.3 pana la 0.1.6.
11 .2.2.3 Profile formate la rece
Elementele formate la rece prin presare trebuie sa fie Conforme cu abaterile admisibile din tabelul
0.1.2. Pentru elementele realizate din profile formate la rece prin roluire, a se vedea 11.2.2.1.
NOTA - Ca exemplu, toleran\ele pentru sec\iunea transversala a profilelor sudate fabricate din profile laminate
despicate trebuie sa fie conforme cu standardul de produs implicat, cu exceptia celor pentru Tnal\imea totala ~i
geometria inimii, care trebuie sa fie conforme cu tabelul D.1.1; ~i tolerantele pentru sec\iunea transversala din
EN 10162 se aplica profilelor formate la rece, iar tabelul D.1.2 se aplica profilelor formate prin pres are.
11.2.2.4 Placi rigidizate
Placile rigidizate trebuie sa fie conforme cu abaterile admisibile din tabelul 0.1.6.
11.2.2.5 Table profilate
Tablele profilate utilizate ca elemente structurale trebuie sa fie conforme cu abaterile admisibile
specificate In EN 508-1 ~i EN 508-3 ~i cu cele indicate In tabelul 0.1.7.
85
SR EN 1090-2:2008 r'
\
.....
0
;;:;
0
~
N 11.2.2.6 invelitori subtiri
_j
~ Structurile tip invelitori sub\iri trebuie sa fie conforme cu abaterile admisibile din tabelul D.1.9, in care
en alegerea clasei corespunzatoare trebuie sa se bazeze pe EN 1993-1-6.
..J
z<
0 11.2.3 Tolerante la montare
~
z
a:: 11.2.3.1 Sistem de reterlnta
w
I-
~
w Abaterile elementelor montate trebuie rnasurate fata de punctele lor de reper (a se vedea ISO 4463).
..J
0 Daca nu este stabilit un punct de reper, abaterile trebuie rnasurate fata de sistemul secundar .
a::
1-
z 11.2.3.2 $uruburi de fundatle §i alte suporturi
0
o
z<< Pozitia centrului unui grup de suruburi de fundatle sau alt suport nu trebuie sa se abata cu mai mult de
:ii: ± 6 mm de la pozitia sa specificata fata de sistemul secundar.
0
a::
en Trebuie aleasa o pozitie buna pentru a amplasa un grup de suruburi de fundatie ajustabile.
~
ii:
w 11.2.3.3 Baze de stalp
>
:::>
<
w Se recornanda sa se dimensioneze gaurile din placile de baza ~i alte placi utilizate pentru fixarea pe
a:: suporturi, pentru a lasa spatiile necesare astfel tncat abaterile admisibile pentru suporturi sa
:::>
ca corespunda cu cele pentru constructia rnetallca. Acest lucru poate necesita utilizarea saibelor mari
·nc:f intre piulitele suruburllor de ancorare ~i partea de sus a placii de baza.
ca
E
0 11.2.3.4 Stalpi
a::
e
ii Abaterile stalpilor rnontati trebuie sa fie conforme cu abaterile admisibile din tabelele D.1.10 pana la
eca D.1.11.
N
~
ca Pentru grupurile de stalpl alaturatl (altii decat cei din cadre portal sau care suporta o grinda de rulare)
"C
-e
ca
en
Q)
"C
care suporta lncarcarl verticale slrnilare, abaterile admisibile trebuie sa fie dupa cum urrneaza:
a) media aritrnetica a abaterii in plan pentru inclinare a sase stalpi alaturati leqati intre ei trebuie sa
ca
:;::; fie conform abaterilor admisibile din tabelele D.1.10 pana la D.1.11;
ca
·r;
0
lfj b) abate rile admisibile pentru inclinare a unui stalp din ace st grup, considerat individual, intre
< nivelurile planseelor adiacente, pot fi atunci extinse pana la~=± h/100.
11.2.3.5 Rezemare cu contact complet
Daca se specifica o rezemare cu contact complet, ajustarea intre suprafetele elementelor componente
montate trebuie sa fie, dupa aliniere, conform tabelului D.1.12.
Pentru imbinarile cu suruburi se pot utiliza fururi, daca intervalul fiber depaseste limitele specificate
dupa stranqerea inltlala, pentru a aduce intervalele libere in limitele abaterii admisibile, daca nu se
speciflca altfel in caietul de sarcini pentru executie. Fururile pot fi realizate din placi de otel moale. in
oricare punct nu trebuie sa se utilizeze mai mult de trei fururi. Daca este necesar, fururile pot fi
men\inute in pozitie fie prin suduri in colt sau prin suduri cap la cap cu patrundere partlala, extinsa pe
lungimea calelor, asa cum se indica in figura 7.
86
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;;:;
0
~
N
...i
ci f
I.Ii
..J
<(
z
0
j::
<(
z
0::
w
I-
~
w
..J
0
0::
1-
z Leqenda
0
o 1 sudura cap la cap cu patrundere partials sau sudura ln colt
~ 2 fururi
z
<(
::IE
0 Figura 7 - Optiune pentru fixarea fururilor utilizate pentru lmblnari cu suruburi la o rezemare
0::
(/) cu contact complet
s
02
w
>
:::>
11.3 Tolerante
'
functionale.
<(
w 11.3.1 Generalltatl
0::
:::>
al
IQ
Tolerantele functionale sub forrna de abateri admisibile geometrice, trebuie sa fie conforme cu una din
· c:
IQ
urrnatoarele doua optiuni:
E
0
0:: a) valorile tabulare descrise la 11.3.2, sau
c
:0
~IQ b) criteriile alternative definite la 11.3.3.
N
~IQ
,,c: Daca nu se specifica nici o optiune, se aplica valorile tabulare.
-IQ
(/)
,,cu 11.3.2 Valori tabulare

IQ
~IQ Valorile tabulare pentru tolerantele functionale sunt prezentate la D.2. In general, sunt indicate valori
"ij
0 pentru doua clase. Alegerea unei clase de toleranta poate fi aplicata elementelor individuale sau
"'
<( partilor selectate ale unei structuri montate.
NOTA - Un exemplu de aplicare a lui 0.2, poate consta in alegerea unei clase de toleranla 2 pentru o parte a
unei structuri pe care trebuie montata o Iatada vitrata pentru a reduce rnarimea spatiilcr libere ~i a reglajelor
necesare la interfata.
Daca se utillzeaza D.2 ~i daca nu se specifica alegerea clasei, se aplica clasa de toleranta 1.
Cand se utilizeaza tabelul D.2.19, lungimea ie~ita In atara a surubului de fundatie vertical (ln cea mai
corecta pozitie, daca este vorba de un surub ajustabil), trebuie sa respecte o toleranta la verticalitate
de 1 mm pe 20 mm. 0 cerinta identica se aplica unei serii de suruburi amplasate orizontal sau sub
alte unghiuri.
87
SR EN 1090-2:2008 (
I
....0
;:;;
0
~
N
.J 11.3.3 Criterii alternative
ci
CJ)
....I Daca se specifica, se pot aplica urrnatoarele criterii alternative:
c :i:
z a) pentru structuri sudate, se aplica urrnatcarele clase, conform EN ISO 13920:
0
~
c:i:
z 1) clasa C pentru lungimi :;;i unghiuri;
a:
w
I- 2) clasa G pentru rectitudine, planeitate :;;i paralelism;
~
w
....I
b) pentru elemente nesudate, aceleasi criterii ca pentru (a);
a:
1-
z c) in alte cazuri, pentru o dimensiune d, este perrnisa o abatere adrnisibila ± Ll egala cu valoarea
0
o cea mai mare dintre d/500 sau 5 mm.
c:i:
zc:i:
:E
0
a: 12 Verlficarl, Incercari §i remedieri
Cl)
~
~ 12.1 Generalltatl
w
>
::> Acest articol specifica cerintele pentru verlficarl :;;i lncercarl in raport cu cerintele cu privire la calitatea
c:i:
w incluse in docurnentatia referitoare la calitate (a se vedea 4.2.1) sau planul calitatll (a se vedea 4.2.2),
a:
::> dupa caz.
IXl
·rcO: Verificarile, lncercarile :;;i remedierile trebuie realizate asupra lucrarilor in cadrul specificatlei :;;i
"0'
E cerintelor cu privire la calitatea prevazute in prezentul standard european.
a:
e Toate verificarile :;;i lncercarile trebuie efectuate dupa un plan predeterminat, cu proceduri
:s documentate. Verlflcarile :;;i lncercarile specifice precum :;;i remedierile asociate trebuie documentate.
~
~
N"' 12.2 Produse ~i elemente constituente
e"'
't i
-"'
Cl)
QI
'ti
12.2.1 Produse constituente
Documentele livrate cu produsele constituente conform prevederilor articolului 5 trebuie verificate

"'
:.;;
"'
·c:;
0
pentru a se asigura ca lnforrnatiile despre produsele livrate corespund celor comandate.
II)
c:i: NOT A 1 - Aceste documente includ certificate de verificare, rapoarte de incercare, declaratll de conformitate,
dupa caz, pentru placi, profile, profile tubulare, materiale consumabile pentru sudare, elemente pentru imbinare,
bolturl etc.
NOTA 2 - Aceasta verificare a docurnentatiei este destinata, in general, pentru a preveni necesitatea de a incerca
produsele.
Verificarea suprafetel produsului pentru defecte aparute in timpul preqatirii suprafetei trebuie inclusa
in planurile de verificare :;;i incercare.
Daca defectele de suprafata ale produselor din otel aparute in timpul preqatirii suprafetei sunt reparate
prin utilizarea unor metode conforme acestui standard european, produsul reparat poate fi utilizat, cu
conditia ca el sa fie conform in ceea ce priveste caracteristicile nominale specificate pentru produsul
original.
Daca nu se specifics altfel, pentru lncercari specifice ale produsului nu se forrnuleaza nici o cerinta.
88
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
;:;;
0
~
N
12.2.2 Elemente
.J
ci Documentele livrate cu elementele trebuie verificate pentru a se asigura ca informatiile despre
u; elementele livrate corespund celor comandate .
..J
<(
z NOTA - Aceasta se apllca tuturor produselor livrate §i executate partial, receptionate in atelierele executantului in
0
j:: vederea unei prelucrari ulterioare (de exemplu, profile sudate I pentru incorporare in grinzi) precum §i produselor
<(
z recepjionate pe santier pentru montare de catre executant daca acestea nu au fost executate de acesta din urma.
c:::
w
1-
z 12 .2.3 Prod use neconforme
w
..J
0 Daca docurnentatia livrata nu include o declaratie a furnizorului care prevede ca produsele sunt
c:::
1- conforme cu speciflcatllle, aceste produse trebuie considerate ca produse neconforme pana cand se
z poate demonstra ca ele indeplinesc cerintele planului de verificare ~i incercare.
0
o
<(
z Daca produsele sunt declarate lntai ca neconforme ~i apoi se dovedeste, prin incercare sau incercare
<( din nou, ca sunt conforme, incercarea trebuie lnreqistrata.
::::!!:
0
c:::
(/) 12.3 Fabricatie: dimensiuni geometrice ale elementelor fabricate
<(
I-
~ Planul de verificare trebuie sa ia in considerare cerintele ~i verificarile necesare ale produselor
w
> constituente din otel prepatite precum ~i ale elementelor fabricate.
:::>
<(
w Masurarile dimensiunilor elementelor trebuie efectuate intotdeauna. Metodele ~i instrumentele utilizate
c::: trebuie selectate, dupa caz, din cele enumerate in ISO 7976-1 sl ISO 7976-2. Exactitatea trebuie
:::>
CXl stabilita conform partilor aplicabile ale ISO 17123.
.!§
c Locul ~i frecventa rnasurarilor trebuie specificate in planul de verificare.
ca
E
0 Criteriile de acceptare trebuie sa fie conform 11.2. Abaterile trebuie rnasurate avand in vedere orice
c:::
contra sageata sau deformare specificata.
,,
.5
eca Daca la verificarea de receptie rezulta identificarea de neconformitati, actiunea pentru acele
necontorrnltati trebuie sa fie dupa cum urrneaza:
,,.~
,,e...ca a) in rnasura posibilului, neconformitatea trebuie corectata
standard european, apoi supusa unei noi verificari:
utilizand metode conforme acestui
.!!!
(/)
,,
Cl) b) daca nu este realizabila corectarea, pot fi efectuate rnodiflcari ale structurii de otel pentru a
compensa neconformitatea, cu conditia ca acestea sa fie conform procedurii pentru tratarea
ca
:;::;
ca necontorrnitatilor.
'(3
0
(J)
<(
Trebuie evaluate deteriorarea care rezulta din deforrnari locale ale suprafetei profilelor tubulare. Poate
fi utilizata metoda prezentata in figura 8.
l
Dimensiunea caracteristica a secuunf transversale a profilului este d

Latura dreapta a lungimii L 2. 2d Spatiul liber ~ ~ cea mai mare valoare dintre d/100 sau 2 mm
Figura 8 - Metoda de evaluare pentru profilul suprafetel §i abaterea adrnlslblla pentru

deformarea elementului
89
SR EN 1090-2:2008
....0 r
;;;
0
~
N Daca spatiul liber este mai mare decat abaterea adrnisibila, reparatiile pot fi executate prin acoperirea
.J locala cu placi sudate pe contur, cu aceeasi grosime ca produsul constituent original, daca nu se
0:: specifica altfel.
u)
....I
<t NOTA- Astfel de reparatii nu sunt neobisnuite, deoarece cele mai multe profile tubulare au pereti relativ subtlri.
z
0
j::
<t Se recornanda utilizarea acestei proceduri de preferinta unei proceduri de aducere la forrna la cald,
z
et:: conform 6.5.
w
I-
~ Daca se utitlzeaza asamblarea de proba conform 6.10, cerintele cu privire la verificarea trebuie incluse
w
....I in planul de verificare.
0
et::
1-
z 12.4 Sudare
0
o
-c
z<t 12.4.1 Verificare inainte §i in timpul sudarii
:::e
0 Verificarea inainte §i in timpul sudaril trebuie inclusa in planul de verificare conform cerintelor
et::
II) prezentate Tn partea relevanta a EN ISO 3834.
<t
l-
et: Metodele de control nedistructiv (CND) trebuie selectate conform EN 12062 de catre personal calificat
w
> conform nivelului 3 definit in EN 473. Tn general, incercarea cu ultrasunete, sau incercarea prin
::>
<t radiografiere se aplica sudurilor cap la cap §i Tncercarea cu lichide penetrante sau verificarea cu
w
et:: pulberi magnetice se apllca sudurilor in colt.
::>
ai
CND cu exceptia exarninaril vizuale, trebuie efectuate de personal calificat conform nivelului 2, definit
·~c:
(II
Tn EN 473.
E
0 Daca planul de verificare cere o verificare a asezarii, inainte de sudare, a profilelor tubulare preqatite
et::
c: pentru sudarea zabrelelor, trebuie data o atentie specials urrnatoarelor zone:
:0
~ pentru profile rotunde: partea de sus, partea de jos §i la cele doua flancuri;
(II
~""
(II
pentru profile patrate sau dreptunghiulare: cele patru coltun.
"C
c:
(II
12.4.2 Verificare dupa sudare
ii)
Q)
"C 12.4.2.1 Timpl
.s"lij
'g CND suplimentare la o sudura nu trebuie efectuate, in general, inainte de a trece un timp minim, dupa
Cl)
<t sudare, prezentat in tabelul 23.
Tabelul 23 - Tlmpi de asteptare minimi
Dimensiune Timp de asteptare

Energie de sudare Q
sudura (ore) c
(kJ/mm) b
(mm)" 5235 pana la 5420 5460 sl peste
Numai timpul de
a sau s s 6 Toate 24
racire
S3 8 24
6 <a sau s s 12
>3 16 40
S3 16 40
a sau s > 12
>3 40 48
a Dimensiunea se aplica gros1mii nominale, a, a sudurii Tn colt sau grosimii nominale a
materialului, s, a sudurii cu patrundere complete. Pentru suduri cap la cap cu patrundere partlala
considerate separat, criteriul determinant este lnal~imea norninala a sudurii. a, dar pentru perechi
de suduri cap la cap cu patrundere partlala sudate simultan, este vorba de suma grosimilor
sudurii. a.
b Energia de sudare, Q, trebuie calculate conform articolului 19 din EN 1011-1 :1998.
c Timpul intre terminarea sudaril ~i inceperea CND trebuie men\ionat in raportul CND . In cazul
"numai timoul de racire" CND nu incepe decat atunci cand sudura este racita suficient.
90
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;:;;
0
~
N Pentru suduri care necesita preincalzire, aceste perioade pot fi reduse daca ansamblul sudat este
...i post-incalzit o anurnita perioada dupa sudare, conform anexei C din EN 1011-2:2001 .
0::
(/)
...I
Daca o sudura devine inaccesibila din cauza lucrarilor ulterioare, ea trebuie verificata Tnainte de
<( realizarea acestor lucrari.
z
0
j:::
<( Orice sudura situata Tntr-o zona unde a fost reparata o deformare inacceptabila, trebuie verificata din
zIr nou.
w
1-
z 12.4.2.2 Domeniu de verificare
w
...I
0
Ir
1-
Toate sudurile trebuie verificate vizual, pe toata lungimea lor. Daca sunt detectate defecte ale
z suprafetei, trebuie efectuata Tncercarea sudurii supusa verificarli, cu lichide penetrante sau pulberi
0
o magnetice.
<(
z Daca nu se specifica altfel, pentru suduri EXC1 nu se cere CND supllrnentara. Pentru suduri EXC2,
<( EXC3 ~i EXC 4, extinderea CND supllrnentara este cum se specifica mai jos.
:::E
0
Ir
(/) Domeniul CND acopera atat verificarea suprafetei, cat ~i a defectelor interne, dupa caz.
<(
1-
ir Pentru primele cinci trnbinari efectuate cu aceeasi WPS noua, trebuie Tndeplinite urrnatoarele cerinte:
w
>
::::>
<( a) se cere nivelul de calitate B pentru a demonstra WPS Tn conditllle de productie:
w
Ir
::::> b) procentul de verificat trebuie sa fie dublu fa\a de valorile din tabelul 24 (maximum 100 % );
co
.!c:i
IQ c) lungimea minima de verificat este 900 mm.
E
0
Ir
Daca verificarea conduce la rezultate neconforme, trebuie efectuata o investigare pentru a gasi cauza
·=
"O ~i o nou set de cinci lrnbinari, trebuie verificat. Se recomanda sa se urmeze ghidul din anexa C a
... )
EN 12062: 1997.
..,
IQ
:.0..
IQ NOTA 1 - Scopul verificarii descrisa mai sus este de a stabili ca o WPS permite obtinerea unei calitati
"O
c: cor espunzatoars, daca este irnplernentata In prcductie. Pentru elaborarea ~i utilizarea unei WPS, a se vedea
-IQ
(/)
Q)
"O
organigrama din anexa L.
.s Dupa ce s-a stabilit ca sudarea In productie, conform unei WPS, indeplineste cerintele cu privire la
iii
·c:; calitate, domeniul cerut pentru CND suplimentare trebuie sa fie conform tabelului 24, cu urrnatoarele
0
(/)
lrnbinari sudate conform aceleiasl WPS tratate ca un singur lot verificat continuu. Procentele se apllca
<(
domeniului CND suplimentare, tratate drept cantitatea cumulate Tn cadrul fiecarui lot de verificare.
lmbinarlte pentru verificare conform tabelului 24 trebuie selectate pe baza anexei C din
EN 12062:1997, cu lungime totals minima pentru un lot de control, x, de 900 mm, asiqurand ca
esantionarea acopera, cat mai larg posibil, urrnatoarele variabile: tipul lmbinarii, marca produsului
constituent, echipamentul de sudare ~i sudori. Caietul de sarcini pentru executie poate identifica
Imblnari specifice, pentru verificare, precum ~i domeniul ~i metoda de Tncercare.
Daca la verificare, pe lungimea de verificare, se gasesc defecte de sudura mai mari decat cerintele
specificate In criteriile de acceptare, verificarea trebuie efectuata pe doua lungimi de verificare, cate
una de fiecare parte a lungimii careprezinta defecte. Daca verificarea uneia sau celeilalte parti
conduce la rezultate neconforme, trebuie efectuata o investigare pentru a determina cauza.
NOTA 2 - Scopul verlficarii indicate in tabelul 24 este de a stabili ca prcductia curenta reaflzeaza suduri conforme.
91
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;;:;
0
~
N Tabelul 24 - Domeniul CND suplimentare
...i
a: Suduri in atelier §i pe
(/) san tier
....I Tip de sudura
<(
z EXC2 EXC3 EXC4
0
~
z
a:: Suduri transversale cap la cap :;;i suduri cu patrundere partiala in imbinarl
w
.... cap la cap, supuse eforturilor de tractiune:
~
w
....I U<: 0,5
0 10% 20 % 100 %
a::
.z... U< 0,5
0 0% 10 % 50%
o
<( Suduri transversale cap la cap :;>i suduri cu piitrundere partiala:
z
<(
:E in lrnbinar! in cruce 10 % 20 % 100 %
0
a::
(/)
in lrnbinari in T 5% 10% 50 %
.<..(.
1i2 Suduri transversale in colt intinse sau forfecate:
w
>
::::>
<(
w cu a> 12 mm sau t > 20 mm 5% 10% 20%
a::
::::>
m cu a s 12 mm :;;it!> 20 mm 0% 5% 10 %
Suduri longitudinale :;;i suduri pentru rigidizari 0% 5% 10 %
NOTA 1 - Sudurile longitudinale sun! cele realizate paralel cu axa elementului. Toate celelalte sun! considerate ca suduri
transversale.
=
NOTA 2 - U gradul de utilizare a sudurilor pentru acnuni cvasi-statice. U = Ect!R,,, unde Ect este eel mai mare efect al
actiunii sudurii 9i Rd este rezistenta sudurii la starea limita ultima.
NOTA 3 - Termenii a 9i t se retera la grosimea nominala 9i, respectiv, la eel mai gros material care se Irnbina.
12.4.2.3 Verificare vlzuala a sudurilor
Verificarea vizuala trebuie efectuata dupa terminarea sudarii, pe o zona data ~i Tnainte de orice alt
CND.
Verificarea vizuala trebuie sa cuprinda:
a) Verificarea existentei ~i amplasarii tuturor sudurilor;
b) verificarea sudurilor conform EN 970;
c) detectarea amorsarilor in afara rostului ~i suprafetelor cu pulverizarea sudurii.
Verificarea formei ~i suprafetei sudurilor imbinarilor zabrelelor sudate alcatuite din profile tubulare
trebuie efectuata In special in urrnatoarele zone:
a) pentru profile rotunde: partea de sus, partea de jos ~i cele doua flancuri;
b) pentru profile patrate sau dreptunghiulare: cele patru colturi.
92
SR EN 1090-2:2008
.....
....
0
N
P>
0
~
N 12.4.2.4 Metode suplimentare ale CND
_j
ci Urrnatoarele metode de CND trebuie utilizate, conform principiilor generale prevazute Tn EN 12062 :;;i
u)
...J
cerintelor din standardul specific fiecarei metode:
z<
0 a) examinare cu lichide penetrante (PT) conform EN 571-1;
j::
<
za:: b) examinare cu pulberi magnetice (MT) conform EN 1290;
w
1-
z c) examinare cu ultrasunete (UT) conform EN 1714, EN 1713;
w
...J
d) examinare radiografica (RT) conform EN 1435.
a::
1-
z Domeniul de aplicare a metodelor CND este specificat Tn standardele aplicabile ale acestora.
0
o
sz
< 12 .4.2.5 Remediere suduri
::!:
a:: Pentru EXC2, EXC3 :;;i EXC4, reparatiile prin sudare trebuie efectuate conform procedurilor de sudare
U)
< calificate.
l-
a::w Sudurile remediate trebuie verificate :;;i trebuie sa Tndeplineasca conditiile pentru sudurile inltlale.
>
:::>
<
w
a:: 12.4.3 Verificarea §i incercarea conectorilor sudatl pentru forta taletoare la structuri
:::> compozite din otel §i beton
Ill
.!!!
c Verificarea :;;i Tncercarea conectorilor sudatl pentru forta taietoare la structuri compozite din otel si
Ill
E beton trebuie efectuate conform EN ISO 14555.
0
a:: Verificarea include lungimea conectorilor dupa sudare.
c
"O
l!! Conectorii neconformi trebuie lnlocuiti. Se recornanda sa se sudeze conectorii de Tnlocuire intr-o
Ill
N pozitie noua, alaturata.
'E
Ill
Functionarea corespunzatoare a echipamentului de sudare utilizat pe santier trebuie veriflcata din nou
-
"O
c
Ill dupa ce el a fost mutat :;;i la inceputul fiecarui schimb sau altei perioade de lucrari, prin tncercari pe
U)
Q) conectori sudati cu echipamentul, conform EN ISO 14555.
"O
Ill
:;;
Ill
·c:; 12.4.4 Verificari ale sudarll ln productie
0
I/)
< Pentru EXC3 :;;i EXC4, daca se specifica, trebuie efectuate verificari in productie dupa cum urmeaza:
a) calificarea fiecarei proceduri de sudare utilizata pentru a suda rnarci de otel superioare lui S460,
trebuie verificata Tn produc\ie. Verificarea cuprinde: examinare vizuala, examinare cu lichide
penetrante sau cu pulberi magnetice, examinare cu ultrasunete sau radiografica (pentru suduri
cap la cap), verificarea duritattl :;;i examinare macroscopica. Verificarlle :;;i rezultatele trebuie sa fie
conform standardelor aplicabile pentru verificarea procedurii de sudare;
b) daca se utllizeaza un procedeu de sudare cu penetrare adanca, pentru suduri Tn colt, trebuie
verificata penetrarea sudurilor. Rezultatul penetrarii efective trebuie consemnat;
c) pentru placl ortotrope din otel pentru tablier de pod:
1) Imblnarile rigidizarii cu tablierul, sudate prin procedee complet mecanizate, trebuie verificate
cu o verificare Tn productie la fiecare 120 m lungime de pod, cu eel putin o incercare Tn
productie pentru un pod :;;i inspectate printr-o examinare rnacroscopica. Sectiunile pentru
examinare rnacroscopica trebuie preqatite pentru Tnceputul sau sfarsltu! sudurii :;;i la mijlocul
acesteia;
2) Tmbinarea cu eclise Tntre rigidizari trebuie verificata cu o Tncercare Tn productie.
93
-e-
SR EN 1090-2:2008 f
-e-
0
;;,
...,.
N 12.5 Irnblnar! mecanice
.....i
c:i 12.5.1 Verificarea lrnblnarllor cu suruburi nepretensionate
CJ)
_J
<
z Toate Irnbinarile cu elemente de imbinare rnecanlca nepretensionate trebuie examinate vizual dupa
0 ce acestea au fost lnsurubate, structura fiind aliniata local.
j::
<
z
0::: lmbinarile identificate in timpul veriflcarf ca nu au toate suruburile, trebuie verificate in ceea ce
w prlveste asezarea, dupa montarea suruburilor lipsa.
I-
~
w
_J Categoriile de acceptare :;;i actiunlle de corectare a neconforrnitatllor trebuie sa fie conform 8.3 :;;i
0
0::: 9.6.5.3.
1-
z
0
o Daca neconformitatea se datoreaza diferentelor de grosime a placilor, care depasesc criteriile
sz specificate la 8.1, imbinarea trebuie refacuta. I~ alte cazuri, neconforrnitatile pot fi corectate, daca este
< posibil, prin ajustarea alinierii locale a elementului.
::!:
0 lmblnarile corectate trebuie verificate din nou dupa refacere.
0:::
II)
<
I- Daca se cere un sistem de izolare la contactul intre otel inoxidabil :;;i alte metale, cerintele pentru
ii verificarea lnstalarii sale trebuie sa fie, de asemenea, specificate.
w
>
:::>
<
w
12.5.2 Verificarea §i incercarea lmbinarilor cu suruburl pretensionate
0:::
:::>
Ill 12.5.2.1 Verificarea suprafetelor de frecare
E
'°
·cC13:
Daca lrnbinarile includ suprafete de frecare, suprafetele trebuie examinate vizual, imediat inainte de
0
0:::
asamblare. Criteriile de acceptare trebuie sa fie conform 8.4. Neconforrnitatile trebuie corectate
c conform 8.4.
:0
E Daca se utilizeaza suruburi pretensionate pentru lrnbinar! din otet inoxidabil, cerintele pentru verificare
~ :;;i incercare trebuie specificate.
~
C13
"O
e 12.5.2.2 Verificare inainte de stranqere
- C13
II)
~ Toate irnblnarlle cu elemente de imbinare rnecanica pretensionate trebuie verificate vizual dupa ce au
;
C13 fost stranse initlal, cu structura allnlata local :;;i inainte de inceperea pretensionarii. Criteriile de
·cC:1;3 acceptare trebuie sa fie conform 8.5.1.
0
<VI Daca neconformitatea se datoreaza diferentelor de grosime a placilor care depasesc criteriile
specificate la 8.1, imbinarea trebuie refacuta. Alte neconforrnltaf pot fi corectate, daca este posibil,
prin ajustarea alinierii locale a elementului defect.
Daca sunt montate saibe tesite, acestea trebuie examinate vizual pentru a se asigura ca ansamblul
este conform cu 8.2.4 :;;i anexa J.
Irnblnartle corectate trebuie verificate din nou, dupa refacere.
Pentru EXC2, EXC3 :;;i EXC4, procedura de stranqere trebuie veriflcata. Daca stranqerea este
efectuata prin metoda cu torsiune sau combinata, certificatele de etalonare a cheilor dinamometrice
trebuie verificate in ceea ce priveste exactitatea conform 8.5.1.
12.5.2.3 Verificarea in timpul stranqerll §i dupa aceea
In plus fata de urrnatoarele cerinte generale pentru verificare, care se aplica tuturor metodelor de
stranqere cu exceptia metodei HRC, la 12.5.2.4 pana la 12.5.2.7 sunt prevazute cerinte speciale.
94
SR EN 1090-2:2008
....0
N
;;:;
e'<:t Pentru EXC2, EXC3 ~i EXC4, verificarea In timpul stranqerii ~i dupa aceea trebuie efectuata dupa
N
_j cum urrneaza:
ci.
CJ) a) verificarea elementelor de Irnbinare montate sl/sau metodelor de montare trebuie efectuata In
..J
<
z
functie de metoda de stranqere utilizata. Zonele selectate trebuie alese aleatoriu, astfel lncat sa
0 se asigure ca esantionarea acopera urrnatoarele variabile, dupa caz - tip de lmbinare; grup de
j:: suruburi, lotul de elemente de lmbinare, tip ~i marime: echipament utilizat ~i operatori;
z<
et:
w b) In scopul venflcar!i, un grup de suruburi este definit ca asarnblarlle cu surub de aceeasi origine, In
I-
~ Imbinari similare cu asarnblari cu surub de aceea~i rnarirne ~i clasa. Un grup mare de suruburi
w poate fi subdivizat, pentru verificare, Intr-un nurnar de subgrupe;
..J
0
et:
1- c) nurnarul de asarnblari cu surub verificate global lntr-o structure, trebuie sa fie dupa cum urrneaza:
z
0
o EXC2: 5 % pentru etapa a doua, pentru metoda cu torsiune sau combinata ~i pentru metoda
sz DTI;
~
<
0 EXC3 ~i EXC4:
et:
CJ)
<
l-
i. 5 % pentru prima eta pa ~i 10% pentru a doua eta pa, pentru metoda cornblnata:
et:
w ii. 10 % pentru a doua eta pa pentru metoda cu torsiune ~i pentru metoda DTI;
>
::::>
<
w d) Daca nu se specifica altfel, verificarea trebuie efectuata utilizand un plan de esantionare
et:
::::> secvential, conform anexei M, pentru un nurnar suficient de ansambluri de surub pana cand
CD
conditiile, fie de acceptare, fie de respingere (sau toate asarnblarile au fost incercate), pentru tipul
.~
c: secvential aplicabil, sunt lndeplinite, pentru criteriile aplicabile. Tipurile secventiale trebuie sa fie
nl
E urrnatoarele:
0
et:
c: EXC2 ~i EXC3: tip secvential A;
"O
...
nl
)
.!:! EXC4: tip secvential B;

".O
..
nl
"O
c: e) etapa de prestranqere trebuie verificata prin examinarea vizuala a lmbinatilor pentru a se asigura
-nl
CJ)
Q)
"O
ca ele sunt stranse complet;
nl
:;:; f) pentru verificarea stranqerii finale, trebuie utilizat acelasi ansamblu de surub pentru a verifica atat
nl
·c:; stranqerea lncornpleta, cat sl, daca se speciflca, stranqerea prea puternica:
0
<"' g) pentru verificarea prestranqeril trebuie verificat numai criteriul stranqerli incomplete;
h) criteriile care definesc o neconformitate si cerintele cu privire la actiuni corective sunt specificate
mai jos, pentru fiecare rnetoda de strange re;
i) daca verificarea conduce la o respingere, toate ansamblurile de surub din subgrupa de suruburl
trebuie verificate ~i trebuie aplicate actiuni corective. Daca rezultatul veriflcarii, cand se utilizeaza
tipul secvential A, este negativ, verifica'rea trebuie extinsa la tipul secvential B;
j) dupa completare este necesara o noua verificare.
Daca elementele de prindere nu sunt montate conform metodei definite, scoaterea ~i montarea din
nou a lntregului grup de suruburi trebuie efectuata cu martori.
95
SR EN 1090-2:2008
....0
;:;,
0
~
N
.J 12.5.2.4 Metoda cu torsiune

ci
v.i Verificarea unui ansamblu de surub trebuie efectuata, conform tabelului 25, prin aplicarea unei rasuciri
....I
z< pe piulita (sau pe capul surubului, daca se specifica), utilizand o cheie cu torsiune, etalonata. Scopul
este de a verifica faptul ca valoarea rasucirii necesare pentru a initia rotirea este egala eel putin cu
0
j::
1, 1 ori valoarea torsiunii M,,; (de exemplu, M,,2 sau M,, test)· Trebuie avuta grija ca rotirea sa fie strict
<
z minima. Se aplica urrnatoarele conditli:
a::
w
1-
z a) cheia cu torsiune utilizata pentru verificare trebuie sa fie etalonata corect §i sa alba o exactitate de
w ±4 %;
....I
0
a::
1-
z b) verificarea trebuie efectuata intre 12 h §i 72 h dupa terminarea stranqerii finale a subgrupei de
0
o suruburi impltcata:
z<
<
::1.: NOT A 1 - Daca ansamblurile de surub care lrebuie verificate sun! din loturi diferite, cu valori diferite de
0 verificare a rasucirll. trebuie stabilite amplasamentele fiecarui lot.
a::
en
<
l-
NOTA 2 - Daca suprafetele in contact au acoperire de protectie, in special daca sun! vopsite, scaderea
o::
w pretensionarli poate fi astfel tncat sa fie imposibil de a indeplini criteriile specificate. in aceste
> circurnstante pot fi necesare proceduri speciale de verificare ca, de exemplu, supravegherea continua a
::::.
<
w
stranqerll.
a::
::::.
IX) c) daca rezultatul este o respingere, trebuie verificata exactitatea cheii cu torsiune utilizata pentru
l1i stranqere.
·«tic:
E
0
a:: Tabelul 25 - Verificarea stranqerll prin metoda cu torsiune
c:
"O Ctasa de executie La inceputul stranqerii Dupa stranqere
e
«ti EXC2 - identificarea arnplasarli loturilor de Verificarea etapei a doua de
N
ansambluri de surub stranqere
'E«ti EXC3 !?i EXC4 - identificarea arnplasaril loturilor de Verificarea etapei a doua de
"O
c:
-
en
«ti
Q)
"O
-
ansambluri de surub,
verificarea
suruburilor
procedurii de stranqere
pentru fiecare grup
a
de
stranqsre
«ti
::; suruburl.
«ti
"(:) NOTA · Pentru defini\ia lotului de ansamblu de surub, a se vedea EN 14399-1.
0
<I)
<
Un ansamblu de surub pentru care piulita se Invarte cu mai mult de 15° prin aplicarea torsiunii de
control, este considerat ca fiind strans insuficient (< 100 %) §i trebuie strans din nou pana la 100 % din
torsiunea ceruta.
12.5.2.5 Metoda cornbinata
Pentru EXC3 §i EXC4 prima etapa trebuie veriflcata inainte de marcare, utilizand aceleasi condi\ii de
rasucire ca cele utilizate pentru a atinge conditia de 75 %. Un surub care se invarte cu rnai mult de
15° la aplicarea torsiunii de control este considerat defect §i trebuie sa fie strans din nou.
Daca Irnbinarile nu sunt stranse complet conform 8.3 §i 8.5.1, trebuie veriflcata etalonarea cheilor cu
torsiune fa\a de Incarcarlle aplicate, prin Incercari suplimentare, pentru a obtine incarcarea initiala de
pretensionare corecta. Daca este necesar, prima etapa trebuie repetata cu valorile torsiunii corectate.
Daca este Inca desfacut, grosimea §i ieslrea din plan a lmbinarf asamblate trebuie verlficata §i
ajustata,
inainte de a incepe etapa a doua, trebuie examinate vizual rnarcarile de pe toate plulitele fa\a de
filetele suruburilor. Orice marcare lipsa trebuie corectata.
96
96
SR EN 1090-2:2008
....0
.,...
0
N
r:;
0
~ Dupa etapa a doua, marcarile trebuie verificate ta\a de urrnatoarele cerinte:
N
a....::i a) daca unghiul de rotire este mai mic cu mai mull de 15° ta\a de valoarea specificata, aces! unghi
en trebuie corectat;
....I
c{
z b) daca unghiul de rotire este mai mare cu mai mult de 30° fata de valoarea specificata, sau daca
0
i=
c{
surubul sau piulita s-au rupt, ansamblul surub trebuie inlocuit cu unul nou.
z
a:::
w 12 .5.2.6 Metoda HRC
I-
~
w
....I Verificarea trebuie efectuata pe 100 % din ansamblurile de surub, prin examinare vizuala .
0
a::: Ansamblurile de surub stranse complet sunt identificate ca fiind cele cu capatul crestat forfecat.
1-
z Ansamblul de surub cu capatul crestat rarnas este considerat ca fiind strans insuficient.
0
o
sz Daca stranqerea ansamblurilor de surub HRC se realizeaza cu metoda cu torsiune conform 8.5.3, sau
c{ prin metoda DTI conform 8.5.6, aceste suruburi trebuie verificate, dupa caz, conform 12.5.2.4 sau
::iE 12.5.2.7.
0
a:::
Cl)
c{
12.5.2.7 Metoda cu indicator direct de efort
I-
ii: Dtrpa etapa de prestranqere, Imbinarile trebuie verificate pentru a se asigura ca ele sunt corect
w stranse, conform 8.3. Alinierea locala a Irnbinarilor neconforme trebuie corectata inainte de inceperea
>
:::> stranqerll finale.
c{
w
a::: Dupa stranqerea finala, ansamblurile selectate pentru verificare conform 12.5.2.3 trebuie verificate
:::>
!XI pentru a stabili ca ajustarea indicatorului final este conform cerintelor din anexa J. Examinarea vizuala
-~c trebuie sa includa o verificare pentru a identifica orice indicator care prezinta o compresiune totala a
nl indicatorului. Intr-un grup de suruburi dintr-o imbinare, nu mai mult de 10 % din indicatori trebuie Sa
E
0 prezinte compresiunea totala a indicatorului.
a:::
.!: Daca elementele de imbinare nu au fost montate conform anexei J, sau daca ajustarea indicatorului
"C
e
nl
final nu este intre limitele specificate, scoaterea §i inlocuirea ansamblurilor neconforme trebuie sa fie
supervizata §i intregul grup de suruburi trebuie inspectat. Daca indicatorul direct de efort nu a fost
.!::!
"C
...
nl
strans la limita specificata, ansamblul poate fi strans ulterior pana la atingerea acestei limite.
"C
c
-
nl
Cl)
4)
"C
12.5.3 Verificarea, incercarea §i repararea niturilor aplicate la cald
nl 12.5.3.1 Verificare
:::
nl
·0u
U)
Nurnarul de nituri verificate global, Intr-o structure, trebuie sa fie de eel putin 5 %, cu un nurnar de
c{
minimum 5.
Capetele niturilor batute trebuie examinate vizual §i trebuie sa Indeplineasca criteriile de acceptare de
la 8.7.
Verificarea contactului corespunzator trebuie efectuata cu ciocan de 0,5 kg care sa sune prin batala
usoara a capului nitului. Verificarea se efectueaza prin utilizarea unui plan de esantionare secvential,
conform anexei M, pe un nurnar suficient de nituri pana cand conditiile, fie de acceptare, fie de
respingere, pentru tipul secvential aplicabil, sunt indeplinite pentru criteriile aplicabile. Tipurile
secven\iale sunt urrnatoarele:
EXC2 §i EXC3: tip secven\ial A;
EXC4: tip secvential B.
Cand verificarea conduce la o respingere, toate niturile trebuie verificate §i trebuie intreprinse actiuni
corective.
97
97
SR EN 1090-2:2008 (
....0
;:;:;
0
;;j:
N 12.5.3.2 Reparare
.J
a:
v)
Daca este necesara inlocuirea unui nit defect, ea trebuie efectuata inainte ca structura sa fie pusa sub
incarcare. Scoaterea trebuie efectuata cu dalta sau prin taiere .
...J
<(
z
0 Dupa scoaterea unui nit, trebuie verificate atent fe,ele gaurii pentru nit. In cazul fisurilor, craterelor sau
j::
<( deforrnarii gaurii, gaura trebuie alezata. Daca este necesar, nitul inlocuitor trebuie sa alba un diametru
za: mai mare decat eel inlocuit.
....
~
w 12.5.4 Verificarea imblnarll elementelor §i tablelor formate la rece
...J
0
a...:.
z 12.5.4.1 ~uruburi autofiletante §i autoforante
0
o
sz Daca se utilizeaza suruburi autofiletante, trebuie rnasurate periodic gauri de proba, prin verificari
<( punctuate pe santier, pentru a se asigura ca ele sunt conform recomandarilor producatorilor acestora.
:e
0
a: Daca se utilizeaza suruburi autoforante §i autofiletante pe santier, trebuie verificate punctual, periodic,
(/) suruburi de proba, pentru a se asigura integritatea filetului dupa stranqere. Aceasta rnetoda este
~ recornandata pentru orice fel de aplicare. Elementele de imbinare care prezinta o deforma\ie a formei
a:: filetului care depaseste limitele prevazute de producator. trebuie tratate ca neconforme §i inlocuite cu
~ elemente de imbinare noi.
::>
<(
w
a: NOTA - Pentru inlocuirea elementelor de fixare trebuie consultat producatorul. Poate fi necesar ca acestea sa fie
::> de diametru mai mare, pentru a asigura o imbinare slqura in gaura existenta,
aJ
·c««I:i'
E0 12.5.4.2 Nituri oarbe
a:
c Periodic, trebuie rnasurate gauri de proba, prin verlflcari punctuate pe santier, pentru a se asigura ca
:0 acestea sunt conform recornandarilor producatorului produsului.
«I
e
N Gaurile cu bavuri pe margini, care pot afecta negativ apropierea partilor imbinate, trebuie tratate ca
~«I neconformitau pana cane vor fi rectificate.
"O
e
-«I
(/)
QI
"O
[rnbinartle cu nituri oarbe trebuie verificate pentru a se asigura ca turtirea capatului orb al nitului nu s-a
produs intre tablele suprapuse. Astfel de lmbinari trebuie tratate ca necontorrnltatl. Nitul defect trebuie
scos §i inlocuit.
«I
;
«I Daca nitul defect este scos cu un burghiu cu diametrul mai mare decat eel utilizat pentru a forma
·0u
,,, gaura ini\iala, nitul inlocuitor trebuie sa fie corespunzator pentru dimensiunea gaurii create.
<(
12.5.5 Elemente de imbinare §i metode de imbinare speciale
12.5.5.1 Generalltati
Cerintele pentru verificarea lrnbinarilor la care se utilizeaza elemente de imbinare speciale, sau
metode de imbinare speciale, conform 8.9, trebuie specificate.
Daca se utllizeaza gauri filetate in materiale turnate, trebuie efectuate CND in jurul gaurilor filetate
pentru a se asigura de omogenitatea materialului.
12.5.5.2 Bolturi impuscate §i plantate cu aer comprimat
Verificarea trebuie efectuata pentru a ase asigura ca Irnbinarile cu bolturl lrnpuscate §i plantate cu aer
comprimat nu sunt infipte prea mutt sau prea putln.
NOTA - Daca s-a utilizat o for\a prea mare, aceasta poate duce la amprentarea puternica sau deformarea
excesiva a saibelor (infigere prea mull). infigerea insuficienta a elementului de imbinare se datoreaza utilizarii
unei forte prea mici de infigere (infigere prea putin),
Marcarea de identificare a producatorului pe bolt trebuie recunoscuta dupa ce elementele de imbinare

au fost infipte.
98
98
SR EN 1090-2:2008
....
0
;:;:;
0
~
N 12.5.5.3 Alte elemente de imbinare mecanica
.J
ri. Verificarea Imbinarilor cu alte elemente de imbinare rnecanica (cum sunt, de exemplu, suruburi cu
CJ) cioc, elemente de imbinare speciale), trebuie efectuata conform standardelor/recornandarilor nationale
....I
c( sau instructiunilor producatorilor sau conform metodelor specificate.
z
0
~ 12.6 Tratare suprafete §i protectie anticorosiva
z0::
w
1- Daca structura trebuie protejata impotriva coroziunii, verificarea structurii inainte de protectia
z
w anticorosiva trebuie efectuata cu cerintele din articolul 10.
....I
0
0::
1-
Toate suprafetele, sudurile ~i muchiile trebuie examinate vizual. Criteriile de acceptare trebuie sa
z indeplineasca cerintete din EN ISO 8501.
0
o
~ Elementele neconforme trebuie tratate, incercate ~i verificate din nou, dupa aceea.
z
c(
:::!: Verificarea protectiei anticorosive trebuie efectuata conform anexei F.
0
0:: 12.7 Montare
~
I-
~ 12.7.1 Verificarea rnontarll de proba
w
>
:::>
c( Trebuie specificate cerintele pentru verificarea oricarei rnontari de proba conform 9.6.4.
w
0::
:::>
a) 12.7.2 Verificarea structurii montate
-~c:
ta
E Starea structurii montate trebuie verificata pentru a repera elementele care au fost deformate sau
0 suprasolicitate ~i pentru a se asigura ca toate eventualele prinderi provizorii au fost scoase in mod
0::
c: corespunzator, sau sunt conform cerintelor specificate.
"C
e
ta
N 12.7.3 Releveul pozitlel geometrice a nodurilor de imbinare
'E
ta
"C
-c:
ta
Cl)
QI
"C
ta
12.7.3.1 Metode de realizare a releveului ~i exactitate
Tre buie efectuat un releveu al structurii terminate. Ace st releveu trebuie efectuat fata de reteaua
:;:; secundara. Pentru EXC3 ~i EXC4 acest releveu trebuie inregistrat; trebuie specificat daca se cere
ta
"(3 inregistrarea veriflcarli dimensiunilor la receptia structurii.
0
I/)
c(
Metodele ~i instrumentele utilizate trebuie selectate dintre cele enumerate in ISO 7976-1 ~i
ISO 7976-2. Selectia trebuie sa tina seama de capacitatea metodei de efectuare a releveului in ceea
ce priveste exactitatea, fata de criteriile de acceptare. Daca este cazul, releveul trebuie corectat in
functie de efectele temperaturii ~i exactitatea masurarilor, fata de cea din 9.4.1, trebuie estimate
conform partilor relevante ale ISO 17123.
NOTA - In majoritatea cazurilor in care releveul se efectueaza la temperatura arnblanta de la 5 °C pana la 15 °C,
nu este necesara corectia.
12.7.3.2 Sistem de masurare
Sistemul de abateri admisibile este elaborat pornind de la puncte de reper de la nivelul bazei, o
infasuratoare pentru verticalitatea stalpului ~i o serie de niveluri intermediare ~i de acoperis fata de
nivelurile planseelor construite.
NOTA- Punctele de reper marcheaza pozitla elementelor individuale, de exemplu stalpl (a se vedea ISO 4463-1).
Fiecare valoare individuala trebuie sa fie conforms cu valorile din figuri ~i tabele. Suma alqebrlca a
valorilor discrete nu trebuie sa fie mai mare decat abaterile admisibile pentru intreaga structura.
99
'e-
SR EN 1090-2:2008
0
;;,
0
~
N Sistemul trebuie sa stabileasca cerinte pentru pozitiile lrnbinarilor. lntre aceste pozitii, tolerantele la
.J fabrlcatie definesc abaterile admisibile .
ri
in Sistemul nu stabileste cerinte explicite pentru elemente structurale secundare, cum sunt stalpisor' $i
..J
<
z pane.
0
Trebuie acordata atentie specials la stabilirea alinierilor $i nivelurilor in cazul racordaril la o constructie
~
z existenta.
a::
w
I-
~ 12.7.3.3 Puncte §i niveluri de referlnta
w
..J
0 Tolerantele la montare trebuie specificate, in general, in raport cu urrnatoarele puncte de referinta pe
a::
1- fiecare element:
z
0
0
< a) pentru elementele situate cu pana la 10° fata de verticala: centrul elementului la fiecare capat:
z<
b) pentru elementele situate cu pan a la 45° fata de orizontala (inclusiv partile de sus ale fermelor cu
::!: zabrele ), centrul suprafetei de sus la fiecare capat:
0
a::
Cl)
< c) pentru elementele interioare ale grinzilor $i fermelor cu zabrele, dupa executie: centrul elementului
l-
o:
w
la fiecare capat:
> d) pentru celelalte elemente: proiectul de montare trebuie sa indice punctele de referinta care trebuie
::>
<
w sa fie, in general, pe suprafetele de sus ale elementelor supuse, in principal, la incovoiere $i axele
a:: elementelor supuse, in principal, la compresiune sau tractiune.
::>
ll)
Pot fi substituite puncte de referinta alternative pentru a inlesni referinta cu conditia ca acestea sa aiba
·c:
(II
efecte similare cu cele specificate mai inainte.
E
0
a:: 12.7.3.4 Amplasare §i frecventa
c:
:0
e
(II Daca nu se specifica altfel, masurarile trebuie efectuate numai pentru pozitia elementelor adiacente
N
:.0.. nodurilor imbinate pe santier, asa cum se prezinta mai jos. Amplasarea sl frecventa masurarilor
(II trebuie specificate in planul de verificare .
"'O
c:(II
(;) NOTA - Se recornanda identificarea verlficarilor dimensiunilor critice ale structurii executate, necesare Tn raport
G) cu toleran\ele speciale !?i aceste verlficarl trebuie incluse Tn planul de verificare.
"C
.s
iii
.Q
Daca nu se specifica altfel, se recornanda sa se masoare exactitatea pozitiei constructiei metalice
0 montate numai sub greutatea proprie a constructiei metalice. Trebuie specificate conditiile in care se
VI
< efectueaza rnasurarile, precum $i abaterile $i deplasarile determinate de incarcarlle aplicate, allele
decal cele datorate greutatii proprii a constructiei metalice, daca aceste abateri $i deplasari pot afecta
verificarlle dimensionale.
12.7.3.5 Criterii de acceptare
Criteriile de acceptare sunt prevazute la 11.2 $i 11.3.
12.7.3.6 Definirea neconforrnitatll
Evaluarea existentei unei neconforrnitati trebuie sa tina seama de variabilitatea inevitabila a metodelor
de rnasurare, calculate conform 12.7.3.1.
NOTA 1 - ISO 3443-1 pana la -3 con\in indrumari cu privire la toleran\ele pentru cladirl !?i implica\iile variabilita\ii
(inclusiv abateri la fabricatie, la asezare !?i montare) asupra concordantei intre elemente.
Exactitatea constructiei trebuie interpretata in raport cu saqetlle, contrasaqetile, prereglajele,

deformatiile elastice si dilatarile prevazute pentru elemente.
NOT A 2 - EN 1993-1-4 prevede valorile pentru coeficientul de dilatare pentru oteluri inoxidabile obisnuite.
100
100
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;::;
0
~
N Daca este anticipata o deplasare semnificativa a structurii care poate afecta verificarea dimensionala
...i (de exemplu, pentru structuri supuse tractiunii) trebuie specificata o infa~uratoare a pozitiilor
a:u) admisibile.
..J
<{
z 12.7.3.7 Tratarea neconforrnitatli
0
j::
<{ Tratarea unei neconformitati trebuie efectuata conform 12.3. Corectiile trebuie realizate prin utilizarea
z0:::
w metodelor conform acestui standard european .
I-
~
w Daca o structure de otel este livrata cu neconforrnitati necorectate care urrneaza sa fie tratate,
..J
0 acestea trebuie enumerate.
0:::
1-
z 12.7.4 Alte incercarl pentru receptle
0
o
sz Daca elementele unei structuri trebuie montate mai ales In functie de o lncarcare specifica, decat de
<{
:::e pozitie, trebuie specificate cerintele detaliate, inclusiv domeniul de tolerante pentru Incarcare.
0
0:::
Cl)
<{
I-
ii:
w
>
::::>
<{
w
0:::
::::>
m
·rcO:
Ill
E
0
0:::
c:
:a
e
Ill
:a...
N
Ill
"C
-c:
Ill
Cl)
Cl)
"C
Ill
:;:;
Ill
"ij
0
Ill
<{
101
t;
SR EN 1090-2:2008 {
....0
~
(')
e
'<t
N Anexa A
.J
ti (normativa)
CJ)
..J
<{
z0 lnforrnatii suplimentare, lista de optiunl §i cerinte cu privire la clasele de
j:: execut,ie
-c
z
0::
w
1-
z
w
..J
A.1 Lista de intorrnatii suplimentare necesare
0
0::
1- Acest articol enurnara, In tabelul A.1, lnforrnatille suplimentare care sunt necesare In textul prezentului
z
0 standard european, dupa caz, pentru a defini complet cerintele pentru executarea lucrarilor conform
0
<{ prezentului standard european (de exemplu, unde este utilizata sintagma "trebuie specificat").
z
<{
:::!::
0 Tabelul A.1 - lnformatll suplimentare
0::
(/)
<{
I-
Articol Inforrnatii suplimentare necesare
ii:
~ 5 - Prod use constituente
::::>
<{
w 5.1 Proprietati ale produselor care nu sunt prevazute In standardele men\ionate
0::
::::>
IXl 5.3.1 Marci, calitati si, daca este cazul, greuta\i ale acoperirii §i finisaje pentru produse din otel
.~
c 5.3.3 Cerinte suplimentare cu privire la restrictii speciale atat pentru imperfec\iuni ale suprafetei, cat §i
(U
E pentru repararea defectelor suprafetei prin polizare, conform EN 10163, sau EN 10088 pentru otel
0 5.3.3 Cerinte pentru finisarea suprafetei altor produse
inoxidabil
0::
.s
"O
5.3.4 Clasa de calitate S1 pentru discontinuitati interne din EN 10160 pentru EXC3 §i EXC4
e
(U
5.3.4 Cerinte suplimentare pentru proprietati speciale, daca este cazul
N
5.4 Marci, calitati §i finisari pentru oteluri turnate
'E
(U
"O 5.6.3 Clase de calitate pentru suruburi §i plulite §i finisari ale suprafetei pentru ansambluri de surub
c
structurale, pentru utilizar! nepretensionate
-Cl)
(U
"O
(/)
(U
:;:;;
Proprietati
Detalii
mecanice pentru anumite ansambluri de surub
complete pentru utilizarea seturilor de izolare
'(3
0 5.6.4 Clase de calitate pentru suruburi §i plulite §i finisari ale suprafe\ei pentru ansambluri de surub
(U
<IJ structurale, pentru utilizari pretensionate
<{
5.6.6 Cornpozitie chirnica pentru ansambluri de surub rezistente la coroziune
5.6.11 Tipul elementelor de lmbinare mecanlca pentru utilizare la membrane portante
5.6.12 Elemente de lmbinare speciale nestandardizate In standarde CEN sau ISO precum §i orice lncercari
necesare
5.8 Materiale pentru cimentare care trebuie utilizate
5.9 Cerinte pentru tipul §i caracteristicile elementelor pentru rostul de dilatare
5.10 Valoarea pentru rezistenta la trac\iune §i acoperirea sarrnelor

Denumirea §i clasa toroanelor
Forta minima la rupere §i diametrul cablurilor din sarrna de otel §i cerinte cu privire la protectia
anticorosiva
(continua)
1021
02
10
2
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
M
0
~
N Tabelul A.1 - continuare
.J
0::
Cl) Articol lnforrnatf suplimentare necesare
..J
<{
z 6 - Preqatlre §i asamblare
0
j::
<{ 6.2 d) Zone in care metoda de marcare nu afecteaza rezistenta la oboseala
z0::
w 6.2 Zone in care nu sun! permise rnarcarile de identificare, sau nu trebuie sa fie vizibile dupa terminarea
1-
z montarii
w 6.5.4 b) Raza minima de indoire pentru oteluri inoxidabile, allele decal cele de rnarci rnentionate
..J
0
0:: 6.5.4 c) Membrane de protectie pentru elemente subtiri formate la rece
1-
z
0 6.6.1 Dimensiuni speciale pentru imbinari cu deplasare
o
<{
z
<{
6.6.1 Diametrul nominal al gaurii pentru nituri cu montare la cald
:E 6.6.1 Dimensiuni pentru degajarea pentru cap inecat
0
0::
(/) 6.7 Zone in care nu sun! premise unghiuri intrande ascutite pentru elemente subtiri §i table, cu raza
<{ minima acceptabila
l-
ex:
w 6.9 Cerin\e speciale pentru imbinari ale elementelor provizorii, inclusiv cele cu privire la oboseala
>
:::> 7 - Sudare
<{
w
0::
:::> 7.5.6 Zone in care nu este perrnisa sudarea prinderilor provizorii
co
ni 7.5.6 Utilizarea prinderilor provizorii pentru EXC3 §i EXC4
·c:
IQ 7.5.13 Dimensiuni ale gaurilor pentru suduri in crestatura §i in gaura
E
0
0:: 7.5.14.1 Latirne minima vizibila a sudurilor cu arc in puncte
c:
i5 7.5.15 Cerinte pentru alte tipuri de suduri
e
s 7.5.17 Cerinte pentru polizare §i nivelarea suprafe\ei sudurilor executate
'E
IQ 7.7.2 Finisarea suprafetei zonelor sudate la oteluri inoxidabile
"C
c:
.!9 7.6 Orice cerinte suplimentare pentru geometria §i profilul sudurii
(/)
Q)
"C 7.7.3 Cerinte pentru sudarea intre ele a diferitelor oteluri inoxidabile sau a altor materiale metalice
IQ
::;
IQ 8 - imbinare mec anlca
·0u
ti) 8.2.2 Diametru minim al elementelor de imbinare pentru elemente sub\iri §i table
<{
Dimensiunea suruburilor la irnbinari cu utilizarea capacitatii la for\a taietoare a tijei nefiletate
8.2.4 Dimensiuni §i rnarca de o\el pentru saibe plate care trebuie utilizate la gauri alungite sau
supradimensionate
Dimensiuni §i marca de otel pentru saibe inclinate
8.4 Cerinte cu privire la suprafetele in contact in imbinari rezistente la alunecare pentru oteluri inoxidabile
8.4 Aria suprafetelor in contact la imbinari pretensionate
8.8.4 Cerinte pentru elementele de imbinare prin suprapunere, ca elemente de imbinare
8.9 Cerinte pentru orice lncercari necesare pentru utilizarea elementelor de imbinare §i metodelor de
imbinare specials
8.9 Cerinte pentru utilizarea suruburilor hexagonale cu injectare
9 - Montare
9.4.1 Ternperatura de relerinta pentru trasarea §i masurarea constructiei metalice
9.5.5 Metode de etansare a marginilor placii de baza daca nu este necesara cimentare
(continua)
103
SR EN 1090-2:2008 I
....0
N
;;:;
0
~
N
.J
0::
Cl)
...J
<{
z Tabelul A.1 - sfar§it
0
~
z Articol lnforrnatii suplimentare necesare
a::
w
1- 10 - Tratare suprafata
z
w
...J 10.1 Cerinte pentru a tine seama de sistemul special care trebuie aplicat
a::
1-
10.2 Grad de preqatire a suprafetelor sau durata estirnata de viata a protec\iei anticorosive, impreuna cu
z categoria de corozivitate
0
o 10.3 Daca este necesar, proceduri pentru a se asigura ca suprafata neacoperita a o\elurilor rezistente la
<{
z
<{
coroziune atrnosferica este acceptablla, vizual, dupa Irnbatranire
:::!!: 10.3 Cerinte pentru tratarea suprafe\ei la contactul otelurilor care nu sun! rezistente, cu cele rezistente la
a:: coroziunea atrnosferica
"'
~
10.6 Sistem de tratare interloara. daca spatiile inchise trebuie etansate prin sudare, sau sun! prevazute cu
tratare de protectie intericara
ii:
w
> 10.6 Metoda care trebuie utllizata pentru etansarea interfe\ei, daca elementele de imbinare rnecanica
::::>
<{ patrund peretele spatiilor inchise etansate
w
a::
::::> 10.9 Metoda ~i intindere a reparatiilor dupa taiere sau sudare
co
iQ 10.10.2 Metoda, nivel ~i amploare a curatarll otelurllor inoxidabile
·c:
RI
E 11 - Tolerante geometrice
0
a:: 11.1 lnforrnatii suplimentare cu privire la tolerantete speciale, daca sun! specificate aceste tolerante
c:
:0
11.3.1
e
RI
Sistem de tolerante functionale care trebuie utilizat
N
12 - Verificare, incercarl ~i remedieri
~
RI
"O 12.3 Amplasare ~i frecventa a rnasurarilor dimensiunilor geometrice ale elementelor
c:
.!S 12.5.1 Cerinte pentru verificarea instalarli unui sistem de izolare
"'
Q)
"O 12.5.2.1 Cerin]e pentru verificarea ~i incercarea suruburilor pretensionate utilizate pentru imbinarea otelurilor
RI
+:: inoxidabile
RI
"i)
0
ti)
12.5.5.1 Cerin]e pentru verificarea Irnbinarilor cu elemente de imbinare speciale sau metode de imbinare
<{ speciale
12.7.1 Cerin]e pentru verificarea rnontarii de proba
12.7.3.4 Amplasare ~i frecventa a rnasurarilor pentru releveul pozitiei geometrice a nodurilor de imbinare
12.7.4 Domenii de toleranta pentru lncarcare. daca elementele unei structuri trebuie montate la o incarcare
specifica
Anexa F - Protectie anticorosiva
F.1.2 Specificatie de perforrnanta pentru protectia antlcoroslva
F.1.3 Cerinte normative pentru protectla anticorosiva

F.4 Extinderea suprafetelor afectate de suruburi pretensionate, in irnbinari care nu sun! rezistente la
alunecare
F.6.3 Cerin]e pentru procedura de calificare a procedeelor de imersie, daca este speclficata galvanizarea
prin imersie la cald a elementelor formate la rece, dupa fabricare
F.6.3 Cerinte pentru control, verificare sau calificare a preqatirii care trebuie efectuata inainte de vopsirea
ulterioara, pentru elemente galvanizate
104
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;;:;
0
~
N
...i A.2 Lista de optiunl
~
(/)
..J Aceasta anexa furnizeaza o lista de prevederi care pot fi specificate in caietul de sarcini pentru
z< executie pentru a defini cerinte pentru executarea lucraruor, acolo unde sunt prevazute optiunl in
0 prezentul standard european.
j:::
<
z
Ck:
w Tabelul A.2 - Lista de optiunl
1-
3:
w
..J Articol Optiune [optiuni] care trebuie speciflcatate)
0
Ck:
1-
z 4 - Specificajii ~i docurne ntatle
0
o 4.2.2 Daca se cere un plan al calita\ii pentru executarea lucrarik»
sz
< 5 - Produse constituente
:::!:
0 5.2 Daca se specifica trasabilitatea pentru fiecare produs
Ck:
(/)
5.3.1 Daca trebuie utilizate alte produse din otel pentru construc\ii decal cele prevazute In tabelele 2,
<
I- 3 ~;;i4
ii:
w 5.3.2 Daca se specifica alte tolerante la grosime pentru placi din otel pentru constructii
>
:::> 5.3.2 Daca trebuie utilizata alta clasa de grosime decal clasa A pentru alte produse din otel pentru
<
w constructii :;;i otel inoxidabil
Ck:
5.3.3 Daca sunt cerute condltii mai riguroase pentru suprafata, pentru placile In EXC3 :;;i EXC4
:::>
co 5.3.3 b) Daca trebuie reparate irnperfectiuni ca fisuri, exfolieri, ciupituri
·l1lnc:i' 5.3.3 Daca sunt specificate finisari decorative sau speciale ale suprafetei
E 5.3.4 Daca trebuie verificate supratetele de langa diafragmele sau rigidizarile la reazem In ceea
0
Ck: ce priveste existenta discontinuitatilor interne
c:
:c 5.5 Daca trebuie utilizate alte optiuni decal cele din tabelul 6
e
l1l 5.6.3 Daca pot fi utilizate elemente de lmbinare conform EN ISO 898-1 :;;i EN 20898-2 pentru a
N
~ Imbina oteluri inoxidabile conform EN 10088
l1l
"'O 5.6.4 Daca pot fi utilizate suruburi din 01e1 inoxidabil pentru lmbinari pretensionate
c:
l1l
ii) 5.6.7 Daca poate fi utilizat otelul pentru arrnaturi, pentru suruburi de fundatle. lrnpreuna cu marca de
Q)
"'O o\el
-~ 5.6.8 Daca sunt cerute dispozitive de blocare
~
"ij
0 5.6.8 Daca trebuie utilizate alte produse decat cele din standardele de referinta
Ill
<
6 - Pregatire ~i asamblare
6.2 Daca se apllca alte cerinte marcarilor prin batere puternica la rece, poansonare sau gaurire
6.2 Daca pot fi utilizate marcari prin batere usoara sau cu eforturi scazute
6.2 Daca nu pot fi utilizate marcari prin batere usoara sau cu eforturi scazute, la o\eluri inoxidabile
6.4.4 Daca este speciticata duritatea pentru suprafetele marginilor libere, pentru oteluri carbon
6.4.4 Daca sunt specificate alte cerinte pentru verificarea validitatii procedeelor de taiere
6.5.4 b) Alie raze minime de indoire pentru oteluri inoxidabile cu rnarcile mentionate
6.5.4 d) Alie condi\ii pentru Indoirea \evilor rotunde prin formare la rece
6.6.1 Alt spatiu liber nominal pentru gauri rotunde norrnale, pentru utiliz ari ca de pilda la turnuri :;;i
Tabelul 11 a) catarge
6.6.2 Alie toleran\e pentru diametrul gaurii
6.6.3 Daca gaurile realizate prin poansonare trebuie alezate pentru EXC1 si EXC2
(continua)
105
SR EN 1090-2:2008
...
0
(
;;;
0
~
N
.J
ci Tabelul A.2 - continuare
u)
...J
<(
z Articol Optiune (optlunl) care trebuie speclflcatate]
0
j:::
-c 6.6.3 Alie specificatf pentru gauri alungite
z0:::
w
1-
6.8 Daca sunt specificate suprafete de rezemare cu contact complet
z
w 6.10 Daca, ~i cu ce extindere, trebuie utilizata asamblarea de proba
...J
0 7- Sudare
0:::
1-
z 7.3 Daca este permisa explicit utilizarea altor procedee de sudare
0
o 7.4.1.1 Daca sunt cerute conditii specials de realizare a sudurilor de prindere
<(
z
<( 74.1.2b)1) Daca sunt cerute incercari la soc
~
0 7.4.1.4 Daca sunt cerute incercari ale sudurilor in productie
0:::
(/')
<( 7.5.4 Alie specificatii dscat cele din anexa E pentru asamblarea elementelor din profile tubulare care
I-
Q: trebuie sudate
w
> 7.5.6 Daca pentru EXC3 ~i EXC4 este perrnisa taierea ~i utilizarea daltilor
::::>
<(
w 7.5.8.2 Daca intoarcerile la capat la suduri in colt a elementelor subjiri nu se cer
0:::
::::> 7.5.9.1 Daca pentru EXC2 se cer piese de adaos
co
.!c:i 7.5.9.1 Daca este ceruta o suprafata netezita
Ill
E 7.5.9.2 Daca nu trebuie utilizat suport la radacina permanent, din otel, pentru suduri pe o singura parte
0
0:::
c: 7.5.9.2 Daca este perrnlsa netezirea prin polizare a sudurilor cap la cap pe o slnqura parte. la lrnbinari
:c intre profile tubulare, executate fara suport la radacina
l!:!
Ill
N 7.5.13 Daca sunt premise suduri in gaura efectuate fara sudura prealabila in crestatura
~ 7.5.14.1 Daca sunt acceptate inele de sudare pentru oteluri inoxidabile
Ill
"ti
-c:
Ill
(/')
Q)
"ti
7.7.1
7.7.2
Alie metode decal pirometre cu contact, pentru masurarea temperaturii
Daca straturile de oxid colorat formate in timpul sudarii trebuie indepartate la otelurile
Ill
inoxidabile
'.+::
Ill
't; 7.7.2 Daca zgura asociata sudarii poate sa nu fie tndepartata
0
!/)
<( 7.7.2 Daca poate fi utilizat suport la radaclna din cupru la o\elurile inoxidabile
8 - imbinare mecanlca
8.2.1 Daca. in plus fa\a de stranqere, trebuie utilizate alte rnasuri pentru a bloca piuli\ele
8.2.1 Daca suruburile ~i piulitele pot fi sudate
8.2.2 Daca diametrul nominal al elementului de prindere poate fi mai mic de M12, pentru Irnbinari
structurale
8.2.4 Daca sun! cerute saibe pentru lrnbinari cu suruburi nepretensionate
8.3 Daca este speclflcata rezemare cu contact cornplet (a se vedea 6.8)
8.5.1 Alta valoare a fortei nominale minime de pretensionare, precum ~i cerintele cu privire la
ansamblurile de surub, metoda de stranqere. parametrii de stranqerea ~i la verificare
8.5.1 Daca sun! restrictii la utilizarea oricareia din metodele de stranqere prevazute in tabelul 20
8.5.1 Daca este perrnlsa calibrarea conform anexei H pentru metoda cu cuplu de rasucire
8.5.1 Daca trebuie luate masuri pentru a compensa pozi\iile scaderii ulterioare ale for\ei de
pretension are
(continua)
106
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
(;:)
~
N
Tabelul A.2 - continuare
_j
ci Articol Optlunea (optlunlle] care trebuie speciflcatate)
Cl)
..J
z<t: 8.5.4 a) Daca trebuie utilizata alta valoare decal Mr, 1 = 0,13 d Fp,C
0
j:: 8.5.4 Daca sun! specificate alte valori decal cele prevazute in tabelul 21
<t:
zc::: 8.5.5 Daca trebuie repetata prima etapa de stranqere pentru suruburi HRC
w
1-
z 8.6 Daca lungimea portiunii filetate a tijei surubului pasuit (inclusiv degajarea de file!) care intra in
w lungimea de rezemare, poate sa depaseasca 1/3 din grosimea placil
..J
0 8.7.2 Daca trebuie speclficata o supratata plata a niturilor cu cap inecat
c:::
1-
z 8.7.3 Daca suprafe\ele exterioare ale pieselor nu trebuie sa prezinte amprente produse de rnasina de
0 nituit
o
<t:
z<t: 8.8.2 Daca elementele
adancitura cutei
de asamblare pentru elemente subtiri pot f amplasate in alta parte decal in
:iE 9 - Montare
0
c:::
rJ) 9.5.3 Daca nu este acceptabila compensarea tasarii reazemelor
~ 9.5.4 Daca piulitele de ridicare de pe suruburile de fundatie, de sub placa de baza, trebuie inlaturate
"
~
::::>
<t:
9.5.4
9.5.4
Daca cimentarea ulterioara a calajelor poate f astfel tncat mortarul sa nu le inglobeze
Daca pot fi lasate in pozltie calajele pentru poduri
complet
w
c:::
::::> 9.5.5 Daca se cere tratarea suprafetelor constructlei din otel, ale reazemelor §i ale betonului, inainte de
Ill
cimentare
.sc:
(I)
9.6.5.2 Daca se cere detensionarea contravantuirilor. la cladiri inalte, pe masura avansarii rnontarii
E
0
c::: 9.6.5.3 Daca materialul pentru adaosuri poate fi altul decal otel plat
c:
1::J 10 -Tratare suprafata
e
(I)
N 10.1 Daca se cere protectie anticorosiva
'E
(I)
10.2 Daca sun! cerinte pentru tratarea suprafe\ei pentru o\eluri inoxidabile
1::J
c:
-
(I)
rJ)
Cl)
1::J
10.5
10.6
Daca spatiile inchise trebuie etansate dupa galvanizare
Daca lmperfectiunile sudurii permise de speciflcatie

si, daca da, cu ce
de sudare, nscesita etansare prin aplicarea

(I)
:;; unui material pulverulent adecvat
(I)
·u0 10.6 Daca rnasurile de etansare necesita examinare cu ultrasunete ultericara dupa verificarea vizuala
<II
<t: 10.7 Daca sunt cerinte specifice pentru suprafetele acoperite care sun! in contact cu beton
10.8 Daca suprafetele in contact §i suprafetele de sub saibe pot sa nu fie tratate
10.8 Daca imbinarlle cu suruburi, inclusiv zona perirnetrala din jurul unor asemenea imbinari, poate sa
nu fie tratata cu sistemul complet de protectie antlcorosiva, specificat pentru restul constructiei
metalice
10.9 Daca se cere repararea sau tratamentul de protectie suplimentar pentru marginile taiate §i
suprafetele adiacente dupa taiere
11 - Tolerante geometrice
11 .2.3.5 Daca nu pot f utilizate fururi pentru a reduce spatlul liberal imbinarilor cu suruburi, la rezemare cu
contact complet
11.3.3 Daca este specificat ca pot fi utilizate criterii alternative
(continua)
107
107
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;:;;
~
N Tabelul A.2 - star~it
_j
ci Articol Optiunea (optiunlle] care trebuie specificatate]
Cl)
..J
<
z 12 - Verificare, lncercarl §i remedieri
0
j:: 12.2.1 Daca sun! cerinte pentru incercari specifice pentru produse constituente
z<
0::
12.3 Alie metode pentru repararea deqradarii produsa prin deforrnari locale ale suprafe\ei profilelor
w tubulare
I-
~ 12.4.2.2 Daca este cerut CND suplimentar pentru EXC1
w
..J
0 12.4.2.2 Daca sun! identificate, pentru verificare, imbinari specifice, impreuna cu extinderea ~i metoda
0:: de verificare
1-
z
0 12.4.4 Daca se cer lncercari in produc\ie pentru EXC3 ~i EXC4
o
sz 12.5.2.3 Alta rnetoda de verificare decal planul de esantionare secven\ial din anexa M
<
:E 12.5.2.3 Daca este ceruta verificarea strapunqerii prea puternice
0
0::
(/) 12.7.3.1 Daca exista o cerinta pentru inregistrarea verificarilor dimensionale la recep\ia structurii pentru
<
I- EXC3 ~i EXC4
"
w
>
:::>
12.7.3.4
12.7.3.4
Alt domeniu al rnasurarilor pentru trasarea pozitiei geometrice a nodurilor de imbinare
Condi\ii pentru alte rnasurari decal cele sub greutatea proprie a construc\iei metalice
<
w Anexa F - Protectle antlcoroslva
0::
:::>
co F.2.2 Alie cerin\e decal cele din EN ISO 8501 ~i EN ISO 1461 pentru preqatirea suprafe\ei o\elurilor
.!c:i carbon
0
"E' F.5 Daca partea de jos, inglobata, a suruburilor de funda\ie trebuie lasata netratata
0::
c: F.7.3 Daca suprafe\ele de referinta nu sun! specificate, pentru sistemele de protectie anticorosiva pentru
"ti categoria de corosivitate de la C3 pana la CS ~i lm1 pana la lm3
e
"'
.~
"E
F.7.4 Daca elementele galvanizate nu sun! supuse verificarf dupa galvanizare (LMAC)
"'
-
"ti
c:
"'
(/)
GI
"ti
A.3 Cerinte cu privire la clasele de executie
"'
;;::
"(":)'
0 Acest articol enurnara cerinte specifice fiecarela din clasele de executie rnentionate in acest standard
<"' european. Termenul "FC" in tabel sernniflca: Fara cerinta specifica in text.
Articolele cu litere groase din tabelul A.3 se refera la sistemul general de verificare a executiel ~i sunt
supuse unei alegeri comune a claselor de executie pentru ansamblul lucrarilor (sau o Iaza de lucrari),
Celelalte articole, necesita selectarea clasei de executie adecvate pe o baza element cu element sau
pe o baza detaliu cu detaliu de imbinare.
108
108
SR EN 1090-2:2008
-e-
0
;;;
0
~
N
.J
ci
(I) Tabelul A.3 - Cerinte pentru fiecare clasa de executie
...J
<{
z Paragrafe EXC1 EXC2 EXC3 EXC4
0
j::
<{ 4 - Caiet de sarcini §i documentatle
z
ex:
w
1- 4.2 Docurnentatia executantului
z
w
...J
0 4.2.1
ex:
1-
Documenta\ie cu privire FC (fara cerin\e) Da Da Da
z la calitate
0
o
sz 5 - Produse constituente
<{
::!:. 5. 2 /dentificare, documente de verificare §i trasabilitate
Documente de Ase vedea
0 A se vedea tctBlJ 1 A se vedea tabelul 1 A se vedea tabelul 1
ex: verificare tabelul 1
II)
Trasabililate FC (tara cerinte) Da (partiala) Da (totala) Da (totala)
a:w Marca re FC Da Da Da
>
::::> 5.3 Produse din ote! pentru construciii
<{
w
ex:
::::>
5.3.2 Clasa A Clasa A Clasa A Clasa B
co Toleran\e la grosime
.!i 5.3.3 plat - Clasa A2 plat - Clasa A2 Condi\ii mai severe Condi\ii mai severe
c:
('CJ
Condi\ii pentru lung - Clasa C1 lung - Clasa C1 daca se speciflca daca se speclftca
E
0 suprafata
ex:
c: 5.3.4 FC FC Clasa de calitate S1 Clasa de calitate S1
:0 Proprietati speciale cu privire la cu privire la
~
('CJ discontinuitati discontlnuitati
N
interioare, pentru interioare, pentru
~ Irnbinari in cruce irnbinarl in cruce
('CJ
"C
sud ate sud ate
-
c:
('CJ
II)
6 - Pregatire §i asarnblare
Cl)
"C
('CJ 6.2 ldentificare FC FC Elemente Elemente
:;:;
('CJ finisate/Cerlificate de finisate/Certificate de
'(3
0 verificare verificare
UI
<{
6.4 Taiere
6.4.3 Fara EN ISO 9013 EN ISO 9013 EN ISO 9013

taters terrnica nereqularitati =
u domeniul 4 =
u domeniul 4 =
u domeniul 3
semnificative =
Rz5 domeniul 4 =
Rz5 domeniul 4 =
Rz5 domeniul 3
Duritate conform Duritate conform Duritate conform Duritate conform
tabelului 10 daca tabelului 10, daca tabelului 10, daca se tabelului 10, daca se
se specifica se specifica specifica specifica
(continua)
1091
09
10
9
J
SR EN 1090-2:2008 (
.....
0
N
«;
0
~
N
.J
ci Tabelul A.3 - continuare
u;
...J
<(
0
j:::
<( 6.5 Fasonare
z
ct:
w 6.5.3 FC FC Trebuie elaborata o Trebuie elaborata o
..... lndreptare cu flacara
z procedura adecvata procedura adecvata
w
...J 6.6 Gaurire
0
c t:
..... 6.6.3 Poansonare Poansonare Poansonare +aezcre Poansonare + alezare
z Executarea gauririi
0
o 6. 7 Decuperl FC Raza minima 5 mm Raza minima 5 mm Raza minima 10 mm
<(
Nu este perrnisa
:z::E<( poansonarea
0 6.9 Asamblare Deplasare Deplasare relativa: Deplasare relativa: Deplasare relative:
ct: relativa: Alungire Alungire Alungire Alungire
ti)
Toleranta Toleranta Toleranta functionala Toleranta functionala
~ functionala functionala Clasa 2 Clasa 2
ii: Clasa 1 Clasa 1
w
>
:::> 7 - Sudare
<(
w
ct: 7.1 Generalitatl EN ISO 3834-4 EN ISO 3834-3 EN ISO 3834-2 EN ISO 3834-2
:::>
Ill
.!§ 7.4 Ca/ificarea procedurilor de sudare §i persona/ului de sudare
c
C1I 7.4.1 FC A se vedea t:tJeU 12 A se vedea t:tJeU 12 §i Ase vedea tabelul 12
E Calificarea §i tabelul 13 tabelul 13 si tabelul 13
0
ct: procedurilor de
c
:c sudare
l!!C1I 7.4.2 Sudori: EN 287-1 Sudori: EN 287-1 Sudori: EN 287-1 Sudori: EN 287-1
N
:.c.. Calificarea sudorilor
Operatori: Operatori: EN 1418 Operatori: EN 1418 Operatori: EN 1418
C1I §i operatorilor
"'O EN 1418
c
!!?
ti) 7.4.3 FC Cunostinte tehnice Cunostinte tehnice Cunostinte tehnice
QI
"'O
Coordonarea sudaril conform tabelelor conform tabelelor 14 conform tabelelor 14
C1I
:;::;
14 sau 15 ssau 15 sau 15
C1I
"(:) 7.5.1 FC FC Nu este perrnisa Nu este perrnisa
,,, Pregatirea Irnbinarll aplicarea grundului aplicarea grundului in
<(
In atelier atelier
7.5.6 FC FC Utilizarea trebuie Utilizarea

Prinderi provizorii specificata trebuie
specificata
Nu este perrnisa Nu este perrnisa
taierea §i utilizarea taierea §i utilizarea
dal\ii dal\ii
7.5.7 FC Procedure de Procedure de sudare Procedura de sudare

Suduri de prindere sudare califlcata calificata calificata
provizorie
(continua)
110
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;:;:;
0
~
N
...i
ii Tabelul A.3 - continuare
U')
..J
<{
0
j:: 7 .5.9 S uduri cap la FC
<{
z cap Piese de adaos, Piese de adaos Piese de adaos
a::: 7 .5.9.1 Ceneralitati daca se specifics
w Suport de radacina Suport de r adacina
1-
z permanent, continuu permanent, continuu
w 7 .5.9.2 Suduri pe o
..J
0 sinqura parte
a:::
1-
z 7.5.17 Indepartarea Indepartaree pulverfz arii
0
o Executarea sudiirii pulveriz arii
<{
z
<{
7.6 EN ISO 5817 EN ISO 5817 EN ISO 5817 EN ISO 5817
:e Criterii de acceptare Nivelul de Nivelul de calitate Nivelul de calitate B Nivelul de calitate B +
0 calitate D daca C, In general
a::: se speciflca
rn
<{
I- 9 - Montare
~
w
> 9. 6 Montare $i lucriiri pe sentier
:::::>
<{
w 9.6.3
a::: Manipulare $i FC Procedura scrisa de Procedura scrisa de Procedura scrisa de
:::::>
co depozitare pe sentier remediere remediere remediere
·~c:
(Q
9.6.5.3 FC FC Asigurare fururi prin Asigurare fururi prin
E Ajustare §i aliniere sudare conform sudare conform
0
a::: cerintelor de la 7 cerintelor de la 7
c:
'5 12 - Verificare, incerciiri §i remedieri
e
(Q 12.4.2 Verificare dupa sudare
N
~
,,c:
(Q
12.4.2.2
(Q
Domeniul verificiirii Examinare CND: Ase vedea CND: a se vedea CND: A se
u; vedea vizuala tabelul 24 tabelul 24 tabelul 24
,,
C l)
12.4.2.5
.!'2 Corectarea sudurilor Nu se cere WPQ Conform WPQ Conform WPQ Conform WPQ
iO
"ij 12.4.4
0
Ill incerciiri in FC FC Daca se specifics Daca se specifics
<{
productle
12.5.2
Verificarea FC Dupa cum urrneaza Dupa cum urrneaza Dupa cum
urrneaza imbiniirilor cu
suruburl
pretensionate
(continua)
111
J
I
I
SR EN 1090-2:2008
......
0
N
;:;:;
0
~
N
Tabelul A.3 - sfar§it
.J
ci Paragrafe EXC1 EXC2 EXC3 EXC4
Cl)
...J
<( 12.5.2.2 Verificarea Verificarea procedurii Verificarea procedurii
z0 inainte de stranqere procedurii de de stranqere de stranqere
j:: stranqere
<(
z 12.5.2.3
0:: Pe durata §i dupa Etapa a 2-a de Prima etapa de Prima etapa de
w
1- strange re stranoere stranqere stranqere
z A doua etapa de A doua etapa de
w
...J stranqere stranqere
0 Tip secvential A Tip secvential A Tip secvential B
0::
1-
z
0 12.5.2.4 Amplasare lot de Amplasare lot de
o Metoda cu cuplu de Amplasare lot de suruburi suruburi
<(
z<( rasuclre suruburi Verificarea procedurii Verificarea procedurii
de stranqere (fiecare de stranqere (fiecare
::::!:
0 lot de suruburi) lot de suruburi)
0:: F aza a doua de F aza a doua de F aza a doua de
Cl)
<( stranqere stranqere stranqere
l-
o:
g;!
:::>
<(
w 12.5.2.5 Verificarea marcarii Prima etapa de Prima etapa de
0::
:::> Metoda cornbinata stranqere strange re
al
Verificarea marcarf Verificarea rnarcarii
·rcO:
ca A doua etapa de A doua etapa de A doua etapa de
E strange re
0 stranqere strange re
0::
c:
:0 12.5.3.1
ec a Verificare, incercare FC Verificare prin sunet Verificare prin sunet Verificare prin sunet
.... §i reparare nituri la clocanlre usoara la ciocanire usoara la ciocanire usoara
:eca
'tl
montate la cald Tip secvential A Tip secven\ial A Tip secvential B
c:
-ca
Cl)
Q)
'tl
12.7.3.1
Releveul pozitlei
geometrice a
FC FC inregistrare releveu inregistrare releveu
.s nodurilor de
~ imbinare
"()
0
Ill
<(
112
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
;;;
0
~
N Anexa B
.J
r:i (inforrnatlva)
CJ)
~
<(
z lndrumarl pentru determinarea claselor de executle
0
j:::
<(
z0:::
w B.1 Introduce re
I-
~
w
~ Aceasta anexa prevede Indruman pentru alegerea claselor de executie In legatura cu acei factori ai
0
0::: executiei care afecteaza fiabilitatea globala a lucrarilor terminate §i care constituie o conditie
1-
z pr ealabilapentru aplicarea diferitelor articole ale prezentului standard european.
NOTA - Procedura recomandata pentru determinarea ~i utilizarea claselor de executie conform EN 1090-2 ia in
sz considerare faptul ca proiectare va fi efectuata conform EN 1993 pentru structuri din otel, sau EN 1994 pentru
<( partile din otel ale structurilor compozite, pentru a obline coerenta intre ipotezele Iacute la proiectarea structur ala
::E ~i cerintele pentru executarea lucrarilor. Determinarea clasei de execu\ie este efectuata in faza de proiectare, in
0
0::: care sun! evaluate aspectele specifice pentru proiectarea ~i executarea structurii ~i inforrnatiile cu privire la
rn cerintele pentru executie sun! prevazute in caietul de sarcini pentru executie. [ndrurnarile din aceasta anexa pot fi
<(
1- inlocuite, in totalitate sau partial, de indrumari viitoare adauqate la EN 1993.
01
w
>
::)
<(
w B.2 Factori determinanti pentru alegerea unei clase de executle
0:::
::)
al
.!§ 8.2.1 Clase de consecinte
c '
nl
E EN 1990:2002 prezinta, In anexa sa B, Indrumari pentru alegerea clasei de consecinte In scopul
0
0::: diferentierii fiabilitatll. Clasele de consecinta pentru elemente structurale sunt Impartlte In trei niveluri,
.E
"O
=
notate CCi (i 1, 2 sau 3) .
e
nl
•!::! NOTA - Anexa B din EN 1990:2002 este inforrnativa. in consecinta, anexa nationala la EN 1990 poate confine
"..O.. prevederi pentru aplicarea acestei anexe .
nl
"O
-
c
nl
rn
Cl)
"O
EN 1991-1-7 prezinta exemple de categorisire cu privire la tipul de cladire §i de ocupare
conform claselor de consecinte, care ejuta la implementarea anexei B din EN 1990:2002.
a acesteia,
.!!!
-; 0 structura sau o parte a ei, poate contine elemente cu clase de conseclnte diferite .
"i)
0
Ill
<( 8.2.2 Riscuri legate de executarea §i utilizarea structurii
8.2.2.1 Generalltati
Aceste riscuri pot proveni din complexitatea executarii lucrarilor §i din incertitudinea cu pnvtre la
expunerea §i actiunile asupra structurii, care pot evidentia defecte ale structurii pe durata utilizarii.
Riscurile potentiale sunt legate, In special, de:
factori de exploatare, care provin din actiuni la care este posibil sa fie expuse structura §i partile
ei, pe durata rnontarli §i utilizarii, precum §i nivelurile de eforturi din elemente;
factori de productie, care provin din complexitatea executarli structurii si elementelor ei, de
exemplu aplicarea de tehnici, proceduri sau verlflcari speciale.
Pentru a tine seama de aceste diferentieri de rise, sunt introduse categorii de exploatare §i categorii
de productie,
113
SR EN 1090-2:2008
.....
0
~
<")
~ 8.2.2.2 Riscuri legate de utilizarea structurii

...i
ci Categoria de exploatare poate fi determinata pe baza tabelului B.1.
(/)
...J
~ Tabelul 8.1 - Sugestii de criterii pentru categorii de serviciu
0
Categorii Criterii
~
z Structuri §i elemente proiectate numai pentru actiuni cvasistatice (exemplu: cladiri)
a::
w
1-
. Structuri §i elemente la care lrnbinarile lor sunt proiectate la actiuni seismice in zone cu
z
w
SC1
. activitate seismica usoara §i in DCL *
Structuri §i elemente proiectate la solicitari la oboseala din actiunea podurilor rulante (clasa
...J
0
a::
1-
. So)**
Structuri §i elemente proiectate la solicitari la oboseala conform EN 1993. (exemplu: poduri
z de sosea §i cale ferata, macarale (clasa S1 la S9)**, structuri sensibile la vibratii produse de
0
o
sz
SC2
. vant, aqlorneratli de oameni sau masinl cu piese in rotatie)
Structuri §i elemente la care imbinarile lor sun! proiectate la actiuni seismice in zone cu
activitate seisrnica medie si outernica si in DCM* si OCH*
<( * DCL, DCM. OCH: clase de ductilitate conform EN 1998-1.
::iE
0 ** Pentru clasificarea solicitarilor la oboseala pentru macarale, a se vedea EN 1991-3 si EN 13001-1.
a::
( /)
< 0 structure sau parte a unei structuri poate contine elemente sau detalii structurale care apartin unor
~ categorii de exploatare diferite.
w
>
~ 8.2.2.3 Riscuri legate de executarea structurii
w
a::
:::i Categoria de productie poate fi determinata pe baza tabelului B.2.
al
·ciiC':O Tabelul 8.2 - Sugestii de criterii pentru categorii de productie

E
0
a:: Categorii Criterii
..
c:
'O Elemente nesudate, fabricate din produse din otel de oricare marca
e
C'O
PC1
Elemente sudate fabricate din produse din otel cu marca sub S355
N
'C'EO .. Elemente
Elemente
sudate fabricate din produse din otel cu marca egala sau superioara lui S355
esentiale pentru integritatea structurii care sunt asamblate prin sudare pe santier
-
"O PC2 Elemente fabricate prin formare la cald sau care sun! supuse tratamentului termic in timpul
c:
C'O
(/)
ai
. fabrictiei
Elemente ale orinzllor cu zabrele din CHS. care necesita taieri profilate la cacete
"O
~ 0 structure sau o parte a unei structuri poate confine elemente sau detalii structurale care apartin unor
·uC'O categorii de productle diferite.
0
Ill
<(
8.3 Determinarea claselor de executie .

Procedura recornandata pentru determinarea clasei de executle are trei etape:
a) alegerea unei clase de consecinte, exprirnata prin consecinte previzibile, umane, economice sau
de mediu, la o rupere sau cedare a unui element (a se vedea EN 1990);
b) alegerea unei categorii de exploatare ~i a unei categorii de productie (a se vedea tabelul B.1 si
B.2);
c) determinarea clasei de executle cu rezultatele de la alegerile a) ~i b) conform

tabelului B.3.
114
SR EN 1090-2:2008
0 .....
N
;:;;
0
~
N
NOTA - Determinarea clasei de executie trebuie efectuata, In cooperare, de proiectant ~i de proprietarul
constructiei. \inand seama de prevederile nationals. In aces! proces de decizie, trebuie consultati antreprenorul ~i
.J
ci executantul, dupa caz, urrnand prevederile nationale din locul de utilizare a structurii.
II)
...J Tabelul B.3 prezinta matricea recornandata pentru alegerea clasei de executie pe baza deterrninarii
<(
z clasei de consecinta ~i selectaril categoriei de productie ~i de exploatare.
0
j:::
<(
z Tabelul 8.3 - Matrice recornandata pentru determinareaclaselor de executle
a:
w
1-
z
w Clase de consecin\e CC1 CC2 CC3
...J
a:
1- Categorii de exploatare SC1 SC2 SC1 SC2 SC1 SC2
z
Categorii de
PC1 EXC1 EXC2 EXC2 EXC3 EXC3 a EXC3°
produc\ie
<(
PC2 EXC2 EXC2 EXC2 EXC3 EXC3" EXC4
z
<(
::E a
Se recornanda aplicarea EXC4 structurilor speciale sau structurilor cu consecinte
0
a: extreme la cedare structurala. dupa cum sun! cerute de prevederi na\ionale.
V)
<(
I-
ii: Clasa de executie deterrnina cerinte pentru diferitele activitetl de executie prezentate In prezentul
~ standard european. Cerintele sunt rezumate In anexa A.3.
::::>
<(
w
a:
::::>
al
.!c:i
<a
E
0
a:
c:
'O
115
SR EN 1090-2:2008
....0.....
N
c;;
0
~
N Anexa C
.J
a: (informativa)
u:i
...J
<
z Lista de verificare a continutului unui plan al calitatli
0
j::
<
z
a:
w
I-
C.1 Introduce re
~
w
...J Conform 4.2.2, aceasta anexa prezinta lista elementelor recomandate pentru a fi incluse lntr-un plan
0
a:
1-
al calltatil.specific unui proiect pentru executarea unei structuri de otel.
z
0
o
<
C.2 .
Conti nut
:E
0 C.2.1 Management
a:
Cl)
;! Definirea acelei structuri de otel ~i amplasarf ei in raport cu proiectul.

et:
w Planul de organizare a managementului proiectului care desernneaza personalul responsabil, functille
> ~i responsabilitatlle lor pe durata proiectului, leqaturile ierarhice ~i modul de comunicare.
::>
<
w
a: Modul de planificare ~i coordonare cu celelalte parti pe toata durata proiectului ~i
::> monitorizarea perforrnantelor ~i mersului lucrarilor.
m
·ccuca ldentificarea functiilor delegate subcontractantllor ~i altora, din afara.
E ldentificare ~i referinte profesionale ale personalului calificat care trebuie sa intervina in cadrul
a0: proiectului, inclusiv personalul de coordonare a sudarii, personalul de control, sudorii ~i operatorii
e sudare.
:c
ecu Modul de a tine sub control abaterile, rnodificarile ~i deroqarile care intervin in timpul proiectului.
N
~cu
'tJ
e C.2.2 Analizarea speciflcatlel
~
QI Prevederi cu privire la analizarea cerintelor specificate pentru proiect pentru a identifica implicatiile,
'tJ
cu inclusiv alegerile claselor de executie care pot necesita rnasuri suplimentare sau neobisnuite fata de
:;:;
u cele asigurate de sistemul de management al calitatii al companiei.
·c:;
0
ti)
< Pentru analizarea cerintelor unui anumit proiect sunt necesare proceduri suplimentare de
management al calitatii.
C.2.3 Documentatie .
C.2.3.1 Generalltatl
Proceduri pentru managementul tuturor documentelor de executie primite ~i transmise, inclusiv

identificarea stadiului revizuirii in curs ~i prevederile pentru evitarea utilizarii documentelor nevalabile
sau vechi, atat intern cat ~i la subcontractanti,
C.2.3.2 .
Documentatie inainte de executie .
Procedurile pentru furnizarea docurnentatiei Inainte de executare, care includ:
a) certificate pentru produse constituente, inclusiv materiale consumabile;
b) specificatii pentru proceduri de sudare ~i inregistrari cu privire la calificare;
116
SR EN 1090-2:2008
..-.....
0
N
;;:;
0
~
N
c) expunerea metodelor, inclusiv cele pentru montare §i punerea sub efort a elementelor de
..J lmbinare;
ci d) calcule pentru lucrari provizorii implicate de metodele de montare;
u;
...J
<( e) prevederi cu privire la domeniul §i calendarul aprobarii sau acceptarii, de secunda sau terta pa rte,
z
0 a docurnentatiei lnainte de executare.
j::
<(
z
a:: C.2.3.3 f nreqlstrarl cu privire la executare
w
1-
z
w Proceduri pentru efectuarea lnreqistrarilor cu privire la executare, care includ:
...J
0
a::
1- a) trasabilitatea prod use I or constituente In raport cu elementele finisate;
z
0
o
sz b) rapoarte de verificare §i de incercare §i actiuni lntreprinse pentru tratarea neconforrnitatilor, cu
privire la:
~ 1) Preqatirea suprafetelor lrnbinaril lnainte de sudare,
~ 2) Sudare §i suduri efectuate,
en
~ 3) Tolerante geometrice pentru elemente fabricate,
aw= 4) Preqatirea §i tratarea suprafetei,
>
::> 5) Etalonarea echipamentului, inclusiv a celui utilizat pentru verificarea pretensionarii elementelor
i'.i5 de lmbinare;
a::
~ c) rezultate ale veriflcarii Tnainte de montare care sa conduca la acceptarea faptului ca santierul
ii este corespunzator pentru a Tncepe montarea;
·c:
111
g d) calendarul de livrare a elementelor livrate pe santier, identificate prin locul ocupat In structura
a:: terrninata:
c:
:s
e
111
e) verificarea dirnensionala a structurii §i actlunl lntreprinse pentru tratarea neconforrnitatilor;
N
~111 f) certificate cu privire la Tnchiderea rnontaril §i predare.
"ti
c111:
-
en
GI
"ti
C.2.3.4 Inreqlstrar! pentru documentare
111
:;:::; Modul de a efectua Inreqlstrarl pentru documentare disponibile pentru verificare §i pentru pastrarea lor
111
"(j o perioada de minimum cinci ani, sau mai lunga, daca acest lucru se cere prin proiect.
0
U)
<(
C.2.4 Proceduri pentru verificare §i Incercari
ldentificarea lncercarilor §i veriflcarilor obligatorii cerute de standard §i cele specificate Tn sistemul de

calitate al executantului, necesare pentru realizarea proiectului, care includ:
a) domeniul verificaril:
b) criterii de acceptare;
c) actiuni pentru tratarea neconforrnitatilor, corectii §i deroqari:
d) proceduri de acceptare/respingere.
Cerintele specifice proiectului pentru verificare §i Incercarl, inclusiv cerintele ca anumite lncercari sau
veriflcari sa fie confirmate, sau punctele pentru care trebuie efectuata o verificare de o terta parte,
desernnata,
ldentificarea punctelor de oprire asociate cu confirmarea, aprobarea sau acceptarea de secunda sau
terta pa rte a rezultatelor lncercarilor sau veriflcarilor.
117
SR EN 1090-2:2008
.....
.,....
0
~
~
N Anexa D
...i (norrnativa)
0::
en..J
<
z Tolerante geometrice
0
~
<
z
0::
w D.1 Tolerante esentiale
I- ' '
~
w
..J Abateri admisibile pentru tolerante esentlale sunt indicate Tn:
0
0::
1- D.1.1: Tolerante esentiale la fabricatie - Profile sudate
z
0
o
< D.1.2: Tolerante esentiale la Iabricatie - Profile formate la rece prin presare
z
<
:::!::
0 D.1.3: Tolerante esentiale la Iabricatie - Talpile profilelor sudate
0::
r.J'J
D.1.4: Tolerante esentiale la fabricatie - Talpile chesoanelor sudate
i:!:
a::
~ D.1.5: Tolerante esentiale la fabricatie - Rigidizari ale inimii profilelor sau chesoanelor
::::>
<
w D.1.6: Tolerante esentiale la fabricatie - Placi rigidizate
0::
::::>
co D.1.7: Tolerante esentiale la Iabrlcatle - Table profilate formate la rece
-c~:
m
E D.1.8: Tolerante esentiale la Iabricatie - Gauri de fixare, decupari !?i margini taiate
0
0::
c: D.1.9: Tolerante esentiale la fabricatie - invelitori subtiri cilindrice !?i conice
'ti
em D.1.1 O: Tolerante esentiale la fabricatie - Elemente de zabrele
N
'Em
0 D.1.11: Tolerante esentiale la manta re- Stalpi pe un singur etaj
-c:
m
r.J'J
Q)
-0
D.1.12: Tolerante esentiale la montare - Stalpi pe mai multe etaje
m
:;::; D.1.13: Tolerante esentiale la montare - Rezemare cu contact complet
m
'ij
0
Ill D.1.14: Tolerante esentlale la montare - Turnuri !?i piloni
<
D.1.15: Tolerante esentiale la montare - Grinzi supuse la Tncovoiere !?i elemente supuse la
compresiune
118
SR EN 1090-2:2008
....0 .....
N
;;;
0
~ D.1.1 Toleran1e esenliale la fabricalie - Profile sudate
_j
ci Nr. Parametru Abatere adrnlslbila 11
u; Criteriu
crt.
..J
<(
z [naltirne:
0
j::
D
<(
z 11 = - h 150
0:: 1 inal1ime totala h:
(nu se indica valori pozitive)
....w
~
w
..J
0
0::
....
z
l.atirne talpa:
0 b, • ti
o
sz I I
<(
:e
I I
11 = - b/100
0 2 (nu se indica valori pozitive)
0::
en
<(
....
ii:
w
> tr. • A
:::>
<(
w
0:: Perpendicularitate la
reazeme:
:::>
r~
al tJ,
ia-
· c:
(II L-
I Verticalitatea inimii la reazeme, pentru
11=±h1200
E 3 elemente fara rigidizari la reazem:

dar 11 ~ t;
0
0:: (tw = grosime a inimii)
c: <I::
ii
I I
Curbura placa:
I
I 11=±bl100
4 Abatere 11 pe intreaga inal1ime a placii b: dar 11 ~ t
(t = grosimea placii)
Deforrnatie inima:
1
11 = ± b/100
Abatere 11 pe lungimea de referinta L egala
5 dar 1111 ~ t
~.·
cu lungimea placii b:
(t = grosime a placii)
~
I. L .!
119
SR EN 1090-2:2008
.... f
0
;;;
0
~
N Ondulare inirna:
.J
ii 1 t.=±b/100
c.r.i
...J Abatere t. pe lungimea de referinta L egala
<{ 6 cu lungimea placf b:
dar !Lil ~ t
z
0 (I= grosime a placii)
j:::
-c
z
0::
w Legenda
1-
z 1 lungime de referinta
w
...J
0 NOTA- Notatii ca lb.I= d/100 dar lill 2: r rnsearnna ca este permisa cea mai mare dintre cele doua valori.
0::
1-
z
0
o
s D.1.2 Tolerante esentiale la fabricatie - Profile formate la rece prin presare
z
<{
:E Nr.
0 Criteriu Parametru Abatere adrnlsibila Li
0:: crt.
Cl) La\ime element interior:
~
ii:
w
>
::::>
<{
Latime A intre indoiri:
-t.=A/50
w 1 (nu se indica valori pozitive)
0::
::::>
IXl
.!i )
c:
"E'
0
0::
Ui\ime element in relief:
A 1' 6.
--
c: 8. ~
"C
e
~
"'
N
r
"'c:
"C
2
Latime B intre o indoire ~i un - Li= BI 80
-"'
Cl)
Cl)
"C
capat liber: (nu se indica valori pozitive)
"'
:;::;
"'
'i)
0 '- I
I/I
<{
Rectitudine elemente utilizate
nefixate:
Deviere l':i de la rectitudine
G-:i-d
3 Li=± LI 750
1201
201
20
SR EN 1090-2:2008
-e-
0
;:;;
0
:;;,
N
.J 01 .3 Tolerante esentlale la fabricatle - Tai pile profilelor sudate
a:
u)
Nr.
...J
<(
Criteriu Parametru Abatere admlslbila t.
crt.
z
0 Deformajie talpa la profil cu
i=
<( sectiune I:
z
a::
w
I- Deforrnatie /:::,. pe lungimea de
~ referinta L t.=±b/100
w
...J unde L = la1imea talpii b
0
a::
1-
z
0
o
~
z Ondulare talpa la profil cu sectlune
<(
:e I:
0
a::
(/') Deforrnatie /:::,. pe lungimea de
<( 2 referinta L t.=±b/100
I-
ii: unde L = la1imea talpii b
w
>
::::)
<(
w
a::
::::)
Ill Rectitudine pentru elemente care
ra vor fi utilizate fiira alte legaturi:
·cra: l
E
0 3 Deviere /:::,. de la rectilitudine t. = ± LI 750
a::
.E
"C
era <l
N
'Era Legendii
-gra 1 lungime de referinta
-
(/')
Cl)
"C
ra
:;:
ra
·u0
Ill
<(
121
121
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;:;;
0
~
N 0.1.4 Tolerante esentlale la fabricatie - Talpile chesoanelorsudate
_j
ci Nr.
u) Criteriu Parametru Abatere adrnislbila t.
...J crt .
<(
z0 Dimensiuni sectiune:
j::
<(
z bi
0::
w
1-
z
w
...J Dimensiuni interne sau externe, -t.=b/100
unde:
0 1
0:: (nu se lndica valori
1- "3
z b = b-, t». b3 sau b4 pozitive)
0
o .e{ ..t.
<(
z
<(
::E
0
0::
(/'J -
<(
l-
ow: Denivelari fa\a de plan ale panourilor Intre
> inimi sau riqidizar], caz general:
:::) Deformare L1 perpendiculara pe
<(
w planul placti;
0:: 2
:::)
co daca a s 2b: t. = ± a/250
--~~~ <( r- _ ::.-- ~--
.!i daca a> 2b: !'. = ± b/125
c:
Ill
E a
0
0::
c: Denivelari fa\a de plan ale panourilor intre
..
"C mr rrn sau rigidizari (caz special cu
e
Ill compresiune pe dlrectle transversala -
N
cazul general se apllca daca ace st caz Deformare L1 perpendiculara pe
~
Ill special nu este specificat): planul placii:
"C
3
-c:
Ill
(/'J
I'
daca b s 2a: !'.= ± b/250
Cl)
"C
Ill
~Ill
~
·I1/'· daca b > 2a: t. = ± a/125
·c:; a
0
Ill
<(
122
122
SR EN 1090-2:2008
0
N
.....
;:;;
0
~ D.1.5 Tolerante esentiale la fabricatle - Rigidizari ale inimii profilelor §i chesoanelor

.J
a:: Nr.
Cl) Criteriu Parametru Abatere admlsibila I'>
...J crt .
<(
z Rectitudine in plan:
~ I!. -~-
0 ~ ~r
z I I Abatere I'> de la rectitudine ,,., = ± b/250
0::: 1 !
w '/ I ~I in planul inimii: dar 11'>1 <! 4 mm
ul!· v-:
1-
z ~ i A I
w
...J
0
J.
0:::
1-
z Rectitudine <in, --a--f-a-r-a---p-lanului:
0
o
~ ~~
-~·r
z<( I I Abatere I'> de la rectitudine
(
I I L'>=±b/500
J
:i!
0
0:::
2
< r "<1 .
,I
s
; /, '
I
i
<:> /
perpendicular
inimii:
pe planul
dar 11'>1 <! 4 mm
en
~ ' I
_J
I
a::
w
>
::::>
~
Pozitie rigidizari
------ inirna:
<(
w '. . . ...
0:::
::::>
°"';:.. I.I A
m 3 ll Distanta faja de pozitia
I'>=± 5 mm
prevazuta:
.!c:i I I
11
"E'
0
"';...
11
I I
"">
0:::
."C
s Pozijie riqidizar] lnirna la
reazeme:
!!!
"'
N
'E
... ,., ii '• '. 11 . ,., Distanta faja de pozitia
4 !I! I'>=± 3 mm
c" :'
"C prevazuta:
-
e"n'
'"'>
I I
11
.... >
Cl) 11
"C
"'
:;::; Excentricitate rigidizari inima:
"'
'ij
0 fl I
~
I i Excentricitate intre 0
5
I ,,I
pereche de rlqidizar]:
I'>=± fw/2
I
...!
•
6 Excentricitate riqidizari inima la
reazeme:
fl I
I I I
Excentricitate int re
pereche de rigidizari:
0
,,., = ± tw13
I .l"'
I
123
123
...! SR EN 1090-2:2008
..... ~
NOTA · Notatii ca k'>I = d 1100 dar 161 ;:: 5 mm inseamna ca este perrnisa cea mai mare dintr e cele doua valori.
124
124
SR EN 1090-2:2008
.....0
;:;:;
0
~
N D.1.6 Tolerante esentiale la fabricatie - Placi rigidizate
.J
ii Nr.
v) Criteriu Parametru Abatere adrnlslbila L'.
..J crt .
<(
z Rectitudine rigidizari: Abatere Li perpendicular pe placa:
0 Rigidizari longitudinale in placi <I
j:::
<( rigidizate longitudinal:
z tJ. = ± a/400
a:
UJ
~
I- ---
UJ
..J
0
a:
1-
z
0
o -------·---
2 tJ. = ± b/400
Legenda
<( 1 placa
::::e
a:
II)
<( Rectitudine rigidizari: Abatere Li perpendicular pe placa:
l-
a: Rigidizari transversale in placi Cea mai mica din:
~ rigidizate transversal ~i longitudinal:
:::::> 3
<(
UJ
tJ. = ± a/400
a:::::>: sau
IX) tJ. = ± b/400
.0
'i:
"'
E
0
a:
c:
:0 4 tJ. = ± b/400
5 Niveluri rigle transversale din placi Nivel fata de riglele transversale alaturate:
rigidizate: <J
Legend a
1 rigla transversala
tJ. =±LI 400
L, L2
l
125
125
SR EN 1090-2:2008
.....
....
0
~
M
0
~
N D.1.7 Tolerante esentiale la fabricatie - Table profilate formate la rece
.J
ci Nr.
uj Criteriu Parametru Abatere admis ibila t.
1 Abatere t. de la planeitatea
t. $ ± b/50
unui element normal plat
Abatere t. de la forma
2 t. $ ± b/50
prevazuta a inimii sau talpii
pe la\imea curburii b
0.1.8 Tolerante esentiale la fabricatie - Gaurl de fixare, decupari ~i rnargini taiate

Nr.
Criteriu Parametru Abatere admlsiblla t.
crt.
Pozitie gauri pentru elemente de Abatere t. a axei centrale
imbinare: a unei gauri individuale
, A fa\a de pozitia sa
prevazuta intr-un grup de
l J- '
,.,..-.--_..,, _.,
gauri:
t. = ± 2 mm
rf \
'\{-· /t-
i I/
Pozitie gauri pentru elemente de
fmbinare:
iJ
Abatere t. a dlstantei a
'' 'i - t. = 0
2 fntre o gaura individuala :;;i
D
(nu se indlca valori pozitive)
o margine taiata:
Pozitie grup de gauri:
cilo-tijJ
Abatere t. a unui grup de
3 gauri fa\a de pozitia lor t.=±2mm
prevazuta:
125
r
i
SR EN 1090-2:2008
....0 f
;;:;
0
~
N D.1.9 Tolerante esentiale la fabricatie e - invelitori subtiri cilindrice si conice
I I "5 I I
_j
ci. Nr. Criterii §i detalii
uj
...J crt .
<( Ovalizare:
.:
z Diferenta Tntre valorile rnasurate, maxima §i minima, ale diametrului interior, fa\a de
0
j::
-- diametrul interior nominal:
<(
z (dmax - dmin)
0:: \
L'1 =
w l . . d.,m dnom
I-
\ Tolerante
~ "'
-- J'
-e
Diametru d5' 0,50 m 0,50 m < d< 1,25 m d e: 1,25 m
\ ~ Abateri permise t,
w
...J
0
0::
1- Clasa A f, = ± 0,014 f, = ± [0,007 + 0,009 3(1,25 - d)l f, = ± 0,007
z
1 Clasa B f, = ± 0,020 f, = ± 0,010 + 0,013 3 1,25- d)l f,= ± 0,010
0 a) aplatiz~re
o . Clasa C f, = ± 0,030 f, = ± 0,015 + 0,020 0 1,25- d)] 1"=±0,015
:$
z<( o-
l
::E
0
0::
i 'lb~
~r,
\~ ~ <;
tJ'J
<(
v NOTA - d este diametrul interior nominal dnom Tn metri .
l-
o::
w
>
::> b) asirnetrica
-
<(
w Nealiniere: Tolerante
0:: Excentricitate neintentionata a placilor la o Tmbinare orizontala. Clasa Abaterea admlsibila 1"
::>
co La o schimbare a grosimii placii, nu este inclusa partea de Clasa A 1" = ± 0, 14t dar 11"1 s 2 mm
Iii' excentricitate intentionata.
·(0c Clasa B t, = ± 0,20t dar 11"1 s 3 mm
E Clasa C 1" = ± 0,30t dar 11"1 s 4 mm
0 La o schimbare a grosimii placii:
0:: 1
2 I
t = (t1 + t2)12
£ I f, = 8tot - e;nt
"ti
,,.
11
~- . 11~~1,1
e
(0 11 1 unde
.~"ti t1 grosimea mai mare;
... tz grosimea mai mica.
(0
"ti
e 4- ..!.
-(0
tJ'J
QI
"ti
- Legends
J
~
(0 1 qeometria prevazuta a lmbinarii
:;::;
Denivelari (Ondulari): 1 <l
a) Pe meridian:
(0
'ij
~ f v
L = 4 (rt)0·5 I
0
<(
= r): --
b) Pe circurnferinta (raza de referinta
(/)
L = 4 (rt)0·5
L = 2,3 (h2rt)°'25 dar L s r
.
:I1 r
I
~,,,,,<:;;-'~,,,,,
I •
d
unde h este lungimea axial a a '" L
.
3
segmentului de Tnvelitoare sub\ire
c) Suplimentar, peste suduri:
L = 25t dar L s 500 mm
~
- ~- ....,
Clasa
Tolerante
Abatere adrnisibila t,
Clasa A 1" = ± 0,006L
NOTA - Lao schimbare a grosimii: t= tz
1261
261
26
Clasa B 1" = ± 0,010L
Legenda Clasa C t, = ± 0,016L
1 interior
NOTA - Cu referinta la clasele de calitate pentru toleranta la fabricatiee din EN 1993-4-1, Clasa A = excelenta, Clasa B = lnalta 9i
Clasa C = norrnala.
1271
271
27
SR EN 1090-2:2008
....
0
r:;
0
~
N
0.1.10 Tolerante esentiale la fabricatie- Elemente de zabrele
I I I
.J
ti Nr.
fl) Criteriu Parametru Abate re adrnisiblla 6
....I crt.
<t: Rectilinitate ;;i contrasaqeata:
z
0
j::
<t:
z
0::
w
1-
z
w
....I
0
0::
1-
z
0 1
o
l
:s;
z NOTA- Abateri masurate du a sudare, cu elementul a ezat e lat.
<t:
:::E Legenda
0 Abatere la fiecare punct
0:: a contrasaqeata reala al panoului, fa\a de o linie
Cl)
b contrasaqeata prevazuta 11 = ± L/500
<t: dreapta - sau fa\a de
I- Dar 1111 C?: 12 mm
~ c axa reala contrasaqeata sau
w curbura prevazuta.
> d axa prevazuta
::::>
<t: Abaterea zabrelelor de la 11 = ± L/750
w 2 Rectilinitate zabrele
0:: rectilinitate dar 1111 C?: 6 mm
::::>
en NOTA- Notatii ca 6 =±LI 500 dar Jtil <: 6 mm lnseamna ca este perrnisa cea mai mare dintre cele doua valori.
.!i
c:
IO
E
0
0::
c:
1::1
e
IO
N
~IO
1::1
c:
-
IO
Cl)
QI
1::1
IO
:;::;
IO
·13
0
I/)
<t:
1281
281
28
SR EN 1090-2:2008
....
0
~
~
N D.1.11 Tolerante esentiale la montare - Stalpi pe un singur etaj
..i
ci. Nr.
Cl) Criteriu Parametru Abatere admisibila Ci
..J crt.
~ inclinare stalpi pe un singur
z
0 etaj, in general:
~
z
a::
w
...
..
-- A
z
w
..J
0
...a:.:.
Ij
z
0 inclinare totala pe lnaltirnea etajului h: Ci=± h 1300
o
~
z~ 11 -ee
:::iE
0
I I
a::
I
~ l
ii:
w
>
:::>
J J
J
~
w
a:: inclinare stalpi pe un singur
:::> etaj la cladiri in cadre:
'·cc°a:- inclinare medie a tuturor stalpllor din acelasi
nl
E
0
a::
:0
2
I~ I--
cadru:
[Pentru doi stalpi:
Ci=± h 1500
e
Ci = (Ci1 + li2)/2 l
Tnclinare a oricarui stalp care

sustine grinda de rulare:
n·~ J
inclinare de la nivelul pardoselii la reazemul Ci=± h/1000

3 grinzii de rulare
1291
291
29
SR EN 1090-2:2008
0
....
N
r;,
0
~
N Rectitudine stalp pe un singur
.J etaj:
~
ct:
'I
u)
...J ~
<
z
0 f
Pozitia stalpului in plan, fata de o linie dreapta
~
z intre punctele de reper de sus ~i de jos:
ix: 4 ~
w ~ - in general Ll = ± h/750
= ± h/750
1-
I
z - profile tubulare structurale Ll
'
w
...J
0
ix:
1-
z
0
~ --
o
z<<
::!::
0
ix: 0.1.12 Tolerante esentiale la montare - Stalpi pe mai multe etaje
(/')
~
Ct: Nr.
w crt.
Criteriu Parametru Abatere adrnlsiblla il
>
::::> Pozitie la nivelul flecarui etaj, fata de cea de
<
w la nivelul de la baza:
ix: 6,
::::> I
Ill
.!i
c:
I I
Cl!
E
0
ix: 1
I
I Pozitia stalpului in plan, la fiecare
nivel de etaj fata de o linie verticala
care trece prin centrul sau la nivelul Li = ± "Ih /(300f;;)
c:
'6
I!!Cl!
I I e de la baza:
N
'E
w
-e:
I I N
.i::;
I
I e
Cl!
"O
c:
-Cl!
(/')
G)
"O
lnclinare a unui stalp intre nivelurile etajelor
adiacente:
Cl!
:;::; I J
Cl!
·13
!J I
~
0
2 I Pozitia stalpului in plan, fata de o
linie verticala prin centrul sau la
nivelul de jos:
il=±h/500
J I
I ~
1301
301
30
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
i;;;
0
~
N Rectitudine a unui stalp continuu intre
.J nivelurile etajelor adiacente:
au;:
...J
<(
z
0
j::: Pozltia stalpului in plan, fa\a de o
<(
z 3 linie dreapta intre puncte de reper t. = ± h/750
0:::
w la nivelurile etajelor adiacente:
I-
~
w
...J
0
0:::
1-
z
0
o
sz Rectitudine a unui stalp imbinat intre
<( nivelurile etajelor adiacente:
:IE I
0
0:::
(/)
I
<(
I-
ii: Pozitia stalpului in plan la imbinare,
w t. = ± s/750
> 4
fa\a de o linie dreapta intre puncte
::::) de reper la nivelurile etajelor cu s $; h 12
<(
w adiacente:
0:::
::::)
IXI
.!c:i J
I
g"'
0:::
NOTA - Tabelul D.1.12 stalpi pe mai multe etaje se apnca celor care sunt continui pe mai mull de un etaj.
c: Tabelul D.1.11 stalpi pe un singur etaj se aplica stalpilor pe inal\imea unui etaj in cladiri multietajate.
"C
~
"N'
~
""C'
-c:
"'
(/)
(I)
"C
"'
;:;
·u"'
0
Ill
<(
130
SR EN 1090-2:2008
....
..-
0
~
(")
~
N D.1.13 Tolerante esentlale la montare- Rezemare cu contact complet
_j
a::u) Nr.
Criteriu Parametru Abatere adrnlsibila L\
..J crt .
<(
z
0
j::
<(
z
a::
w
1-
z
w
..J
0
a::
1-
z
0
o
:::!;
z L\9 = ± h/500
<(
:E unde h este inaltimea etajului (a
0 Nealiniere locala unghiulara L\9 se vedea D.1.11, nr. er!. 4)
a:: prcdusa in acelasi limp cu un spatiu
"'
<(
I-
liber L\ in punctul "X" ~i in acelasi limp:
• L\ = 0,5 mm pe eel putin doua
"
w
>
:::)
<(
•
treimi din suprafata ~i.
L\ = 1,0 mm maximum local
w
a::
:::)
Cll
x
.!!!
c:
(II
E
0
a::
c:
"C
~
(II
N
:e
(II
D.1.14 Tolerante esentlale la montare - Turnuri §i piloni

-(II
"'
GI
"C
Nr.
Criteriu Parametru Abatere adrnls ibila L\
(II
:p crt.
(II
"i3 Rectitudine a elementelor Rectitudine pe portiunea (L) intre punctele
0 1 U1 000
I/) verticale si diaconalelor: de imbinare.
<(
Dimensiuni principale ale
Panou < 1 000 mm: L\ = ± 3 mm
2 sectiunli transversale ~i
Panou ~ 1 000 mm: L\ = ± 5 mm
zabrelelor pilonilor:
3 Pozitie axa zabrele la imbinari: Pozitie relativa fata de pozitia prevazuta L\ = ± 3 mm
Aliniere a axelor elementelor Pozitle relativa a celor doua portiuni ale
4 L\ = ± 2 mm
verticale la imbinarea acestora: elementelor
Verticalitate a unui catarg: Abaterea de la verticala a unei linii intre L\ = ± 0,05 %
5
doua puncte oricare de pe axa verticala dar IL\I ~ 5 mm
Verticalitate a unui turn: prevazuta a structurii, masurata in aer L\ = ± 0,10 %
6
Rasucire L\ pe intreaga inaltime fara vant < 150 m:
Structura darL\ IL\I
= ±~2,0°
5 mm
7
a structurii fa se 'v¬ rrl33NOTA1t Structura ~ 150 m: L\=±1,5°
Rasucire L\ int re niveluri
Structura < 150 m: L\ = ± 0, 10° pe 3 metri
8 adiacente ale structurii [a se
Structura ~ 150 m: L\ = ± 0,05° pe 3 metri
vedea NOTA 11:
NOTA 1 -Acest criteriu cu privire la rasucire nu se aplica turnurilor cu incarcare Iaterala permanenta
NOTA 2 - Notat!i ca 11'11 = 0,10 % dar k'>I ~ 5 arata ca este permisa cea mai mare dintre cele doua valori.
131
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;;;;
~ D.1.15 Tolerante esentiale la montare - Grinzi supuse la incovoiere §i elemente
_j supuse la compresiune
"
u)
..J
<(
z
Nr.
crt.
Criteriu Parametru Abatere admisibila D.
0 1 Rectitudine grinzi supuse la Abate re /),, de la

i=
<( incovoiere §>i elemente supuse rectitudine /),, = L/750
z la compresiune daca sunt
a::
w
~ nelecate
~
w
..J
0
a::
~
z
0
o
s
z<(
:::E
0
a::
VJ
<(
~
ii:
~
:::>
<(
w
a::
:::>
a:i
·tc:i
nl
E
0
a::
c
'5
enl
N
'E
,,c
nl
-
nl
VJ
,,
Q)
nl
+:
nl
·u0
II)
<(
132
SR EN 1090-2:2008
.....
0
..,
~
N D.2 Tolerante functionale
_j
' '
ci
u; Abateri admisibile pentru tolerante functionale sunt indicate in:
...J
<(
z 0.2.1: Tolerante functionale la fabricatie - Profile sudate
0
j::
<(
z0::: 0.2.2: Tolerante functionale la fabricatie - Profile formate prin presare la rece
w
I- 0.2.3: Tolerante functionals la fabricatie - Talpile profilelor sudate
~
w
...J 0.2.4: Tolerante functionale la fabricatle - Chesoane sudate
0
0:::
1- 0.2.5: Tolerante functionals la fabricatie - lnimile profilelor sau chesoanelor sudate
z
0
o 0.2.6: Tolerante functionals la fabrlcatie - Rigidizari ale inimii profilelor sau chesoanelor sudate
~
z<(
::E 0.2.7: Tolerante functionals la fabricatle - Elemente
0
0::: 0.2.8: Tolerante functionale la fabricatle - Gauri de fixare, decupari ~i margini taiate
(/')
<(
l-
o:: 0.2.9: Tolerante functionale la fabricatle - lnnadlri de stalp ~i placi de baza
w
> 0.2.10: Tolerante functionale la fabricatie - Elemente cu zabrele
:::>
<(
w
0::: 0.2.11: Tolerante functionale la fabricatie - Placi rigidizate
:::>
co
0.2.12: Tolerante functionale la fabricatie - Turnuri ~i piloni
.!i
c:
(a
E 0.2.13: Tolerante functionale la fabricatie - Table profilate formate la rece
0
0:::
c: 0.2.14: Tolerante functionale la fabricatie - Tabliere pentru poduri
"C
~
(a 0.2.15: Tolerante functionale la montare - Poduri
.!::!
...
"C
(a 0.2.16: Tolerante functionale la montare - Tabliere pentru poduri (pagina 1/3)
"C
c:
-(a
(/')
Cl)
"C
0.2.17: Tolerante functionale la montare - Tabliere pentru poduri (pagina 2/3)
0.2.18: Tolerante functionale la montare - Tabliere pentru poduri (pagina 3/3)

(a
:;::;
(a
·u0 0.2.19: Tolerante functionale la fabricare ~i montare - Grinzi de rulare ~i sine
Cl)
<(
0.2.20: Tolerante functionale - Fundatii ~i reazeme din beton
0.2.21: Tolerante functionale la montare - Cai de rulare pentru macarale
D.2.22: Tolerante functionale la montare - Pozitii stalpi
0.2.23: Tolerante functionale la montare - Stalpi pe un singur etaj
D.2.24: Tolerante functionale la montare - Stalpi pe mai multe etaje
D.2.25: Tolerante functionals la montare - Cladiri
D.2.26: Tolerante functionale la montare - Grinzi in cladiri
D.2.27: Tolerante functionale la montare - Tabla pentru acoperis proiectata ca rnernbrana portanta
D.2.28: Tolerante functionals la montare - Tabla din otel profilata
133
SR EN 1090-2:2008
..... l
0
~
~
N
_j
ci 0.2.1 Tolerante functionale la fabricatie - Profile sudate
ui ' ' '
.J Abatere adrnlsibila I:!..
<( Nr.
z Criteriu Parametru
0 crt. Clasa 1 Clasa 2
~ Inaltime:
z
0:: I>, • fl Inaltlrne totala h:
w
I-
~ I I h s 900 mm ~=±3mm ~=±2mm
w 900 < h s 1 800 mm ~ = ± h/300 ~ = ± h/450
.J
0 1
0:: h > 1 800 mm ~=±6mm ~=±4mm
1-
z
0
(.J
sz
<(
~,__·JJ
::E La\ime talpa:
0
0::
t;, • A
"'
<(
l- !. I
o:
w + ~ = b/100 +~=b/100
2 l.atirne b, or b2
>
::)
dar l~I ~ 3 mm dar l~I ~ 2 mm
<(
w
0::
::)
al b1 • A
-~c: Excentricitate inirna:

nl
E IJ Pozltia inimii:
0 '
0::
! - caz general ~=±5mm ~=±4mm
.s 3 I
- partile tatpii in ~=±3mm ~=±2mm
"ti
e j1!Dn•A contact cu reazeme
structurale
nl
N jl
~
nl Perpendicularitate talpi:
"ti
"'-
c: b
nl Neperpendicularitate:
Cl) - caz general ~=±b/100 ~=±b/100
"ti 4 'c-: l~I ~ 5 mm l~I ~ 3 mm
~"F -
nl partile talpii in dar dar
~nl contact cu reazeme ~ = ± b/400 ~ = ± b/400
·13 structurale
0
Ill
<(
Planeitate talpi:
Neplaneitate:
b
-
~ , ,-+.;~
caz general
~ = ± b/150 ~=±b/150
5 -
~1~--· partile talpii in
contact cu reazeme
structurale
dar l~I ~ 3 mm
~ = ± b/400
dar l~I ~ 2 mm
~=±b/400
134
SR EN 1090-2:2008
..-
0
N
;;;
0
~
N Perpendicularitate la
...i reazeme:
0::
u)
..J
<(
z Verticalitate a inimii la
0 reazeme pentru I'.=± h/300 I'.=± h/500
j:: 6
<( elemente fara rigidizari dar IL'>I ~ 3 mm dar IL'>I ~ 2 mm
zD:: la reazeme
w
I-
~
w
..J
0
D::
1- NOTA · Notatii ca A=± d/100 dar !Al<: 5 mm arata ca este perrnlsa cea mai mare din cele doua valori.
z
0
o D.2.2 Tolerante functionals la fabricatie - Profile formate prin presare la rece
<( Nr. Abatere admlsibila b.

:e
0 crt.
Criteriu Parametru
Clasa 1 Clasa 2
D:: l.atirne element interior: l.atirne A intre indoiri:
II)
<( t<3mm: lungime < 7 m I'.=± 3 mm I'.=± 2 mm
I- lungime ~ 7 m I'. = - 3 mm I + 5 mm I'. = - 2 mm I + 4 mm
"
ii:
w t > 3 mm: lungime < 7 m I'.=± 5 mm I'.=± 3 mm
> 1 lungime ~ 7 m I'. = - 5 mm I + 9 mm I'.= - 3 mm I+ 6 mm
:::>
~
D::
:::>
co A + Ii
·c~: l.atirne element exterior in l.atirne B intre o indoire ~i un
ra relief: capat liber:
E
0
D:: + fl B - margine larninata:
c t< 3 mm I'. = - 3 mm I + 6 mm I'. = - 2 mm I + 4 mm
:c t>3mm I'. = - 5 mm I + 7 mm I'. = - 3 mm I + 5 mm
era 2 Ir
- margine taiata:
N t< 3 mm I'. = - 2 mm I + 5 mm I'. = - 1 mm I + 3 mm
~ra t> 3 mm I'. = - 3 mm I+ 6 mm I'. = - 2 mm I + 4 mm
,,c
s
II)
,,
Cl)
ra
:;: '- I
ra Planeitate:
·u0
II)
<(
Ii
r .
11
3 Convexitate sau concavitate I'.=± 0150 l'.=±0/100
Cl - >--·--·-
I
\
\
....
135
SR EN 1090-2:2008
Raza de indoire:
4
R • A Raza interloara de indoire R L'l = ± 2 mm i'l=±1mm
5 Unghiul e intre partl alaturate t; = ± 30 t; =± 20
0.2.3 Tolerante functionale la fabricatie - Talplle profilelor sudate

Nr. Abatere adrnlsibila 11
Criteriu Parametru
crt. Clasa 1 Clasa 2
Deformare talpa la profil cu sec\iune I:
b
Deformare 11 pe
lungimea de referinta = i';=±b/100 i';=±b/150
la\imea talpii b
Ondulare talpa la profil cu sectiune I:

---~ b
----
Deformare 11 pe
2 lungimea de referinta = t; = ± b I 100 L'l=±b/150
la\imea talpii b
3 Rectitudine talpa:
l
Abatere 11 de la
t; =±LI 500 L'l =±LI 1 000
rectitudine
Legenda
1 lungime de referinta
1361
361
36
SR EN 1090-2:2008
.-
0
;:;:;
0
~ 0.2.4 Tolerante functlonale la fabricatle - Chesoane sudate
.J
c:! Nr. Abatere admisibilii fl
Criteriu Parametru
.,
cri crt . Clasa 1 Clasa 2
...J
La\imi placi: Abate re a dimensiunilor
0 b, interioare sau exterioare:
j:: ' ~ = ± 3 mm ~=±2mm
<
z
0::
I b < 900 mm
900 mm < b < 1 800 mm
~ = ± b/300
~=±6mm
~=±b/450
~ = ±4 mm
w b > 1 800 mm
1-
z 1 b3 unde
w ~ b = b-; b2, b3 sau b4
...J .tS
0
0::
1-
z
0
o
< Rasucire:
z<
:E
0 ~ = ± L/700 ~ = ± L/1 000
0:: Abatere totala ~ a unui
(/) 2 dar dar
<
I-
element de lungime L 4rrms~s10rrm 3 mm s l~I s 8 mm
ii:
w
> . 1....-'/,/~
::::>
0:: Perpendicularitate: Diferenta ~ Int re

::::> dimensiunile diagonalelor
co I I
langa diafragme: ~ = (d1+d2)/400 ~ = (d1+d2)/600
·c:
Cll
~ = ld1 -d2I dar ~ <: 6 mm dar ~ <: 4 mm
E0
0::
c: 3
:c ~'\. 0- ,,
~Cll Cand d1 ~i d2 sunt diferite semnificativ:
N ~ = I (d1 - d2)real - (d1 - d2)prevazut I
'E
Cll
"C
c:
-Cll
(/)
GI
"C
I I
Denivelari fa\a de plan ale panourilor lntre

Cll
:.;:; inimi sau rigidizari, caz general:
--- ::::~- ~!
Cll
·0u
<
II) 4
-·--------1- - Deformare
perpendiculara
ll
pe planul placli:
a daca as 2b ~ = ± a/250 ~ = ± a/250
daca a> 2b ts= ± b/125 ll= ± b/125
Denivelari fa\a de plan ale panourilor intre
inimi sau rigidizari (caz special cu
compresiune pe directie transversala -
cazul general se aplica daca aces! caz
special nu este specificat):
~t
5
s ~l\ .. Deformare ll
v perpendiculara
pe planul placil:
a daca bs 2a ~ = ± b/250 ~ = ± b/250
daca b > 2a ~=±a/125 ~ = ± a/125
NOTA - Notatii ca ~ = ± d 1100 dar li'>I <: 5 mm insearrma ca este perrnlsa cea mai mare din cele doua valori.
1371
371
37
SR EN 1090-2:2008 I
....
0
N
t'i
0
~
N D.2.5 Tolerante functionale la fabricatie - lnimile profilelor sau chesoanelorsudate
.J
ci Nr. Abatere adrnlslbila 11
CJ) Criteriu Parametru
.J crt . Clasa 1 Clasa 2
<{
z Curbura inirna:
0
••
j:: I I
<{
za:
w
1- 1 .c:i --- 6. • ...... 1 Abate re !::;
inimii b
pe inaltimea !::; = ± b/100
dar lt:;I <: 5 mm
!::;=±b/150
dar lt:;I <: 3 mm
z I
w
.J I
0
a:
1- I
. I
z
0 Deformare placa:
()
<{
z 1
\
<{
:::E <l
0 Abatere t:; pe lungimea de
a: 2 . referinta L = inal\imea !::;=±b/100 !::;=±b/150
<{
C/J ~
' inimii b
~ ~
dar lt:;I <: 5 mm dar lt:;I <: 3 mm
1-
'2
w
>
:::> L
<{
v,
w Ondulare placa:
a:
:::>
_ ..
al l
ni Abate re t:; pe lungimea
·c: <l !::;=±b/100 !::;=±b/150
ta
E
3 I
L / . ,.. de reterinta L = inal\jmea

inimiib
dar lt:;I <: 5 mm dar lt:;I <: 3 mm
0
a: ~-:::S
e ~
:0 ~~
E
ta
I
N Grinzi crenelate ~i grinzi cu Nealinierea pozitiei inimii:

'E goluri (fabricate din table sau din pe directia grosimii . t:; = ± 2 mm t:; = ± 2 mm
ta
0 4
profile laminate la cald) cu goluri decalarea golurilor .
e
-ta
C/J
cu diametrul nominal prevazut O cu raza norninala r.
r = 012 < 200 mm
r= 012 <: 200 mm
t:; = ± 2 mm
t:; = ± r/100 s 5 mm
t:; = ± 2 mm
t:; = ± r/100 s 5 mm
.
Cl)
-0
ta
Legenda
·uta 1 lungime de reterinta
0
Ill
<{
NOTA - Notatii ca!!.=± d/100 dar l!!.I ~ 5 mm lnseamna ca este permisa cea mai mare din cele doua valori.
1381
381
38
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;;s
0
~
r'I 0.2.6 Tolerante functionale la fabrlcatle - Rlqidizari ale inimii profilelorsau
_j chesoanelor sudate
0::
en...J Nr. Abatere adrnlsibila f:t.
<( Criteriu Parametru
z0
Rectitudine In plan:
j::
<(
za::
w
I- Abatere t. de la rectitudine, L'. = ± b/250 L'. = ± b/375
~ In planul inimii dar It.I <: 4 mm dar It.I <: 2 mm
w
...J
a::
1-
z
0
o Rectitudine In afara planului:
<(
z
<(
-r
:? I Abatere t. de la planeitate,
2 perpendicular pe planul
L'. = ± b/500 L'. =± b/750
a:: dar It.I<: 4 mm dar It.I <: 2 mm
II) inimii
15
ii:
w
>
::) Pozi\ie rigidizari inirna:
i'.5
a::
::) A
Ill
Distanta fa\a de pozitia
Iii 3 prevazuta L'. =± 5 mm t. = ± 3 mm
'i:
C'CI
E
0
II
a::
,c,: Pozitie rigidizari inirna la
e
C'CI
reazem:
N
~ A
,,c:
C'CI
4
Distan\a fa\a
prevazuta
de pozitia
t. = ± 3 mm t. = ± 2 mm
-C'CI
II)
,,
QI
C'CI
:;:;
C'CI
'(j Excentricitate rigidizari inirna:
0
I/I
A
<(
Excentricitate intre 0
5 pereche de rigidizari L'. =± fw 12 L'. = ± twl3
Excentricitate rigidizari inima

la reazeme:
Excentricitate Int re 0
6 pereche de rigidizari L'. = ± twl3 L'. = ± tw14
NOTA - Notatii ca a= e d 1100 dar l!:>I <: 5 mm Insearnna ca este perrnisa cea mai mare din cele doua valori,
1391
391
39
SR EN 1090-2:2008
....0
~
0
~ 0.2.7 Tolerante functionale la fabricatie - Elemente
.....i
ti Nr. Abatere admlstblla fl
u; Criteriu Parametru
crt . Clasa 1 Clasa 2
..J
<{ Lungimea dupa talere,
z masurata pe linia axei
0
i=
<{ centrale (sau pe muchie
z pentru un cornier) :
0:: - caz general: ~ = ± (L/5 000 + 2) mm ~=± (L/10 000 + 2) mm
w
I- - capete preqatite pentru
~ rezemare cu contact ~=±1mm ~=±1mm
w
..J
0 complet:
0::
1-
z NOTA- Lungimea rnasurata
0
o L care include placi de
<{ L • A capat sudate, daca este
z cazul.
<{
:::E
0
, l===I" ====il
0:: Lungime, daca exista Lungimea dupa taiere,
Cl) posibilitatea suficienta de rnasurata pe linia axei ~ = ± 50 mm ~ = ± 50 mm
<{ 2
I- compensare cu elementul centrale:
ii: alaturat:
w
> Rectitudine: Abaterea ~ de la axele
:::>
<{ L rectangulare ale unui profil
w
0:: fabricat sau realizat prin
:::> ~ = ± L/500 ~ = ± L/750
co presare:
dar l~I <:: 5 mm dar l~I <:: 3 mm
cV
·cnl: 3
~~
--=--·- =:--:::-::-~,.. NOTA - Pentru profile
E laminate sau finisate la
0
0:: <l cald, a se vedea standardul
."C
s de orodus aplicabil.
e Contrasaqeata sau curbura Sageata f la mijlocul ~ = ± L/500 ~ = ± L/1000
nl prevazuta in plan: lungimii: dar l~I <:: 6 mm dar l~I <:: 4 mm
.!::!
"C
... .-
k
«:
nl
"C
e NOT A - Contrasaqeata pe
s
Cl)
QI
4
. .._ -~)
verticala trebuie rnasurata
pe elementul asezat pe
"C pozitie.
nl
:::: l
nl
"t)
0
!/l
<{
Finisare suprafete pentru Spa\iul ~ lntre capatul drept
rezemare cu contact ~i suprafata: ~ = 0,5 mm ~ = 0,25 mm
complet:
n\
NOTA- Nuse specifica nici denivelari locale nu denivelari locale nu
trebuie sa fie mai mari de trebuie sa fie mai mari de
5 n criteriu pentru
0,5 mm. 0,25 mm.
u
~.
) rugozitatea suprafe\ei.
Perpendicularitate
capete:
la Perpendicularitate pe axa
~ = ± 0/1 000 ~=±0/1000
lonqitudinala:
I - capete prevazute
6 pentru rezemare cu
contact complet: ~=±0/100 ~ = ± 01300
- capete care nu sunt dar l~ I s 10 mm
prevazute pentru
I rezemare cu contact
cornolet:
140
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
r;;
0
~
N Rasucire: Abatere totala 6 1ntr-un
.J element de lungime L: 6 =±LI 700 6=±L11 000
ci dar dar
Iii 4 mm s 161 s 20 mm 3 mm s 161 s 15 mm
...J
<(
z NOT A 1 - Pentru chesoane,
0 7
a se vedea tabelul D.2.4.
~ NOT A 2 - Pentru profile
z
~ tubulare structurale a se
w
1- vedea standardul de
z rodus, a licabil
w NOTA- Nota\ii ca 6 = ± d/100dar161? 5 mm insearnna ca este permisa cea mai mare din cele doua valori .
...J
0
~ D.2.8 Tolerante functionale la fabricatie - Gauri de fixare, decupari ~i margini taiate
z
0 Abatere adrnlslbila /,.
o Nr.
Criteriu Parametru
<(
z
<( Pozitie gauri pentru elemente de Abatere 6 a axei centrale
::E 1mbinare:
0 a unei gauri individuale
~ fa\a de pozitia sa
(/)
<( prevazuta 1ntr-un grup de
®
I- 1 6=±2mm 6=±1mm
gauri
"
w
>
:::>
<(
w
~
-~&
:::> Pozitie gauri pentru elemente de
al 1mbinare:
('O
Abate re 6 a distantei a
·c :
('O 2
1ntre o gaura individuals l?i -6=0 -6 = 0
E o margine taiata: +6S:3mm +6S:2mm

0
~
e
'5
e Pozitie grup de gauri:
...
('O
t.
~ Abatere 6 a unui grup de
t~if
('O
3 gauri fata de pozitia lor
f i !+~
"O 6=±2mm 6=±1mm
c prevazuta:
.5
(/)
Cl)
"O
('O
:;::;
('O Distanta 1ntre grupuri de gauri: Abate re 6 a distantei c
"ij (
0 1ntre centre le grupurilor
II)
<( de gauri:
I I I
' - caz general
4 6=±5mm 6=±2mm
f=ff I I
:f:t:f
I
- cand un singur element
este conectat cu doua
' grupuri de elemente de
prindere: 6=±2mm 6=±1mm
Rasucire a unui grup de gauri:
6
Rasucire 6:
6=±2mm 6=±1mm
5 ' - daca h s 1 000 mm 6=±4mm 6=±2mm
~
l J• ~~
- daca h > 1 000 mm
r
'
141
~ SR EN 1090-2:2008
0
N
;:;:;
0
~
N Alungire gauri:
.J
ci
!I)
_~,
6
...J <; / ti = L, - L2 ti=± 1 mm ti=± 0,5 mm
<(
z l,
0
j::
<( Decupari: Abate re ti a inal\imii :;>i
za: l lungimii decuparli:
w r---
.... - inal\ime d - ti= 0 mm -ti= 0 mm
~ +ti~ 3 mm +ti~ 2 mm
w
...J 7 'I:)
- lungime L - ti= 0 mm - ti= 0 mm
a...:.
z
.~ +ti~ 3 mm +ti~ 2 mm
0
o
<(
z
<( Perpendicularitate la
::e0 capete taiate:
a:
-~· Abatere ti a capatului taiat
~1
(/) 8 ti=±0,1t ti=± 0,05(
~ fa\a
>
aw::
i
de 90°
::::>
<(
w
a:
::::>
co
Iii'
·c:
C'CI
E
a:
0 D.2.9 Tolerante functlonale la fabricatie - fnnadiri de stalp §i placl de baza
c:
:c Nr. Abatere adrnisiblla 11
~C'CI Criteriu Parametru
N
:e lnnadire stalp:
I
'I
l
.I-
e
C'CI
"O
c:
s
(/)
Excentricitate
QI 1 ............_ neintentionata e 5mm 3mm
"O
(fa\a de ambele axe):
C'CI
:::C'CI
·;::;
1
0
I/) I
<(
Ii
Placa de baza:
<">
e
i / Excentricitate
r
2 neintentionata e 5mm 3mm
L-
(pe oricare directie):
-----·-
ClJ
·'
i
I
1421
42
SR EN 1090-2:2008
....0
N
j;;
0
~ D.2.10 Tolerante functionale la fabricatie - Elemente cu zabrele
.J
0::: Nr. Abatere adrnlsiblla l:J,.
<I) Criteriu Parametru
....I crt . Clasa 1 Clasa 2
<
z Rectilinitate ~i contrasaqeata:
0
j::
<
z
a::
w
1-
z
w
....I
0
a::
1-
z
0 1
o
s L
z
<
:E NOTA - Abateri masurate du a sudare, cu elementul a ezat e lat.
0 Legenda
a:: Abatere la fiecare punct
a contrasaqeata reala
al panoului, faja de o linie
"<' b contrasaqe ata
dreapta - sau faja de
=
!::. ± L/500 !::. =± L/500
I-
prevazuta dar lb.I~ 12 mm dar lb./ ~ 6 mm
~ contrasaqeata sau
w c axa reala
> curbura prevazuta
::> d axa revazuta
<
w Dimensiuni panou: Abate re a distanjei
a:: p
individuale p int re
::>
co !::. = ± 5 mm !::. = ± 3 mm
intersecjiile axe I or
.!i
c
anoului:
Ill
E 2
0 Abatere cumulate Xp a
a::
c punctelor de
'O !::. = ± 10 mm !::. = ± 6 mm
a axe I or
e
Ill
.!::!
'O
~
Ill
'O Abatere a zabrelelor de la !::. = ± L/500 !::. = ± L/1 000
c 3 Rectitudine zabrele
-Ill
"'
41
Dimensiuni sectiuni
transversale:
rectitudine:
Abatere a dlstantelor 0,
W~i X, daca:
dar lb.I ~ 6 mm dar lb.I ~ 3 mm
'O
Ill s :S 300 mm: !::. = ± 3 mm !::. = ± 2 mm
:;:;
Ill 300 < s < 1 000 mm !::. = ± 5 mm !::. = ± 4 mm
'(:3
0
I/)
4 s ~ 1 000 mm =
!::. ± 10 mm =
!::. ± 6 mm
< NOTA - s = 0, W sau X
dupa caz.
1431
43
0
N
;;:;
0
~
N
lrnbinari intersectate:
....i
ri
CJ)
..J Excentricitate (fa\a de
<{
z 5 excentricitatea t. = ± (B/20 + 5) mm t. = ± (B/40 + 3) mm
0 specificata):
~
z
0::
w
....
~
w
..J lrnbinari cu spa\iu liber:
0
0::
..z.. 6
0
o Spatiul g inlre zabrele:
::$
6
!Lil = ± (t, + !2) It.I = ± (t- + t2)
z<{ g ;:: (!1 + 12) in care 11
dar !Lil s 5 mm dar !Lil s 3 mm
~i t2 sun! grosimile
:E
0 peretilor zabrelelor
0::
Cl)
~ g
"
w
>
:::>
<{
NOTA - Nota\ii ca zx= f L/500 dar
Nota\ii ca t. = ± (t, + !2)

It.I~
dar
5 mm inseamna ca este permisa
llll s
cea mai mare din cele doua valori.
5 mm lnsearnna ca este ceruta cea mai mica din cele coua valori.
w
0::
:::>
co
D.2.11 Tolerante functlonale la fabricatle - Placi rigidizate
.!i
c:
ra
E
0 Nr. Abatere adrnlslblla 11
Criteriu Parametru
0:: crt. Clasa 1 Clasa 2
.s
"O Rectiludine rigidizari: Abalere L1 perpendicular pe placa:
era
N Rigidizari longiludinale
~: Li=± a I 750
1 Li=± a/400
'Era in placi rigidizate dar
"O longitudinal !Lil<:
-ra
c:
-
,~
~'
~-_!._-~.
2 mm
<1·1
Cl)
G)
"O
;
ra
ra
1:---- ·1 Abalere L1 paralel
. . _4
cu placa:
·0u i
• .,
l
2
111
<{
Li=± b I 400 Li=± b I 500
Legendli
1~
1 placa
144
.,....
0
N
;:;;
0
~
N
_j
ci. Rectitudine rigidizari: Abatere !::,. perpendicular pe placa: cea mai mica, din:
u> <l
..J
<( cea mai mica, din: ts=s:« I 500
z Rigidizari transversale In
0 placl rigidizate ts=s:« I 400 sau
~ 3
<( transversal ~i longitudinal:
z0:: sau /'::,.=±b/750
w /': ,. = ± b I 400 dar
~j
I-
~ /'::,. ~2mm
w
..J Abatere !::,. paralel cu placa:
0
0::
1-
z i • J
0 4 /'::,. = ± b I 400 /'::,. = ± b I 500
0
<(
z<(
:e
0
0:: Niveluri rigle transversale Nivelul fa\a de riglele transversale
r.n din placi rigidizate: alaturate:
<(
I-
<l i
ii: Legenda /'::,.=±LI 500
w
> 5 1 rigla transversala /'::,.=±LI 400 dar
::::>
<(
w J!::,.J~2mm
0::
::::>
al
·cIi:i'
C'CI
E
0
0::
,c,:
~C'CI
,.,
N
'C
C'CI
c:
-C'CI
r.n
,,
Cl)
C'CI
:;;
C'CI
·0u
Ill
<(
145
....
0
N
;:;:;
0
~ D.2.12 Tolerante functlonale la fabrlcatie - Turnuri ~i piloni
.J Nr. Abatere adrnisibila A
0:: Criteriu Parametru
Clasa 1 Clasa 2
in crt.
...J Lungime elemente:
<(
z
0
j:::
<( ----·-----
z
0:: Lungime dupa taiere
.w... 1 masurata pe axa (sau pe ti=± 1 mm ti=± 1 mm
~ I L + l:i. muchie pentru un cornier):
w
...J
0
0 ::
z
0
o
.... ., I L • !:.
-1
2
sunt specificate +ti :S 1 mm +ti :S 1 mm
Lungime sau distanta: Daca dimensiunile mini me -ti= 0 mm - ti= 0 mm
<(
:iE Marcare corniere: Distanta int re baza
0 3 ti=± 0,5 mm ti=± 0,5 mm
0:: cornierului ~i centrul gaurii:
II)
.<..(. Perpendicularitate capete

ii: taiate:
b.
~ Abate re ti a capatului talat
:::>
4 ti=± 0,05t ti=± 0,05t
<(
fa\a de 90°:
w
0::
:::>
._ t ~
co
Perpendicularitate capete: Perpendicularitate la axa
·cO: '
(II
6 lcnqitudinala:
E - capete prevazute pentru ti=±0/1000 ti=±0/1000
+~
0
0:: rezemare cu contact
c: 5 ' complet:
:s ti=± 0/300 ti=± 0/300
~ - capete care nu sunt
(II
N prevazute pernu rezerrae
I
~ cu contact complet:
(II
"O Suprafete prevazute pentru
6 Planeitate: 1 pe 1 500 1 pe 1 500
-c:
(II
II)
QI
"O
rezemare cu contact complet:
Pozi\ie gauri pentru elemente
de imbinare:
Abatere ti a axei centrale a
(II
unei gauri individuale fa\a de
; t:.. pozitia sa prevazuta intr-un
Ji+
(II
"(3
7 grup de gauri ti=± 2 mm ti=± 1 mm
0
If)
<(
Pozi\ie grup de gauri:

fl
Oirp Abatere ti a unui grup de

8 gauri fata de pozitia lor ti=± 2 mm ti=± 1 mm
prevazuta:
Distanta int re grupuri de

gauri:
(
Abatere ti a distantei c intre

9 ti=± 1 mm ti=± 0,5 mm
I I I • centrele grupurilor de gauri :
f :f':f I
f$
I
NOTA - Notatii ' ca t:. = ± 0, 1 O % dar' It:. <! 5 mm inseamna ca146

este perrnisa cea mai mare din cele doua valori.
..-
0
N
c;;
0
~ D.2.13 Tolerante functionale la fabricatie - Table profilateformate la rece

_j
a;
II)
Nr. Criteriu Parametru Abatere adrnlsiblla t.
..J crt .
<{
z Curbura tabla pe verticala:
0
~ t
·-·
<{
z 1
Abatere l:. de la form a prevazuta, pe
l:. $ ± b/100
0::
w intreaga la\jme a tablei b
1- ~ <l
z
w
..J
0 Abatere l:. a unghiului prevazut intre l:. s ± 30
0:: 2 Form a:
1- partile adiacente in sectiunea transversala
z
0
o
<{
z
<{
D.2.14 Tolerante functionale la fabricatie - Tabliere pentru poduri
:E
0 Nr. Abatere admlslblla t.
0:: Criteriu Parametru
II) crt. Clasa 1 Clasa 2
<{
l- Lungime I inaljime I latirne a
aw: placii pentru tablier:
>
d
:::> '.\
Dimensiuni totale I, b
<{ dupa taiere !jii indreptare prin 0 :<: l:. :<: -2 mm
w 1
0:: roluire, inclusiv prevederi pentru Nu sun! cerinte (nu se indica valori
:::> .
co contractie si, dupa efectuarea pozitive)
preqatirii finale, pentru sudare
~ . .
Planeitate placa pentru tablier:
1 Dupa efectuarea preqatirii finale
- ······°\
2 000
,~--·>·---- _ .. .,.-~.,~ .. <>·---~
- pentru sudare
Legenda
2
L
.
' t3
I
I
' 1 lungimede referlnta 2 000 mm
2 placa
Clasa S conform
EN 10029
l:. = ± 2 mm
3 spatlu de ajustare 6
2
147
Profil fasonat pentru a trece inal\ime h, laiime a ~i b
prin grinzi transversale:
cu gauri de racordare Neta pentru a sau b: Daca
tolerantele sunt depasite.
rt
~MIJ:-1
decuparile in grinzile transversale Sh = ± 3 mm +2 rnrn z
trebuie adaptate pentru a t::,a = ± 2 mm !1(h sau a sau b)
indeplini la\imea maxima a sb = ± 3 mm ~ -1 mm
spapului liber, rnasurata la 0
3 distanta de eel putin 500 mm de
la caoat
~&
fara gauri de racordare Nola pentru b: Daca tolerantele
sunt depasite, decuparile in
~M grinzile transversale trebuie M=±2 mm

adaptate pentru a indeplini t::,a = ± 1 mm t::, = ± 0,5 mm
latirnea maxima a spatiulul liber, Sb = ± 2,5 mm
rnasurata la 0 dlstanta de eel
a putin 500 mm de la capat
Rectitudine profil fasonat:
Legenda
L_r 1 spatiu liber maxim D.1
t'1 :J
!11 = ± U500 !11=±L/1000
4
c-:
.....
-"'.:
' :2
2 largire maxim D.2
3 pentru rigidizarea irnbinarii cu placi
de imbinare D.3
!12 = 5 mm
5 rnrn z !::,3 ~ 0
!12 = 1 mm
5 rnrn z !13 ~ 0
!1, = ± 0,20 r !1, = ± 2 mm
[====-====-==j~ raza r = r ± D.r
rotirea ~ rnasurata pe o suprafata
!::,"' = ± 10
!1p = ± 2 mm
!::,"' = ±10
!1p = ±2 mm
•S mm plana pe 4 m lungime
I -0 mm 3 paralelism D.p
Lungime I la\ime profil plat

pentru sudare pe ambele
laturi:
T
a; rn
5 Dimensiuni totale I, h t::, = ± 2 mm t::, = ± 2 mm
E!
T ~!
, .c;: i
Rectitudine profil plat pentru

sudare pe ambele laturi:
+5 mm Legenda
6
~j b .. ...
I ..-0 mm
...... --··-·--···-··'"
, ,, ,_.,,.,,_.,_._
,1
1 spatiu liber maxim D.1
d LungimeD.1
!11 = ± U1 000
5 rnrn z !11~0
!11 = ± L/1 000
5 rnrn z !11~0
148
0
N
--
;;;
0
~
N 0.2.15 Tolerante functionale la montare - Poduri
.J ' '
a: Nr. Criteriu Parametru Abatere admlsibila t.
Cl)
...J Crt .
<(
z Lungime travee: Abatere .1 a distantei L tntre
0
j:: doua reazeme consecutive,
<( 1 t. = ± (30 +LI 10 000)
z rnasurata la partea de sus a
a::
w talpii superioare:
I- Profil pod pe lungime: Abate re I'. de la profilul
~
w nominal, tinand sea ma de
...J
0 nivelurile efective ale
a1::- 2
reazemelor:
z
0
o
L::; 20 m: =
t. ± (LI 1 000)
L > 20 m: t. =±(LI 2 000 + 10 mrrn s 35 mm
~
z
<(
::!:
a::
I/)
<(
l-
a:
w
>
:)
<(
w
a::
:)
co
.!cf
(U
E
0
a::
c
:0
e
(U
.!:!
...
"C
(U
"C
e
-(U
I/)
QI
"C
(U
:;:;
(U
·u
0
<II
<(
149
149
.....
0
!:::!
M
~
N D.2.16 Tolerante functionale la montare - Tabliere de pod (pagina 1/3)
.J
r:i Nr.
CJ) Criteriu Parametru Abatere perrnlsa L'>
..J
crt .
<(
z lmbinare placa tablier fara suport la
0 radacina sau lnnadire a talpii inferioare
j:::
<(
sau inirnii grinzii transversale:
a
rr~
z Legenda
= ± 2 mm
a: ~ ' l:::: 1 nealiniere !'1 Tnainte de sudare
L'>
UJ
I-
~
UJ
..J
=+
a:
1-
z l
0
o Legenda
<(
z
<(
1 sudura de prindere provizorie
L'> = ± 2 mm
::!: lmbinare placa tablier cu suport la 2 nealiniere !'1 Tnainte de sudare
JL'>gl = 1 mm
a: radacina: Spatiu de ajustare l'1g Tntre placa si
en
<( suport la radacina, dupa sud are
l-
o::
~ 2
Tmbinare rigidizare - placa tablier:

:::>
<(
UJ 3
·• ----' ---'T'l -·.• "·--- -f--,.•, 0 Patrundere la radacina
= ± 2 mm
a:::>: J. I
!I
I I
t.; Spatiu de ajustare
L'>
al
lmbinare rigidizare - rigidizare cu placi
de innadire:
4
l iJJ 61: lf~ ' :
ft tt~rutJ~ ){iCtt:•b?~
Nealiniere L'> intre
placa de innadire
rigidizare ~i
inainte de L'> = ± 2 mm
sudare
lmbinare rigidizare cu rigidizare cu

placi de innadire:
~6 mm tl>!':JO• Legenda
5
ll,1_,
~JJ.,~1
1 sudura
provizorie
continua de prindere
L'> = ± 2 mm
-·--
~1
'!2 2 nealiniere !'1 Tnainte de sudare
lmbinare rigidizare - grinda Legenda

transversala cu rigidizari trecand prin
grinda transversala, cu sau fara gauri 1 spatiul liber max. !'11
de racordare Grosimi minime, a:
pentru la\imea spatiului liber
6 s $ 2 mm:
a = anom conform analizelor
pentru la(imea spatiului liber
s > 2 mm:
a = anom + (s-2)
dar a z 4 mm
1501
50
...
0
N
;:;;
0
:;;r
N D.2.17 Tolerante functionals la montare - Tabliere de pod (pagina 2/3)
_j
ci Tmbinare rigidizare - grinda
ui transversala cu rigidizari
...J
<
z amplasate intre grinzi
transversale (fara sa treaca
0 prin ele)
i= Legenda
< t-1 = 2 mm
z
IX
w
I-
1
1[.±f
.~ · ·1>2·\
1 distanta libera max. Li1
2 nealiniere t.2 inainte de sudare

t-2 = ± 2 mm
~
w
...J
0
·~ \
:,
,
,'
,'
•. .,f··~
-, ' '
:
';
IX
1-
'"- ........... ,_, ::~, ,
z lmbinare rigidizare - grinda
0
o transversala cu placi care tree
~ prin ea Legenda
-r
z
< 2 1 distanta libera max. Li t. = 1 mm
:E
0
IX
(/)
<
1-
;x lmbinare a inimii grinzi
w
> transversale cu placa tablier
:::> (cu sau fara gauri de
w< racordare) Legenda
IX
:::> 3 11 1 distanta llbera max. Li t. = 1 mm
co
.!i
c:
l1:l
E
0
IX
mlu
Tmbinare inimi grinzi
c:
'6 transversale cu inima grinda
e
l1:l
principala
.... a) pentru grinzi transversale
'El1:l continui
,,c: o_, i-_<>
Legenda
.l9
(/)
,,
C l)
4
JiS-~,
r-· ~- ,. · t·.4
f
1. .
...
.
1 inima grinzii principale
2 inima grinzii transversale a) t-a = ± 0,5 lw.crossb
/ \
-~ 1 . 2 3 in fig. a) lwpOSllb
~
·c::; b) pentru grinzi transversale 3 in fig. b) spatiul liber Lib
b)
0 care nu sun! continui
Ill
4 nealiniere Lia inainte de sudare
<
lmbinare talpi grind a

trarisversala cu inima grinzii Legenda
principale
1 inima grinzii principale
~ 2 inima grinzii transversale
5 3L : r·· t. = ± 0,5 lw,crossb
r·~
.>. 3 tw,crossb
~ 4 nealiniere Li inainte de sudare

/
--· ',
i---7 ~\
1 '5 2
1511
51
j
.I
:!
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;;;
0
~
N
_j
0::
u; D.2.18 Tolerante functlonale la montare - Tabliere de pod (pagina 3/3)
...J
<(
Nr. Criteriu Parametru Abatere adrnlslbila ~
z
0 crt.
j::
<( Ajustare tabliere ortotrope cu placa de Diferen\a de nivel la lrnbinare:
z
et: grosime t, dupa montare: t s 10 mm:
.w.... 10mm < t s. 70 mm V0 = 2 mm
z GL I t> 70 mm: V0 = 5 mm
w Ve= 8 mm
...J
0
et: I
..... Panta la lrnbinare :
z '
0
o
sz
<(
::!!
0
~j D,
\
c(•
10 mm< t s 70 mm:
t s; 10 mm:
t> 70 mm:
D,=9%
D,=8%
D, = 10 %
et: 1 Planeitate, In toate direc\iile:
rn
sCt: f $10 mm: P, = 3 mm pe lungimea de referin\a 1 m
P, = 4 mm pe lungimea de referinta 3 m
g;! P, = 5 mm pe lungimea de referinta 5 m
:::> Legenda
<(
w
et: GL lungime reterinta
:::> t > 70 mm: P, = 5 mm pe lungimea de referinta 3 m
al P, abatere P, = 18 mm pe lungimea de referinta 3 m
Caz general:
·crO: v, treapta
Longitudinal:
Ill
§ D, pan ta NOTA - Pentru 10 mm < t $
et: 70 mm valorile pentru P, pot fi
c:
:0 interpolate
~ Suprainaltarea Ar a sudurii
J
Ill
N deasupra suprafetei A,= - 0 mm I+ 1 mm
~ni Inconjuratoare:
'tJ 2
-c:
ni
rn
Cl>
'tJ
Ill
~
Sudare tablier ortotroo:
:.;::
ni
·u0
II)
<(
1521
52
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;;:;
0
~ D.2.19 Tolerante functionale la fabrlcatie §i montare - Grinzi de rulare §i sine

_J
"
u)
....J
<t
z
Nr.
crt .
Criteriu
Planeitate talpa supericara
Parametru
Abatere admisibila fl
Clasa 1 Clasa 2
0 a unei grinzi de rulare: Abatere de la planeitate

~ pe o latirne centrals w
<t
z
+:t+
egala cu la\imea sinei
1 t; = ± 1 mm t; = ± 1 mm
a::
w
1-
I =~ plus 10 mm de fie care
z pa rte a sinei in pozitia
w <l l <l
norninala :
....J
0 Excentricitate !?ina fa\a de
a::
1- inirna:
z
0 !:.
o
<t
z
:::!:: 2 . ·'--
.
<t :;J
Pentru fw :S: 10 mm ± 5 mm ±5 mm
0 Pentru lw > 10 mm ± 0,5 fw ± 0,5 fw
a::
II)
<t f.,
I-
ii:
w
>
:::>
Pants !?ina: .
<t
w
a:: b
:::>
al
-~-
c:
Panta suprafe\ei de sus,
3 t; = ± b/100 t; = ± b I 100
(II
in sectlune transversala:
E
0
a::
c:
'5
e
(II
N
rrr
Nivel sina:
r~. ~ /:C.
'E
(II Denivelare la [ata
-0 4 t;=±1mm t; = ± 0,5 mm
c: superioara a slnei, la rost:
(II
i'i5
Q) ~~
~ rr ,--1+,
-0
(II Margine !?ina:
~
(II
A, A,
"ij
0
<II ' ! I Decalarea marginii sinei, la
<t 5
~-?-Z I
rost:
t;=±1mm t; = ± 0,5 mm
I-+- +I f-
I
I
I
I
.; ..L.J......
-1:· :±....J..I G: •
•·· I L -T _..J
·.~~ ! I
153
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;;:;
0
~ D.2.20 Tolerante functionale - Fundatii ~i reazeme din beton
.J Nr.
a:
u) crt Criteriu Parametru Abatere adrnlsiblla t..
...J
<
z Nivel funda\ie:
0
~
z
a:
w
I-
~ Abatere t.. de la nivelul
w specificat:
- 15 mm s t.. s + 5 mm
...J
a:
1-
z
0
o
< \.
z f.
<
:E Perete vertical:
0
a:
(/)
<
- -+-t.\·r-/,
I- Abatere t.. de la pozitia
2 0X: r1"~·=--="= specificata la punctul de
t.. = ± 25 mm
~~/,0, ! t.z., Legend!!
rezemare pentru elementul
din otel:
:::>
< '0:1: 1 1 pozltie specificata
w
a: /,;:;, -------..3 2 element din otel
:::> · · .L'¢ 3 perete pentru rezemare
al $urub de fundatie ancorat care poate fi reglat: Abatere de la
~
·cn:i: 61. s, amplasarea speclficata ~i
E
0
iesirea In afara: =
l'iy, t.., ± 10 mm
a: - pozitia la varf: - 5 mm s l'ip s + 25 mm
e - leslrea In atara pe
:c verticala !'ip:
en:i
N
~n:i 3
"C
e NOTA Abaterea
-n:i
(/)
QI
"C
adrnisibila pentru pozitia
centrului unui grup de
n:i suruburi este de 6 mm.
:;:;
n:i
·c::; ti-:
0
Ill
<
154
SR EN 1090-2:2008
$urub de funda\ie ancorat care nu poate fi Abatere ti de la pozitla.

reg lat: nivelul ~i ie~irea In atara
specificate:
- pozltia sau nivelul la tiy, tiz = ± 3 mm
varf: - 5 mm s tips; 45 mm
- 1e~1rea In atara pe
verticals tip:
- 5 mm s tix s 45 mm
4
- devierea pe orizontala
tix:
NOTA Abaterea
adrnisibila pentru pozitie
se aplica. de asemenea,
pentru centrul unui grup
de uruburi.
Placa de ancorare din o\el lnglobata In beton:
A, A,
Abaterile tsx, b.y, ill fa\a

5 de pozitia ~i nivelul t.x, tiy, tiz =± 10 mm
specificat:
155
SR EN 1090-2:2008
....
0
c;;
0
~
N D.2.21 Tolerante functionale la montare - Cai de rulare pentru macarale
.J
ci Nr. Abatere admisibila ~
u) Criteriu Parametru
....I crt . Clasa 1 Clasa 2
<t Pozitie sina in plan: Fata de pozitia prevazuta: t. = ± 10 mm t.=±5mm
z
0 Aliniere locala ~ina:
j::
<t
z Aliniere pe lungimea de
0::: 2 t.=±1,5mm t.=±1mm
w referinta de 2 m:
I-
~
w
....I
0 3 Nivel ~ina Fata de nivelul prevazut: t.=±15mm t. = ± 10 mm t.
0:::
1-
z Nivel ~ina Nivelul pe deschiderea L a t. =±LI 500 =±LI 1 000 dar
0 4
qrinz!i de rulare: dar It.I~ 10 mm It.I~ 10 mm
o
sz Nivel ~ina:
<t Abaterea pe lungimea de
:E 5 t.=±3mm t. = ± 2 mm
0 referinta de 2 m
0:::
(/)
<t ~
I-
ii: Nivel relativ al sinelor pe
w cele doua fire ale unei cai
> de rulare:
:::>
<t Abatere a nivelului:
w 6 pentru10 m t. = ± 20 mm t. = ± 10 mm
0:::
:::> pentruO m t. = ± s I 500 t. = ± s I 1 000
Ill
·c:
co
E Distan\a s intre centrele
0
0::: sinelor pentru macara:
c: s • 6 t. = ± 10 mm t.=±5mm
:a Abatere la distanta:
f
7 pentru16 m t. = ± (10 + [s - 16)/3) t. = ± (5 + [s-16]/4)mm,
pentru6 m mm, cu sin m ~i cu sin m ~i rezultatul in
rezultatul in mm mm
Opritori de capat: Pozi\ie relativa a

operatorilor de la acelasi t. = ± s I 1 000 t. = ± s I 1 000
8 capat, rnasurata in direc\ia darj s 10 mm darj s 10 mm
•. .
de circulatie pe calea de
rulare:
Tnclinare intre sinele opuse
Compensare
"'~ I 8,
Nz N, .
A1 . '.
' 8-i
'
! I. '
9 /J. =LI 500 /J. =LI 1 000
Legenda
N1 inclinarea A, B1
N2 inclinarea A2 B2
L distanta intre reazemele
adiacente
156
.,.... SR EN 1090-2:2008
0
;;:;
0
~ D.2.22 Tolerante functionals la montare- Pozitii stalpi

_j
i:i Nr. Abatere admlstblla b.
u) Criteriu Parametru
..J crt . Clasa 1 Clasa 2
<(
z Pozitie:
0 A
i=
<(
za::: I l I Pozitia fn plan a
w
1-
z 1
l centrului stalpului la
nivelul bazei sale, faja ~=±10mm ~=±5mm
-~=- :~
w
..J
0 -·-· de pozitia punctului de
referinta (PR)
a:::
1-
z
------ · PR
0
o I
I I
I
~ l I
.• -t.-4....4-E1
z Lungime totala a unei cladirl:
<( Distanta Tntre stalpii de
:E capat pe fiecare linie, la
0
a:::
IJ')
I I I I I nivelul de la baza:
~ = ± 20 mm ~ = ± 16 mm
( <1 L:::; 30 m
....
r r LJ
~ = ± 0,25(L+50) ~ = ± 0,2(L +50) mm
i -1-- L;;: 250 m ~ = ± 0,1(L+500) [L Tn metri]
-rr-r--r-r-i_
30 m < L < 250 m
4-~-·--·-i-~ + mm ~ = ± 0,1(L+350) mm
2 mm
> I I I I
:::> [L Tn metri]
<(
w
a::: +--1-+-4-
:::> I I I
co
·nc:i I Lz . t. I
('O Distanta Tntre stalpi: Distanta Tntre centre le
E i I ' I
0 stalpilor alaturatl la
a::: ~-$--;-4-*-
c
15
e
('O
N
3
I
l _J i
L_~-~-
i
nivelul de la baza:
L::::5m
L>5m
~=±10mm
~ = ± 0,2(L +45) mm
[L fn metri]
~=±?mm
~ = ± 0,2(L+30) mm
[L Tn metri]
'E
('O
Aliniere stalpi, Tn ge~eral: Pozitia centrului
-0 <1: stalpului la nivelul de la
c
IJ')
I- ·Ef----,
..... i: ·I- pentru stalpi
.rg I I I
4 baza, fata de linia ~=±10mm ~=±?mm
Q) I . I stabilita
-0 (ECL)
r-- tj
('O
:;::; Aliniere stalpi perimetrali: Pozitla fetei exterioare a
('O
·c:; stalpului perimetral la
0
"'
<(
5 Ir -II nivelul de la baza, fa\a
de linia care uneste
~=±10mm ~=±?mm
I I <1 I
fetele stalpilor alaturaf
157
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
c;;
0
~
N D.2.23 Tolerante functionale la montare - Stalpi pe un singur etaj
_j
ci Nr. Abatere adrnlsibila A
CJ) Criteriu Parametru
...J crt . Clasa 1 Clasa 2
<{
z
0
Tnclinarea stalpilor pe un
i= singur etaj, in general:
<{
z ~
0::
w
1-
z
w
...J
0 inclinare totala ti=± h 1300 ti=± h 1500
0::
1-
z
0
o
<{
z
<{
~
0
0::
inclinare stalpi, considerate
~
I- individual, la cladiri in cadre cu
Q: un etaj:
w
>
::> inclinare ti a flecarui stalp:
<{
w 2
ti = ti1 sau ti2 ti=±h/150 ti=± h 1300
0::
::>
al
1i
·cns:
I
Tlhz
E0 lnclinare cadru, la cladiri in
0:: cadre cu un etaj:
,.s,
ens
inclinare medie ti a tuturor
•
N
~ns
,,e
3
I~
stalpilor din acelasi cadru:
[pentru doi stalpi:
ti = (ti1 + ti2)/2 ] ti=± h 1500 ti=± h 1500
I
,-,
ns
IJ'J
4) inclinare a unui stalp care
ns sustine o grinda de rulare:
;;
ns
"i)
0
Ill
r.
<{
inclinarea de la nivelul
4 pardoselii la reazemul caii de ti=± 25 mm ti=± 15 mm
rulare:
j I
--+-+------
1581
58
SR EN 1090-2:2008
...
0
;;;
0
~ D.2.24 Tolerante functionale la montare - Stalpl pe mai multe etaje

...i
ci Nr. Abatere adrnisibila A
en crt .
Criteriu Parametru
Clasa 1 Clasa 2
..J
<I: Pozitie, la fiecare nivel
z
0 de planseu, fa\a de cea de la baza:
j:: fl Pozitia stalpului, in
<I:
z0:: I I plan, fa\a de o linie
w 1 ~ I verticala prin centrul ~= ± s» '(3 oo,J;; ) ~ = ± [h -'(500..f;;)
1- sau la nivelul de la
z e
w
..J
~
e:
'
I -1.:
baza
0 -e:
0::
1- lnlocuire a unui stalp, intre
z
0 nivelurile planseelor adiacente:
o A I Pozitia stalpului in plan,
-
v
<I: fa\a de o linie verticala
z<I:
:E
2
I prin centrul sau
nivelul imediat inferior
la
ti=± hi 500 ti=± hi 1 000
0
0::
Cl)
<I:
I
/""
I-
Rectitudine a unui stalp continuu,
ii: intre nivelurile planseelor
w adiacente:
>
::)
<I:
w
0::
I Pozitia stalpului in plan,
fa\a de o linie dreapta
I
::)
en I
3 I intre pozftiile punctelor ti=± h I 500 ti=±hl1000
rO
·c: ..i:;: la nivelurile planseelor
"' I) adiacente
E
0 }I
0::
,c,
e
I
--
fl.
Rectitudine a unui stalp Innadit,
'E"', intre nivelurile planseelor
,"c' adiacente:
- "'
Cl)
,,
I Pozitia stalpului in plan
la innadire. fa\a de 0
I
Cl)
4 I
linie dreapta intre ti=± s I 500 ti=± s I 1 000
.s unde s :5 h 12 unde s :5 h 12
I pozitia punctelor la
co ""
"(j
sn
<I:
!i i nivelurile
adiacente
planseelor
!I t:i.
NOTA- Tabelul D.2.24 stalpl pe mai multe etaje se aplica celor care sunt continui pe mai mull de un etaj.
Tabelul D.2.23 stalpi pe un singur etaj se aplica stalpilor pe inal\imea unui etaj in cladiri multietajate.
1591
59
,J
,i
'I
r
i
i
SR EN 1090-2:2008
.,....
0
~
(")
~
N D.2.25 Tolerante functionale la montare - Ctadir]
.J
t:i Nr. Abatere admlslbila fl.
u> Criteriu Parametru
..J
<( crt. Clasa 1 Clasa 2
z0
inal\ime: Tnal\ime totala fa\a de
j::
<( , nivelul de la baza:
z
a::
w h s 20 m 6 = ± 20 mm 6 = ± 10 mm
1-
z 20 m < h < 100 m 6 = ± 0,5(h+20) mm 6 = ± 0,25(h+20) mm
w
..J
0
h s: 100 m 6 = ± 0.2(h+200) mm 6=±0,1(h+200) mm
a1::- -._ ...J. [h in metri] [h in metri]
z
0 Inaltirne etaj:
o
<(
z
<( I
~
'
<:1 Inaltlrne fa\a de
a:: 2 6=±10mm 6=±5mm
(/) + nivelurile adiacenle
~
ii:
w I
>
:::>
<(
w
a::
:::>
co Panta:
U
·c:
nl -f--+-t- ·- --- - - -· ·-
inal\ime fa\a de celalalt 6 = ± L/500 6 = ± L/1000
E 3
0 capat al grinzii
a:: dar 161 s 10 mm dar 161 s 5 mm
e
"Cl
e
nl
N
~ Innadire stalp
nl
"Cl
e
s
(/)
Cll
"Cl
nl
Excentricitatea
,
:;::;
nl
·c:; 4 neinientionata e 5mm 3mm
0
Ill (pe ambele axe):
<(
I
l
I
'
Baza stalp:
A'"-~
' ! ' Nivelul la partea de jos a
5 I <l
stalpului fa\a de nivelul
specificat al punctului
6=±5mm 6=±5mm
P_d - - sau de pozitie (PP)
160
SR EN 1090-2:2008
....
0
;;;
0
~ Niveluri relative:
N
rj~I rP
.J Nivelurile grinzilor
~
en 6 alaturate rnasurate la t. = ± 10 mm t. = ± 5 mm
..J aceleasi capete
<
z
0
~ Niveluri la lmbinare:
z EFL
0::: ----..,, Nivelul grinzii la
w
I- 7 lmbinarea grinda-stalp
t. = ± 10 mm t. = ± 5 mm
'*T. i
~ fa\a de nivelul stabilit al
w
..J planseului (EFL)
0
0::: Xj X
1-
z X-X
0 NOTA 1 • Nivelurile grinzilortrebuie rnasuratefa\a de nivelul stabilit al planseului[eel mai bine ajustat fa\a de nivelurilespecificate
o ale plansaulul, ajustat pentru toleran\e la lungimilestalpllor].
~ NOTA 2 • Nota\ii ca LI=± L/500 dar li'll s 5 mm Insearnna case cere cea mai mica dintre cele doua valori.
z
<
:E
~ 0.2.26 Tolerante functionale la montare - Grinzi in cladiri
en
<
I- Nr. Abatere adrnlslblla 11
~ Criteriu Parametru
w crt. Clasa 1 Clasa 2
> Distan\a lntre grinzi:
:::>
<
w
0:::
:::>
co
-t--t--t--+-
I L;. ~J
Abate re i'> fata de
distanta prevazuta lntre
·~c:
C'O
1
I I I grinzi alaturate, t. = ± 10 mm t. = ± 5 mm
E montate, rnasurata la
0
0:::
I I I fiecare capat
e
:s
e
:3
t
Pozi\ie la stalpi:
I
i
J
I +·
:e . II
C'O
"C
e
I
s ro -0
en c: ~ c""'
Cl)
"C
Abatere t. de la pozitla
C'O prevazuta, la 0
:;::
C'O
2 t. = ± 5 mm t. = ± 3 mm
lmbinare grinda-stillp,
'ij
0
en
0 . rnasurata fa\a de stalp
< . 1- ...<::: =-
---.I --
fl I /j, I
I'
"'.
Rectitudine In plan:
"
E~!-5
Abate re /j. de la
rectitudine, a unei
3 t. =±LI 500 t. =±LI 1 000
gnnz1 sau console,
montate, de lungime L
161
SR EN 1090-2:2008
.....
0
~
(")
~
N Contrasaqeata:
q-~
_j
l Abatere ti la jurnatatea
" deschiderii fa\a de

_L
u)
contrasaqeata
<
z
0
..J
4
~' / ..... ' ~
prevazuta f a unei
grinzi sau element de
ti=± LI 300 ti=± LI 500
re\ea, montate, de
~ lungime L:
z
0::
l
w
I-
Prereglare a par\ii In consola:
~
«: <::J prereglarea prevazuta

ti=± LI 200 ti=± LI 300
w
..J
0
--' Abate re ti
de la
1
0::-
z 5 ..... la capatul unei console
0
o ' montate, de lungime L:
< L
z
<
::!:
0
0::
~ D.2.27 Tolerante functlonale la montare - Tabla pentru acoperls proiectata ca
I- rnernbrana portanta
ii:
w
> Nr.
:::>
< Criteriu Parametru Abatere admlsiblla ti
w crt.
0:: Abatere fixari (de la linia prevazuta
:::>
co de fixare: 1)
1j
ia
·Illc: t>=±b/10
1 l.atirnea talpil penei: b
E ltil <:: 5 mm
0
0::
c:
:0
e
Ill
N Rectitudine
pla pana de
nul tablei pentru sus\inere
acoperis): (In
E ~! - 5
~Ill
"O
cIll:
-
r.n
Q)
"O
2 Deschiderea penei : L ti=± LI 300
Ill
;
Ill
'ij
0
:t D.2.28 Tolerante functionale la montare - Tabla din otel profilata
Nr.
Criteriu Parametru Abatere admlslblla ti
crt.
l.atirne totala a tablei profilate: Latirnea totals. b, a tablei din otel
1 profllata, rnasurata pe o distanta de !ti!$ 200 mm
10 m
162
SR EN 1090-2:2008
0 .....
;;;
0
~
N Anexa E
.J (inforrnatlva)
Ii
CJ)
_,
c(
z imbinari sudate ale profilelortubulare
0
j::
c(
z0::
w E.1 Generalitat,i
I-
~ Aceasta anexa prevede Indrurnari pentru executarea Imbinarilor sudate ale profilelor tubulare.
w_
, E .2 lndrumart pentru pozitli de lncepere ~i oprire
0
0::
1-
z Pentru lrnbinari de continuitate se pot utiliza urrnatoarele lndrurnarl:
0
o
sz a) pozitiite de oprire si Tncepere a sudurilor pentru lrnbinarite de continuitate cu eclise ale talpilor
c( trebuie alese pentru a evita ca aceste pozitii sa se afle sub o sudura ulterioara lntre o zabrea si
:E talpa:
0
0::
rn
c(
I- b) pozitiile de oprire ~1 incepere a sudurilor de continuitate lntre doua tevi patrate sau
ii:
w dreptunghiulare nu trebuie sa fie amplasate la, sau aproape, de colturi.
>
::)
c(
w Pentru alte lrnbinari se pot utiliza urrnatoarele lndrurnarl:
0::
::)
al
c) pozitiile de oprire ~i incepere nu trebuie amplasate la, sau aproape de, pozitia de varf sau flancul
IQ
·c: lateral al unei lmbinari lntre doua tevi, conform figurii E.1;
"E'
0
0:: d) pozitiile de oprire si Tncepere nu trebuie amplasate la, sau aproape de, colturile unei irnbinari
c intre un montant din teava patrata sau dreptunghiulara ~i o talpa tubulara;
:c
e e) secvente recomandate de sudare pentru a suda Irnbinari montant cu talpa, sunt prezentate in
~ figura E.1;
:.c..
-"g' f) sudura lntre profile tubulare trebuie cornpletata pe intreg perimetrul, chiar daca lungimea totala a
2 sudurii nu este necesara din considerente de rezistenta.
rn
Cl)
"C
"'
·-q-.
:;::;
·u"0'
(/)
c(
·-· ~ra;~-· • 4
Figura E.1 - Pozitil de incepere §i oprire §i secventa de sudare
E.3 Preqatire fete la lmbinare
Exemple de aplicare a EN ISO 9692-1 cu referire la 7.5.1.2, pentru lrnbinarl zabrea - talpa, alcatuite
din profile tubulare, sunt prezentate in figurile de la E.2 pana la E.5.
Recomandari cu privire la preqatirea ~i ajustarea pentru sudura, pentru trnbinarl oblice cu sudura cap
la cap sunt aceleasi, local, ca cele pentru sudura cap la cap a doua elemente in linie, care cer ca
unghiul tetlturli sa creasca la partea din interior a lrnbinarf ~i sa fie redus la partea din exterior, cum se
indica in figura E.6.
163
SR EN 1090-2:2008
.....
.....
0
N
;;:;
0
~
N E.4 Asamblare pentru sudare
.J Conform 7.5.4 asamblarea elementelor din profile cave pentru sudare trebuie sa indeplineasca
ci
<I) urrnatoarele cerinte:
_J
<(
z a) este preferabila asamblarea care utilizeaza sudarea fara acoperire a elementelor componente
0
j:: (Cazul A din figura E.7);
<(
z
a:: b) se recornanda evitarea asarnblarf elementelor care se suprapun; daca este necesar, este
w
I-
~ acceptabil cazul B din figura E.7;
w
_J
0 c) daca se suprapun elemente (ca In cazul B), detaliile de sudare trebuie sa specifice care
a:: elemente trebuie taiate pentru a se ajusta pe alte elemente;
1-
z
0
o d) nu este necesara sudarea suprafetei de racordare mascate (ca In cazuf B), daca nu se specifics
z~
<(
altfel.
=0=
a::
(/)
~
a::
w
> c
:::::>
<(
w
a::
:::::>
·~--· --,-~----·
Ill
.!ic:
(0
E
0
a:: Detaliu In A, B: Detaliu In C: Detaliu In D:
.s
"ti
~
(0
N
:e
(0
"ti
c:
-(0
(/)
.
Q)
"ti
(0
(0
·c::; unde d1 <do e = 60° la 90°
0
I/)
<( b = de la 2 mm pana la 4 mm b = de la 2 mm pana la 4 mm b = de la 2 mm pana la 4
c = de la 1 mm pana la 2 mm c = de la 1 mm pana la 2 mm mm c = de la 1 mm pana la 2
. t, ' mm
Pentru e < 60°, trebuie folosit un

detaliu de sudura In colt (ca In
figura E.3) la D, In zona cu unghi
lnchis.
unde d1 =do
b = maximum 2 mm
NOTA- Aplicare a cazului 1.4 din EN ISO 9692-1 la profile cave circulare.
Figura E.2 - Preqatlrea §i ajustarea marginilor de sudat

Suduri cap la cap la lmbinar! de zabr ele din profile cave cu talpa
164
SR EN 1090-2:2008
.,....
0
N
Pi
0
~
N
.J
ci
u)
..J
<(
z (
0
i=
<(
z
0::
w
....
--·---r~·-·-·
~
w
..J
0
.z0..:.: Detaliu in A, B: Detaliu in C: Detaliu in D:
0
o
sz b
<(
:E
0
0::
r.n
...(.
ii:
w b
>
::>
<(
w
0::
::>
al
.!i 60° s o <goo 30° s o <goo
c:
I'll
E
0
0:: b = maximum 2 mm b = maximum 2 mm b = maximu 2 mm
c:
:c Pentru e < 60°, trebuie utilizat Pentru unghiuri mici, nu
e
I'll
un detaliu de sudura cap la cap este necesara piitrundere
N
(ca in figura E.2) in C, in zona completa, daca exista
'E
I'll cu unghi deschis o grosime adecvatii
"t:I
c:
5
r.n
Cl)
"t:I
.!!!
·1cV:;
0
I/I
<(
I
·-+-·-·
NOTA- Aplicare a cazului 3.1.1 din EN ISO g5g2-1 pentru profile cave circulare.
Figura E.3 - Pregatirea ~i ajustarea marginilor de sudat

Suduri in colt la lrnblnari de zabrele din profile cave cu talpa
165
165
SR EN 1090-2:2008
.....
.....
0
N
;;;
!2
~
N
...i
ci {J,
u; ---+-' ;--
..J
<t
z
0
j::: B IC A r
-·--~--/---1._._T /A
<t
zet:: . ..... (:!;)
w
1-
z
w
..J
0
et::
1-
z
0
o Detaliu In A, B: Detaliu In C: Detaliu in D:
<t
z<t
:::!:
0 c
et::
en
<t
I-
ii:
w
>
::::>
<t
w
et::
::::>
Ill
ca
"i:
ca unde b, < bo 60° s e < 90°
E
0
b = de la 2 mm pana la 4 mm b = de la 2 mm pana la 4 mm b = de la 2 mm pana la 4 mm
et::
.s"ti c = de la 1 mm pana la 2 mm c = de la 1 mm pana la 2 mm c = de la 1 mm pana la 2 mm
eca Pentru e < 60°, un detaliu de

... sudura in colt (ca in figura E.5)
~ este preferabil pentru detaliul in
ca
"ti D, in zona cu unghi inchis.
c:
e.!n9
Q)
"ti
ca
;;:::
ca
·u
0
II)
<t
unde b1 = bo
b = 2 mm max.
c = 1 mm la 2 mm
a= 20° la 25°
NOTA- Aplicare a cazului 1.4 din EN ISO 9692-1 pentru profile cave patrate sau dreptunghiulare
Figura E.4 - Preqatirea §i ajustarea marginilor de sudat

Suduri cap la cap la lrnblnari de zabrele din profile cave patrate sau dreptunghiulare cu talpa
166
166
SR EN 1090-2:2008
....0
;:;;
0
~
N
.J
0::
CJ)
...J
<(
z
0
i=
<(
z0:::
w
I-
~
w
...J
0
0:::
I-
z
0 Detaliu In A,B: Detaliu In C: Detaliu In D:
o
sz ~
<(
:E
0
0:::
Cf)
<(
I- ~
~
w
>
::::>
<(
w
0:::
::::>
Cl unde b, < bo 60° :Se< 90° 30° :Se< 90°
.!ci =
b maximum 2 mm b = maximum 2 mm =
b maximum 2 mm
nl
E e
Pentru < 60°, se rscomanda Pentru unghiuri mai mid, nu
0 utilizarea unui detaliu de sudura este necesara o patrundere
0:::
.s cap la cap (ca In figura E 4), In C, cornpleta, daca exista
.
"C
Cl)
nl
In zona cu unghi deschis o grosime adecvata
.
.!:!
"C
nl
"C
-
c
nl
Cf)
Cl)
"C
/
nl
;
nl
·c:;
0
IJI
<(
unde b- =bo
b = maximum 2 mm
NOTA - Aplicare a cazului 3.101 din EN ISO 9692-1 la profile cave patrate sau dreptunghiulare.
Figura E.5 - Preqatirea §i ajustarea marginilor de sudat

Suduri in colt la lmbinarl de zabrele din profile cave patrate sau dreptunghiulare cu talpa
167
SR EN 1090-2:2008
....
0
;;-;
0
~
N
..i
ci.
CJ)
...I
<(
z
0
;::
<(
z \
·-·-·~r-·-·-·
I
"
w
1-
z
w
...I
0
"
1-
z
0
Figura E.6 - Preqatlrea §i ajustarea marginilor de sudat pentru lmblnarl oblice de profile cave
o Elemente separate
<(
z
<(
:::E Suduri neacoperite
0
"
Cl)
<(
I-
DETALIU PREFERAT
ii:
w
> Caz A
:::>
<(
w
"
:::>
al
.!i a == suprafata acoperita de sus care nu necesita
c sudare, daca nu este specificat altfel.
co
E
0
". Elemente suprapuse
s"C DETALIU ADMIS

e
co
.
.!:!
"C
co Caz B
x
"C
c
.c.o.
Cl)
GI
"C
·-·-·-· --~---· -·
co
:;::;
co
·c:;
0
I/I
<(
Elemente separate
dar suduri suprapuse
DETALIU CARE TREBUIE EVITAT
Caz C
Figura E.7 - Asamblare a doua zabrele cu o talpa
168
SR EN 1090-2:2008
....
0
c;;
0
~
N Pentru Imbinari care nu sunt supuse tncarcarii dinamice semnificative, pot fi permise urrnatoarele
...i abateri la aliniere intre capete sau suprafete la radacina, pentru suduri cap la cap ale Irnbinarilor in
~ linie ale elementelor din profile tubulare:
Cl)
..J
<(
z a) 25 % din grosimea elementului eel mai subtire pentru un material cu grosime :512 mm;
0
i=
<( b) 3 mm pentru orice material cu grosime mai mare de 12 mm.
z0::
w
I- Aceasta aliniere se poate obtine prin prelucrare rnecanica a capetelor pentru a corecta variatiile de
~ grosime §i ovalizarea sau neperpendicularitatea profilelor tubulare, cu conditia ca grosimea
w
..J
0 materialului rarnas sa fie conforrna cu cea minima specificata.
0::
1-
z Pentru lmbinari in linie cu sudura cap la cap intre profile tubulare cu grosimi diferite, grosimile pot fi
0
o racordate utilizand urrnatoarele lndrurnari, conform figurii E.8:
sz
<(
a) daca diferenta de grosime nu depaseste 1,5 mm, nu sunt necesare rnasuri speciale;
:ii:
0
0::
Cl) b) daca diferenta de grosime nu depaseste 3 mm, materialul pentru suport la radacina poate fi
<(
1- deformat pentru a compensa diferenta (poate fi utilizata deformarea la cald a materialului pentru
01
w suport la radacina);
>
:::>
<( c) daca diferenta depaseste 3 mm, se recornanda subtierea peretelui celui mai gros element dupa o
w
0:: panta maxima de 1/4.
:::>
co
.!i
c
It!
I
E
0
0::
c
=ti
E
It!
N A ~ 1,5 mm
'EIt!
n9------- I 4j
"ti
I
c
s
Cl)
QI
"ti
.!2
-;
"ti
0
I/)
1,5 < fl < 3 mm
<(
Simbolurile fl §i a sernniflca: fl= diferenta de grosime; tan a= panta, care nu trebuie sa ~ 1/4.
Figura E.8 - Detalii pentru materialul pentru suport la radacina pentru elemente de grosimi
diferite
1691
69
SR EN 1090-2:2008
.....
0
~
M
~
N Daca nu este posibil sa se utilizeze o parte a structurii din otel ca material pentru suport la radacina,
...i figura E.9 prezinta lndrumari pentru forme convenabile de inele sau benzi pentru suport la radacina .
~
CJ)
..J
<{
z
0
~
z
0:::
w
I-
~
w
..J
0 Grosime t: 3-6 mm
0:::
1-
z La\ime b: 20-25 mm
0
o
<{ Figura E.9 - Forme convenabile pentru inele sau benzi pentru suport la radacina
z
<{
::E
0
0::: E.5 imbinari sudate in colt
rJ)
<{
'
I-
ii: Pentru lmbinarea lntre zabrea ~i talpa, se recornanda sa se aleaqa procedura de sudare ~i profilul
w local al distantel lntre marginile rostului sudurii astfel tncat sa asigure o transmitere continua Intre
>
::::>
<{
partile sudurii care corespund sudurilor cu patrundere complete (care trebuie sa fie conform figurilor
w E.2 ~i E.4) sau partile care corespund sudurilor In coll (care trebuie sa fie conform figurilor E.3 ~i E.5).
0:::
::::>
Ill
Pentru suduri In sanfren, unghiul deschiderii preqatlrii pentru sudare trebuie sa fie mai mare de 60°,
·nc:i
Ill
pentru inaltimea efectiva a sudurii, cum se indica in figura E.10.
E
0
0::: Aici, simbolul a indica: unghiul deschiderii de 60°.
e
:0
e
..
Ill
~
Ill
"O
-e
Ill
rJ)
~
Ill
:;::; Determinarea lnal\imii efective maxime a sudurii, a,
Ill
·c:; fara ranforsare bazata pe unghiul deschiderii, a, de 60°.
0
I/)
<{
Figura E.10 - Sudura in sanfren la imbinarea a doua elemente din profile cave
patrate/dreptunghiulare
170
170
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;;;
e
"¢
N Anexa F
_j
(norrnativa)
a:
u)
...J
<(
z Protectiela coroziune
0 '
j:::
<(
za:
w F.1 Generalitati
I- '
~
w F.1.1 Domeniu de aplicare
...J
0 Prezenta anexa confine cerinte 9i recornandari cu privire la executia protectiei la coroziune realizata ln
a:
1-
z afara santierului si/sau pe santier pentru elemente din otel, cu exceptla otelurilor inoxidabile. Domeniul
0 de aplicare este protectia la coroziune prin preqatirea suprafetelor 9i aplicarea de sisteme de vopsele
o
sz sau prin acoperiri metalice prin pulverizare terrnica sau galvanizare. Protectla catodica nu este
inclusa.
<(
:iE
0 Ce rintele pentru protectia la coroziune trebuie indicate In caietul de sarcini pentru executie, sub forrna
a:
(./) de specificatie de pertorrnanta sau de cerinte de perforrnanta pentru tratarea de protectie care trebuie
<(
I- utilizata.
ii:
w
> NOTA 1 - EN ISO 12944-8 ofera recornandari cu privire la elaborarea de specificatii pentru protectia la coroziune
::::> utilizand vopsele.
<(
w
a:
::::>
IXI Aceasta anexa nu cuprinde protectia la coroziune a cablurilor 9i accesoriilor.
rO
· c: NOT A 2 - A se vedea anexa A din EN 1993-1-11 :2006.
ro
E
0
a: F .1.2 Speciflcatle de performanta
e
:0
ero Specificatia de perforrnanta trebuie sa precizeze:
N
~
ro a) durata de viata prevazuta a protectiei la coroziune (a se vedea EN ISO 12944-1) 9i
"O
ero
Ci) b) categoria de corozivitate (a se vedea EN ISO 12944-2).
Q)
"O
.!2 Specificatia de perforrnanta poate, de asemenea, sa precizeze o preferinta pentru vopsire, pulverizare
10 terrnlca sau galvanizare.
·u
0
Ill
<(
F.1.3 Cerinte
'
Daca durata de viata prevazuta a unei protectii anticorosive sl categoria de corozivitate sunt
specificate, trebuie stabilite cerintele pentru a fi compatibile cu ele. Daca nu, atunci caietul de sarcini
pentru executie trebuie sa defineasca cerintele cu detalii despre urrnatoarele puncte, dupa caz:
a) preqatirea suprafetei elementelor fabricate din otel care trebuie vopsite (a se vedea F.2.1 );
b) preqatirea suprafetei elementelor fabricate din otel care trebuie supuse pulverizar!i termice(a se
vedea EN 14616 si F.2.1);
c) preqatirea suprafetei elementelor fabricate din otel care trebuie galvanizate (a se vedea F.2.2);
d) procedee de preqatire a suprafetei pentru lrnbinari (a se vedea F.5);
e) sistemul de vopsire conform EN ISO 12944-5 si/sau produse de vopsire a carer perforrnanta a
fost evaluata conform EN ISO 12944-6. Aceasta poate include cerinte cu privire la acoperirile
decorative ulterioare si la restrictille cu privire la alegerea culorii produselor de acoperire;
171
SR EN 1090-2:2008
....0
N
(;;
0
~
N f) metode de lucru pentru aplicarea initiala a produselor de vopsire §i reparatli (a se vedea
.J EN ISO 12944-8 §i F.6.1);
a:
in NOTA- Reparatiile pe santier a acoperirilor aplicate In atelier pot necesita o atentie speciala.
...J
<
z
0 g) pulverizare terrnica (a se vedea F.6.2);
j::
<
z h) galvanizare (a se vedea F.6.3);
0:::
w
I- i) cerinte speciale pentru inspectie §i verificare (a se vedea F.7);
~
w
...J
0 j) cerinte speciale pentru interfetele bimetalice;
0:::
1-
z k) cerlnte speciale pentru tablele formate la rece.
0
o
<
z< F.1.4 Metoda de lucru
::!:
0 Protectia la coroziune trebuie apllcata conform metodelor de lucru bazate pe un plan al calitatil §i
0:::
VJ conform articolelor de la F.2 pana la F.6, dupa caz. Planul calltatll trebuie elaborat pornind de la
sii: cerintele prezentate la F .1.3.
w
> Metodele de lucru trebuie sa identifice daca lucrarile trebuie realizate lnainte sau dupa fabricatie.
:::>
<
w
0::: Protectia la coroziune trebuie utilizata conform recornandarilor producatorului. Procedurile de
:::> depozitare §i manipulare pentru materiale trebuie sa asigure ca produsele de vopsire care trebuie
al
utilizate sunt In limitele de valabilitate cu privire la pastrare §i utilizare, dupa deschidere sau
.!§ amestecare.
c:
nl
E
0 Toate produsele vopsite, acoperite prin pulverizare terrnica sau galvanizate la cald trebuie manipulate
0:::
c: cu grija, depozitate §i transportate pentru a se evita deteriorarea suprafetelor lor. Materialele de
"C
ambalare, lnvelire §i altele, utilizate pentru manipulare §i depozitare trebuie, In general, sa fie
e
nl nemetalice.
N
'E
nl
"C
Trebuie furnizat un spatiu adecvat, bine ventilat, protejat la influenta vremii, a urnldltatil §i a altor lucrarl
-c:
nl
VJ
GI
"C
de acoperire pentru a permite vopselelor sa se usuce la un nivel acceptabil §i pentru a evita
coroziunea acoperirilor metalice.
nl
:;:; Se interzice orice operatie de manipulare, depozitare §i transport atat timp cat sistemul de acoperire
nl
"i3 nu este uscat la un grad acceptabil.
0
I/I
<
Timpul de uscare nu trebuie sa fie mai mic decat timpul recomandat de prcducatorul produsului.
Procedurile de reparare trebuie sa fie adaptate deteriorarilor produse In timpul procedurilor de

manipulare, depozitare §i montare.
F.2 Preqatirea suprafetei otelurilor carbon
F.2.1 Preqatirea suprafetelor otelurilor carbon inainte de vopsire §i metalizare
Suprafetele trebuie preqatite conform EN ISO 12944-4 §i EN ISO 8501.
Incercarl ale procedurii trebuie realizate pentru procedeele de decapare prin stropire pentru a obtine
gradul de curatlre §i rugozitatea suprafetei realizabile. Aceste Incercarl trebuie repetate periodic In
timpul productiei.
Rezultatele Incercarilor procedurilor pentru procedeele de decapare prin pulverizare trebuie sa

permits sa se stabileasca daca un procedeu este adecvat aplicarii acoperirii ulterioare.
172
SR EN 1090-2:2008
.....
.....
0
N
(;:;
0
~
N Masurarea :;;i evaluarea ruqozitatii suprafetei trebuie realizate conform EN ISO 8503-1 si
_j EN ISO 8503-2.
ci
u)
...J Daca materiale acoperite trebuie supuse unui alt tratament, preqatirea suprafetei trebuie sa fie
~ adecvata pentru tratamentul ulterior.
z
0
i=
~ NOTA 1 - Curatarea abraziva ;;i perierea nu sunt potrivite pentru elementele cu acoperire metalica sau organica
z fara defecte. Totusl, daca sunt necesare repara\ii ale acoperirilor. este necesara lnoepattarea locala a reziduurilor
0::
w sau depozitelor de material corodat pentru a face sa apara substratul de otel Tnainte de a continua repara\iile.
1-
z
w
...J 0 aplicare de vopsea pe o suprafata de otel acoperit cu zinc necesita o atentie speciala In ceea ce
0 priveste decaparea suprafetei. Suprafetele trebuie curatate (Indepartarea prafului :;;i a grasimilor) sl
0::
1-
z eventual, tratate prin aplicarea unui strat de grund sau prin suflare de aer comprimat, conform
0 EN ISO 12944-4 pana la o rugozitate "fina" conform EN ISO 8503-2. Tratarea prealabila trebuie
o
~ verificata lnainte de aplicarea unei acoperiri suplimentare ulterioare.
z~
:E NOTA 2 - Platbanda de otel galvanizat, acoperit Tn prealabil este adesea subiectul pasivizarli prin cromare.
0
0:: F.2.2 Preqatire suprafata otel carbon inainte de galvanizare
(/)
~
I- Suprafetele trebuie preqatite conform EN ISO 8501 :;;i EN ISO 1461, daca nu se specifica altfel.
ii:
w
> Otelurile de lnalta rezistenta pot deveni susceptibile la fisuri induse de hidrogen daca sunt supuse
::::>
~ decaparii chimice lnainte de galvanizare (a se vedea anexa C din EN ISO 1461:1999).
w
0::
::::>
al
.!2 F.3 Suduri §i suprafete de sudat
c:
co
E0
0:: Daca un element trebuie sudat ulterior, suprafetele elementului pe o lungime de 150 mm de la sudura
c: nu trebuie protejate cu materiale care sa strice calitatea sudurii (a se vedea, de asemenea, 7.5.1.1).
:0
eco
N Sudurile :;;i materialul de baza adiacent nu trebuie vopsite Inainte de lndepartarea zgurii,
'Eco curatare.verificare :;;i receptie a sudurii (a se vedea, de asemenea, 10.2 - tabelul 22).
-0
-
c:
co
(/)
QI
-0 F.4 Suprafete ale Imbinarilor pretensionate
co
·.;::;
co
·13 Pentru Irnbinarile rezistente la alunecare, caietul de sarcini pentru executie trebuie sa specifice
0
(/) cerintele cu privire la suprafetele de frecare :;;i clasa de tratare sau incercarile necesare (a se vedea
~ 8.4 :;;i 12.5.2.1 ).
Pentru Irnblnarile pretensionate a carer rezistenta la alunecare nu se cere, trebuie rnentionat domeniul
suprafetelor afectate de suruburile pretensionate. Daca suprafetele de contact trebuie vopsite lnainte
de asamblare atunci grosimea filmului uscat uscate trebuie sa fie intre 100 µm :;;i 75 µm. Dupa
asamblare :;;i pretensionare, lrnbinartle trebuie curatate si vopsite, In final, cu sistemul corespunzator,
F.5 Preqatirea elementelorde imbinare

Speciflcatla referitoare la preqatirea elementelor de lrnbinare trebuie sa fie compatlbila cu
urrnatoarele:
a) clasificarea protectiel la coroziune specificata pentru lucrare sau pentru o parte din lucrare;
b) materialul :;;i tipul elementului de Tmbinare;
c) materialele adiacente In contact cu elementul de Irnbinare montat :;;i acoperirile acestor materiale;
173
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
;;;
0
~ d) metoda de stranqere a elementului de lmbinare;
.J
ci. e) necesitatea ulterioara de a repara acoperirea elementului de Irnbinare, dupa stranqere.
in
.J
<( Daca, dupa montare, este necesara preqatirea elementelor de irnblnere, aceasta nu trebuie efectuata
z lnainte de realizarea lnspectiei acestora.
0
j::
<(
z0::: Partea incastrata a suruburilor fundatiei trebuie protejata pe eel putin primii 50 mm sub nivelul
w
.... suprafetei finisate de beton. Suprafetele de metal care rarnan nu trebuie tratate daca nu se specifica
z altfel (a se vedea EN ISO 12944-3).
w
.J
s
.... F.6 Metode de acoperire
z
0
o
<( F.6.1 Vopsire
z
<(
::E Starea suprafetei elementului trebuie verificata imediat lnainte de vopsire pentru a se asigura ca este
0
0::: conform speciflcatiilor cerute din EN ISO 12944-4, EN ISO 8501 !?i EN ISO 8503-2 precum !?i
Cl)
recomandarilor producatorului pentru produsul de aplicat.
...(.
C2
w Vopsirea trebuie realizata conform EN ISO 12944-7.
>
::::>
<(
w Daca trebuie aplicate doua sau mai multe straturi, pentru fiecare strat trebuie utilizata o nuanta
0:::
::::> diferita.
a:i
.!i
c: Structurile cu o durata de viata prevazuta a protectiei la coroziune mai mare de cinci ani !?i o categorie
ni
E de corozivitate C3 (!?i mai mare) trebuie sa aiba o protectie pentru margini printr-o acoperire
0
0::: suplimentara, care se lntinde pe aproximativ 25 mm de o parte !?i de alta a marginilor !?i aplicata cu o
c: grosime norninala corespunzatoare sistemului de acoperire.
'6
e Nu trebuie efectuate lucrari, daca:
:s
'Eni
"ti temperatura mediului ambiant este sub cea recomandata de producatorut pentru produsul care se
c:
.l!! aplica:
Cl)
Q)
"ti
ni
suprafetele care trebuie acoperite sunt umede;
:;::;
ni
·i:;
0 temperatura suprafetelor care trebuie acoperite este mai mica cu 3 °C peste punctul de roua,
ti)
<( daca nu se specifica altfel In flsa tehnica a produsului.
Dupa aplicare, suprafetele vopsite trebuie protejate lrnpotriva acurnularf de apa pentru o perioada
conform cerintelor din fisa tehnica a produsului.
Regruparea elementelor vopsite In pachete nu trebuie efectuata lnainte de sfarsitul perioadei de

intarire indicata de producatorul vopselei. Trebuie asigurat un spatiu adecvat, bine ventilat, protejat de
influenta vremii, pentru ca acoperirea sa se intareasca suficient. Trebuie luate rnasuri potrivite pentru
a preveni orice deteriorare In timpul ambalaril !?i rnanipularll.
NOTA - Elementele formate la rece sun! deseori produse ca profile suprapuse. Ambalarea elementelor grupate
strans In pachete lnainte ca protec\ia prin vopsire sa se intareasca suficient poate conduce la deteriorari.
174
SR EN 1090-2:2008
.....
.....
0
N
;:;;
0
~
N F.6.2 Metalizare
.J
ci Metalizarea prin pulverizare termica trebuie efectuata cu zinc, aluminiu sau aliaj zinc/aluminiu 85/15 si
u)
~ conform EN ISO 2063.
<{
z
0 Suprafetele metalizate prin pulverizare terrnica trebuie tratate cu un produs de etansare adecvat,
j::
<{ Tnainte de acoperirea cu vopsea conform F.6.1. Produsul de etansare trebuie sa fie compatibil cu
z vopseaua si trebuie aplicat imediat dupa racirea stratul de metalizare pentru a evita oxidarea sau
ex:
w retinerea umezelii.
I-
~
w
~
0 F.6.3 Galvanizare
ex:
1-
z Galvanizarea trebuie realizata conform EN ISO 1461.
0
o
<{
z<{ Suprafetele galvanizate ale elementelor formate la rece trebuie obtinute prin utilizarea de benzi de otel
acoperite Tn prealabil sau prin galvanizare la cald dupa fabricatie.
:E
0 NOTA 1 - Masele, finisajele ;;i calitatile suprafetei acoperirilor sunt specificate In EN 10326 ;;i EN 10327.
ex:
(/')
<{
l- Daca se speciflca o galvanizare la cald dupa fabricatie, aceasta trebuie realizata conform
ex: EN ISO 1461 :;;i cerintele pentru calificarea procedurii de galvanizare trebuie specificate.
w
>
::::>
<{ NOTA 2 - Elementele sub\iri formate la rece prezinta adesea rigiditate scazuta. Elementele subtiri lungi pot fi
w
ex: sensibile la rasucirea datorata relaxarii pretensionarii la temperatura ridicata din baia de zincare.
::::>
ca
·ic:i Trebuie specificate cerintele pentru inspectie, verificare sau calificare a preqatirll care trebuie realizate
IQ Tnainte de vopsirea ulterioara.
E
0
ex:
e
'6
~IQ F.7 lnspectie §i verificare
N
'E
IQ F.7.1 Generalitatl
-0
e
IQ
u; lnspectia :;;i verificarea trebuie realizate conform planului de calitate si articolelor de la F.7.2 pana la
Q;)
-0
F.7.4. Caietul de sarcini pentru executie trebuie sa precizeze eventualele cerinte cu privire la veriflcari
IQ
:;::; si incercari ulterioare.
IQ
·0u
f/l lnspectia :;;i verificarea, inclusiv verificarea de rutina F.7.2, trebuie Tnregistrate.
<{
F.7.2 Verificare de rutina
Verificarea de rutlna a protectiei la coroziune trebuie sa cuprinda:
a) verificari pentru a se asigura ca suprafetele de otel preqatite care trebuie sa prirneasca o tratare
Tmpotriva coroziunii sunt conform gradului de curatare specificat (evaluare conform EN ISO 8501)
:;;i ruqozitatii specificate a suprafetei (evaluare conform EN ISO 8503-2);
b) rnasurarea grosimii:
1) fiecarui strat de vopsea conform ISO 19840 si EN ISO 2808;
2) pulverizaril termice, conform EN ISO 2063;
3) galvanizarii, conform EN ISO 1461.
4) inspectie vizuala pentru a se asigura ca tratarea prin vopsire este conform prevederilor din
EN ISO 12944-7.
175
SR EN 1090-2:2008
.....
0
~
0
~
r'I F.7.3 Suprafete de referinta
...i
a:: Conform EN ISO 12944-7, caietul de sarcini pentru executie trebuie sa defineasca orice suprafete de
(/) referinta care trebuie utilizata pentru a stabili criteriul minim acceptabil pentru lucrare. Daca nu se
...I
<t specifica altfel, suprafetele de referinta trebuie specificate pentru sistemele de protectie la coroziune
z In categorii de coroziune de la C3 pana la CS ::;;i de la lm1 pana la lm3.
0
j::
<t
za::: F.7.4 Elemente galvanizate
w
1-
z
w Daca nu se specifica altfel, elementele galvanizate trebuie supuse unei inspectii dupa galvanizare,
...I datorita riscului de fisurare datorat metalului lichid (LMAC) .
0
a:::
1-
z NOTA - lnforma\iidespre LMAC sun! furnizate In [51].
0
o
<t Specificatia elementelor trebuie sa precizeze urrnatoarele:
z<t
:E a) elementele pentru care nu este ceruta inspectla dupa galvanizare;
0
a:::
(/)
b) elementele sau amplasamentele specifice care trebuie supuse unor CND suplimentare, ale carui
~
~ domeniu de aplicare ::;;i rnetoda trebuie specificate.
w
>
::::> Rezultatele inspectiei dupa galvanizare trebuie inregistrate.
<t
w
a:::
::::> Daca sunt identificate fisuri, atunci elementul ::;;i toate elementele de forrna similara, fabricate cu
al
materiale ::;;i detalii de sudare sirnllare trebuie identificate ::;;i puse In carantina ca produse neconforme.
.~
s::: Fisurarea trebuie inreqlstrata fotografic ::;;i trebuie utilizata o procedure speciflca pentru a stabili
ca
E amploarea ::;;i originea problemei.
0
a:::
s:::
"'C
~ca
.!::!
.ca..
"'C
"'C
s:::
-ca
(/)
Cl)
"'C
ca
:;:;
ca
·13
0
(/)
<t
176
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;:;;
0
~
N Anexa G
.J (norrnativa)
~
u)
...J
ci:
z incercare pentru determinarea coeficientuluide frecare
0
j:::
ci:
z
a::
w
I-
~
w
...J G.1 Generalitati
0 '
a::
1-
z Scopul acestei lncercari este de a determina coeficientul de frecare pentru o tratare speciala a
0 suprafetei, care irnplica adesea o acoperire a suprafetei,
o
ci:
z Procedura de incercare are scopul de a asigura ca posibilitatea de deformare prin fluaj a lrnbinarf
ci: este luata in considerare.
:E
0
a:: Validitatea rezultatelor lncercarf referitoare la suprafete acoperite, este lirnitata la cazurile la care
(/)
ci: toate variabilele semnificative sunt similare celor ale esantioanelor supuse lncercaril.
I-
~
w
>
::::> G.2 Variabile semnificative
ci:
w
a::
::::> Urrnatoarele variabile trebuie considerate semnificative asupra rezultatelor Incercarii:
co
~
·c:
(11
a) cornpozitia acoperirii;
E
0
a:: b) tratarea suprafetei ~i a straturilor primare in cazul sistemelor multi-strat, a se vedea G.3;
c
'5
e
(11
c) grosimea maxima a acoperirii, a se vedea G.3;
'"E'
(11 d) procedura de tratare;
"O
c
s
(/) e) intervalul minim de timp intre aplicarea acoperirii ~i aplicarea lncarcar!i in imbinare;
41
"O
(11
:;:; f) clasa de calitate a surubului, a se vedea G.6.
(11
·c:;
0
<II
ci:
G.3 Epruvete
Esantioanele trebuie sa fie conform detaliilor dimensionale indicate in figura G.1.
Otelul trebuie sa fie conform EN 10025-2 pana la -6.
Pentru a se asigura ca cele doua placl interioare au aceea~i grosime, ele trebuie produse prin taiere,
consecutiv din aceea~i bucata de material ~i asamblate in pozitiile lor relative originale.
Placile trebuie sa aiba margini taiate cu exactitate care sa nu interfereze cu contactul intre suprafetele
dintre placl. Placile trebuie sa fie suficient de plane pentru a permite suprafetelor preqatite sa fie in
contact dupa pretensionarea suruburilor conform 8.1 ~i 8.5.
177
SR EN 1090-2:2008
...
0
;;;
0
~
N Dimensiuni In milimetri
.J
ci
II)
..J
<(
z
0
i==
<(
D
z
0:: I
w
1-
z T +
w
..J
0
+
=r= .r.I
0:: -( IC!
1-
z + T
0
o
<(
...I..
s
~ ..L
ICI
b ~:j
z<(
::!!:
0
0::
in 8
., 8
•
~
~
w
>
::::> a) suruburi M20 In gauri cu diametru de 22 mm. b) suruburi M16 In gauri cu diametru de 18 mm
<(
w
0::
::::> Figura G.1 - Epruvete standard pentru incercarea de determinare a coeficientului de frecare
co
iO '
·c :
0
"E' Tratarea ~i acoperirea specificate ale suprafetei trebuie aplicate la suprafetele de contact ale
epruvetelor conform unui procedeu compatibil cu aplicatia structurala prevazuta, Grosimea medie a
0::
c: acoperirii pe suprafata de contact a epruvetelor trebuie sa fie mai mare cu eel putin cu 25 % decat
'O
grosimea norninala specificata pentru utilizarea sa In structura.
e
"'
'O
'O
.
.!:!
"c:'
Procedura de uscare trebuie docurnentata, fie prin referinta la recornandari publicate fie printr-o
descriere detaliata .
-
i"n'
Cl)
'O
Epruvetele trebuie asamblate astfel lncat suruburile sa reazeme pe dlrectla opusa efortului aplicat.
ni
:.;:;
Trebuie lnregistrat intervalul de timp (In ore) dintre aplicarea acoperirii ~i lncercare.
"'
·5
o $uruburile trebuie stranse In limitele domeniului ± 5 % din sarcina speciflcata, Fp.c. pentru
<"(' dimensiunea ~i clasa de calitate a surubului utilizat.
Pretensionarea In suruburi trebuie rnasurata direct cu un echipament cu exactitate de ± 5 %.
NOTA - Daca este necesara estimarea pierderii de pretensionare 'in timp a suruburilor, atunci epruvetele trebuie
lasate un limp specificat la sfarsitul caruia pretensionarea trebuie masurata din nou.
Pretensionarea suruburilor din fiecare epruveta trebuie rnasurata imediat lnainte de lncercare si, dupa
caz, suruburile trebuie stranse din nou cu exactitatea ceruta de ± 5 %.
G.4 Procedura de lncercare la alunecare §i evaluarea rezultatelor
Initial trebuie lncercate cinci epruvete. Patru epruvete trebuie lncercate la viteza normala (durata
Incercar!i, aproximativ lntre 10 min ~i 15 min). A cincia epruveta trebuie utitizata la incercarea de fluaj.
Epruvetele trebuie lncercate lntr-o rnasina de lncercare la tractiune. Relatia lncarcare-alunecare

trebuie Inreqlstrata.
178
SR EN 1090-2:2008
.,....
0
;;
0
~
N
Alunecarea trebuie considerate ca deplasarea relative dintre puncte adiacente de pe o placa lnterioara
..J si una de acoperire, pe directla tncarcarli aplicate. Trebuie masurata, separat, pentru fiecare capat al
ci epruvetei. Pentru fiecare capat, alunecarea trebuie considerata ca medie a deplasarllor de pe ambele
CJ) fete ale epruvetei.
..J
<(
z Forta de alunecare individuala a unei Imbinari, Fs;, este definita ca forta la care apare o alunecare de
0
i=
<( 0,15 mm.
z0::
w A cincia epruveta trebuie Incarcata cu o sarcina specifica de 90 % din forta medie de frecare Fsm a
I-
~ primelor patru epruvete (adica media a opt valori).
w
..J
0
0:: Daca, pentru cea de a cincia epruveta, alunecarea ternporizata, aolca diferenta dintre alunecarea
1-
z inrepistrata dupa cinci minute !?i cea lnreqistrata dupa trei ore dupa aplicarea lncarcarli totale, nu
0
o depaseste 0,002 mm, atunci incarcarlle de alunecare pentru a cincia epruveta trebuie determinate ca
~ pentru primele patru. Daca alunecarea ternporizata depaseste 0,002 mm trebuie efectuate incercarl
z prelungite la fluaj, conform G.5.
<(
::e
0
Daca abaterea standard sFs a zece valori (obtinute de la cele cinci epruvete) pentru forta de frecare
0:: depaseste 8 % din valoarea medie, atunci trebuie lncercate epruvete suplimentare. Numarul total de
(/)
<( epruvete (inclusiv primele cinci) trebuie determinat cu:
I-
ii:
w n > (s/3,5)2
>
::::>
<(
w unde
0::
::::>
IX)
n numarul de epruvete;
·nc:Illi
E
0
s abaterea standard sFs pentru forta de frecare a celor cinci epruvete (zece valori), exprirnata ca
0:: procent din valoarea medie.
e
'ti
e
Ill
'E"'
Ill
G.5 Procedura §i evaluarea Incercarii la fluaj prelungit
0
e
-Ill
(/)
4)
-0
Daca este necesar sa se realizeze lncercari prelungite la fluaj, conform G.4, trebuie lncercate eel putin
trei epruvete (sase lmbinari),
Ill
:;:; Epruvetei trebuie sa i se aplice o sarcina specifica a carei valoare trebuie deterrninata astfel lncat sa
Ill
"i:) \ina seama atat de rezultatul Incercarii la fluaj de la G.4 cat !?i de rezultatele tuturor Incercarllor
0
anterioare la fluaj prelungit.
~
NOTA - Se poate adopta o for\8 care corespunde coeficientului de frecare propus pentru utilizare In aplicatia
structurala. Daca tratarea suprafejei trebuie sa apartina unei clase specificate, se poate considera o forta
corespunzatoare coeficientului de frecare pentru acea clasa, conform tabelului 18.
Trebuie trasata o curba "deplasare - log timp" (a se vedea figura G.2) pentru a demonstra ca forta
determinate cu ajutorul coeficientului de frecare prevazut nu va conduce la deplasari mai marl de
0,3 mm In timpul lntregii durate de vlata de calcul a structurii, estirnata la 50 ani, daca nu se speciflca
altfel. Curba "deplasare - log timp" poate fi extrapolate linear In momentul In care tangenta se poate
determina cu suficlenta exactitate.
179
(
SR EN 1090-2:2008
....
0
~
~
N 300µ.m
.J
ci ----------=-~;;;::::111" '
(/) -.,,.....;c-::~.......
,,..,-'
t
I
..J II
<(
z I
I
0 I
i=
<( I
z0:: I
I
.... Log t,
1
~ Log t,
w
..J
0
0:: NOTA Durata de viata de calcul a structurii
....
z
0 Durata minima pentru Tncercarea A
o
<( Durata minima pentru incercarea B
z
<(
:E (3) Forta (coeficient de frecare) pentru Tncercarea C este prea mare
0
0:: Legenda
(/)
( log (limp)
....
ii: 2 deplasare prin alunecare
w
>
:::>
<(
w
0:: Figura G.2 - Utilizarea curbei deplasare - log timp pentru incercarea la fluaj prelungit
:::>
co
·rcO:
ro G.6 Rezultate ale Incercarii
E
0
0::
c Valorile individuale ale coeficientului de frecare se deterrnina dupa cum urrneaza:
=a
ero
N
'E
ro
"C
-
c
ro
(/)
QI
Valoarea medie a fortei de frecare Fsm ~i abaterea ei standard s Fs sunt determinate dupa cum
"C
ro urrneaza:
+;
ro
'(j
0
en
<(
Valoarea medie a coeficientului de frecare µm ~i abaterea lui standard sµ sun! determinate dupa cum
urrneaza:
sµ =
Valoarea caracteristica a coeficientului de frecare µ trebuie considerate ca valoarea corespunzatoare

cuantilei de 5 % cu un nivel de incredere de 75 %.
Pentru zece valori, n = 10, de la cinci epruvete, valoarea caracterlstica este considerata valoarea
medie minus de 2,05 ori abaterea standard.
Daca nu se cere realizarea de Incercari la fluaj prelungit, atunci valoarea nominals a coeficientului de
frecare trebuie considerata egala cu valoarea lui caracteristlca.
180
SR EN 1090-2:2008
....0
N
;:;:;
0
~
N Daca se cere realizarea de lncercari la fluaj prelungit, valoarea norninala a coeficientul de frecare
..i trebuie considerata valoarea dernonstrata care indeplineste limita specificata a fluajului, a se vedea
ci G.5.
II)
..J
<
z Coeflcientli de frecare deterrninati prin utilizarea suruburilor de clasa de calitate 10.9 se pot utiliza §i
0 pentru suruburile de clasa de calitate 8.8.
j::
<
z
a::: Alternativ, se pot realiza separat incercari pentru suruburile de clasa de calitate 8.8. Coeficlentii de
w frecare deterrninati prin utilizarea suruburilor de clasa de calitate 8.8 nu trebuie considerati valabili
I- pentru suruburile de clasa de calitate 10.9.
~
w
..J
0 Daca este necesar, tratarea suprafetei trebuie atribuita clasei suprafetel de frecare relevante, dupa
a::: cum urrneaza, conform valorii caracteristice a coeficientului de frecare µ, determinat la G4 sau GS,
1-
z dupa caz:
0
o
<
z u > 0,50 clasa A
<
:E
0 0,40 :s µ < 0,50 clasa B
a:::
II)
<
I- 0,30 s µ < 0,40 clasa C
ii:
w
> 0,20 s µ < 0,30 clasa D
:::>
<
w
a:::
:::>
a>
.!§
c:
co
E
0
a:::
c:
-c
eco
N
'Eco
-c
c:
-co
II)
Q)
-c
co
:;;
co
·u
0
(/)
<
181
SR EN 1090-2:2008
....
0
;:;:;
0
~
N Anexa H
.J (norrnatlva)
ct:
Cl)
...J
<(
z incercare pentru determinarea valorilor cuplului de stranqere pentru suruburile
0
j:: pretensionatein conditli de santier
<(
z
a:::
w
...z H.1 Domeniu de aplicare
w
...J
0 Aceasta anexa stabileste incercarea de stranqere care sa reprezinte conditiile de santier pentru
...z
a::: calibrarea suruburilor de Inalta rezistenta pentru asarnblari cu suruburi pretensionate.
0
o Scopul acestei lncercari este de a determina parametrii necesari pentru a asigura ca pretensionarea
<(
minima ceruta este obtinuta intr-un mod sigur prin metodele de stranqere indicate in acest standard
z<( european.
::iE
0
a:::
IJ)
H.2 Simboluri§i unitatl
..ii:.
<(
w A arie norninala solicitata a surubului, (mm2) (a se vedea EN ISO 898-1)

>
::::> eM raport ad mis (eM = Mmax - MminJIMm
<(
w F, forta in surub in timpul Incercarli, (kN)
a:::
::::>
Fp,c pretensionare necesara de 0,7 f,bAs, (kN)
'°
·tci: f"" rezlstenta nornlnala la tractiune a surubului (Rm), (MPa)
"E' M valoare individuala a cuplului de stranqere corespunzator Fp,c, (N m)
0
a::: Mm valoare medie a valorilor M, (N m)
e M~ valoarea maxima a valorilor M, (Nm)
"C
e M~ valoare minima a valorilor M, (N m)
"'
N
s; abatere standard estimate a valorilor M
'E
""C' V., coeficientul de varlatie a valorilor M,
e
...."'
IJ)
(1,,; valoare individuala a unghiului B la care forta in surub atinge prima data valoarea Fp,c, (°)
<I)
"C Bi; valoare individuala a unghiului Bia care forta in surub a atins valoarea maxima Fb;, max,(°)
"'
:;; (),, valoare individuala a unghiului B la care incercarea este oprita, (°)
""i)'
0 L1B,; valoare individuala a diferentei unghiurilor (Bi; - Bp;), (°)
!/)
<( ,1lJi; valoare individuala a dlferentei unghiurilor ( B,; - B,,), (°)
L1tlimm valoare minima ceruta a diferentei unghiurilor L1tli;, specificata in standardul relevant de prcd.JS(°)
H.3 PrincipiulIncercaril
Principiul incercarll consta in stranqerea suruburilor §i rnasurarea, in timpul stranperii, a urrnatorilor

parametri:
forta in surub:
cuplul de stranqere;
rotatia relativa dintre piuli'a §i surub, dupa caz.
182
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
(;:)
0
~
N
.J H.4 Echipament pentru rnasurare

ci
in
..J
ct: Dispozitivul pentru rnasurare a fortei Tn surub poate fi conform EN 14399-2, sau un echipament
z mecanic sau hidraulic cum ar fi un traductor de sarclna, cu conditia ca exactitatea echipamentului de
0
j:: rnasurare sa Indeplineasca cerintele din tabelele H.1 sau H.2, dupa caz. Echipamentul de rnasurare
ct:
z
0::
trebuie etalonat eel putin o data pe an (sau mai des, conform recornandarilor producatorulul
w echipamentului) de catre un organism pentru Incercari recunoscut.
1-
z
w Cheile utilizate pentru Tncercare trebuie sa fie cele utilizate pe santier. Acestea trebuie sa prezinte un
..J
0 domeniu de utilizare corespunzator, Se pot utiliza chei manuale sau automate, cu exceptia cheilor cu
0:: impact. Cerintele cu privire la exactitatea cheilor sunt indicate Tn tabelul H.1 sau H.2, dupa caz. Cheia
1-
z trebuie etalonata eel putin o data pe an (sau mai des, conform recornandarilor producatorului
0
o echipamentului).
ct:
z
ct:
::E
0 H.5 Elemente pentru lncercare
0::
r.n
ct: Trebuie realizate Incercari separate pe esantioane reprezentative prelevate din fiecare lot de elemente
l-
o:: de Tmbinare, implicate. Elementele pentru Tncercare trebuie alese astfel lncat toate aspectele
w relevante ale conditiilor for sa fie identice.
>
:::>
ct:
w NOTA - Condi\iile de santier ale elementelor de lmbinare, In special calitatea lubrifierii, pot varia daca elementele
0::
:::> sun! lasate expuse la condi\ii de mediu extreme pe santier sau daca sun! depozitate pe o perioada lunga de limp.
Ill
.!i Elemente reprezentative trebuie sa constea dintr-un anumit nurnar de suruburi, piulite !?i saibe din
c:
ro
E fiecare lot de control. Elementele Tncercate nu trebuie reutilizate nici la lncercari suplimentare nici la
0 structure.
0::
c:
"O
ero
N
H.6 Montaj pentru lncercare
'ero
"O
c:
Montajul pentru Tncercare (a se vedea figura H .1) poate include calele necesare adaptarll la
ro dispozitivul de rnasurare.
ii5
4>
"O
.!2 Elementele pentru Tncercare !?i calele trebuie asezate astfel tncat:
iO
'(3
0
(/)
alcatuirea sa fie sirnilara cu cea utilizata Tn practice:
ct:
o saiba tesita sau o cala tesita sa fie asezata sub capul surubului:
o salba sa fie asezata sub piulita atunci cane piulita se va roti Tn timpul stranqeril;
lungimea de stranqere, inclusiv calele !?i saibele, sa fie cea minim adrnisa Tn standardul relevant
de produs.
183
SR EN 1090-2:2008
....0
;:;;
0
~
N
_j
ci
en
...I
<(
1
z
0
j::
<(
z
Cl:
w
2
~
z
w
...I
0
3
Cl:
~
z
0
o
<( u II
z
<( II II
II II
:iiE
0
Cl:
4 II II
"'
~ II II
ii:
w
> II II
:::>
<(
w
II II
Cl:
:::>
co II II
·tcO:
IO
3
E0
Cl:
,c,: 5
~IO
N
~IO
,,c: 6
-IO
Legenda
,",'
Q)
1 piulita
IO
:.;::; 2 saiba sub piulita cand piulita se roteste in timpul stranqeril
IO
·13 3 calatcale)
0 4 echipament de masurare a fortei in surub
IA
<(
5 saiba tesita a ansamblului sau cala tesita
6 cap de surub
Figura H.1 - Asamblare tlpica a dispozitivuluide rnasurare a fortei
H.7 Procedura pentru incercare
Pentru lncercari pe santier, metoda utilizata pentru stranqerea in timpul Incercarli trebuie sa fie
aceeasi cu cea utilizata pe santier. Pentru lncercarile pe santler, baza calibrarf este de a inregistra
valorile cuplului de stranqere Mi necesar atingerii pretensionarf tinta in surub.
lncercarile se pot realiza fie intr-un laborator fie oriunde conditiile sunt potrivite. Metoda de stranqere
trebuie sa fie aceeasi cu cea utllizata pe santier.
NOT A - In a nu mite cazuri este mai convenabil ca producatorul produsului sa verifice daca elementele trnbinaril
indeplinesc inca, proprietatile declarate la livrare.
184
SR EN 1090-2:2008
....
0
;;;
0
~
N Trebuie luate rnasuri suficiente astfel lncat cuplul, forts corespunzatoare in surub si, daca este
.J necesar, rotatia corespunzatoare a elementului rotit sa perrnita evaluarea rezultatelor tncercaril
ci conform H.8.
<Ii
~
<{
z in timpul lncercarii, nu trebuie sa se roteasca nicl partea fixa nici saiba de sub partea rotita.
0
~ Baza cafibrarii este inregistrarea valorilor cuplului Mi necesare atingerii pretensionarii in surub
z Fb= F,.c= 0,7 f ,As.
a:: 0
w
1-
z
w incercarea trebuie sa se opreasca cand una din urrnatoarele conditii este tndeplinita:
~
0
a:: forts din surub depaseste 1, 1 F,.c:
1-
z
0
o unghiul de rotire al piulitei depaseste ( B,, + LlB1) si/sau ( B,, + "1B,,m 00), dupa caz;
<{
z
<{
::E surubul cedeaza prin rupere.
0
a::
Cl)
<{
I- H.8 Evaluarea rezultatelor Incercarll
~
w
> Criteriile de acceptare ale valorilor cuplului pentru metoda cornbinata ;;i metoda cuplului sunt indicate
:::>
w
<{ in tabelele H.1 si, respectiv H.2.
a::
:::>
Ill Tabelul H.1 - Valorile maxime ale lui eM pentru metoda cornbinata
·nc:i
RI
E Nurnar de incercarl 3 4 5 6
0
a::
c eM = (Mmax - Mm;n) I Mm 0,25 0,30 0,35 0,40
:c
e
RI
Conditii necesare pentru echipamentul de incercare:
N incertitudineadispozitivuluicalibrat pentru masurarea fortei in surub ± 6 %,
:c..... eroarea de repetabilitate± 3 %,
RI
"O exactitatea cheii de stranqere, calibrate ± 4 %,
-cRI
Cl)
QI
"O
eroarea de repetabilitate± 2 %.
RI Tabelul H.2 - Valorile maxime ale lui VM pentru metoda cuplului

:.;::;
RI
"i)
0
f/)
Nurnar incercarl 5 6 8
<{
VM 0,04 0,05 0,06
Condi\ii necesare pentru echipamentul de incercare:

incertitudinea dispozitivului calibrat pentru masurarea fortei in surub ± 2 %,
eroarea de repetabilitate± 1 %, exactitatea
cheii de stranqere, calibrate± 4 %, eroarea de
repetabilitate± 1 %.
Cu:
Daca este necesara verificarea lor, criteriile de acceptare pentru rotatiile Ll01 ;;i LlO; trebuie sa fie cele
indicate in partea relevanta a EN 14399 pentru elementele de imbinare din lot.
NOTA- Rotatiile JB1 §i JO;> sunt ilustratein figura 2 din EN 14399-2:2005.
185
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
(:;:;
0
~ Daca rotatiile sunt verificate, trebuie rnasurata forta maxima din surub (adica forta corespunzatoare
_j rotatiei L1111). Cerinta este ca forta maxima sa fie mai mare sau egala cu 0,9 fub As cu fub !?i As pe baza
ci valorilor nominale.
Cl)
...J
<(
z
0
j::
H.9 Raport de Incercari
<(
z
0::: Urrnatoarele inforrnatii minimale trebuie incluse in raportul de lncercari:
w
1-
z
w data Incercarii:
...J
0
0::: nurnarul de identificarea a lotului sau a lotului extins;
1-
z
0
(.) nurnarul de elemente incercate; denumirea
~
z<(
:e elementelor de imbinare; marcarea
0
0:::
(/) suruburilor, piulitelor !?i saibelor;
<(
I-
~
w starea acoperirii sau flnlsarii suprafetei !?i lubrifierii; dupa caz, descrierea alteratiilor suprafetelor
> datorate expunerii pe santier;
::::>
<(
w
0:::
::::> lungimea de stranqere pentru incercare;
al
.!i detalii ale montajului pentru incercare !?i ale dispozitivelor utilizate pentru rnasurarea tortel !?i
c:
co cuplului;
E0
0:::
.s remarci cu privire la realizarea Incercarilor (inclusiv conditiile !?i procedurile de incercare speciale,
"C
cum ar fi rasucirea capului surubului);
eco
N
~ rezultatele Incercar!i, conform acestei anexe;
co
"C
-
c:
co
(/)
Cl)
"C
specificatii pentru pretensionarea elementelor de imbinare referitoare la lotul pentru verificare
incercat.
co
:;::;
co
Raportul de incercare trebuie semnat !?i datat.
·13
0
I/)
<(
186
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;;:;
0
;;;:
N Anexa J
.J (norrnativa)
ci
Cl)
..J
<t
z Utilizarea indicatorilor directi de efort de tip saiba cornpresibila
0
j::
<t
z0::
w J.1 Generalita,tl
I-
!:
w Aceasta anexa indica cerintele pentru montarea ~i verificarea indicatorilor directi de efort de tip salba
..J
0 cornpresibila .
0::
1-
z
0
o
<t J.2 Montare
z<t
::E lndicatorii sunt, in general, rnontati sub capul surubului iar surubul este, in general, strans prin rotirea
0 plulitel, asa cum se indica in figura J.1 a). Accesul limitat la capul surubului pentru a inspecta jocul
0:: indicatorului poate duce la montarea acestuia sub plullta. Daca indicatorul este utilizat in acest mod,
Cl)
<t atunci saiba de sub piuli\a se monteaza intre proernlnentele indicatorului ~i piuli\a (a se vedea
I-
ii: figura H 1 b}).
w
>
::::>
<t
w
0::
::::>
co
ni
·n:Ic:
E
0
0::
c
'ti
e
n: Legenda
....
I 1 Indicator
'En:I 2 Joe
"O 3 $aiba de sub piulita
c
.!!l
Cl)
NOTA- Pentru aplica\iile cu suruburi 10.9, sub capul surubulul este necesara o saiba te~ita .
Q)
"O a) montare sub capul surubului, inainte de stranqere
n:I
:;::;
n:I
"ij
0
<II
<t
Legenda
1 Indicator
2 $aiba de sub piuliia
3 Joe
NOTA - Pentru aplica\iile cu suruburi 10.9, sub capul surubului este necesara o saiba tesita.
b) montare sub piuli\a, lnainte de strange re
Figura J.1 - Stranqerea surubulul prin rotirea piulltel (metoda norrnala de asamblare)
187
SR EN 1090-2:2008
...
0
N
I';
0
~
N Conditiile datorate accesului limitat pot impune stranqerea surubului prin rotirea capului surubului. in
.J acest caz se rnonteaza o saiba sub piulita. intre proerninentele ~i suprafata de rezemare a piulitei. asa
ci cum se indica in figura J.2 a).
en
...J
z< Daca spatiul pentru pozitionarea surubului este mic §i daca accesul pentru inspectarea jocului
0 indicatorului este limitat, este necesar ca indicatorul sa fie montat sub capul surubutul §i intreg
j:::
< ansamblul strans prin rotirea capului surubului. in acest caz, saiba de sub surub este rnontata intre
z proerninentele indicatorului ~i suprafata de rezemare a piulitei (a se vedea figura J.2b ).
0:::
w
I-
~
w
...J
0 1
0:::
1-
z
0
o
~
z
<
:E
0
0:::
en
~ 2 4
ii:
w
> Legenda
::::>
<
w 1 $aiba indicator
0::: 2 $aiba de sub piuli\a
::::>
co 3 Joe
Iii
·rac: 4 Ca lit complet
a) montare sub piulita. inainte de stranqere
E
0
0:::
e
ii
I!! 1
ra
N
'Era
-0
e
5
en
4)
-0
~ra 3 2
·i:;
0
~ Legenda
1 $aiba indicator
2 $aiba de sub surub
3 Joe
NOTA- Pentru aplica\iile cu suruburi 10.9, este necesara o :;;aiba plana sub piuli\a.
b) montare sub capul surubulul, inainte de stranqere
Figura J.2 - Stranqerea surubului prin rotirea surubului (rnetoda alternativa de asarnblare)
J.3 Verificare
Pentru a determina daca indicatorul direct de efort s-a comprimat conform cerintelor din
prEN 14399-9, trebuie utilizat un calibru pentru grosime, conform tabelului J.1.
188
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
;;:;
0
~
N Tabelul J.1 - Grosimea calibrului pentru grosime
_j
ci Grosime a calibrului pentru
CJ)
Amplasarea indicatorului grosime (a)
...J
<(
z (mm)
0
j::
<( Sub capul surubului, cand se roteste piulita (figura J.1 a))
z 0,40
a:: Sub piulita, cand se roteste surubul (figura J.2 a))
w
1-
z Sub piulita, cand se roteste piulita (figura J.1 b))
0,25
w
...J Sub capul surubulul, cand se retests surubul (figura J.2 b))
0
a:: (a) Acest tabel se aplica indicatorilor H8 ~i H10.
1-
z
0
o Jocul indicatorului trebuie verificat cu un calibru "nu se acceptaca echipament de verificare. Calibrul
<(
pentru grosime trebuie lndreptat catre centrul surubului, asa cum se indica In figura J.3.
z
<(
::E
0
a::
en
<(
I-
~
w
>
::::>
<(
w
a::
::::>
co
.~
c:
Ill
E
0
a::
c:
"I!!
Ill
1. 2
N
'EIll
c:
-
Ill
en
GI
"Ill
:;::;
Ill
·c::;
0
I/)
<(
Legenda
1 Jocul "Nu se accepta" daca apare un refuz
2 Jocul "Se accepta" daca nu apare un refuz
Figura J.3 - Verificarea jocului indicatorului
lndicatorul a fast comprimat suficient cand nurnarul de refuzuri al calibrului pentru grosime
Indeplineste cerintele indicate In tabelul J.2.
189
SR EN 1090-2:2008
T"
0
~
<')
~
N Tabelul J.2 - Refuzul calibrului pentru grosime
.J
aCJ): Numar de proemlnente
indicatorului
ale Nurnar minim de refuzuri ale
calibrului pentru grosime a
..J
<
z 4 3
0 5 3
j::
-e 6 4
z
a:::
w 7 4
I-
~
w 8 5
..J
0 9 5
a:::
1-
z • Intr-un grup de suruburi dintr-o imbinare nu trebuie ca mai mult de 10 %
0
o din indicatori sa indice comprimare maxima.
<
z
<
:::!:
0
a:::
VJ
~
ii:
w
>
:::)
<
w
a:::
:::)
IX)
·nc:i
ni
E
0
a:::
c:
"C
e
ni
N
~
ni
"C
e
s
VJ
QI
"C
.s
10
"i)
0
Ill
<
190
SR EN 1090-2:2008
....0
N
;;;
0
~
N Anexa K
.J (inforrnativa)
ii
en
....I
<(
z0 ~uruburi hexagonale cu injectie
j::
<(
za:
w
I-
~
w K.1 Generallta,tl
....I
0
a: Aceasta anexa prezinta inforrnatli cu privire la furnizarea :;>i utilizarea suruburilor hexagonale cu
1-
z injectie.
0
(.)
sz Se recornanda utilizarea suruburilor cu injectie ca suruburi nepretensionate sau pretensionate, dupa

<( cum se specifica. Umplerea golului dintre surub si supratata lnterloara a gaurii se realizeaza printr-un
::E
0 orificiu mic din capul surubului, asa cum se indica In figura K.1. Dupa injectie :;;i polimerizarea
a: complete a rasintl, lmbinarea devine rezistenta la alunecare.
(/)
<(
I-
ii: 2
w 1
>
:::>
<(
w
a:
:::>
co
.~
c:
C'CI
E
0
a:
,c,:
~
C'CI
N
~C'CI 4
,,c:
-C'CI
(/)
,,
Cl)
Legendii
1 Gaura pentru injsctle
C'CI
:.;::; 2 $aiba te~ita
C'CI
'(j 3 Ra~ina
0 4 Canelura de rasuflare Tn saiba
rn
<(
Figura K.1 - $urub cu injectle intr-o imbinare cu petrecere dubla
$uruburile cu lnjectle trebuie realizate din materiale conform articolului 5 :;;i utilizate conform
prevederilor articolului 8, completate cu recornandarile din aceasta anexa.
NOTA - lnforrnatii detaliate sunt indicate in [50].
K.2 Dimensiuni gauri
Jocul nominal al suruburilor in gaura trebuie sa fie de 3 mm. Pentru suruburi mai mici decat M27, se
recornanda reducerea jocului la 2 mm, asa cum se indica la 6.6 pentru gaurile rotunde normale.
191
SR EN 1090-2:2008
.....
0
~('")
~
N
_j
0::
u)
..J K.3 ~uruburi
z<
0 Capul surubului trebuie prevazut cu un orificiu cu pozitia ~i dimensiunile indicate In figura K.2.
j::
<
z
a::: Daca sunt utilizate alte duze decat cele din material plastic, marginea trebuie tesita pentru a asigura o
w
I- etansare suficienta.
~
w
..J Dimensiuni In milimetri
0
a:::
1-
z
0
o
sz
<
:!:
0
a:::
(/)
<
1-
02
w
>
::::>
<
w
a:::
::::>
co
ia
·c
(II
E
0
a:::
c Legenda
'5
e
(II Duza echipamentului de injectare
N
~
(II
"C Figura K.2 - Orificiu in capul surubului
-
c
(II
(/)
K.4 ~aibe
.
Q)
"C
(II
·~ Se recomanca sa se utilizeze o saiba speciala sub capul surubului. Diametrul interior al acestei saibe
~ trebuie sa fie mai mare cu eel putin 0,5 mm cecat diametrul real al surubului. Se recornanda
< prelucrarea unei margini, conform figurii K.3 a) sau K.3 b).
/
l
a) Gaurita b) Tesita
Figura K.3 - Preqatlrea salbel pentru utilizare sub capul surubului
192
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
c;:;
0
~
N Se recornanda asezarea saibei de sub capul surubului cu partea prelucrata catre capul surubului.
...i
ci Se recornanda utilizarea sub piuli\a a unei saibe speciale cu o degajare, conform figurii K.4. Marginile
en de qajarii trebuie sa fie netede sl rotunde .
.J
< t:
z
0 Se recornanda pozitionarea saibei de sub piuli\a cu degajarea catre piuli\a.
j::
<t:
z
a::
w
I-
~
w
.J
0
a::
1-
z
0
o
~
. '----
1
z
<t:
:E
0 Legenda
a::
en
<t: Degajare
I-
"
w
>
:::>
<t:
Figura K.4 - Preqatlrea salbei pentru amplasare sub plullta
w
a::
:::>
al
K.5 Piulite
'
.!2
lij Se poate considera ca piulitele sunt suficient de fixate de catre ra:;;ina.
E
0
a::
c:
ii K.6
e
IO
N
Se recornanda utilizarea unei rasini cu doua componente.
:e
IO
"C
c: Dupa amestecarea celor doua componente, produsul trebuie sa alba, la temperatura de punere In
-IO
en
Q)
"C
opera, o viscozitate astfel tncat spatiile lnguste din lmbinarea cu surub sa fie user de umplut. Totusi,
rasina nu trebuie sa mai curqa dupa ce presiunea de injectare a fost lnoepartata.
IO
:;:;
IO
·0u Durata de pastrare a ra:;;inii In recipient la temperatura arnbianta trebuie sa fie de eel putin 15 min.
rJ)
<t:
Daca nu exista date disponibile, se recornanda realizarea lncercarilor procedurii pentru a determina
temperatura si timpul de polimerizare corespunzatoare.
Se recornanda determinarea rezistentei de calcul a ra:;;inii, prin utilizarea unei proceduri similare celei
utilizate pentru determinarea coeficientului de frecare, asa cum se indica In anexa G.
K.7 Strangere
Se recornanda realizarea stranqerii suruburilor conform articolului 8, inainte de lnceperea procedurii

de injectare.
193
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
;;:;
0
~
N
.J K.8 Montare
ci
CJ)
..J Se recornanda realizarea rnontarii conform recomandarilor producatorului de produs .
<{
z
0 Temperatura ra§inii trebuie sa fie lntre 15 °C §i 25 °C. La temperaturi foarte scazute, se recomanda
j::
<{
z pretncatzirea ra§inii si, daca este cazul, elementelor din otel. Daca temperatura este prea ridicata,
IX pentru obturarea orificiului din cap §i a degajarii din saiba imediat dupa injectare se poate utiliza argila
w
..... de modelare.
~
w
..J
0 Tmbinarea trebuie sa fie uscata pe parcursul lnjectarii.
IX
.....
z NOTA 1 - Pentru uscare este necesara, in general, o zi cu vreme uscata inainte de inceperea procedurii de
0
o injectare.
s
z<{ Timpul de polimerizare trebuie sa fie astfel Incat rasina sa polimerizeze lnainte ca structura sa fie
solicitata.
:IE
0
IX
(/) Incalzirea dupa injectare este perrnisa pentru reducerea timpului de polimerizare, daca este necesar.
{
.....
ii: NOTA 2 - in unele cazuri, de exemplu la repararea podurilor de cale ferata, acest timp poate fi scurt. Pentru a
w
> reduce timpul de polimerizare (pana la aproximativ 5 h), este posibil sa se incalzeasca imbinarea pana la 50 °C
::::> dupa expirarea duratei de pastrare a ra§inii.
<{
w
IX
::::>
Ill
·«c:¬
111
E
0
IX
c
'C
e
111
N
'E
111
0
c
-111
(/)
Q)
-0
111
+;
111
"ij
0
Ul
<{
1941
941
94
SR EN 1090-2:2008
....
Anexa L
(informative)
Ghid pentru organigrama de elaborare ~i utilizare a WPS
cinci
suduri din productle cu dublarea
domeniului CND, conform tabelului 24
Figura L.1 - Organigrama pentru elaborarea ~i utilizarea WPS
1951
951
95
SR EN 1090-2:2008
....
Anexa M
( normative)
Metoda secvent,iala de verificarea elementelorde imbinare
M.1 Generalitati,
Metoda secventiala de verificare a elementelor de lmbinare trebuie aplicata conform principiilor

enuntate In ISO 2859-5, al carui scop este de a specifica reguli bazate pe determinarea progresiva a
rezultatelor veriflcarii.
ISO 2859-5 specifica doua metode pentru stabilirea planurilor de esantionare secventiala: o rnetoda
nurnerica ~i o rnetoda qrafica. Metoda qraflca se aplica pentru verificarea elementelor de lmbinare.
I n metoda qraflca (a se vedea figura M.1) axa orizontala reprezinta nurnarul elementelor de lmbinare
verificate ~i axa verticala reprezinta nurnarul elementelor de lmbinare defecte.
Liniile de pe grafic definesc trei zone: zona de acceptare, zona de respingere ~i zona de indecizie.
Atat timp cat rezultatul veriflcarii se afla In zona de indecizie, verificarea trebuie continuata pana cand
curba cumulata ajunge In zona de acceptare sau In zona de respingere. Acceptare lnsearnna ca nu
mai este necesara o verificare suplirnentara a esantioanelor, Mai jos sunt indicate doua exemple.
I
I
l
l ,,
I ,,
..
:
.... _..~-4--..)..~-i---~:::.....--
i
L
!)I-
• 7 t l• 11 u u u lJ l' 11
Legenda
1 Nurnarde elemente de lmbinare verificate
2 Nurnarde elemente de lmbinare defecte
3 Zona de respingere
4 Zona de indecizie
5 Zona de acceptare
Figura M.1 - Exemplu de diagrama secventlala de verificare
196
SR EN 1090-2:2008
....
EXEMPLE
Linie punctata Al patrulea l?i al optulea elemente de imbinate au fast gasite defecte. lnspectia a continuat pana
la intersectarea liniei verticale de separare. Rezultatul este "acceptare".
Linie tntrerupta Al doile, al saselea l?i al doisprezecilea element de imbinare au fast gasite defecte. lesirea din
zona de indecizie se situeaza in zona de respingere. Rezultatul este "respingere".
M.2 Aplicafie
Urrnatoarele diagrame, M.2 (tip secvential A) ~i M.3 (tip secvential B) se aplica, dupa caz.
a) Tip secvential A:
1) nurnar minim de elemente de imbinare care trebuie verificate: 5
2) numar maxim de elemente de imbinare care trebuie verificate: 16
o+-~.+-~-+~....,.~~+-~ .......,-+~--+~~+-~..._~-+~--4~~+-~ ......~-+~--+~~+- .

• 2
• 7
• 9 10 11 11 l+ lJ 17
Figura M.2 - Diagrama de tip secventlal A
Legenda
1 Nurnar de elemente verificate
2 Nurnar de elemente defecte
197
SR EN 1090-2:2008
....
Q
s;
~
...i
o:: b) Tip secvential B:
u;
1) nurnar minim de elemente de lrnbinare care trebuie verificate: 14
2) nurnar maxim de elemente de lmbinare care trebuie verificate: 40
'
4
2 J 4 & • T I I ff! 11 12 1' 1<1 11 ts 17 11 ,. 2111 21 22 U JM H M 27 211 a :110 J1 S2 ts U ii& Jf l7 M al 40 41 .0

2
Legenda
1 Nurnarde elemente verificate
2 Numarde elementedefecte
Figura M.3 - Diagrama tip secventlal B
198
SR EN 1090-2:2008
..-
0
;:;;
0
~
N Bibliografie
.J
ti
u;
..J
<(
z [ 1] pr EN 1090-1, Steel and aluminium structural components - General delivery conditions
0
j::
<(
z [2] EN 1990:2002, Eurocode - Basis of structural design
0:::
w
I-
~ [3] EN 1993-1-1, Eurocode 3: Design of steel structures - Patt 1-1: General rules and rules for
w buildings
..J
0
0:::
1- [4] EN 1993-1-2, Eurocode 3: Design of steel structures - Patt 1-2: General rules - Structural fire
z
0 design
0
s
z
<( [5] EN 1993-1-3, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 1-3: General rules - Supplementary
:e
0
rules for cold-formed members and sheeting
0:::
I/)
<( [6] EN 1993-1-4, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 1-4: General rules - Supplementary
I-
ii: rules for stainless steels
w
>
::::> [7] EN 1993-1-5, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 1-5: Plated structural elements
<(
w
0:::
::::> [8] EN 1993-1- 7, Euro code 3: Design of steel structures - Patt 1-7: Plated structures subject to out
al
of plane loading
·<cI:i
<ll
E0 [9] EN 1993-1-9, Eurocode 3: Design of steel structures - Patt 1-9: Fatigue
0:::
c: [10]EN 1993-1-10, Eurocode 3: Design of steel structures - Patt 1-10: Material toughness and
'5
e
<ll
through-thickness properties
N
'E
<ll
[11]EN 1993-1-11, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 1-11: Design of structures with
-c tension components
c:
.s
I/)
Q) [12]EN 1993-1-12, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 1-12: Additional rules for
-c
<ll the extension of EN 1993 up to steel grades S 700
~<ll
"i)
0 [13] EN 1993-2, Eurocode 3: Design of steel structures - Patt 2: Steel Bridges
Ill
<(
[14] EN 1993-3-1, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 3-1: Towers, masts and chimneys -
Towers and masts
[15] EN 1993-3-2, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 3-2: Towers, masts and chimneys -
Chimneys
[16] EN 1993-4-1, Eurocode 3 - Design of steel structures- Patt 4-1: Silos
[17] EN 1993-4-2, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 4-2: Tanks
[18] EN 1993-4-3, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 4-3: Pipelines
[19] EN 1993-5, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 5: Piling
[20] EN 1993-6, Eurocode 3 - Design of steel structures - Patt 6: Crane suppotting structures
[21] EN 1994 (all parts), Eurocode 4: Design of composite steel and concrete structures
[22]EN 1998-1, Eurocode 8: Design of structures for eatthquake resistanse - Patt 1: General rules,
seismic actions and rules for buildings
199
SR EN 1090-2:2008
.....
.....
0
;;s
~
N [23) EN 10020, Definition and classification of grades of steel
_j
0::: [24) EN 10027-1, Designation systems for steels - Part 1: Steel names
cri
.J
<
z [25)EN 10027-2, Designation systems for steel- Part 2: Numerical system
0
;::: [26) EN 10079, Definition of steel products
<
z
0:::
w [27) EN 10162, Cold ro//ed steel sections - Technical delivery conditions - Dimensional and cross-
1-
z sectional tolerances
w
.J
0 [28) EN 13001-1, Crane - General design - Part 1: General principles and requirements
0:::
1-
z
0 [29) CEN ISO/TR 3834-6, Quality requirements for fusion welding of metallic materials - Part 6:
o Guidelines on implementing ISO 3834 (ISO/TR 3834-6:2007)
s
z
<
:E [30) EN ISO 2320, Prevailing torque type steel hexagon nuts - Mechanical and performance
0 properties (ISO 2320:1997)
0:::
(/)
.<... [31]EN ISO 7040, Prevailing torque type hexagon nuts (with non-metallic insert), style 1 - Property
"
w
>
:::>
<
classes 5, 8 and 10 (ISO 7040:1997)
[32)EN ISO 7042, Prevailing torque type all-metal hexagon nuts - Property classes 5, 8, 10 and 12
w
0::: (ISO 7042: 1997)
:::>
IXI
[33) EN ISO 7719, Prevailing torque type all-metal hexagon nuts, style 1 - Property classes 5, 8 and
·c:
Ill 10 (ISO 7719:1997)
E
0
[34) EN ISO 10511, Prevailing torque type hexagon thin nuts (with non-metallic insert) (ISO
0:::
e 10511 :1997)
:0
e
Ill
[35)EN ISO 10512, Prevailing torque type hexagon nuts (with non-metallic insert), style 1, with metric
N
fine pitch thread - Property classes 6, 8 and 10 (ISO 10512:1997)
~
Ill
"O
-c:
Ill
(/)
Cl)
"O
[36) EN ISO 10513, Prevailing torque type alt-metal hexagon nuts, style 2, with metric fine pitch thread
- Property classes 8, 10 and 12 (ISO 10513:1997)
Ill
:;::; [37) EN ISO 9000, Quality management systems - Fundamental and vocabulary (ISO 9000:2005)
Ill
·r;
0 [38) EN ISO 21670, Hexagon weld nuts with flange (ISO 21670:2003)
VI
<
[39) EN ISO 17652-2, Welding - Test for shop primers in relation to welding and allied processes -
Part 2: Welding properties of shop primers (ISO 17652-2:2003)
[40) ISO 1803, Building construction - Tolerances - Expression of dimensional accuracy -

Principles and terminology
[41] ISO 3443-1, Tolerances for building- Part 1: Basic principles for evaluation and specification
[42) ISO 3443-2, Tolerances for building - Part 2: Statistical basis for predicting fit between
components having a normal distribution of sizes
[43) ISO 3443-3, Tolerances for building - Part 3: Procedures for selecting target size and predicting
fit
[44) ISO 10005, Quality management systems- Guidelines for quality plans
[45) ISO/TR 15608, Welding - Guidelines for a metallic material grouping system
200
200
SR EN 1090-2:2008
.....
0
;;,
~
N (46] ISO/TR 17663, Welding - Guidelines for quality requirements for heat treatment in connection
_j with welding and allied processes
ci
u:i (4 7] ISO/TR 20172, Welding - Grouping systems for materials - European materials
..J
<(
z
0 (48]ASTM A325-06, Standard Specification for Structural Botts, Steel, Heat Treated, 1201105 ksi
j::
<( Minimum Tensile Strength
z
0::
w
1- (49] FORCE Technology Report No. 94.34, Reference colour charts for purity of purging gas in
z
stainless steel tubes. J. Vagn Hansen. revised May 2006
w
..J
0
0:: [50] ECCS No 79, European recommendations for bolted connections with injection bolts; August
1-
z 1994
0
o
<(
z<( (51] BCSA and Galvanize rs Association Publication No. 40/05 - Galvanizing structural steelwork - An
approach to the management of liquid metal assisted cracking; 2005
:::E (52] DASt-Ri 022 Guidance for hot dip zinc coating (in preparation)
0
0::
en
<(
l-
ei:
w
>
:::>
<(
w
0::
:::>
al
-c~:
C1I
E
0
0::
c:
"C
e
C1I
N
~
C1I
"C
c:
-
C1I
en
Cl)
"C
C1I
;
C1I
"()
0
ti)
<(
201
201
SR EN 1090-2:2008
.....
0
~
<')
~
t'I Anexa natlonala NA
.J (inforrn' ativa)
0::
ui
..J
<(
z Corespondenta standardeloreuropene §i internatlonale cu standardele
0
;::: nationale
<( '
z
0:::
w
1- 2.2.1 Oteluri
z
w EN 10017:2004 IDT SR EN 10017:2005
..J
0
0:::
1-
Sarrne laminate din otel nealiat destinate trefilaril si/sau
z larninarf la rece. Dimensiuni :;;i tolerante
0
o
<( EN 10021:2006 IDT SR EN 10021:2007
z<( Conditii tehnice generale de livrare pentru produse de
:::E
0 otel
0:::
(/) EN 10024: 1995 IDT SR EN 10024:1998
~
ii: Profile I cu aripi lnclinate laminate la cald. Tolerante la
w forrna :;;i la dimensiuni
>
::)
<(
w EN 10025-1 :2004 IDT SR EN 10025-1 :2005
0:::
::)
co Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii.
rG Partea 1: Conditii tehnice genera le de livrare
·cuc:
EN 10025-2:2004 IDT SR EN 10025-2:2004
E0
0::: Produse laminate la cald din oteluri de constructll.
c: Partea 2: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de
"C
ecu constructii nealiate
N
:.c.. EN 10025-3:2004 IDT SR EN 10025-3:2004
cu
"C Produse laminate la cald din oteluri de constructii.
-c:
cu
(/)
Q)
Partea 3: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de
constructil sudabile cu granulatie fina In stare
"C normalizata/larninare norrnallzata
cu
i·u EN 10025-4:2004 IDT SR EN 10025-4:2004
0
Produse laminate la cald din otelurl de constructil.
"'
<(
constructil sudabile cu granulatie fina obtinute prin
laminare terrnornecanica
EN 10025-5:2004 IDT SR EN 10025-5:2005
Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii.
constructil cu rezistenta Imbunatatlta la coroziunea
atrnosferlca
EN 10025-6:2004 IDT SR EN 10025-6:2005
Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii.
Partea 6: Conditii tehnice de livrare pentru produse
plate din otel cu limita de curgere ridicata In starea
callta :;;i revenita
EN 10029:1991 IDT SR EN 10029:1995
Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau
egale cu 3 mm. Tolerante la dimensiuni, de forrna :;;i la
rnasa
202
SR EN 1090-2:2008
.....
0
r:;
0
~
N
.J
ci EN 10034:1993 IDT SR EN 10034:1995
e_n.
ct Profile I §i H de otel pentru constructii. Toler ante de
z forrna §i la dimensiuni
0
j::
ct EN 10048:1996 IDT SR EN 10048:1998
z
a::: Banda Tngusta de otel larninata la cald. Toleranta la
w
1- dimensiuni §i la forrna
2:
_.
w EN 10051:1991+A1:1997 IDT SR EN 10051+A1 :2000
0
a::: Table, benzi late §i benzi late fa§iate laminate continuu
1-
z la cald, din otelurl aliate §i nealiate. Tolerante la
0
o dimensiuni §i de forrna
sz
ct EN 10055:1995 IDT SR EN 10055:2000
:E
0 Profile T cu aripi egale §i cu muchii rotunjite laminate la
a:::
(/) cald din otel. Dimensiuni §i tolerante la forrna §i la
ct
I- dimensiuni
ii: EN 10056-1:1995 IDT SR EN 10056-1 :2000
w
> Corniere cu aripi egale §i inegale din otel pentru
::::>
ct constructii, Partea 1: Dimensiuni
w
a::: EN 10056-2:1993 IDT SR EN 10056-2:1996
::::>
Cll
.!i Corniere cu aripi egale §i cu aripi neegale de otel pentru
c constructii. Partea 2: Tolerante de forrna §i la
"'
E
0 dimensiuni
a:::
."Cs EN 10058:2003 IDT SR EN 10058:2004
e 01el lat laminat la cald pentru utillzari generale.

Dimensiuni §i tolerante la dimensiuni §i la forrna
.!":!'
." '
"C
"C
EN 10059:2003 IDT SR EN 10059:2004
-"'
c:
(/)
Cl)
"C
Otel patrat laminat la cald pentru utillzari generale.
EN 10060:2002 SR EN 10060:2004
"'
:;:; IDT
·"u'
0
Otel rotund laminat la cald pentru utilizarl generale.
I/)
ct Dimensiuni §i tolerante la dimensiuni §i la forrna
EN 10061:2003 IDT SR EN 10061:2004

Otel hexagonal laminat la cald pentru utilizari generale.
EN 10080:2005 IDT SR EN 10080:2005

Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile
pentru beton armat. Ceneralitati
EN 10088-1 :2005 IDT SR EN 10088-1:2005

Oteluri inoxidabile. Partea 1: Lista otelurilor inoxidabile
EN 10088-2:2005 IDT SR EN 10088-2:2005

Oteluri inoxidabile. Partea 2: Condttu tehnice de livrare
pentru table/table groase §i benzi din oteluri rezistente
la coroziune pentru utillzarl generale
203
SR EN 1090-2:2008
....0
;:;;
0
~
N
.J
a: EN 10088-3:2005 IDT SR EN 10088-3:2005
en
...J
<( Oteluri inoxidabile. Partea 3: Conditii tehnice de livrare
z pentru semifabricate, bare, sarrne laminate, sarrne
0
j::
<( trase, profile sl produse formate la rece din oteluri
za:: rezistente la coroziune pentru utillzar! generale
w EN 10131 :2006 IDT SR EN 10131:2007
I-
~ Produse plate laminate la rece, neacoperite, din otel cu
w
...J continut scazut de carbon sau din otel cu limita de
0
a::
1-
curgere rldicata, pentru ambutisare la rece. Tolerante la
z dimensiuni ~i de forrna
0
o EN 10139:1997 IDT SR EN 10139:1999
<(
z
<( Benzi inguste, laminate la rece din oteluri cu continut
:E scazut de carbon pentru deformare la rece. Conditii
0
a:: tehnice de livrare
en
<( EN 10140:2006 IDT SR EN 10140:2007
l-
a::
w Banda lnqusta larninata la rece. Tolerante la dimensiuni
> ~i la forrna
:::>
<(
w EN 10143:2006 IDT SR EN 10143:2006
a::
:::> Table ~i benzi de otel acoperite termic continuu.
al
iii Toterante la dimensiuni ~i de forrna
·;:
CV
E EN 10149-1:1995 IDT SREN10149-1:1998
0
a:: Produse plate laminate la cald din oteluri cu limita de
c:
:0 curgere ridicata pentru deformare la rece. Partea 1:
e
CV
Conditf generale de livrare
N
~CV EN 10149-2:1995 IDT SR EN 10149-2:1998
'C
Produse plate laminate la cald din oteluri cu lirnlta de
-c:
CV
en
QI
'C
curgere rldicata pentru deformare la rece. Partea 2:
Conditf de livrare a otelurilor obtinute prin laminare
CV
:.;::: termornecanica
CV EN 10149-3:1995 IDT SR EN 10149-3:1998
·g
VI Produse plate laminate la cald din oteluri cu llrnita de
<(
curgere ridicata pentru deformare la rece. Partea 3:
Conditii de livrare a otelunlor in stare norrnalizata sau
laminat normalizat
EN 10160: 1999 IDT SR EN 10160:2001
Examinarea ultrasonlca a produselor plate de otel cu
grosime egala sau mai mare de 6 mm (Metoda prin
reflexie)
EN 10163-2:2004 IDT SR EN 10163-2:2005
Conditii de livrare cu privire la starea suprafetel tablelor,
platbenzilor ~i profilelor de otel laminate la cald. Partea
2: Table si platbenzi
EN 10163-3:2004 IDT SR EN 10163-3:2005
Conditii de livrare cu privire la starea suprafetei tablelor,
platbenzilor ~i profilelor de otel laminate la cald.
Partea 3: Profile
204
SR EN 1090-2:2008
....0
~
~
N EN 10164:2004 IDT SR EN 10164:2005
_j
r:i Oteluri de constructii cu caracteristici de deformare
u; Irnbunatatite pe directie perpendiculara pe suprafata
..J
produsului. Conditii tehnice de livrare
z< EN 10169-1 :2003 IDT SR EN 10169-1:2004
0
~
<
z Produse plate de otel acoperite continuu cu materiale
0:: organice (acoperire in banda continua). Partea 1:
w
I- Generelitaf (deflnitii, materiale, tolerante, metode de
~ incercare)
w
..J
0 EN 10169-2:2006 IDT SR EN 10169-2:2006
0::
1-
z Produse plate de otel acoperite organic continuu
0 (acoperire in banda continua). Partea 2: Produse pentru
o
sz apllcatil exterioare in constructii
EN 10169-3:2003 IDT SR EN 10169-3:2004
::e
0
0:: Produse plate de otel acoperite continuu cu materiale
en organice (acoperire in banda continua). Partea 3:
<
I-
C( Produse pentru aptlcatll interioare in constructii
w
> EN 10204:2003 IDT SR EN 10204:2005
::::>
<
w Produse metalice. Tipuri de documente de
0:: lnspectie
EN 10210-1 :2006
::::> IDT SR EN 10210-1:2006
al
Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri
de constructie nealiate §i cu granulatie fina. Partea 1:
Conditli tehnice de livrare
EN 10210-2:2006 IDT SR EN 10210-2:2006
Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri
de constructle nealiate §i cu granulatie fina. Partea 2:
Dimensiuni, tolerante la dimensiuni §i caracteristici ale
profilului
EN 10219-1 :2006 IDT SR EN 10219-1:2006
Profile cave deformate la rece pentru constructli, din
oteluri de constructie nealiate §i cu qranulatie fina,
Partea 1: Conoitii tehnice de livrare
EN 10219-2:2006 IDT SR EN 10219-2:2006
Profile cave deformate la rece pentru constructli, din
oteluri de constructie nealiate §i cu granulatie fina.
Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni §i
caracteristici ale profilului
EN 10268:2006 IDT SR EN 10268:2007
Produse plate laminate la rece din otelurl cu lirnita de
curgere ridicata pentru formare la rece. Condltii
generale de livrare
EN 10219-1:2006 IDT SR EN 10219-1:2006
Profile cave deformate la rece pentru constructii, din
oteluri de constructie nealiate §i cu granulatie fina.
Partea 1: Conditii tehnice de livrare
205
205
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
t';
0
~
N
.J
ix: EN 10219-2:2006 IDT SR EN 10219-2:2006
CJ)
...J
<( Profile cave deformate la rece pentru constructii, din
z oteluri de constructie nealiate §i cu granulatie fina.
0
~ Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni §i
<(
z caracteristici ale profilului
0::
w EN 10268:2006 IDT SR EN 10268:2007
1-
z Produse plate laminate la rece din oteluri cu limita de
w curgere ridicata pentru formare la rece. Conditii
...J
0 generale de livrare
0::
1-
z EN 10279:2000 IDT SR EN 10279:2002
0
0
<( Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forrna,
z
<( dimensiuni §i la rnasa
:::!!:
0 EN 10296-2:2005 IDT SR EN 10296-2:2006
0::
Cl)
'[evi de otel circulars sudate pentru utilizare in
~ constructil mecanice generale §i in constructia de
ii:
w rnasini. Conditii tehnice de livrare. Partea 2: '[evi de otel
> inoxidabil
::::>
<(
w EN 10297-2:2005 IDT SR EN 10297-2:2006
0::
::::> '[evi de otel fara sudura pentru utilizare in constructii
co
co metalice generale §i in constructia de rnasini. Conditil
"i: tehnice de livrare. Partea 2: '[evi de otel inoxidabil
co
E
0 EN 10346:2009 IDT SR EN 10346:2009
0::
e Produse plate de otel acoperite continuu prin imersie la
:0
eco cald. Conditii tehnice de livrare
N
'Eco IDT SR EN ISO 1127:2002
1:1 EN ISO 1127:1996
e
s
Cl)
'[evi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante §i mase
GI liniare conventlonale
1:1
co
+;
co
EN ISO 9445:2006 IDT SR EN ISO 9445:2006
·0u Benzi inguste, benzi late, table §i benzi fasiate taiate la
ti)
<( lungime din otel inoxidabil laminate la rece continuu.
Tolerante la dimensiuni §i la forrna
ISO 4997:2007
2.2.2 Otelurl turnate
EN 10340:200 7 IDT SR EN 10340:2008
Oteluri turnate pentru constructii
2.2.3 Materiale consumabile pentru sudare
EN 756:2004 IDT SR EN 756:2004
Materiale consumabile pentru sudare. Sarrne pline,
cupluri sarrna plina - flux §i sarma tubulara - flux pentru
sudarea cu arc electric sub strat de flux a otelurilor
nealiate §i cu granulatie fina. Clasificare
206
206
SR EN 1090-2:2008
....0
;;:;
0
~
N
.J
0:: EN 757:1997 IDT SREN757:1998
in
<(
z..J sudarea
Materiale rnanuala
pentru cusudare.
arc electric a otelurilor
Electrozi cu lirnita
invellti de
pentru
0
j:: curgere rldlcata. Clasificare
<(
z
0:: EN 760:1996 IDT SR EN 760:1997
w
1-
z Materiale pentru sudare. Fluxuri pentru sudarea cu arc
w electric sub strat de flux. Clasificare
..J
0 EN 1600:1997 IDT SR EN 1600:2000
0::
1-
z Materiale pentru sudare. Electrozi Invelif pentru
0 sudarea rnanuala cu arc electric a otelurilor inoxidabile
(..)
<( §i refractare. Clasificare
z
<( EN 13479:2004 IDT SR EN 13479:2005
:::e
0
0:: Materiale pentru sudare. Standard general de produs
rn pentru metale de adaos §i fluxuri pentru sudarea prin
~ topire a materialelor metalice
0::
w
> EN 14295:2003 IDT SR EN 14295:2004
::>
<(
w Materiale pentru sudare. Sarrne electrod, sarrne
0:: tubulare §i cupluri sarrna-flux pentru sudare sub strat de
::>
co flux a otelurilor de lnalta rezistenta. Clasificare
·c:i EN ISO 636:2008 IDT SR EN ISO 636:2008
Cll
E
0 Materiale consumabile pentru sudare. Vergele, sarrne §i
0::
e depuneri prin sudare pentru sudarea WIG a otelurilor
-0 nealiate §i a otelurilor cu granula\ie flna. Clasificare
e
Cll
N EN ISO 2560:2005 IDT SR EN ISO 2560:2006
'ECll Materiale rnanuala
pentru cusudare. Electrozi inveli\i pentru
-0 sudarea arc electric a otelurilor nealiate §i
-e
Cll
rn
Q)
-0
EN ISO 13918:2008 IDT
cu granula\ie flna. Clasificare
SR EN ISO 13918:2008
Cll
:;:;
C ll
Sudare. Bolturl §i inele ceramice pentru sudarea cu arc
·c:; electric a bolturilor
0
I/)
<( EN ISO 14175:2008 IDT SR EN ISO 14175:2008
Materiale consumabile pentru sudare. Gaze §i
amestecuri de gaze pentru sudarea prin topire §i
procedee conexe
EN ISO 14341:2008 IDT SR EN ISO 14341 :2008
Materiale consumabile pentru sudare. Sarrne electrod si
depuneri prin sudare pentru sudare cu arc electric in
mediu de gaz protector cu electrod fuzibil a otelurilor
nealiate §i cu granula\ie flna. Clasificare
Materiale pentru sudare. Sarrne electrod, sarrne §i
vergele pentru sudarea cu arc electric a otelurilor
inoxidabile §i a otelurilor refractare. Clasificare
207
207
~
M
~
N
....i
ti EN ISO 16834:2007 IDT SR EN ISO 16834:2007
u)
..J
<t Materiale pentru sudare. Sarrne electrod, sarrne vergele
z ~i depuneri prin sudare pentru sudarea cu arc electric Tn
0
j:: mediu de gaz protector a otelurilor cu llmlta de curgere
<t ridicata. Clasificare
z
a::
w EN ISO 17632:2008 IDT SR EN ISO 17632:2008
I-
~ Materiale pentru sudare. Sarrne tubulare pentru
w
..J sudarea cu arc electric cu sau fara gaz protector a
0
a1::- otelurilor nealiate ~i cu granula,ie fina. Clasificare
z
0 EN ISO 17633:2006 IDT SR EN ISO 17633:2006
o
<t Materiale consumabile pentru sudare. Sarrne ~i vergele
z<t tubulare pentru sudarea cu arc electric cu sau fara gaz
:E
0 protector a otelurilor inoxidabile ~i a otelurilor refractare.
a:: Clasificare
in
<t
I- EN ISO 18276:2006 IDT SR EN ISO 18276:2006
"
w
>
:::>
<t
Materiale consumabile pentru sudare. Sarrna tubulara
pentru sudarea cu arc electric Tn mediu de gaz protector
w ~i fara protectle a otelurilor de Inalta rezistenta,
a::
:::> Clasificare
co
.!!! 2.2.4 Asarnblarl mecanice
c:
n)
E EN 14399-1 :2005 IDT SR EN 14399-1 :2005
0
a::
c: Asamblari de Tnalta rezistenta cu suruburi pretensionate
"O pentru structuri metalice. Partea 1: Cerinte genera le
~
n)
N EN 14399-2:2005 IDT SR EN 14399-2:2005
'E
n) Asamblarea constructillor metalice cu suruburi cu
"O
rezistenta mare pentru pretensionare. Partea 2:
-
c:
n)
in I ncercar~ de perforrnanta pentru pretensionare

Cl)
"O IDT SR EN 14399-3:2005
n) EN 14399-3:2005
:;::;
n)
·c:; Asarnblari de lnalta rezistenta cu suruburi pretensionate
0
(/j pentru structuri metalice. Partea 3: Sistem HR.
<t Ansambluri surub cu cap hexagonal ~i piulita
EN 14399-4:2005 IDT SR EN 14399-4:2005
Asamblarea constructiilor metalice cu suruburi cu
rezlstenta mare pentru pretensionare. Partea 4: Sistem
HV. Asarnblari cu surub cu cap hexagonal ~i piuli'a
EN 14399-5:2005 IDT SR EN 14399-5:2005
Asamblari de Inalta rezistenta cu suruburi pretensionate
pentru structuri metalice. Partea 5: Saibe plate
EN 14399-6:2005 IDT SR EN 14399-6:2005
Asarnblari de Inalta rezistenta cu suruburi pretensionate
pentru structuri metalice. Partea 6: Saibe plate tesite
EN 14399-7:2007 IDT SR EN 14399-7:2008
Asarnblari de Inalta rezistenta cu suruburi pretensionate
pentru structuri metalice. Partea 7: Sistem HR.
Ansambluri surub cu cap Tnecat crestat ~i piuli'a
208
208
.....
0
;;,
0
~ EN 14399-8:2007
N IDT SR EN 14399-8:2008
.J
ri. Asarnblari de Inalta rezistenta cu suruburi pretensionate
en pentru structuri metalice. Partea 8: Sistem HV.
..J
< i:: Ansambluri surub de pasuire cu cap hexagonal :;;i piulita
z EN 14399-9:2009 IDT SR EN 14399-9:2009
0
f::
< i:: Asarnblari de tnalta rezistenta cu suruburi pretensionate
z0::
w pentru structuri metalice. Partea 9: Sistem HR sau HV.
....
z $aibe indicatoare de pretensionare pentru ansambluri
w surub :;;i piulita
..J
0 EN 14399-10:2009 IDT SR EN 14399-10:2009
0::
.z...
0 Asarnblari de lnalta rezlstenta cu suruburi pretensionate
o pentru structuri meta lice. Partea 10: Sistem HRC.
<i::
z<i:: Ansambluri surub :;;i piulita cu pretensionare catibrata
:E EN 15048-1 :2007 IDT SR EN 15048-1 :2007
0
0::
(/) Asamblari cu suruburi nepretensionate pentru structuri
i'.! meta lice. Partea 1: Cerinte genera le
~
w EN 20898-2: 1993 IDT SR EN 20898-2: 1997
>
:::> Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare.
<i::
w Partea 2: Piulite cu sarcini de proba indicate. Filete cu
0::
:::> pas normal
co
.~ EN ISO 898-1:1999 IDT SR EN ISO 898-1 :2002
c:
ca
E0 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare
0:: executate din otet carbon :;;i otet aliat. Partea 1: $uruburi
.,s, partial :;;i complet filetate :;;i prezoane (Anulat)
e
ca
N
~ca
,,c: $uruburi pentru tabla cu cap hexagonal
ca EN ISO 1481:1994 IDT SR EN ISO 1481 :2001
u;
,,
C l) $uruburi pentru tabla cu cap cilindric, crestat
ca
EN ISO 3506-1:1997 IDT SR EN ISO 3506-1 :2002
la
·c:;
0
{/)
Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare
<i:: de otel inoxidabil rezistent la coroziune. Partea 1:
$uruburi partial sl complet filetate :;;i stifturi filetate
EN ISO 3506-2:1997 IDT SR EN ISO 3506-2:2002
Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare
de otel inoxidabil rezistent la coroziune. Partea 2: Piulite
Scule de asamblare pentru suruburi :;;i piulite. Scule
dinamometrice manuale. Conditil :;;i metode de
Tncercare pentru verificarea conforrnltatii proiectarii,
contormitatii calitatii :;;i procedura de reetalonare
$uruburi pentru tabla cu cap cilindric bombat :;;i locas
cruciform
Elemente de asamblare. Acoperiri de galvanizare la
cald
209
209
SR EN 1090-2:2008
0
....
N
c;:;
0
~
N EN ISO 15480: 1999 IDT SR EN ISO 15480:200
....i
ci $uruburi autofiletante cu cap hexagonal :;;i guler plat cu
u:i filet pentru tabla
..J
z
0
Nituri tubulare cu cap bombat :;;i tija de tragere St/St
z~ EN ISO 15979:2002 IDT SR EN ISO 15979:2003
0::
.w... Nituri tubulare cu cap bombat :;;i tija de tragere, cu capat
~
w deschis. SUSt
..J
0 IDT SR EN ISO 15980:2003
0: EN ISO 15980:2002
....
z
: Nituri tubulare cu cap bombat :;;i tija de tragere, cu capat
deschis - SUSt
0
o
z
<( Nituri tubulare cu cap bombat :;;i tija de tragere, cu capat
:E
0 deschis - A2/A2
0::
Cl)
.<..(. Nituri tubulare cu cap bombat :;;i tija de tragere, cu capat
ii:
w deschis - A2/A2
>
:::> SR ISO 10509:1997
<( ISO 10509:1992 IDT
w
0:: $uruburi cu cap hexagonal :;;i guler cilindro-tronconic
:::>
co pentru tabla
.s
c:
(ll
E
2.2.5 Cabluri de lnalta rezlstenta
0
0:: prEN 10138-3
c:
"C
EN 10244-2:2001 IDT SR EN 10244-2:2002
e
..
(ll
'6 Sarrne :;;i produse trefilate din otel, Acoperiri metalice

...
(ll neferoase pe sarrne de otel. Partea 2: Acoperiri de zinc
"C
c: sau aliaj de zinc
-(ll
Cl)
Cl)
"C
EN 10264-3:2002 IDT SR EN 10264-3:2003
(ll
:;::: Sarrne :;;i produse din sarrne de otel. Sarrne de otel
(ll
"() pentru cabluri. Partea 3: Sarrne rotunde si sarme
0
I/) profilate din otel nealiat pentru aplicatii cu solicitari
<(
puternice
EN 10264-4:2002 IDT SR EN 10264-4:2003
Sarrne :;;i produse trefilate din otel. Sarrne pentru
cabluri. Partea 4: Sarrne trefilate din otel inoxidabil
EN 12385-1:2002+A1 :2008 IDT SR EN 12385-1+A1:2009
Cabluri de otel. Securitate. Partea 1: Conditli generale
EN 12385-10:2002+A1:2008 IDT SR EN 12385-10+A1:2008

Cabluri de otel. Securitate. Partea 1 O: Cabluri elicoidale
pentru aplicatii generale in constructii
EN 13411-4:2002+A1:2008 IDT SR EN 13411-4+A 1 :2009

Accesorii de capat pentru cabluri din sarma de otel.
Securitate. Partea 4: Mansoane cu adaos de metal sau
de ra:;;ina
210
210
SR EN 1090-2:2008
....
0
~<')
~
N
...i
ii 2.2.6 Reazeme pentru structuri
in
-'
<{
EN 1337-2:2004 IDT SR EN 1337-2:2004
z
0 Reazeme pentru structuri. Partea 2: Elemente de
j::'.
<{ alunecare
zct:
w EN 1337-3:2005 IDT SR EN 1337-3:2005
I-
~ Reazeme pentru structuri. Partea 3: Aparate de reazem
w din elastomeri
-'
0
ct: EN 1337-4:2004 IDT SR EN 1337-4:2004
1-
z
0 Reazeme pentru structuri. Partea 4: Aparate de reazem
o
<{ cu rulouri
z
<{ IDT SR EN 1337-5:2005
:E EN 1337-5:2005
0
ct: Reazeme pentru structuri. Partea 5: Aparate de reazem
in
<{ tip oala
I- EN 1337-6:2004 IDT SR EN 1337-6:2004
ii:
w Reazeme pentru structuri. Partea 6: Aparate de reazem
>
:::> cu balansiere
<{
w EN 1337-7:2004 IDT SR EN 1337-7:2004
ct:
:::>
al Reazeme pentru structuri. Partea 7: Aparate de reazem
·Ici: sferice ~i cilindrice din PTFE
E
0
"' EN 1337-8:2007 IDT SR EN 1337-8:2008
ct:
c: Aparate de reazem pentru structuri. Partea 8: Aparate
'i5 de reazem ghidate ~i aparate de reazem blocate
e
"N' 2.3 Preqatlre
'e EN ISO 9013:2002 IDT SR EN ISO 9013:2003
"c:'
"O
U"5'
Taiere terrnica. Clasificarea taierilor termice. Speciflcatli
Cl) geometrice ale produselor ~i tolerante referitor la
"O
calitate
-~
·~c:; ISO 282-2:1988
~ CEN/TR 10347:2006
2.4 Sudare
EN 287-1 :2004 IDT SR EN 287-1 :2004
Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea 1:
Oteluri
EN 1011-1:1998 IDT SR EN 1011-1 :2001
Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor
meta lice. Partea 1: Ghid general pentru sudarea cu arc
electric (Anulat)
EN 1011-2:2001 IDT SR EN 1011-2:2002
Sudare. Recornandari pentru sudarea materialelor
metalice. Partea 2: Sudarea cu arc electric a oteluriior
feritice
211
211
SR EN 1090-2:2008
....0
N
;;;
0
~
N EN 1011-3:2000 IDT SR EN 1011-3:2002
.J
ci Sudare. Recornandari pentru sudarea materialelor
u) metalice. Partea 3: Sudarea cu arc electric a otelurilor
..J
< inoxidabile
z
0 EN 1418:2000 IDT SR EN 1418:2000
;::
z<
0:::
Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori
w pentru sudarea electrica prin presiune, pentru sudarea
I-
mecanizata ~i automata a materialelor metalice
~
w EN ISO 3834-1 :2005 IDT SR EN ISO 3834-1 :2006
..J
0
0:::
1- Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
z materialelor meta lice. Partea 1: Criterii pentru
0
o selectarea nivelului adecvat al cerintelor de calitate
z<< EN ISO 3834-2:2005 IDT SR EN ISO 3834-2:2006
:E
0 Cerlnte de calitate pentru sudarea prin topire a
0:::
rn materialelor metalice. Partea 2: Cerinte de calitate
~ complete
ii:
w EN ISO 3834-3:2005 IDT SR EN ISO 3834-3:2006
>
:::> Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
<
w materialelor metalice. Partea 3: Cerinte de calitate
0:::
:::> normale
Ill EN ISO 3834-4:2005 IDT SR EN ISO 3834-4:2006
.~
c: Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
ca
E materialelor metalice. Partea 4: Cerinte de calitate
0
0::: elementare
c:
"C EN ISO 3834-5:2005 IDT SR EN ISO 3834-5:2006
eca Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
N
'E materialelor metalice. Partea 5: Documente cu care este
ca necesara conformarea pentru declararea conformitatii
"C
-c:
ca
rn
GI
"C
cu cerintele de calitate ale ISO 3834-2, ISO 3834-3
sau ISO 3834-4
ca EN ISO 3834-5:2005'AC2008 IDT SR EN ISO 3834-5:2006/AC:2009

~ca
·u Cerlnte de calitate pentru sudarea prin topire a
0
materialelor metalice. Partea 5: Documente cu care
~ este necesara conformarea pentru declararea
conforrnitatii cu cerintele de calitate ale ISO 3834-2,
ISO 3834-3 sau ISO 3834-4
CEN ISO/TR 3834-6:2007 IDT SR CEN ISO/TR 3834-6:2008
Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 6: Ghid de implementare a
ISO 3834
Sudare ~i procedee conexe. Nomenclatorul procedeelor
~i numerele de referinta
Sudare. Irnbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan
?i aliajele acestora (cu exceptia sudarii cu fascicul de
electroni). Niveluri de calitate pentru irnperfectiuni
212
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
;;:;
~
N EN ISO 9692-1 :2003 IDT SR EN ISO 9692-1:2004
.J
ri Sudare §i procedee conexe. Recornandari pentru
Cl) prepatirea Irnbinari'. Partea 1: Sudare rnanuala cu arc
...J
<( electric cu electrod lnvelit, sudare cu arc electric cu
z electrod fuzibil In mediu de gaz protector, sudare cu
0
j:: gaze, sudare WIG §i sudare cu radlatii a otelurilor
<(
z EN ISO 9692-2:1998 IDT SR EN ISO 9692-2:2000
a::
w
1- Sudare §i procedee conexe. Preqatirea Irnbinar!i.
2!: Partea 2: Sudarea cu arc electric sub strat de flux a
w
...J
0 otelurilor
a::
1- EN ISO 13916:1996 IDT SR EN ISO 13916:1998
z
0
o Sudare. Ghid pentru rnasurarea temperaturii de
<(
preincalzire. a temperaturii lntre treceri §i a temperaturii
z
<( de rnentinere a prelncalziril
:E
a::
en
~ Sudare electrics prin presiune. Procedura pentru
ii: sudarea In puncte a otelurilor cu continut scazut de
w carbon acoperite sau neacoperite
>
:::>
<( EN ISO 14554-1 :2000 IDT
w SR EN ISO 14554-1 :2003
a::
:::> Conditli de calitate pentru sudare. Sudare electrica prin
IX)
Iii presiune a materialelor meta lice. Partea 1: Conditii de
·n:sc: calitate complete
E
0 EN ISO 14554-2:2000 IDT SR EN ISO 14554-2:2003
a::
c:
:c; Conditf de calitate pentru sudare. Sudare electrica prin
en:s presiune a materialelor metalice. Partea 2: Conditil de
N calitate elementare
'E
n:s EN ISO 14555:2006 IDT SR EN ISO 14555:2007
"O
-c:
n:s
en
QI
"O
EN ISO 14731 :2006 IDT
Sudare. Sudarea bolturilor pe materiale metalice
SR EN ISO 14731 :2007
n:s
:;::: Coordonarea sudaril. Sarcini §i responsabllitati
ns
·c:;
0 EN ISO 15609-1 :2004 IDT
I/I SR EN ISO 15609-1:2005
<(
Speciflcatia §i calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Specificatia procedurii de sudare.
Partea 1: Suda re cu arc electric
Specificatia §i calificarea procedurilor de sudare pentru
Partea 4: Sudare cu laser
Partea 5: Sudare electrica prin presiune
materiale metalice. Calificarea bazata pe materialele
consumabile supuse lncercarli
213
SR EN 1090-2:2008
....0
N
;;.;
0
~
N EN ISO 15611 :2003 IDT SR EN ISO 15611 :2004
.J
0.: Speciflcatia ~i calificarea procedurilor de sudare pentru
u) materiale metalice. Calificarea pe baza experientei de
...J
<t sud are
z
j:::
<t
z
0:::
Specificatia ~i calificarea procedurilor de sudare pentru
w materiale metalice. Calificarea prin referire la o
1-
z procedure standard de sudare
w EN ISO 15613:2004 IDT SR EN ISO 15613:2004
...J
0
0::: Speciflcatia ~i calificarea procedurllor de sudare pentru
1-
z materiale metalice. Calificarea bazata pe o Tncercare de
0 sudare Tnainte de fabricatle
o
<t
z<t EN ISO 15614-1:2004 IDT SR EN ISO 15614-1:2004
:!E Specificatla ~i calificarea procedurilor de sudare pentru
0
0::: materiale metalice. Verificarea procedurii de sudare.
en Partea 1: Sudarea cu arc ~i sudarea cu gaz a otelurilor
<t
I- ~i sudarea cu arc a nichelului ~i a aliajelor de niche!
~
w EN ISO 15614-11:2002 IDT SR EN ISO 15614-11:2003
>
:::>
<t Specificatia ~i calificarea procedurilor de sudare pentru
w
0::: materiale metalice. Verificarea procedurii de sudare.
:::>
Ill Partea 11: Sudare cu fascicul de electroni ~i cu laser
-c~: EN ISO 15614-13:2005 IDT SR EN ISO 15614-13:2005
Cl)
E
0 Specificatia ~i calificarea procedurilor de sudare pentru
0:::
c: materiale metalice. Verificarea procedurii de sudare.
"C Partea 13: Sudare cap la cap prin rezistenta ~i sudare
e
Cl) prin scanteiere
.!::! EN ISO 15620:2000 IDT SR EN ISO 15620:2002
...
"C
Cl)
"C Sudare. Sudarea prin frecare a materialelor metalice
-
c:
Cl)
en EN ISO 16432:2007 IDT SR EN ISO 16432:2007
QI
"C Sudare electrlca prin presiune. Procedure pentru
....
C l)
Cl)
sudarea In relief a otelurilor cu continut scazut de
·13 carbon acoperite sau neacoperite
0
II)
<t EN ISO 16433:2007 IDT SR EN ISO 16433:2007
Sudare electrics prin presiune. Procedure pentru
sudarea ln linie a otelurilor cu continut scazut de carbon
acoperite sau neacoperite
2.5 Incercarl
EN 473:2008 IDT SR EN 473:2008
Exarninari nedistructive. Calificarea si certificarea
personalului pentru examlnari nedistructive (END).
Principii generale
EN 571-1:1997 IDT SR EN 571-1:1999
Exarnlnari nedistructive. Exarninari cu lichide
penetrante. Partea 1: Principii generale
214
SR EN 1090-2:2008
.,....
0
N
<;;
0
~
N
~
~ EN 970:1997 IDT SR EN 970:1999
CJ)
~
<( Exarninari nedistructive ale Irnbinarilor sud ate prin
0
j:::
<( EN 1290:1998 IDT SR EN 1290:2000
z
~
w
1- Examinarl nedistructive ale Irnbinarilor sudate.
z Examinarea cu pulberi magnetice a Irnbinarilor sudate
w
~
0 EN 1290:1998/A1 :2002 IDT SR EN 1290:2000/A1 :2003
~
1- Examinarl nedistructive ale Irnbinarilor sudate.
z
0 Examinarea cu pulberi magnetice a Irnbinarilor sudate
o
<(
z EN 1290:1998/A2:2003 IDT SR EN 1290:2000/A2:2004
<(
::E Examinari nedistructive ale Irnbinarilor sudate.
Examinarea cu pulberi magnetice a Irnbinarilor sudate
0
~ EN 1435:1997 IDT SR EN 1435:2001
Cl)
<(
l- Examinari nedistructive ale sudurilor. Examinarea
o:: radioqraflca a lmblnarilor sudate
w
>
:::>
<(
EN 1435:1997/A1 :2002 IDT SR EN 1435:2001/A1 :2003
w
~ Examinari nedistructive ale sudurilor. Examinarea
:::>
Ill radioqrafica a Irnbinartlor sudate
.!§
s::: EN 1435:1997/A2:2003 IDT SR EN 1435:2001/A2:2004
C'O
E Exarninari nedistructive ale sudurilor. Examinarea
0
~ radioqraflca a Irnbinarilor sudate
s:::
"O
EN 1713:1998 IDT SR EN 1713:2000
e
C'O
N Exarnlnari nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
:e
C'O
"O
ultrasunete. Caracterizarea indicatiilor din suduri
-C'O
s:::
Cl)
EN 1713:1998/A1:2002 IDT SR EN 1713:2000/A 1 :2003
Cl) Exarninari nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu

"O
ultrasunete. Caracterizarea lndlcatiilor din suduri
.~
1U EN 1713:1998/A2:2003 IDT SR EN 1713:2000/A2:2004
'(3
0
t/l
<( Exarninari nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete. Caracterizarea indlcatiilor din suduri
EN 1714:1997 IDT SR EN 1714:2000
Examinarl nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete a lrnbinarilor sudate
EN 1714:1997/A1 :2002 IDT SR EN 1714:2000/A1 :2003
Exarninarl nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete a Irnbinarilor sudate
EN 1714:1997/A2:2003 IDT SR EN 1714:2000/A2:2004
Exarninari nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete a lmbinarilor sudate
EN 10160:1999 IDT SR EN 10160:2001
Examinarea ultrasonica a produselor plate de otel cu
grosime eqala sau mai mare de 6 mm (Metoda prin
reflexie)
215
SR EN 1090-2:2008
....
0
N
;;:;
0
~
N EN 12062:1997 IDT SR EN 12062:2001
_J
ci Exarninari nedistructive ale sudurilor. Reguli generale
Cl) pentru materiale metalice
....I
ct EN 12062:1997/A1:2002 IDT SR EN 12062:2001/A1:2003
z
0
j:: Exarninari nedistructive ale lrnbinarllor sudate. Reguli
ct
zfl:: generale pentru materiale metalice
w IDT SR EN 12062:2001/A2:2004
1- EN 12062:1997/A2:2003
z
w
....I
Exarninari nedistructive ale lrnblnarilor sudate. Reguli
0 generale pentru materiale metalice
fl::
1-
z EN ISO 6507-1:2005 IDT SR EN ISO 6507-1:2006
0
o Materiale metalice. Tncercarea de duritate Vickers.
s
z Partea 1: Metoda de Tncercare
ct
:E EN ISO 6507-2:2005 IDT SR EN ISO 6507-2:2006
0
fl::
rn Materiale metalice. [ncercarea de duritate Vickers.
ct Partea 2: Verificarea ~i etalonarea masinilor de
I-
~ incercare
w
> EN ISO 6507-3:2005 IDT SR EN ISO 6507-3:2006
:::>
ct
w Materiale metalice. Tncercarea de duritate Vickers.
fl::
:::> Partea 3: Etalonarea mostrelor etalon
co
-c~: EN ISO 6507-4:2005 IDT SR EN ISO 6507-4:2006
(II
E Materiale metalice. Tncercarea de duritate Vickers.
0
fl:: Partea 4: Tabele de valori de duritate
c:
"C EN ISO 9018:2003 IDT SR EN ISO 9018:2004
!!:!
(II
N [ncercari distructive ale sudurilor din materiale metalice.
~ Tncercarea la tractiune a Imbinarilor In cruce ~i
(II
"C suprapuse
-c:
(II
rn
Q)
"C
Sudare electrica prin presiune. lncercari de desprindere
(II
".;; prin jupuire ~i cu dalta aplicate sudurilor electrice prin
(II
"ij presiune In puncte ~i Tn relief
0
"'
ct 2.6 Montare
EN 1337-11:1997 IDT SREN1337-11:2002
Reazeme pentru structuri. Partea 11: Transport,
depozitare ~i montare
ISO 4463-1:1989
ISO 7976-1:1989
ISO 7976-2: 1989
ISO 17123-1:2002
ISO 17123-2:2001
ISO 17123-3:2001
ISO 17123-4:2001
ISO 17123-5:2005
ISO 17123-6:2003
ISO 17123-7:2005
216
SR EN 1090-2:2008
..-
0
N
c;;
0
~ ISO 17123-8:2007
..J 2.7 Protectle impotriva coroziunii
ri
fl)
,.j
EN 14616:2004 IDT SR EN 14616:2005
<
z Pulverizare terrnlca. Recomandari pentru pulverizarea
0 terrnica
~
z EN 15311:2007 IDT SR EN 15311 :2007
a:::
w
I- Pulverizare terrnica. Componente tratate prin
~ pulverizare termica. Conditii tehnice de livrare
w
,.j
0 EN ISO 1461:1999 IDT SR EN ISO 1461 :2002
a:::
1-
z Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta !?i
0 otel, Specificatii !?i metode de Tncercare
o
s
z EN ISO 2063:2005 IDT SR EN ISO 2063:2005
:<e
0
Pulverizare termica. Acoperiri metalice !?i alte acoperiri
a::: anorganice. Zinc, aluminiu !?i aliajele lor
(/)
<
l- EN ISO 2808:2007 IDT SR EN ISO 2808:2007
ow: Vopsele si lacuri. Determinarea grosimii peliculei
>
::::> EN ISO 8501-1 :2007 IDT SR EN ISO 8501-1 :2007
<
w
a::: Preqatirea suporturilor de otel Tnaintea aplicarii
::::>
al vopselelor !?i produselor similare. Evaluarea vizuala a
.!2 gradului de curatare a unei suprafete. Partea 1: Grade
c:
C1I de ruginire !?i grade de preqatire a suporturilor de otel
E
0 neacoperite !?i a suporturilor de otel dupa lndepartarea
a:::
.='C acoperirilor anterioare
e
C1I
.!::!
...
'C Preqatirea suporturilor de otel Tnaintea apllcaril
C1I vopselelor !?i produselor similare. Evaluarea vizuala a
'C
-
c: curatenlei suprafetei, Partea 2: Grade de preqatire a
C1I
(/) suporturilor de otel acoperite anterior, dupa
G)
'C indepartarea locals a acoperirilor
C1I
:;:;
·C0u1I
Preqatirea suporturilor de otel Tnaintea aplicarii
~
vopselelor !?i produselor similare. Evaluarea vizuala a
curateniei suprafetei. Partea 3: Grade de preqatire a
sudurilor, marginilor !?i altor suprafete cu irnperfectiuni

Preqatirea suporturilor de otel Tnaintea apllcarii
vopselelor !?i produselor similare. Evaluarea vizuala a
curateniei suprafetei, Partea 4: Conditllle initiale ale
suprafetei, grade de preqatire !?i grade de lndepartare a
ruginii dupa decaparea cu apa la presiune ridicata
EN ISO 8503-1:1995 IDT SR EN ISO 8503-1 :2003

Preqatirea suporturilor de otel Tnaintea aplicarii
vopselelor !?i produselor similare. Caracteristicile
ruqozitati! suprafetelor de otel decapate. Partea 1:
Precizari !?i definitil referitoare la placile de comparare
ISO pentru profilul suprafetei Tn vederea evaluarii
suprafetelor decapate abraziv
217
SR EN 1090-2:2008
....0
~(")
~
N EN ISO 8503-2: 1995 IDT SR EN ISO 8503-2:2003
...i
ci Preqatirea suporturilor de otel Tnaintea apllcarli
(/) vopselelor ~i produselor similare. Caracteristicile
..J
ruqozitatil suprafetelor de otel decapate. Partea 2:
z< Metoda pentru clasificare a profilului unei suprafete de
0
otel decapate abraziv. Procedeul prin comparare
~
z EN ISO 12944-1: 1998 IDT SR EN ISO 12944-1 :2002
0:::
w
I- Vopsele ~i lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a
~ structurilor de otel Tmpotriva coroziunii. Partea 1:
w
..J
0 lntroducere qenerala
0:::
1- EN ISO 12944-2:1998 IDT SR EN ISO 12944-2:2002
z
0
o Vopsele ~i lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a
structurilor de otel Tmpotriva coroziunii. Partea 2:
Clasificare a mediului
<
:E
0 EN ISO 12944-3: 1998 IDT SR EN ISO 12944-3:2002
0:::
(/)
Vopsele ~i lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a
<
I- structurilor de otel Tmpotriva coroziunii. Partea 3:
ii: Proiectare ~i dispozitii constructive
w
>
::::> EN ISO 12944-4:1998 IDT SR EN ISO 12944-4:2002
<
w
0::: Vopsele ~i lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a
::::> structurilor de otel Tmpotriva coroziunii. Partea 4: Tipuri
co
de suprafete ~i de preqatire a suprafetelor
·ttaci:
E
0
0::: Vopsele ~i lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a
e structurilor de otel Tmpotriva coroziunii. Partea 5:
"e Sisteme de vopsire
ta
N
'Eta
Vopsele sl lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a
"e
ta structurilor de otel Tmpotriva coroziunii. Partea 6:
Ci) Metode de Tncercare de laborator pentru evaluarea
Q)
perforrnantei
·.!!!
l0a EN ISO 12944-7:1998 IDT SR EN ISO 12944-7:2002
c;
Ill Vopsele ~i lacuri. Protectla prin sisteme de vopsire a
< structurilor de otel Tmpotriva coroziunii. Partea 7:
Executarea sl supravegherea lucrarilor de vopsire
Vopsele ~i lacuri. Protectla prin sisteme de vopsire a
structurilor de otel Tmpotriva corozrunn. Partea 8:
Specificatii pentru lucrarl noi ~i pentru lucrari de
Intretinere
Protectie Tmpotriva coroziunii fontei ~i otelului Tn
constructii, Acoperiri de zinc ~i aluminiu. Linii directoare
prEN ISO 19840
218
SR EN 1090-2:2008
.....
0
N
r:;
0
~
N
_j
~
ti) 2.8 Tolerante
-'
<
z EN ISO 13920:1996 IDT SR EN ISO 13920:1998
0
j::: Sudare. Tolerante generale pentru constructli sudate.
<
z Dimensiuni pentru lungimi si unghiuri. Forme si pozitii
a::
w 2.9 Diverse
I-
~ EN 508-1:2008 IDT SR EN 508-1:2008
w
-' Produse pentru invelitori de acoperis din foi metalice.
0
a:: Specificatie pentru produse autoportante de tabla de
1-
z otel, aluminiu sau otel inoxidabil. Partea 1: Otel
0
0 EN 508-3:2008 IDT SR EN 508-3:2008
<
z Produse pentru invelitori de acoperis din foi metalice.
<
::E Specificatie pentru produse autoportante de tabla de
0
a:: otel, aluminiu sau otel inoxidabil. Partea 3: Otel
ti)
inoxidabil
<
l-
a:: EN 1993-1-6:2007 IDT SR EN 1993-1-6:2007
w
> Eurocod 3. Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-6:
:::>
w< Rezistenta si stabilitatea placilor curbe subtiri
a:: ENV 13670-1 :2000 IDT SR ENV 13670-1 :2002
:::>
co
.,, Executia structurilor de beton. Partea 1: Condltii
·.c,,: comune
E
0
a:: ISO 2859-5:2005
c:
:c
e.,,
N
:.e,,
"C
-.,,
.,,
c:
ti)
Q)
"C
.,,
:;:;
·u
0
Ill
<
219
.....
0
N
;:;;
0
~
N
_j Standardul european EN 1090-2:2008 a fast acceptat ca standard roman de catre comitetul tehnic
er
CJ)
CT 326, Structuri de /emn §i structuri meta/ice In construciii.
.....I
<(
z Membrii Comitetului de l.ectura care au verificat versiunea romans a standardului european
0 EN 1090-2:2008:
~
z Presedinte INCERC - lnstitutul National de Cercetare - dna Nina OCOLEANU
Ir
w Dezvoltare In Constructll §i Economia
1-
z Constructiilor
w
.....I
0 Secretar INCERC - lnstitutul National de Cercetare - di Cristian GRIGORA$ENCO
Ir Dezvoltare in Constructii §i Economia
1-
z Constructlilor
0
o
sz Expert ASRO ASRO - Asociatia de Standardizare din dna Mariana CRACIUN
<( Romania
:E
0
Ir
CJ) Versiunea romana a prezentului standard a fast elaborata de di Mihail PACHITAC.
~
erw
>
::>
<(
w
Ir
::>
co
·ce:lf
(II
E
0
Ir
c:
:0
...
QI
(II
N
~(II
"O
sc:
CJ)
QI
"O
(II
:;:::
(II
·;:;
0
VI
<(
Un standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare.

Utilizatorii standardului sun! raspunzatorl de aplicarea corecta a acestuia.
Este important ca utilizatorii standardelor romane sa se asigure ca sunt In posesia ultimei editii ~i a
tuturor rnodificarilor.
lnforrnatiile referitoare la standardele rornane sun! publicate In Catalogul Standardelor Romane §i In

Buletinul Stenderoizer«.

SR EN 1090 2 2009 Rom

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

SR EN 1090 2 2009 Rom

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

..... ,r, ICS 91.080.

<( AP ROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 19 decembrie 2008

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO)

Ref.: SR EN 1090-2:2008 Edi\ia 1

Standardul SR EN 1090, cu titlul general Executarea structurilor de otel §i eluminiu cuprinde

Partea 1: Cerinte pentru evaluarea contormitetii componentelor structurale

Partea 2: Cerinie tenice pentru structuri de otet

Part 3: Cerinte tenice pentru structuri de aluminiu

Simbolul gradelor de echivalenta (IDT - identic), conform SR 10000-8.

Centrul de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles

. Anexa H (normativa) Incercare pentru determinarea valorilor cuplului de stranqere pentru

·nc:f Part 2: Technical requirements for steel structures

EN 10034, Structural steel I and H sections - Tolerances on shape and dimensions

ISO 4997, Cold-reduced carbon steel sheet of structural quality

2.2.2 Otelurl turnate

EN 10340:2007, Steel castings for structural uses

2.2.3 Materiale consumabile pentru sudare

N1) NOTA NATIONALA: Anulat la CEN ~i inlocuit de EN 10346:2009.

2.2.4 Produse pentru imbinare mecanlca

EN 14399-3, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 3: System HR -

EN 14399-4:2005, High-strength structural bolting assemblies for preloading - Part 4: System HV -

ISO 10509, Hexagon flange head tapping screws

."..'. 2.2.6 Reazeme structurale

'·c°: EN 1337-4, Structural bearings - Part 4: Roller bearings

0::: EN 1337-6, Structural bearings - Part 6: Rocker bearings

C EN/TR 10347, Guidance for forming of structural steels in processing

EN 287-1, Qualification test of welders - Fusion welding - Part 1: Steels

EN 1011-1:1998, Welding - Recommendations for welding of metallic materials - Part 1: General

EN 1011-2:2001, Welding - Recommendations for welding of metallic materials - Part 2: Arc

EN ISO 14731, Welding coordination - Tasks and responsibilities (ISO 14731:2006)

EN 1714, Non-destructive testing of welds - Ultrasonic testing of welded joints

EN 1337-11, Structural bearings - Part 11: Transport, storage and installation

EN 1993-1-8, E urocode 3: Design of steel structures - Part 1-8: Design of joints

prEN 13670, Execution of concrete structures

a:: 4 Caiet de sarcini §i documentatle

co 4.1.2 Clase de executle

Daca nu se specifica nici o class de executie, trebuie sa se aplice EXC2. Lista

cerintelor cu privire la clasele de executie este prezentata in A.3. Recornandari

pentru alegerea claselor de executie sunt prevazute in anexa B.

4.2.2 Planul calltatll

Trebuie specificat daca se cere un plan al cahtatii pentru executarea lucraruor.

NOTA- EN ISO 9000 ofera definitia unui plan al calitatii.

Acesta trebuie sa cuprinda:

a) un document general cu privire la managementul care trebuie sa abordeze urmatoarele puncte:

1) o revizuire a cerintelor din caietul de sarcini In comparatie cu capacitatile de executle:

2) organigrama §i personalul de conducere responsabil pentru fiecare aspect al executiei:

3) principii §i modalitaf de organizare a inspectiei, inclusiv atribuirea responsabilitatilor pentru

b) docurnentatia cu privire la calitatea, Inainte de executie, asa cum se defineste la 4.2.1.

5.3 Produse din otel pentru constructll

Benzi inguste EN 10139 EN 10048

Tabelul 4 - Standarde de produs pentru oteluri inoxidabile

Prod use Cerinte tehnice de livrare Tolerante

EN 10029, EN 10048, EN 10051,

'[evi (sudate) EN 10296-2

EN 10017, EN 10058, EN 10059,

NOTA- Simbolizarea alfa numerics a oteluruor este prezentata In EN 10088-1.

5.3.2 Tolerante la grosime

5.3.3 Stare a suprafetel

Pentru otelurile carbon, cerintele cu privire la starea suprafetei sunt urrnatoarele:

a) clasa A2 pentru table si platbenzi, conform cerintelor din EN 10163-2;

a) table, platbenzi ~i benzi: conform cerintelor din EN 10088-2;

b) bare, sarrne si profile: conform cerintelor din EN 10088-3.

Trebuie specificate cerintele suplimentare cu privire la urrnatoarele puncte: restrictll speciale