3CYAN 3MAGENTA 3YELLOW 3BLACK

 CE V| OFER| MANUALUL DE BIOLOGIE?

 CUM SE UTILIZEAZ| ACEST MANUAL?
Elaborat `n conformitate cu cerin]ele noului curriculum na]ional, manualul de biologie pentru
clasa a VII-a v\ ofer\ posibilitatea de a v\ `nsu[i cuno[tin]ele esen]iale privind anatomia [i fiziologia omu-
lui, precum [i cele mai importante reguli de igien\.

Bronhiile, în num\r de dou\, sunt ramifica]ii ale traheii care p\trund

ACTIVIT|}I
1. Procura]i pl\mâni de oaie.
De obicei, ace[tia se vând
împreun\ cu traheea [i cu
inima. Compara]i-i cu sis-
temul respirator al mamife-
relor pe care le-a]i înv\]at
Anatomia sistemului respirator
anul trecut [i descoperi]i
SISTEMUL RESPIRATOR în pl\mâni. Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complete, iar
mucoasa lor con]ine, de asemenea, celule ciliate. Bronhiile se rami- ACTIVIT|}I
Introducerea oxigenului necesar arderilor de la nivelul
]esuturilor [i eliminarea dioxidului de carbon rezultat `n fic\ în bronhii secundare: dou\ în pl\mânul stâng, trei în pl\mânul
drept. 5. Desena]i urm\toarele
urma acestei oxid\ri sunt asigurate prin func]ionarea
dou\ scheme în caiet. Recu-
sistemului respirator. Pl\mânii () sunt dou\ organe buretoase elastice, de culoare roz,
noa[te]i ce segment al sis-
a[ezate în cutia toracic\, deasupra diafragmei.
temului respirator reprezint\
Pl\mânul drept este alc\tuit din trei lobi, iar pl\mânul stâng doar
din doi lobi, `ntre cei doi pl\mâni aflându-se inima.
fiecare dintre ele. Ar\ta]i
care sunt criteriile de recu-
În fiecare lob p\trunde câte o bronhie secundar\, care se ramific\

• Textul fiec\rei lec]ii este ilustrat prin

p\r]ile componente. T\ia]i
longitudinal unul din pl\mâni
[i observa]i bronhiile, bronhi-
olele [i ]esutul pulmonar.
Desena]i componentele
 Care sunt c\ile respiratorii [i care este rolul lor? noa[tere ale acestora. Scri-
în tuburi din ce în ce mai mici, numite bronhiole. Acestea, când ajung
e]i sub fiecare denumirea.
 Cum sunt alc\tui]i pl\mânii? s\ aib\ 1 mm în diametru, nu mai au inele cartilaginoase. Cele mai
fine bronhiole se termin\ cu saci pulmonari, alc\tui]i din mici umfl\turi
Componentele sistemului  cu pere]ii foarte sub]iri, numite alveole pulmonare.
respirator () sunt c\ile respiratorii cavitate nazal\ Alveola pulmonar\ este unitatea structural\ [i func]ional\ a

desene, scheme, grafice, fotografii, aparatului respirator.

2. Deoarece a]i mai v\zut
(cavitatea nazal\, faringele, la-
ringele, traheea, bronhiile) [i pl\-
mânii.
trahee

bronhie
pl\mânului.

 Structura pl\mânului
Între sacii pulmonari se afl\ un
]esut conjunctiv elastic. Pl\mânii
asemenea imagini, pute]i s\ Fosele nazale, care vas lob pulmonar nu au mu[chi. Suprafa]a lor este

care v\ ajut\ s\ `n]elege]i mai u[or structura sangvin bronhiole

preciza]i ce reprezint\ IRM
de mai jos. Indica]i care sunt
organele ce pot fi identifi-
cate.
alc\tuiesc cavitatea nazal\, se acoperit\ de dou\ foi]e, numite 6. Continua]i activitatea
bronhiole
deschid la exterior prin n\ri, iar în pleure. Una este lipit\ de pl\mân, practic\ nr. 1, realizat\ cu
coast\
faringe prin dou\ orificii. Interiorul sec]ionat\ cealalt\ de peretele intern al ajutorul unor pl\mâni de
foselor nazale este c\ptu[it cu o mu[chi cavit\]ii toracice. Între ele se afl\ oaie. Observa]i pl\mânul

[i func]ionarea diverselor organe. mucoas\ ale c\rei secre]ii men]in

locul mereu umed. Mucoasa, fiind
puternic vascularizat\, înc\lze[te
inim\
intercostal
diafragm\
o cavitate foarte sub]ire, în care
se g\se[te o pelicul\ de lichid.
Pl\mânii sunt foarte bine vas-
drept [i pl\mânul stâng, pre-
cum [i suprafa]a lor divizat\
`n mici poligoane. Introduce]i
aerul inspirat. Mucusul, cât [i firele  culariza]i de arterele [i venele pul- un tub de sticl\ sau de plas-
de p\r din fosele nazale opresc epiglot\ monare. Arterele pulmonare tic în trahee. Sufla]i. Ar\ta]i
alveole
înaintarea prafului [i a altor impu- p\trund în pl\mâni printr-un loc ce se întâmpl\ cu pl\mânul
laringe
rit\]i care se pot afla în aerul inspi- numit hil, se ramific\ [i înso]esc nesec]ionat. Înceta]i s\

• V\ recomand\m s\ realiza]i, `n cadrul

rat. m\rul lui Adam bronhiile pân\ la sacii pulmonari, sufla]i [i observa]i ce se
Faringele este organul în care bronhiole unde se ramific\ `n arteriole care întâmpl\. Preciza]i ce propri-
se încruci[eaz\ calea respiratorie gland\ tiroid\ sac pulmonar se continu\ cu capilarele (). etate a pl\mânului a fost
cu calea digestiv\. Acestea se deschid `n venule pus\ în eviden]\ prin experi-
alveole
3. Pune]i degetul pe partea Laringele () este alc\tuit din care `nconjoar\ sacii, `nso]esc mentul de mai sus.

fiec\rei lec]ii, diverse activit\]i, `n func]ie de anterioar\ a gâtului [i

înghi]i]i. Localiza]i unde se
afl\ „m\rul lui Adam“.
4. Observa]i sec]iunea din
mai multe cartilaje, dintre care cel
situat anterior prezint\ o proemi-
nen]\, numit\ „m\rul lui Adam“. trahee
cartilaj
 Saci pulmonari
bronhiol\
venul\
apoi bronhiolele, bronhiile, se
unesc în venele pulmonare (câte
dou\ de fiecare pl\mân) [i ies din
pl\mân tot prin hil. Ele se deschid
7. Pune]i o bucat\ de
mu[chi [i una de pl\mân în
ap\. Ar\ta]i ce se întâmpl\.
Dup\ cum a]i aflat când a]i studiat Ce demonstreaz\ acest ex-

dotarea laboratorului de biologie.

desenul de mai jos. Loca-
liza]i traheea [i esofagul.
Desena]i-o pe caiete [i scri-
e]i legenda.
pulmonar\ `n final, în atriul stâng.
sistemul digestiv, la intrarea în periment?
laringe se afl\ un c\p\cel numit epiglot\, care, la nevoie, astup\ ca- arteriol\ Un pl\mân este, deci, alc\tuit
vitatea laringelui numit\ glot\. Laringele este [i organul vorbirii, pulmonar\ dintr-un mare num\r de saci cu
deoarece în interiorul s\u se afl\ dou\ perechi de pliuri numite coarde aer: sacii pulmonari. Suprafa]a
vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. alveol\
acestora este foarte mare datorit\
Traheea este un tub lung de aproximativ 12 cm, men]inut alveolelor, a c\ror suprafa]a total\ bucat\ de
pl\mân
deschis datorit\ inelelor cartilaginoase din care este alc\tuit; spre atinge 200 m2. Astfel, sângele [i
esofag, ]esutul cartilaginos este `nlocuit cu un ]esut moale, ce re]ea de aerul se g\sesc în contact pe o
u[ureaz\ trecerea alimentelor prin acesta. Peretele intern al traheii capilare mare suprafa]\. Ele sunt separate
este c\ptu[it cu o mucoas\ umed\, ale c\rei celule sunt ciliate. Cilii se doar de pere]ii foarte sub]iri ai bucat\ de
mi[c\ de jos în sus, antrenând astfel impurit\]ile spre exterior. alveolelor [i ai capilarelor. mu[chi
peretele alveolei

110 Func]iile de nutri]ie Func]iile de nutri]ie 111

• Dup\ lec]iile
DAC| VRE}I S| {TI}I MAI MULT...
RE}INE}I !
 Sângele face parte din mediul intern al  Venele au peretele sub]ire [i moale. Ele con-
Resurse [i limite de supravie]uire în condi]ii extreme
de anatomie organismului. El este alc\tuit din plasm\ [i duc sângele spre inim\. În pere]ii lor se afl\

• Temele cu caracter
globule (ro[ii, albe [i plachete sangvine). valvule în form\ de cuib. Omul nu poate s\ tr\iasc\ `n
 R\spândirea popula]iei
 Inima este un organ cavitar, de natur\ mus-  Activitatea inimii se desf\[oar\ `n trei timpi, orice loc de pe suprafa]a planetei,
cular\. Ea are dou\ atrii [i dou\ ventricule. care formeaz\ revolu]ia cardiac\: cu toate c\ tehnologia modern\ a

[i fiziologie  Jum\tatea dreapt\ [i cea stâng\ nu comu-

nic\ `ntre ele. Între atrii [i ventricule se afl\
- atriile se contract\ [i împing sângele în ven-
tricule (sistola atrial\);
atins cote la care cei de dinaintea
noastr\ nici m\car nu s-ar fi putut
valvule. Peretele atriilor este sub]ire, cel al ven-
triculelor este gros.
- ventriculele se contract\ [i trimit sângele în
artere (sistola ventricular\); op]ional, extinderi fa]\ de gândi.
~n prezent, imense zone

consacrate  Arterele au un perete elastic [i tare. În

artere, sângele se îndep\rteaz\ de inim\.
- inima se odihne[te (diastola general\).
 Revolu]ia cardiac\ dureaz\ 0,8-1 secund\.
geografice continu\ s\ r\mân\
aproape nelocuite, a[a fiind regiu-
 Capilarele sunt vase foarte fine, prin care
sângele circul\ lent. La nivelul capilarelor au
Inima este organul care pune sângele în
mi[care. curriculum nucleu, sunt nile polare, de[ertul tropical [i mar-
ile p\duri ecuatoriale ().

diferitelor loc schimburile de substan]e între sânge [i

]esuturi.
 Circula]ia sângelui cuprinde marea circula]ie
[i mica circula]ie.
Dup\ cum [ti]i, de[ertul este
caracterizat de temperaturi foarte

NU UITA}I ! grupate sub genericul ridicate, de diferen]e mari de tem-

peratur\ `ntre zi [i noapte, de can-
sub un locuitor/km2
1 - 50 locuitori/km2
peste 50 locuitori/km2

organe [i sis- Fibrin\ = substan]a rezultat\ `n urma trans-

titatea foarte redus\ de ap\, care
poate fi g\sit\ îndeseobi în oaze Maxime precum cele `nregis- celule. Cu toate acestea, omul a
form\rii fibrinogenului `n contact cu aerul.
Fibrinogen = substan]\, component\ a plasmei „Dac\ vre]i s\ [ti]i mai (). C\ldura excesiv\ pericliteaz\
via]a omului, deoarece
trate `n Australia, la Queensland,
de +52,8°C, sau `n Libia, de +
g\sit mijloace de adaptare,
cercet\torii celor doi poli ai

teme, v\ ofe- sangvine.

Gref\ = fragmentul de ]esut transplantat dintr-o Sec]iune prin
deshidratarea determin\ o serie de
modific\ri fiziologice, mai ales cir-
57,8°C, au dus la numeroase
deregl\ri fiziologice [i decese.
P\mântului reu[ind s\ tr\iasc\ [i
s\ munceasc\ `n astfel de condi]ii
regiune `n alta a corpului.
Imunitate = capacitatea unui organism de a
Sec]iune
prin ven\ arter\ mult...“ sau marcate, `n culatorii. Când pierderea de ap\
reprezint\ 8% din greutatea corpo-
Dimpotriv\, un frig perpetuu
este prezent `n regiunile polare,
extrem de aspre ().
Cu toate c\ ac]iunea celor-

rim pagini de rezista la ac]iunea microbilor [i a toxinelor pro- ral\, ritmul cardiac poate s\ unde precipita]iile cad numai sub
form\ de z\pad\, iar p\mântul
lal]i factori de mediu asupra corpu-
lui omenesc nu poate fi ignorat\

cadrul lec]iilor de igien\,

duse de ace[tia. creasc\ peste valoarea normal\
cu 40 de b\t\i/minut, secre]ia sali- este tot timpul `nghe]at. (de pild\, presiunea sc\zut\ a
Puls = dilata]ia ritmic\ a arterelor produs\ de
var\ `nceteaz\ [i vorbirea devine Temperaturile foarte sc\zute, aerului la altitudine mare) (),

sintez\, care fiecare sistol\.

Transplantare = `nlocuirea unui ]esut sau a unui deficitar\. La o pierdere de 10- de –40°C, –50°C, pot produce
`nghe]area lichidelor din mediul
frigul [i c\ldura prezint\ o impor-
tan]\ primordial\, deoarece tem-
organ bolnav cu unul s\n\tos, de acela[i fel.

{TIA}I C| ?
printr-o font\ de culoare 12%, omul nu mai poate s\ se
`ngrijeasc\ singur [i este incapabil intern, oprirea circula]iei acestora
[i distrugerea citoplasmei din
peraturile extreme ac]ioneaz\ ca
factori agresivi, stresan]i.

cuprind rubri-
s\ mai `nghit\.

 ...hemoglobina poate forma [i compu[i stabili. Astfel 

este carboxihemoglobina, compusul hemoglobinei cu
verde deschis.  

cile „Re]ine]i!”, monoxidul de carbon. Fiind stabil\, ea nu va elibera

hemoglobina pentru ca aceasta s\ transporte oxigenul
la ]esuturi. ~n aceast\ situa]ie, omul moare asfixiat. Sec]iune
prin ]esutul
 ... ritmul cardiac difer\ în func]ie de vârst\ (nou

„Nu uita]i!”, n\scut: 130 b\t\i/min.; adult: 70–75 b\t\i/min.; b\trân:

80 b\t\i/min), de sex (este mai mare la femeie), de efor-
tul muscular (munca fizic\ [i sportul m\resc ritmul car-
muscular
cardiac
nucleul
disc fibrei stria]ii
diac), de starea de s\n\tate (la omul febril, ritmul car- muscu-
„{tia]i c\?”. 1
diac cre[te). intercalar lare

Func]iile de nutri]ie
Resurse [i limite de supravie]uire 1

RECAPITULARE FINAL| R Citi]i cu aten]ie enun]urile,

AUTOEVALUAREA
1. Afirma]iile de mai jos se refer\ la game]i, dar informa]iile
CUNO{TIN}ELOR
RECOMAND|RI
Hipotalamusul este un organ nervos situat la baza encefalului. Rolul s\u `n reglarea privind game]ii feminini [i cei masculini sunt amestecate. Grupa]i-le
func]iilor organismului [i `n integrarea acestuia `n mediu este deosebit de important. observa]i figurile [i r\spunde]i,
`n dou\ coloane, una pentru ovul [i alta pentru spermie: 6. Desena]i `n caiete, 10 - 9 puncte: V-a]i `nsu[it corect
~ntre hipotalamus [i hipofiz\ - care este o gland\ endocrin\, exist\ o strâns\ leg\tur\. pe caiet, cerin]elor formulate. ~n
 producerea este redus\: unul singur la un ciclu.; no]iunile de baz\, le pute]i
dreptul fiec\rei cerin]e g\si]i a[ezându-le `n ordinea lor
Neuronii hipotalamusului secret\ hormoni care trec `n hipofiz\, iar aceasta `i trimite `n sânge  este mobil\, are flagel [i m\soar\ 60 μm `n lungime; recunoa[te [i aplica u[or.

• Pagini • Aprecia-
punctajul corespunz\tor pentru
sau secret\, la rândul ei, al]i hormoni, care, tot prin intermediul sângelui, ajung la unele glande
un r\spuns bun, cu ajutorul
endocrine. Acestea, fiind stimulate, `[i indeplinesc func]ia pe care o au `n organism.
c\ruia ve]i putea s\ v\ calcula]i
Urm\ri]i, cu ajutorul celor dou\ scheme, modul cum se realizeaz\ reglarea neurohormon-
punctajul propriu, dup\ ce v\ ve]i
al\ a temperaturii corpului [i reglarea glicemiei.
asigura, consultând lec]iile din
fireasc\, imaginile al\turate, care 9 - 8 puncte: V-a]i `nsu[it corect
 este sferic [i m\soar\ 100 μm `n diametru;
prezint\ etapele fecunda]iei [i no]iunile de baz\, dar mai ezita]i
 citoplasma con]ine substan]e nutritive;
form\rii embrionului. Nota]i cu `n utilizarea lor. Persevera]i, efec-
 producerea este abundent\;
cifre succesiunea lor fireasc\. tuând mai multe aplica]ii.
 nu are flagel. (6 x 0,20)
Se puncteaz\ cu 0,20 8 - 7 puncte: V-a]i `nsu[it o parte

speciale Reglarea neurohormonal\ a func]iilor organismului ]i-v\ singuri manual, c\ a]i dat, sau nu,
r\spunsul corect.
Preciz\m c\ timpul de lucru
este de 45 de minute [i c\ se
Total = 1,20 puncte
2. Parcurge]i datele `nscrise `n
chenarul de mai jos. Construi]i un
grafic pentru a demonstra cre[terea
3. Copia]i [i completa]i tabelul,
clasând informa]iile de mai jos `n
fiecare etap\ bine desenat\ [i
identificat\ (4 x 0,20) [i cu 0,50
succesiunea corect\ a etapelor.
Total = 1,30 puncte
a no]iunilor de baz\ [i doar pe
acestea le pute]i recunoa[te [i uti-
liza `n diferite contexte. Se
impune revenirea asupra no]iu-
rubricile corespunz\toare.

sunt cuno[tin]ele, adaug\ un punct din oficiu. ~n

pagina al\turat\, `n func]ie de
rezultatul ob]inut, g\si]i reco-
embrionului [i a f\tului `n timpul celor
9 luni de sarcin\. (9 x 0,20)
Total = 1,80 puncte
 func]ioneaz\ de la puber-
tate pân\ la menopauz\;
 produce spermii;
nilor fundamentale, ne`n]elese
sau neaprofundate suficient.
7 - 6 puncte: Pute]i s\ opera]i cu
pu]ine no]iuni fundamentale, con-
mand\rile ce se impun.  locul menstrua]iei; 7. G\si]i un titlu adecvat pentru schema de mai jos, desena]i-o funda]i procese [i fenomene.

destinate folosind
vas 1 lun\ ......1 5 luni .... 25 cm
sangvin  func]ioneaz\ ciclic; `n caiete [i completa]i legenda. Revede]i materia parcurs\ [i
c m 6 luni .... 31 cm
neuroni din 3  organ de natur\ muscular\; fixa]i-o prin efectuarea unui
2 luni ...... 2 cm 7 luni .... 37 cm num\r mare de exerci]ii, scheme
hipotalamus  func]ioneaz\ de la puber-
2 3 luni .....10 cm 8 luni .... 42 cm
tate pân\ la sfâr[itul vie]ii;
Justifica]i r\spunsul, func]ionale, lucr\ri practice.

unor piele
iv\
EXCITANT:
sc\derea
neuron din
hipotala- „Autoeva- 4 luni .....18 cm 9 luni .... 50 cm
4. Radiografia de mai jos
 produce ovule;
 locul de fixare a embrionu-
ar\tând transform\rile care au
loc `n ovar [i `n uter `n timpul
ciclului sexual. Se puncteaz\ cu
6 - 5 puncte: V-a]i `nsu[it prea
pu]ine no]iuni de biologie uman\
[i pute]i s\ efectua]i doar o mic\
frig

glicemiei 0,70‰
ta

mus reprezint\ c\ile genitale femeie[ti, lui.

ge

hipofiz\ 0,20 fiecare transformare expli- parte a activit\]ilor propuse.

ve

care sunt puse `n eviden]\ prin (8 x 0,20) Total = 1,60 puncte

recapitul\ri lu\rile“ [i 1 cat\ corect (4 x 0,20) [i cu 0,50 Relua]i [i aprofunda]i, pe baz\ de

4
s\

culoarea alb\. Identifica]i orga- exerci]ii, toat\ prezentarea

voa

vas sangvin Ovar Uter Testicul titlul g\sit.

nele care sunt marcate prin cifrele no]iunilor fundamentale. Nu
n er

Total = 1,30 puncte

tiroid\ 1, 2, 3, 4. (4 x 0,20) ezita]i s\ cere]i l\muriri profeso-
cale

cale neuron din

Total = 0,80 puncte rilor vo[tri atunci când nu

par]iale [i gland\
suprarenal\
hormonal\ R|SPUNS:
glicemia
1‰
m\duva
spin\rii
recoman- spermii
5. Louise Brown este primul
„copil-eprubet\”, n\scut `n 1978.
Venirea ei pe lume s-a datorat
8. Analiza]i informa]iile din tabelul de mai jos [i identifica]i 3 re-
guli de igien\ a vie]ii pe care trebuie s\ le respecte viitoarea mam\
pentru a nu periclita s\n\tatea copilului. (3 x 0,20)
`n]elege]i logica func]ion\rii
organelor [i sistemelor.
5 - 4 puncte: Chiar dac\ v-a]i
`nsu[it câteva no]iuni, sunt pu]ine
Total = 0,60 puncte

finale. adrenalin\ glucoz\

celule
hepatice
gland\
suprarenal\
d\rile care uter ovar
aplic\rii unei metode deosebite:
ovulul a fost extras din ovarul
viitoarei mamei, apoi a fost fecun-
dat de c\tre o spermie, `n condi]ii
Oxigen
Mam\ Placenta F\t Consecin]e
Respira]ia f\tului
[i prea izolate ca s\ pute]i opera
cu ele, s\ sesiza]i cauze [i efecte
`n func]ionarea corpului. Trebuie
intensificat studiul individual,
Ap\, s\ruri minerale Alimentarea f\tului

le `nso]esc. de laborator, `n afara corpului aprofundându-l cu multe exerci]ii,

Glucide, lipide, proteine Alimentarea f\tului desene aplicative, lucr\ri practice.
r\

ficat acesteia. Celula-ou format\ a fost

ldu

Substan]e Eliminare 4 - 1 puncte: Nu v\ descuraja]i!

ovul
c\

introdus\ `n corpul mamei, unde nefolositoare Dac\ privi]i cu aten]ie imaginile,

glucoz\ s-a dezvoltat normal, pân\ la Medicamente Riscuri diferite, dup\
adrenalin\ precum [i explica]iile lor, insistând
ficat sânge na[tere. Unde anume a fost tipul de medicament asupra paginilor de sintez\
adrenalin\
celule implantat\ celula-ou? De ce Alcool Risc de `ntârziere plasate dup\ anumite lec]ii, ve]i
(oxid\ri) crede]i c\ nu a fost posibil\ mintal\ [i de cre[tere, a ob]ine rezultate `ncurajatoare.
copilului
CO2 Fecundarea Fecunda]ie
fecundarea normal\ `n organis-
mul mamei? (2 x 0,20) Nicotina din tutun Risc de na[tere `nainte
Acorda]i o aten]ie sporit\ expli-
ca]iilor din timpul orelor de biolo-
Reglarea hormonal\ Reglarea hormonal\ a glicemiei `n eprubet\ embrion de termen gie [i celor din manual.
Total = 0,40 puncte
a temperaturii corpului la frig `n cazul sc\derii sub limita normal\

18 Func]ia de reproducere Func]ia de reproducere 19

Recapitulare 137
 4CYAN 4MAGENTA 4YELLOW 4BLACK

CORPUL UMAN
pozi]ie, dimensiuni, propor]ii, tipuri morfologice
Deoarece `n aproape toate lec]iile din acest manual ve]i `nv\]a
despre structura [i a[ezarea organelor `n corpul omenesc (anato-
mia), precum [i despre func]ionarea acestora (fiziologia), se impune
s\ `n]elege]i de la `nceput deosebirea dintre corpul diverselor ani-
male, despre care a]i `nv\]at `n anii trecu]i, [i cel al omului, `n ceea
ce prive[te p\r]ile lor constitutive [i pozi]ia pe care acestea o au, `n
mod obi[nuit, `n mediul lor de via]\.
~n clasa a VI-a a]i aflat c\ la Omul are o pozi]ie vertical\,  Superior Superior

corpul unui animal patruped se din care cauz\ mersul s\u este
disting patru p\r]i: anterioar\, pos- biped (pe dou\ picioare). De
terioar\, dorsal\ [i ventral\ () . aceea, la om se disting: partea Posterior Anterior
superioar\, partea inferioar\,

Dorsal
partea anterioar\ [i partea pos-
terioar\ (). Ca la majoritatea
animalelor, simetria omului este
Posterior bilateral\; cu alte cuvinte, cor- Dreapta Stânga

pul s\u poate fi `mp\r]it `n dou\

Anterior p\r]i egale, printr-un ax imagi-
Ventral
nar, delimitându-se, astfel, par-
tea dreapt\ [i partea stâng\. Inferior Inferior

Studiindu-se propor]iile cor- 

pului uman, s-a constatat c\
acesta se dezvolt\, de-a lungul
anilor, potrivit anumitor reguli [i
s-a putut stabili c\, de obicei,
capul unui adult reprezint\ a
opta parte din `n\l]imea sa, `n
vreme ce la un copil de trei ani
reprezint\ a cincea parte ().

Totodat\, se constat\ exis- 

ten]a unor tipuri morfologice
diferite, `n func]ie de rolul prepon-
derent al anumitor organe, de
propor]ia fe]ei, a membrelor [i
corpului; aceste tipuri - digestiv,
respirator, muscular, cerebral -
sunt reprezentate schematic `n
desenele al\turate ().
Digestiv Respirator Muscular Cerebral

4 Introducere
 5CYAN 5MAGENTA 5YELLOW 5BLACK
Planeta noastr\ albastr\,
`nconjurat\ de o mantie protec-
toare `mpotriva radia]iilor solare,
posed\ toate condi]iile favorabile
dezvolt\rii vie]ii: c\ldura [i lumina
Soarelui, atmosfera format\ `n
principal din oxigen [i azot, apa
care-i acoper\ mai bine de 70%
din suprafa]\.
Toate acestea sunt folosite de
cele peste 500.000 de specii ve-
getale existente ast\zi pe plane-
ta noastr\, de cele peste
 
 no[tri nu este, `n fond, decât un
Introducere
MEDIUL DE VIA}| AL OMULUI
~ntr-una dintre miliardele de galaxii ale Universului, `n Calea
Lactee, se afl\, `ntre nenum\rate stele [i planete, [i cele ce alc\-
tuiesc sistemul nostru solar. ~n centrul acestui sistem alc\tuit din
9 planete [i mii de asteroizi se afl\ Soarele.
Ca urmare a reac]iilor care se produc `n interiorul s\u, Soarele
emite energie sub form\ de c\ldur\ [i lumin\. Aceast\ energie,
esen]ial\ pentru via]\, se dovede[te a fi `ns\ prea intens\ pentru pla-
netele aflate aproape [i insuficient\ pentru cele prea dep\rtate, dar
ideal\ pentru... P\mânt. A[a se face c\ aici a putut s\ se nasc\ via]a
[i s\ se dezvolte o flor\ [i o faun\ atât de diverse.
1.500.000 de specii animale, ca s\u natural () beneficiind de
[i de Homo sapiens sapiens, factorii favorabili [i retr\gându-se
specia uman\. `n fa]a celor ostili. Cu timpul,
Partea din lume cu care un datorit\ inteligen]ei [i creativit\]ii
organism vine `n contact consti- cu care este `nzestrat, omul a
tuie mediul de via]\ al acestuia, reu[it s\ `mpiedice, m\car
cu factorii abiotici - f\r\ via]\ par]ial, ca vitregiile naturii s\-i
(aer, ap\, sol, lumin\, tempe- distrug\ recoltele [i ad\postul. El
ratur\ etc.) [i cei biotici - cu via]\ a realizat treptat ceea ce consti-
(organismele vii). tuie ast\zi lumea `n care tr\ie[te,
Mult timp, la `nceputurile impresionant\ ca varietate () [i
umanit\]ii, omul a folosit la fel cu extindere.
toate celelalte vie]uitoare mediul Construind locuin]e, centre
industriale, agrare, comerciale,
realizând c\i de comunica]ie,
exploatând bog\]iile minerale,
favorizând dezvoltarea plantelor
[i animalelor utile, distrugându-le
pe cele nefolositoare, omul
exercit\ o ac]iune permanent\
asupra mediului (), deseori dis-
tructiv\, rareori reparatorie [i
constructiv\.
Ceea ce `nseamn\ „natur\”
pentru mul]i dintre contemporanii
peisaj modelat de om `n decursul
secolelor.
Din p\cate, datorit\ progresu-
lui tehnic extraordinar, omul per-
turb\ `n mod periculos echilibrul
natural. Pentru propriul s\u
interes, el trebuie s\ respecte
mediul `n care tr\ie[te, s\-l
exploateze cu inteligen]\, asi-
gurând men]inerea vie]ii pe
P\mânt.
5
 6CYAN 6MAGENTA 6YELLOW 6BLACK

CAPITOLUL
FUNC}IILE ORGANISMULUI UMAN
{I BAZA LOR ANATOMIC|
I IGIENA {I STAREA DE S|N|TATE
Organismul uman, ca oricare alt organism viu,
`ndepline[te urm\toarele func]ii pentru men]inerea sa `n
condi]ii normale de via]\:

Func]ia de reproducere
 asigur\ perpetuarea speciei umane
 se realizeaz\ prin activitatea sistemului reproduc\tor.

Func]iile de rela]ie
 pun omul `n leg\tur\ cu mediul `nconjur\tor, fie c\ acesta
`i este favorabil, fie c\ `i este ostil
 sunt `ndeplinite de organe speciale, grupate `n sisteme
corespunz\toare:
- organele de sim] [i sistemul nervos - pentru sensibilitate;
- sistemul locomotor - pentru mi[care.

Func]iile de nutri]ie
 asigur\ introducerea substan]elor necesare `n organism,
transformarea acestora, transportul la ]esuturi, asimilarea [i
degradarea lor `n celule
 sunt `ndeplinite de sistemele digestiv, circulator, respirator
[i excretor.

~ndeplinirea, `n condi]ii normale, a diverselor func]ii ale

organismului este posibil\ numai prin p\strarea s\n\t\]ii
acestuia.
 7CYAN 7MAGENTA 7YELLOW 7BLACK

Elemente de reproducere sexuat\ ACTIVIT|}I

la plante, animale [i om 1. Observa]i figura  [i
aminti]i-v\ cuno[tin]ele `nv\-
]ate `n clasa a V-a. Indica]i
 Care este rolul reproducerii sexuate `n perpetuarea speciilor? r\spunsul corect la afirma-
 Cum poate avea loc `ntâlnirea game]ilor la plante, animale [i om? ]iile ce urmeaz\:
 Ce tipuri de fecunda]ie `ntâlnim la animale?  Floarea, la angiosperme,
are ca parte reproduc\toare
- b\rb\teasc\: a) receptacu-
REPRODUCEREA SEXUAT| LA PLANTE lul; b) stamina; c) pistilul;
 - femeiasc\: a) petala;
Polenizare b) pistilul; c) stamina.
 ~n urma fecund\rii rezult\:
- fructul, provenit din:
a) ovar; b) stil; c) stigmat;
- s\mân]a, provenit\ din:
a) ovarul fecundat de sta-
min\; b) ovulul fecundat de
game]ii b\rb\te[ti; c) stilul
Fecunda]ie fecundat de anter\.

La plantele cu flori, `nmul]irea sexuat\ `ncepe cu transportul 2. Recapitula]i cele `nv\]ate

gr\uncioarelor de polen pe stigmat (polenizare). Game]ii b\rb\te[ti cu privire la reproducerea la
ajung `n ovul, unde are loc fecunda]ia. ~n urma acesteia rezult\ mamifere [i la pe[ti.
s\mân]a care este ad\postit\ `n fruct ().
3. Folosind figura , alc\-
REPRODUCEREA SEXUAT| LA ANIMALE tui]i `n caiete o schem\ cu
reproducerea la c\prioar\. ~n
 mascul Fecunda]ie
locul desenelor trasa]i câte
intern\ un dreptunghi `n care scrie]i
celul\-ou ce etap\ a reproducerii este
reprezentat\ de acesta.
4. Copia]i rebusul pe caiet [i,
femel\
completând defini]iile de mai
Acuplare
jos, ve]i descoperi cuvântul
`nscris pe coloana AB.
noul individ A
1
2
La marea majoritate a animalelor exist\ dou\ sexe: masculul, pro-
3
duc\tor de spermatozoizi (spermii), [i femela, produc\toare de ovule.
Pentru realizarea fecund\rii este necesar ca celulele reproduc\toare 4
s\ se uneasc\, fie prin expulzarea lor concomitent\ `n mediu, fie prin B
`mperecherea masculului cu femela (). 1 - gland\ sexual\ feminin\;
Dup\ `mperechere (acuplare), spermatozoizii ajung `n canalul 2 - expulzarea ovulului;
(trompa) unde se afl\ ovulul eliminat de ovar. Aici are loc unirea 3 - `mperecherea masculului
game]ilor (fecunda]ia), `n urma c\reia rezult\ celula-ou. Aceasta se cu femela;
fixeaz\ `n peretele uterului, `ncepe s\ se divid\, dând na[tere embri- 4 - poart\ game]ii b\rb\te[ti
onului. Din embrion se dezvolt\ noul organism. din floare.

Func]ia de reproducere 7

ACTIVIT|}I
5. Descrie]i spermatozoidul
uman din figura . ~ncerca]i
s\ evalua]i m\rimea sa real\.
6. Realiza]i desenul de mai
jos pe caietul vostru [i com-
pleta]i-i legenda `n dreptul
liniilor.
7. Ce proprietate a sperma-
tozoidului nu poate fi obser-
vat\ `n preparatul micro-
scopic?
8. Desena]i `n caiete figura
. Realiza]i o schem\ func-
]ional\, reprezentând prin
s\ge]i calea urmat\ de sper-
matozoid, pornind din locul
de producere [i ajungând
pân\ la punctul de eliminare
prin orificiul penisului.
9. Observa]i fotografia de
mai jos, citi]i cu aten]ie le-
genda [i indica]i procesul
surprins.
ovul spermie
8 Func]ia de reproducere
8CYAN 8MAGENTA 8YELLOW 8BLACK
REPRODUCEREA LA OM

flagel
corp
gât
cap a
b
Sistemul reproduc\tor (genital) al b\rbatului () este format din
dou\ glande sexuale, numite testicule, precum [i din canale, glande
anexe [i un organ numit penis.
Testiculele sunt situate `ntr-o pung\ de piele, numit\ scrot.
~ncepând cu vârsta pubert\]ii, testiculele produc `n permanen]\
milioane de game]i b\rb\te[ti, numi]i spermatozoizii (spermii) (a).
Ace[ti game]i str\bat diferite canale pân\ ajung `ntr-un canal situat `n
partea central\ a penisului, numit uretr\. Spermatozoizii `noat\ `n
lichidul spermatic produs de prostat\ [i alte glande anexe. Laolalt\,
lichidul spermatic [i spermiile alc\tuiesc sperma, care se elimin\, prin
orificiul penisului, `n timpul ejacul\rii.
~n momentul acupl\rii, spermatozoizii sunt depu[i `n sistemul
reproduc\tor feminin, unde tr\iesc 3-5 zile, timp `n care se deplaseaz\
spre trompa uterin\, unde pot produce fecundarea ovulului.
 Spermatozoidul (b) este o
celul\ cu lungimea de 60 μm,
canal alc\tuit\ din cap (lung de 2-3
μm), gât, corp [i flagel (coad\).
La rândul s\u, capul este pro-
prostat\ gland\ tejat de o membran\, `n interior
uretr\ având un nucleu mare `nconjurat
de pu]in\ citoplasm\. Flagelul
testicul ajut\ spermatozoidului s\ se
deplaseze spre ovul; spermato-
penis zoidul este o celul\ mobil\.
 9CYAN 9MAGENTA 9YELLOW 9BLACK


membran\
nucleu ACTIVIT|}I
10. Observa]i cele dou\
fotografii realizate cu ajutorul
citoplasm\
microscopului electronic [i
b
desena]i ovulul (b). ~ncer-
ca]i s\ evalua]i m\rimea sa
ovul real\.
11. Explica]i unde [i cum ia
na[tere ovulul.
ovar
12. Desena]i `n caiete figu-
ra . Realiza]i pe acest de-
sen o schem\ func]ional\, re-
prezentând prin s\ge]i calea
urmat\ de un ovul nefecun-
dat, `ncepând din momentul
producerii lui [i pân\ `n cel al
expulz\rii din organism.
13. Spermatozoidul este di-
ferit de ovul. Face]i o com-
a para]ie, completând, `n ca-
iete, tabelul urm\tor:
Sistemul reproduc\tor (genital) al femeii () este alc\tuit din dou\
glande sexuale, numite ovare, [i urm\toarele organe: dou\ trompe, Gametul Masculin Feminin
Denumirea
uter, vagin, vulv\; toate acestea sunt localizate `n partea inferioar\ a gametului
cavit\]ii abdominale. Form\
Trompele se deschid `n uter, organ asem\n\tor unui sac, al c\rui M\rime
perete gros [i musculos este c\ptu[it cu o mucoas\. Acest organ se Mobilitate
continu\ cu vaginul, care se deschide la exterior prin vulv\. ~n timpul
sarcinii, viitorul copil se dezvolt\ `n uter. 14. Fotografia de mai jos
Celula sexual\ (gametul) feminin\, numit\ ovul, este produs\ prezint\ o celul\-ou. Desena-
lunar de câte un ovar, proces numit ovula]ie (a). Ovulul cade `n ]i-o `n caiete [i completa]i le-
tromp\ [i de aici spre uter. genda.
Ovulul uman (b) este o celul\ mare, sferic\, nucleat\, imobil\,
cu diametrul de 100 μm. Citoplasma sa este bogat\ `n substan]e nutri-
tive. Acest gamet este `nconjurat de un `nveli[ moale [i transparent.
Durata sa de via]\ nu  uter
dep\[e[te 2 zile. Ovulul expulzat
de ovar [i ajuns `n tromp\ se tromp\
poate `ntâlni cu spermatozoizii uterin\
care au ajuns [i ele aici `n urma ovar
acupl\rii. Când toate condi]iile 15. Privi]i diapozitivele din
necesare sunt asigurate, are loc mucoas\
uterin\ dotarea laboratorului care
fecunda]ia. prezint\ diferite tipuri de
Dac\ fecunda]ia nu are loc, vagin
celule. Recunoa[te]i game]ii
ovulul se elimin\ `mpreun\ cu [i ar\ta]i `nsu[irile ce v-au
mucoasa uterin\. vulv\
permis identificarea acestora.

Func]ia de reproducere 9
 10CYAN 10MAGENTA 10YELLOW 10BLACK

 Indivizii mor, dar speciile se perpetueaz\.
Pentru cele mai multe plante [i animale, reprodu-
cerea sexuat\ determin\ continuitatea speciei,
prin urma[ii pe care acestea `i las\. Astfel, indivizii
asigur\ conservarea speciei din care fac parte.
 Dou\ tipuri de celule intervin `n timpul reprodu-
cerii sexuate: game]ii feminini (ovule) [i game]ii
masculini (spermatozoizi sau spermii).
 Indivizii unor specii acvatice elibereaz\ game]ii
RE}INE}I !
`n mediul lor de via]\ (fecunda]ie extern\) ().
 La celelalte specii, acuplarea masculului cu femela
permite unirea celulelor reproduc\toare f\r\ nici un
contact cu mediul exterior (fecunda]ie intern\) ().
 Etapa esen]ial\ a reproducerii sexuate este
fecunda]ia, adic\ unirea gametului masculin cu
gametul feminin. Rezult\ celula-ou, care se afl\ la
originea noului individ.
 La om, fecunda]ia este intern\.

 Fecunda]ie extern\
NU UITA}I !
Celul\-ou = celula rezultat\ din unirea spermiei cu
ovulul.
Ejaculare = eliminarea spermei.
Gamet = celul\ reproduc\toare feminin\ (ovul) [i
masculin\ (spermatozoid sau spermie).
Ovula]ie = procesul de expulzare a ovulului de
game]i c\tre ovar.
Perpetua (a) = a dura timp `ndelungat.
Prostat\ = glanda care particip\ la producerea
lichidului spermatic.
celul\-ou
Pubertate = perioad\ a dezvolt\rii omului, cores-
punz\toare vârstei de 11-14 ani, caracterizat\
printr-o serie de transform\ri ale organismului.
Specie = totalitatea indivizilor de acela[i fel care au
o origine comun\.
noul individ Sperm\ = amestec de spermatozoizi cu lichid sper-
matic.
Tromp\ uterin\ = canalul la nivelul c\ruia are loc
 Fecunda]ie intern\ fecundarea [i unde `ncepe diviziunea celulei-ou.
Uter = organul care asigur\ dezvoltarea celulei-ou.

{TIA}I C| ?
...fotografiile care prezint\ celule [i ]esuturi ce
nu se pot observa cu ochiul liber sunt realizate pe
preparate microscopice, folosindu-se microscopul
optic sau cel electronic, care permite o m\rire
Embrionii se dezvolt\ `n superioar\ a imaginii. Preparatele sunt colorate
corpul femelei
prin utilizarea unor coloran]i speciali, care le pun `n
eviden]\ componentele.
...sperma este albicioas\ [i are `n compozi]ie
pui
100 milioane spermatozoizi pe ml (10% din volum),
precum [i lichidul spermatic, care constituie 90%
din volumul ei.
...volumul de sperm\ emis la fiecare ejaculare
adult este de 3-4 ml, deci con]ine circa 350 milioane de
spermii.

10 Func]ia de reproducere
 11CYAN 11MAGENTA 11YELLOW 11BLACK

De la copil la adult ACTIVIT|}I

 Care sunt caracterele sexuale feminine [i masculine? 1. Copia]i `n caiete tabelul
 Ce transform\ri cuprinde ciclul sexual al femeii? de mai jos [i completa]i-l,
clasificând `n cele dou\
~n lec]ia anterioar\ au fost prezentate componentele sistemului coloane caracterele sexuale:
reproduc\tor la om, glandele [i organele sexuale. Glandele (ovarele [i p\r la subsuori, prezen]a
testiculele), cât [i organele sexuale constituie caracterele sexuale pri- ovarelor [i testiculelor, l\r-
mare, cu care ne na[tem. ~n timpul pubert\]ii apar, iar `n timpul ado- girea bazinului, p\r `n zona
lescen]ei se dezvolt\ progresiv [i caracterele sexuale secundare (), pubisului, schimbarea vocii,
semn c\ reproducerea este posibil\. prezen]a uterului [i a vaginu-
lui, dezvoltarea sânilor:
 Apari]ia caracterelor sexuale secundare
Caractere sexuale
Primare Secundare
18 ani
14 ani
2. Copia]i `n caiete tabelele
10 ani urm\toare [i nota]i cu + sau
cu − prezen]a, respectiv ab-
sen]a caracterului men]ionat.
Caracter/Vârsta 10 ani 14-15 ani
umeri la]i
voce groas\
p\r `n zona
pubisului
polu]ii

1,40 m 1,40 m 1,65 m 1,60 m 1,80 m 1,65 m Caracter/Vârsta 10 ani 14-15 ani
sâni dezvolta]i
La fete, aceste caractere apar `ncepând cu vârsta de 10-11 ani: p\r `n zona
ritmul cre[terii se accelereaz\, sânii se dezvolt\ treptat, pubisul [i pubisului
subsuorii se acoper\ cu p\r, bazinul se l\rge[te, `n vreme ce talia bazin dezvoltat
r\mâne sub]ire. Apari]ia primelor menstrua]ii, ce se manifest\ prin menstrua]ie
scurgeri de sânge prin vulv\, arat\ c\ organele de reproducere au
ajuns `n stadiul `n care sunt apte s\ func]ioneze. 3. Analiza]i fotografia de mai
La b\ie]i, `ntre 10 [i 13 ani, `ncep s\ se dezvolte testiculele [i jos [i preciza]i c\rei manifes-
penisul, iar pe piept [i pe pubis apar, treptat, fire de p\r. Spre 14-15 t\ri de comportament a ado-
ani, cre[terea `n `n\l]ime se accelereaz\, umerii se l\rgesc, `n vreme lescen]ilor `i corespunde.
ce bazinul r\mâne `ngust. Apar firele de p\r `n zona subsuorilor [i pe
fa]\, iar vocea devine mai groas\. Apari]ia primelor polu]ii, semnalate
ca scurgeri de sperm\ prin penis, arat\ c\ organele de reproducere
`ncep s\ func]ioneze.
~n timpul pubert\]ii [i adolescen]ei apar [i unele transform\ri de
comportament:
- tinerii simt nevoia nu numai s\-[i petreac\ timpul liber `mpreun\
cu prietenii [i colegii, ci [i s\ aib\ unele momente de izolare, de sin-
gur\tate;
- fetele [i b\ie]ii se simt atra[i unii de al]ii, doresc s\ fie cunoscu]i
[i `n]ele[i de ceilal]i, au nevoie de afec]iune.

Func]ia de reproducere 11
 12CYAN 12MAGENTA 12YELLOW 12BLACK

CICLUL SEXUAL AL FEMEII

Din momentul `n care ajung la maturitate, ovarele func]ioneaz\
ACTIVIT|}I ciclic (): la fiecare 28-30 de zile, unul din cele dou\ ovare expul-
4. Observa]i imaginile din zeaz\ un ovul (ovula]ia), care este preluat de trompa uterului. Uterul
figura  [i descrie]i transfor- este preg\tit de fiecare dat\ ca, `n cazul fecund\rii ovulului, s\-l fixeze
m\rile din uter [i ovar. [i s\-i asigure condi]iile necesare dezvolt\rii.
~n cazul elimin\rii ovulului nefecundat, mucoasa uterului se rupe
5. Examina]i cu aten]ie [i se elimin\, prin hemoragie; acest proces, menstrua]ia, are loc peri-
datele marcate pe calenda-
odic [i dureaz\ 4-5 zile.
rul din figura  [i stabili]i
când va avea loc ovula]ia `n 
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
luna iunie.
28
6. Ciclul sexual al femeii
poate fi reprezentat printr-un
cerc pe care se men]ioneaz\ uter
ovula]ia [i menstrua]ia. De-
sena]i `n caiete schema ur-
m\toare [i completa]i le-
genda `n dreptul s\ge]ilor.

noul ovul
Ovula]ie

ovar

a) Eliminarea ovulului b) Cu 14 zile `nainte de c) Mucoasa uterului se

nefecundat [i a `nceputul menstrua]iei `ngroa[\ [i se cuteaz\.
mucoasei uterine urm\toare, ovulul ajuns la Uterul este preg\tit
(menstrua]ia). maturitate este expulzat s\ primeasc\ ovulul
~n ovar `ncepe formarea (ovula]ia). Ovulul trece `n `n cazul fecund\rii.
unui nou ovul. trompa uterin\.

Este bine ca fiecare femeie s\-[i noteze lunar, pe un calendar (),

`nceputul [i durata ciclului menstrual (28 zile), pentru a-[i cunoa[te cât
se poate de exact perioadele de ovula]ie [i de fertilitate (favorabil\
7. Studia]i graficul urm\tor fecund\rii). ~n a 14-a zi de la `nceputul menstrua]iei are loc ovula]ia.
referitor la apari]ia primei Dac\ ciclul menstrual este de 28 de zile `nseamn\ c\ ovula]ia are loc
menstrua]ii. Indica]i vârsta la cu 14 zile `nainte de prima zi a menstrua]iei urm\toare.
care ovarele celor mai multe ~n stabilirea perioadei de fertilitate trebuie ]inut cont de faptul c\
fete ajung s\ func]ioneze. celulele sexuale au o durat\ diferit\ de via]\. Astfel, spermiile pot tr\i
`n interiorul sistemului reproduc\tor feminin de la 3 la 5 zile, iar ovulul
% numai 36 pân\ la 48 de ore de la ovula]ie. De aceea, se apreciaz\ c\
27,5%
27,5%

perioada de fertilitate `ncepe cu 5-3 zile `nainte de ovula]ie [i dureaz\

30 pân\ la 2 zile dup\ aceasta.
20,5%

25
 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
20
12,1%

L 4 11 18 25 1 8 15 22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28
15
9,4%

M 5 12 19 26 2 9 16 23 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29
10 M 6 13 20 27 3 10 17 24 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30
2,3%
0,7%

5 J 7 14 21 28 4 11 18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24
vârsta
fetelor V 1 8 15 22 29 5 12 19 26 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25
0
10 11 12 13 14 15 16 (ani) S 2 9 16 23 30 6 13 20 27 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26
D 3 10 17 24 31 7 14 21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27

12 Func]ia de reproducere