CURS MCCP 07

Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

I. Încărcarea condensatorului ideal de la o sursă de tensiune constantă

Se consideră circuitul din Figura 1, în care E reprezintă o sursă de tensiune constantă, SW
reprezintă un comutator ideal, R un rezistor ideal, iar C un condensator ideal. Circuitul prezentat
reprezintă circuitul de încărcare al condensatorului de la o sursă de tensiune continuă, iar analiza
funcţionării acestuia scoate în evidenţă anumite aspecte esenţiale, legate de comportamentul
condensatorului în regim tranzitoriu.

Figura 1. Circuitul de încărcare al condensatorului de la o sursă de tensiune continuă

În analiza comportamentului circuitului electronic din Figura 1 se va ţine cont de faptul că SW este
un comutator ideal; conform acestei presupuneri, comportamentul comutatorului este următorul:
atunci când comutatorul este deschis, acesta se comportă se comportă ca un GOL, şi în consecinţă
curentul electric prin comutator este nul; atunci când comutatorul este închis, acesta se comportă ca
un SCURTCIRCUIT, şi în consecinţă tensiunea electrică pe comutator este nulă:
SW = deschis( OFF ) iSW = 0
SW = inchis( ON ) v SW = 0

I. Analiza funcţionării circuitului

Atât timp cât comutatorul SW nu este acţionat, circuitul se află într-o stare stabilă,
caracterizată de valori constante ale mărimilor electrice. Prin acţionarea comutatorului, circuitul
iese din starea iniţială şi ajunge, după un anumit interval de timp în care valorile mărimilor electrice
variază, într-o stare finală, caracterizată de alte valori constante ale mărimilor electrice. În cadrul
analizei functionării circuitului, se vor determina valorile mărimilor electrice ale acestuia, notate ca
în Figura 1, şi anume:
• vC(t) = tensiunea electrică pe condensator;
• iC(t) = curentul electric prin condensator (care este egal cu curentul electric prin întregul
circuit);
• vR(t) = tensiunea electrică pe rezistor.

Comportamentul circuitului în regim permanent

Starea iniţială t < t0: în analiza circuitului din Figura 1, iniţial se

presupune că, comutatorul se află în starea deschis: SW=OFF
pentru t < t0.
Pe această durată de timp, comutatorul întrerupe curentul
electric prin circuit, iar curentul prin condensator este nul:

iC (t < t0 ) = iSW (t < t0 ) = 0

Conform legii lui Ohm, tensiunea pe rezistorul R este:

vR (t < t0 ) = R ⋅ iSW (t < t0 ) = 0

1
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

Datorită faptului că prin condensatorul C nu trece curent electric (iSW = i = iC = 0), acesta este
izolat, iar cantitatea de sarcină electrică Q de pe armăturile sale nu se modifică în timp. Din acest
motiv, tensiunea electrică care cade pe terminalele condensatorului rămâne constantă (V = Q/C =
cosntant) şi totodată egală cu valoarea iniţială, notată VC0 (în cazul în care condensatorul este iniţial
descărcat, VC0=0):

vC (t < t0 ) = VC 0

Atât timp cât nu se intervine asupra stării comutatorului SW, valorile mărimilor electrice ale
circuitului nu se modifică în timp, iar starea acestuia rămâne neschimbată, fiind astfel stabilă şi
caracterizată de următoarele relaţii:

vC ( t < t0 ) = VC 0 

starea circuitului la momentele t<t0: iC ( t < t0 ) = 0  stare iniţială a circuitului
v R ( t < t0 ) = 0 

Deoarece „stimulii” externi circuitului nu-şi modifică parametrii (SW=OFF, E=const), circuitul
electronic funcţionează în regim permanent.

Starea finală t ≥ t∞: se consideră că, după momentul iniţial t0

comutatorul SW trece în starea închis SW=ON. Astfel, după
momentul iniţial, sursa de tensiune E devine permanent conectată
la circuit, declanşând un proces de încărcare a condensatorului
de la tensiunea sursei respective.

Pe durata procesului de încărcare a condensatorului de la sursa de tensiune E, cantitatea de sarcină

electrică Q de pe armăturile condensatorului creşte şi în consecinţă creşte şi tensiunea electrică
de pe armăturile condensatorului.
Procesul de încărcare se termină în momentul în care tensiunea de pe condensator ajunge la
valoarea tensiunii E, de la care condensatorul respectiv se încarcă.

Valorile mărimilor electrice la un moment de timp notat t∞, depărtat faţă de momentul iniţial t0,
când se consideră că procesul de încărcare al condensatorului se consideră terminat, se determină
ţinând cont de faptul că, după ce procesul de încărcare a condensatorului s-a terminat, tensiunea pe
acesta rămâne constantă şi egală cu valoarea E

vC (t ≥ t∞ ) = VC∞ = E

În relaţia de mai sus, prin VC∞ s-a notat valoarea tensiunii electrice pe condensator la momentul
final t∞, valoare care depinde de valoarea tensiunii electrice generate de sursa de tensiune de la care
se încarcă condensatorul.
Curentul electric prin condensator se poate calcula pe baza ecuaţiei de funcţionare a acestuia:

dvC (t ≥ t∞ )
iC (t ≥ t∞ ) = C ⋅ iC (t ≥ t∞ ) = C ⋅
dE
⇒ =0
dt dt

2
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

Tensiunea pe rezistor se calculează conform teoremei lui Kirkhoff 2, aplicată pe circuitul

analizat, dacă seţine cont de faptul că un comutator ideal închis este echivalent cu un scurtcircuit:

vSW (t ≥ t∞ ) + vR (t ≥ t∞ ) + vC (t ≥ t∞ ) − E = 0 ⇒ E = 0 + v R (t ≥ t∞ ) + E
14243
0
⇒ v R (t ≥ t ∞ ) = 0

Atât timp cât nu se intervine asupra stării comutatorului SW, valorile mărimilor electrice ale
circuitului nu se modifică, iar starea acestuia rămâne neschimbată, fiind stabilă şi caracterizată de
următoarele relaţii:

vC (t ≥ t∞ ) = VC∞ 

starea circuitului la momentele t≥t∞: iC (t ≥ t∞ ) = 0  stare finală a circuitului
vR (t ≥ t∞ ) = 0 
unde VC∞=E.
Deoarece „stimulii” externi nu-şi modifică parametrii (SW=ON, E=const), circuitul electric
funcţionează în regim permanent.

Comportamentul circuitului în regim tranzitoriu

Imediat după închiderea comutatorului SW, considerată că are loc la momentul iniţial t0,
valorile mărimilor electrice ale circuitului încep să se modifice, iar circuitul părăseşte starea iniţială
în care se afla pînă înainte de momentul t0. Variaţia mărimilor electrice ale circuitului durează până
la încărcarea completă a condensatorului, moment în care circuitul ajunge într-o nouă starea stabilă,
specifică unui moment de timp notat t=t∞.

Încărcarea condensatorului: pe durata perioadei de încărcare, cantitatea de sarcină electrică Q

de pe armăturile sale creşte în timp, pînă la o valoare maximă, care depinde de tensiunea de la
care condensatorul se încarcă. În consecinţă, condensatorul înmagazinează din circuitul electronic
energie electrică, iar tensiunea electrică pe terminalele condensatorului creşte (V = Q/C), de la o
valoare iniţială VC0 la o valoare finală VC∞, care depinde de valorile elementelor circuitului
(depinde de valoarea tensiunii electrice generate de sursa de tensiune continuă E).
Procesul de încărcare se consideră terminat în momentul în care cantitatea de sarcină electrică
stocată pe armăturile sale atinge valoarea maximă, condiţie care are loc atunci când tensiunea pe
condensator atinge valoarea tensiunii de la care acesta se încarcă, şi anume E.

Aşadar, după închiderea comutatorului SW, circuitul tranzitează între două stări stabile:
din starea iniţială în starea finală. Atât timp cât funcţionarea circuitului tranzitează între 2 stări
stabile, se spune că acesta funcţionează în regim tranzitoriu. Cele 2 regimuri în care poate
funcţiona circuitul electric sunt identificate în Figura 2, unde VC∞=E.
Elementul de circuit, care determină acest comportament particular al circuitului, este
condensatorul. Comportamentul acestuia este descris de către ecuaţia sa de funcţionare, în care se
regăseşte derivata în timp a tensiunii electrice pe condensator. Prezenţa derivatei în timp în ecuaţiile
de calcul ale mărimilor electrice ale circuitului, determină ca tranziţia acestuia dintr-o stare stabilă
în alta să dureze un anumit interval de timp nenul, pe durata căruia circuitul respectiv se comportă
într-un mod diferit faţă de modul în care se comportă în stările sale stabile.

3
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

Figura 2. Tranziţia circuitului între cele 2 stări stabile (iniţială, respectiv finală), respectiv regimul tranzitoriu de
funcţionare al circuitului

În scopul estimării duratei de timp în care circuitul tranzitează între cele 2 stări stabile ale sale,
cu alte cuvinte, în scopul estimării duratei regimului tranzitoriu, pentru circuitul considerat se
defineşte un parametru important, denumit constanta de timp a circuitului, parametru notat cu
litera τ. Pentru circuitul considerat, constanta de timp a circuitului se defineşte astfel:

constanta de timp a circuitului τ = R ⋅C

Pentru circuitul considerat, constanta de timp reprezintă o unitate de timp etalon, pe baza căreia se
poate estima durata regimului tranzitoriu. Astfel, din calcule matematice se constată faptul că mai
mult de 99% din variaţia mărimilor electrice are loc într-o durată de timp aproximativ egală cu 5⋅τ.
Din acest motiv, se consideră că durata regimului tranzitoriu este aproximativ egală cu valoarea 5⋅τ.
În cazul în care R, respectiv C sunt exprimate în unităţile fundamentale de măsură, constanta de
timp τ se exprimă în secunde:

τ = s = Ω⋅ F

Aşadar, regimul tranzitoriu al circuitului începe imediat după închiderea comutatorului SW, la
momentul iniţial t0 şi se termină la încărcarea completă a condensatorului, moment în care circuitul
ajunge într-o nouă stare stabilă. Analiza comportamentului circuitului pe durata de timp cât durează
regimul tranzitoriu, se bazează pe ecuaţia obţinută în urma aplicării teoremei lui Kirkhoff 2 pe bucla
formată de către circuit, compusă din comutatorul SW, rezistorul R, condensatorul C şi sursa de
tensiune continuă E:
vSW + vR + vC − E = 0
{
=0
Prin utilizarea ecuaţiei de funcţionare pentru condensatorul C, ecuaţia de mai sus devine:

dvC
R ⋅C ⋅ + vC − E = 0
dt

Ecuaţia de mai sus reprezintă o ecuaţie diferenţială a cărei soluţie descrie variaţia tensiunii pe
condensator pe durata regimului tranzitoriu, sau altfel spus, pe durata în care condensatorul C se

4
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

încarcă de la tensiunea electrică a sursei de tensiune continuă E, prin rezistorul R. Ţinând cont de
definiţia constantei de timp a circuitului şi de faptul că această ecuaţie devine valabilă începând de
la momentul iniţial t0, soluţia ecuaţiei de mai sus este următoarea:

t −t 0
−
vC (t ) = E + (VC 0 − E ) ⋅ e τ

unde:
• t = timp; t0 = momentul iniţial, la care circuitul intră în regim tranzitoriu;
• VC0 = tensiunea iniţială pe condensator, pe care acesta o are înainte de intrarea în regimul
tranzitoriu (tensiunea pe condensator în starea stabilă iniţială);
• E = tensiunea finală pe condensator, pe care acesta o atinge după terminarea regimului
tranzitoriu, adică după încărcarea condensatorului (tensiunea pe condensator în starea stabilă
finală); această tensiune se notează în mod generic cu VC∞, motiv pentru care ecuaţia de mai
sus se scrie sub forma generală astfel:

t − t0
−
1. variaţia tensiunii pe condensator: vC (t ) = VC∞ + (VC 0 − VC∞ ) ⋅ e τ
↑ ↑ ↑
tensiune tensiune tensiune
finală iniţială finală

Din relaţia de mai sus, se remarcă faptul că tensiunea pe condensator creşte neliniar, de la valoarea
iniţială notată VC0, la valoarea finală notată VC∞ care este egală cu tensiunea sursei E. Graficul
variaţiei în timp a tensiunii pe condensator este prezentat în Figura 3.a. Creşterea lentă, după o lege
neliniară, a valorii tensiunii electrice pe condensator, scoate în evidenţă proprietatea
condensatorului de a se opune creşterilor bruşte de tensiune.

Variaţia valorii curentului electric prin condensator, pe durata regimului tranzitoriu, se

dv
determină din ecuaţia de funcţionare a acestuia iC = C ⋅ C . Aşadar, variaţia în timp a curentului
dt
electric prin condensator este descrisă de relaţia:

t −t0
V − VC 0  − τ
2. variaţia curentului prin condensator: iC (t ) =  C∞ ⋅e
 R 

unde, pentru circuitul prezentat VC∞ = E. Din relaţia de mai sus, se remarcă faptul că valoarea
curentului electric prin circuit descreşte neliniar în timp, de la valoarea iniţială (VC∞ - VC0)/R, la
valoarea finală, care tinde la 0. Graficul variaţiei în timp a curentului electric prin condensator pe
durata regimului tranzitoriu este prezentat în Figura 3.b.
Generarea de supracurenţi la închiderea comutatorului: din relaţia de mai sus se remarcă faptul
că termenul (VC∞-VC0)/R reprezintă valoarea maximă a curentului prin circuit, care este atinsă la
momentul iniţial t = t0. Aşadar, cu cât valoarea rezistenţei electrice R este mai mică, cu atât
valoarea maximă a curentului este mai mare. Din acest motiv, în cazul extrem, în care valoarea lui
R este nulă, ceea ce ar corespunde unui circuit practic în care condensatorul C se încarcă direct de
la sursa de tensiune continuă E, rezistorul de încărcare R nefiind introdus în circuitul din Figura 1,

5
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

la închiderea comutatorului SW, se constată apariţia unui curent electric prin circuit de valoare
foarte mare (teoretic infinită), care poate distruge circuitul.

Variaţia în timp a valorii tensiunii electrice pe rezistorul R, pe durata regimului tranzitoriu, se

deduce din ecuaţia de funcţionare a rezistorului vR = R ⋅ i şi este descrisă de relaţia:

t − t0
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor: v R (t ) = (VC∞ − VC 0 ) ⋅ e τ

Din relaţia de mai sus, se remarcă faptul că valoarea tensiunii pe rezistor descreşte neliniar în timp,
de la valoarea iniţială VC∞ -VC0 la o valoare finală, care tinde la 0. Graficul variaţiei în timp a
tensiunii pe rezistor pe durata regimului tranzitoriu este prezentat în Figura 3.c.

Figura 3. Variaţia mărimilor electrice ale circuitului pe durata diferitelor regimuri de funcţionare

6
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

II. Descărcarea condensatorului ideal

Se consideră circuitul din Figura 4, în care SW reprezintă un comutator ideal, R un rezistor
ideal, iar C un condensator ideal, încărcat iniţial la o tensiune de valoare VC0, cu polaritatea indicată
în figură. Circuitul prezentat se numeşte circuitul de descărcare al condensatorului.

Figura 4. Circuitul de descărcare al condensatorului

În funcţie de starea comutatorului SW, circuitul funcţionează în două regimuri diferite, regimul
permanent, în care starea circuitului este stabilă, respectiv în regim tranzitoriu, aşa cum s-a explicat
şi pentru circuitul precedent, prezentat în Figura 1. Analiza funcţionării circuitului se realizează în
aceleaşi condiţii ca şi cele valabile pentru circuitul precedent.

Comportamentul circuitului în regim permanent

Starea iniţială t<t0: iniţial se consideră că, comutatorul SW este

starea deschis, SW=OFF. În acest caz, comutatorul întrerupe
curentul electric prin circuit, iar curentul electric prin condensator
este:

iC (t < t0 ) = iSW (t < t0 ) = 0

Conform legii lui Ohm, tensiunea pe rezistorul R este:

v R (t < t 0 ) = R ⋅ iSW (t < t 0 ) = 0

Datorită faptului că prin el nu trece curent electric (iC = iSW =0), condensatorul C este izolat, iar
cantitatea de sarcină electrică Q stocată iniţial pe armăturile sale nu suferă modificări, şi din acest
motiv, tensiunea electrică pe terminalele sale rămâne constantă şi egală cu valoarea iniţială, notată
VC0 (dacă iniţial condensatorul este complet încărcat de la o sursă de tensiune continuă E, atunci,
VC0=E):
vC (t < t0 ) = VC 0

Atât timp cât nu se intervine asupra stării comutatorului SW, valorile mărimilor electrice ale
circuitului nu se modifică, iar starea acestuia rămâne neschimbată, fiind o stare stabilă. Deoarece
„stimulii” externi circuitului nu-şi modifică parametrii (SW=OFF), circuitul electric funcţionează
în regim permanent.

7
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

Starea finală t≥t∞: se consideră că la momentul final t∞

comutatorul SW este în starea închis, SW=ON.
După închiderea comutatorului respectiv, cantitatea de
sarcină electrică Q stocată pe armăturile condensatorului
scade în timp, până când, în final, se anulează.

Momentul final t∞ se consideră suficient de depărtat în timp, încât procesul de descărcare a

condensatorului C se consideră terminat şi în consecinţă tensiunea pe condensator rămâne constantă
şi egală cu valoarea zero.

vC (t ≥ t∞ ) = VC∞ = 0
Curentul electric prin condensator se calculează din ecuaţia de funcţionare a condensatorului:

dvC (t ≥ t ∞ )
i (t ≥ t ∞ ) = −C ⋅
dV d0
iC (t ≥ t ∞ ) = −C ⋅ = − C ⋅ C∞ ⇒ =0
dt dt dt

Semnul minus din ecuaţia de funcţionare a condensatorului apare datorită referinţei opuse a celor 2
mărimi electrice la terminalele condensatorului, vC, respectiv iC.
Tensiunea pe rezistor se calculează conform teoremei lui Kirkhoff 2, aplicată pe circuitul
analizat, dacă se consideră că comutatorul este înlocuit cu un scurtcircuit:

0 = −vSW (t ≥ t∞ ) − vR (t ≥ t∞ ) + vC (t ≥ t∞ ) ⇒ 0 = 0 − vR (t ≥ t∞ ) + 0

⇒ vR (t ≥ t∞ ) = 0

Atât timp cât nu se intervine asupra stării comutatorului SW, valorile mărimilor electrice ale
circuitului nu se modifică, iar starea acestuia rămâne neschimbată, fiind stabilă. Deoarece „stimulii”
externi nu-şi modifică parametrii (SW=ON), circuitul electric funcţionează în regim permanent.

Comportamentul circuitului în regim tranzitoriu

Regimul tranzitoriu al circuitului începe imediat după închiderea comutatorului SW şi durează
până la descărcarea completă a condensatorului, moment în care circuitul ajunge în starea stabilă
specifică momentului t=t∞.

Descărcarea condensatorului: pe durata perioadei de descărcare, declanşată la închiderea

comutatorului SW, cantitatea de sarcină electrică Q, stocată iniţial pe armăturile condenastorului,
descreşte. În consecinţă, condensatorul cedează circuitului energia electrică stocată pe durata
încărcării sale, iar tensiunea electrică pe terminalele condensatorului respectiv scade în timp de la
valoarea iniţială VC0 la o valoare finală VC∞, a cărei valoare depinde de circuit (pentru circuitul
prezentat, VC∞ = 0).
Procesul de descărcare se consideră terminat în momentul în care cantitatea de sarcină electrică Q,
stocată pe armăturile condensatorului, se anulează, şi în consecinţă,şi tensiunea electrică pe
armăturile sale se anulează.

Variaţia tensiunii pe condensator pe durata în care acesta se descarcă este descrisă de relaţia
generală, prezentată în paragraful precedent,

8
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

t − t0
−
vC (t ) = VC∞ + (VC 0 − VC∞ ) ⋅ e τ
↑ ↑ ↑
tensiune tensiune tensiune
finală iniţială finală

unde: VC0 = tensiunea iniţială de pe condensator (care este egală cu E, dacă condensatorul s-a
încărcat iniţial de la o sursă de tensiune constantă E), iar VC∞ = 0, pentru circuitul din Figura 4.
Ţinând cont de valorile indicate mai sus pentru tensiunea iniţială, respectiv finală pe
condensator, variaţia tensiunii pe condensatorul respectiv. pe durata descărcării acestuia este:

t −t 0
−
1. variaţia tensiunii pe condensator: vC (t ) = VC 0 ⋅ e τ

Din relaţia de mai sus, se remarcă faptul că tensiunea pe condensator descreşte după o lege
exponenţială, de la valoarea iniţială VC0, la valoarea finală VC∞=0. Graficul variaţiei tensiunii pe
condensator la descărcarea acestuia este redat în Figura 5.a.

Variaţia valorii curentului electric prin condensator, pe durata descărcării acestuia, se deduce
din ecuaţia de funcţionare a condensatorului. Aşadar, variaţia curentului prin condensator este
descrisă de relaţia:

t −t0
V  −
2. variaţia curentului prin condensator: iC (t ) =  C 0  ⋅ e τ
 R 

Din relaţia de mai sus, se remarcă faptul că valoarea curentului electric prin circuit descreşte
exponenţial în timp, de la valoarea iniţială VC0/R, la valoarea finală 0. Graficul variaţiei în timp a
valorii curentului electric prin condensator pe durata descărcării acestuia este redat în Figura 5.b.
Deoarece valoarea maximă a curentului electric depinde de valoarea rezistenţei electrice R, în
cazul în care valoarea acesteia tinde la 0, atunci curentul electric maxim poate avea valori foarte
mari, care pun în pericol integritatea circuitului.
Variaţia în timp a tensiunii electrice pe rezistorul R pe durata descărcării condensatorului, se
deduce din ecuaţia de funcţionare a rezistorului vR = R ⋅ i , unde i=iC şi este descrisă de relaţia:

t − t0
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor: v R (t ) = VC 0 ⋅ e τ

Din relaţia de mai sus, se remarcă faptul că tensiunea pe rezistor este egală cu tensiunea pe
condensator pe durata regimului tranzitoriu.

9
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

Figura 5. Variaţia mărimilor electrice ale circuitului în diferite regimuri de funcţionare

III. Încărcarea condensatorului ideal de la o sursă de curent continuu

Circuitul de încărcare al condensatorului de la o sursă de curent continuu este prezentat în Figura 6.
După cum se observă, prin comparaţie cu precedentele circuite, lipseşte rezistorul R. Prezenţa
acestuia în circuit nu modifică comportamentul condensatorului la încărcarea sa de o sursă de curent
continuu.

Figura 6. Încărcarea condensatorului de la o sursă de curent continuu

Starea iniţială t < t0: iniţial se consideră că, comutatorul SW este

starea deschis, SW=OFF. În acest caz, comutatorul întrerupe curentul
electric prin circuit

i (t < t 0 ) = iSW (t < t 0 ) = 0

Condensatorul C este izolat, iar cantitatea de sarcină electrică stocată pe armăturile sale nu se
modifică în timp, şi din acest motiv, tensiunea electrică pe terminalele acestuia rămâne constantă şi
totodată egală cu valoarea iniţială, la care se consideră că este încărcat condensatorul înainte de
momentul t0, notată VC0:

vC (t < t 0 ) = VC 0

10
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

Atât timp cât nu se intervine asupra stării comutatorului SW, valorile mărimilor electrice ale
circuitului nu se modifică, iar starea acestuia rămâne neschimbată.

Comportamentul circuitului în regim tranzitoriu

Se consideră că starea comutatorului SW devine închisă, SW=ON după

momentul de timp t = t0. În acest caz, curentul electric prin condensator
devine egal cu curentul electric generat de sursa de curent constant, I:

iC ( t ) = I
După momentul iniţial, tensiunea electrică pe condensator se modifică faţă de tensiunea iniţială VC0,
ca urmare a încărcării acestuia de la sursa de curent continuu I, iar variaţia în timp a tensiunii
electrice pe condensator se determină pe baza ecuaţiei de funcţionare a acesteia:

dvC
iC ( t ) = C ⋅
dt

de unde, tensiunea electrică pe condensator se poate deduce prin integrare:

1 t t 1 1 t 1 t I t
⇒ dvC = ⋅ iC ⋅ dt ⇒ ∫ dvC = ∫ ⋅ iC ⋅ dt = ⋅ ∫ iC ⋅ dt = ⋅ ∫ I ⋅ dt = ⋅ ∫ dt
C t0 t0 C C t C t C t
0 0 0
t
⋅ (t − t0 ) ⋅ (t − t0 )
I I
⇒ ∫ dvC = ⇒ vC (t ) − vC (0) =
t0 C C

⋅ (t − t0 )
I
variaţia tensiunii pe condensator: vC (t ) = VC 0 +
C

Graficul variaţiei mărimilor electrice ale condensatorului la conectarea sa la o sursă de curent

continuu este prezentată în Figura 7.

Figura 7. Variaţia mărimilor electrice ale condensatorului la conectarea sa la o sursă de curent constant

11
 CURS MCCP 07
Regimul tranzitoriu al condensatorului ideal

Observaţii:
1. Încărcarea condensatorului de la un curent constant se realizează după o lege liniară în timp.
Acest rezultat este utilizat în proiectarea unor circuite electronice, utilizate pentru generarea
unor tensiuni liniar variabile în timp, a căror variaţie au o formă triunghiulară. Un astfel de
circuit poate fi utilizat, de exemplu, în scopul baleierii la o viteză constantă e electronilor, pe
suprafaţa unui ecran utilizat la formarea unei imagini (pe un monitor TV, pe ecranul unui
osciloscop, etc).
2. Dacă durata de timp t, cât condensatorul se menţine conectat la sursa de curent continuu I este
mare (t → ∞), tensiunea pe condensator creşte la valori foarte mari; în consecinţă, dacă valoarea
tensiunii pe condensator creşte peste valoarea tensiunii nominale UN a condensatorului (valoarea
maximă a tensiunii pe care condensatorul o suportă fără a se distruge), acesta se distruge prin
străpungerea dielectricului.

12