CURS MCCP 09

Regimul armonic permanent al componentelor reactive

I. Reprezentarea mărimilor electrice în regim armonic permanent

Un circuit electronic funcţionează în regim armonic permanent dacă mărimile sale electrice au o
variaţie periodică în timp, de formă sinusoidală, a cărei amplitudine este constantă în timp.
Aşadar, într-un circuit electronic care funcţionează în regim armonic permanent, variaţia în timp a
mărimilor electrice este descrisă de relaţia generală de mai jos, care corespunde graficului prezentat
în Figura 1. O mărime electrică mai poartă denumirea de semnal, iar despre semnalul descris de
relaţia de mai jos se spune că are o formă de undă sinusoidală.

x A (ω ⋅ t ) = X A + X a ⋅ sin (ω ⋅ t + ϕ X )

Figura 1. Forma de undă a unei mărimi electrice în regim armonic permanent.

unde:
• xA reprezintă oricare mărime electrică din circuit; de exemplu, pentru tensiuni electrice x =
v, iar pentru curenţi electrici x = i;
• XA reprezintă componenta continuă a mărimii electrice = valoarea medie a mărimii, peste
care se suprapune variaţia în timp, de formă sinusoidală, a mărimii electrice;
• Xa reprezintă amplitudinea variaţiei mărimii electrice; Xa = constant;
• ϕX reprezintă faza iniţială a mărimii electrice;
• ω reprezintă pulsaţia mărimii electrice; se exprimă în radiani pe secundă.
Amplitudinea, pulsaţia respectiv faza iniţială, reprezintă parametrii mărimii armonice, referită în
continuare şi sub denumirea de semnal. Informaţia reprezentată prin intermediul semnalului xA este
codată prin intermediul parametrilor indicaţi mai sus: amplitudine, pulsaţie/frecvenţă, fază.
În legătură cu pulsaţia semnalului sunt valabile următoarele relaţii:

ω = 2⋅π ⋅ f

unde f reprezintă frecvenţa de repetiţie a mărimii electrice periodice (frecvenţa semnalului);

valoarea frecvenţei unui semnal se exprimă în Hertzi, unitate de măsură care se notează Hz.
Legătura între frecvenţa de repetiţie f a mărimii electrice sinusoidale şi perioada de repetiţie a
acesteia este următoarea:
1
f =
T

unde T reprezintă perioada de repetiţie a mărimii electrice sinusoidale, se exprimă în secunde şi este
egală cu:
T = 2 ⋅π

1
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

Reprezentarea prin fazori a mărimilor electrice armonice

În regim armonic, mărimile electrice sunt reprezentate adeseori prin intermediul fazorilor, care sunt
mărimi complexe ce includ în modul de reprezentare informaţii despre cei 3 parametri ai mărimii
electrice armonice şi anume amplitudine, pulsaţie, respectiv fază iniţială. Astfel, mărimea armonică

x A (ω ⋅ t ) = X a ⋅ sin (ω ⋅ t + ϕ X )

este reprezentată sub formă de fazor astfel:

x A = X a ⋅ e j ⋅(ω ⋅t +ϕ X )

II. Mărimile electrice de terminal ale condensatorului în regim armonic permanent

În discuţia care urmează, se consideră un condensator ideal, care are componenta continuă VC a
tensiunii nulă. În acest caz, tensiunea electrică pe terminalele condensatorului se poate reprezenta
de forma următoare:

vC (ω ⋅ t ) = Vc ⋅ sin(ω ⋅ t + ϕ v )
tensiunea electrică pe condensator

Curentul electric prin condensatorul respectiv se determină pe baza ecuaţiei de funcţionare a

acestuia:

dvC (ω ⋅ t ) dV ⋅ sin(ω ⋅ t + φv )  π
iC ( ω ⋅ t ) = C ⋅ =C⋅ c = ω ⋅ C ⋅ Vc ⋅ sin ω ⋅ t + φv + 
dt dt  2

 
 
 π
iC ( ω ⋅ t ) = ω ⋅ C ⋅ Vc ⋅ sin ω ⋅ t + φv +  = I c ⋅ sin (ω ⋅ t + φi )
1424 3 2
Ic  123 
 φi 

Aşadar, în regim armonic permanent, curentul electric prin condensator are următoarea variaţie:

iC (ω ⋅ t ) = I c ⋅ sin (ω ⋅ t + ϕi )
curentul electric prin condensator

unde Ic reprezintă amplitudinea curentului prin condensator, ω reprezintă pulsaţia curentului prin
condensator, iar ϕ I reprezintă faza iniţială a curentului prin condensator.
Variaţia în timp a valorilor mărimile electrice de terminal ale condensatorului în regim armonic
permanent este prezentată în Figura 2.

2
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

Figura 2. Mărimile electrice de terminal ale condensatorului la o anumită pulsaţie ω.

Fazele iniţiale au fost considerate nule.

Comparând relaţiile care exprimă variaţia tensiunii şi a curentului prin condensator, se constată că
valoarea pulsaţiei (şi totodată a frecvenţei) celor 2 mărimi electrice este aceeaşi, în schimb fazele
iniţiale diferă cu π/2 radiani, iar valoarea amplitudinii curentului electric depinde de pulsaţia
mărimilor electrice.
Relaţiile de calcul pentru amplitudinea, respectiv faza iniţială a curentului electric prin condensator
sunt următoarele:

I c = ω ⋅ C ⋅ Vc
relaţia dintre amplitudinile mărimilor electrice de terminal ale condensatorului

π
ϕi = ϕv +
2
relaţia între fazele iniţiale a mărimilor electrice de terminal ale condensatorului

Din prima relaţie de mai sus, se remarcă faptul că amplitudinea Ic a curentului electric prin
condensator depinde LINIAR de pulsaţia ω (respectiv frecvenţa) la care lucrează condensatorul
respectiv. Această observaţie indică o particularitate importantă a condensatorului, care este
exploatată în proiectarea circuitelor electronice:

condensatorul este capabil să modifice valoarea unui parametru prin intermediul căruia este
reprezentată informaţia într-un sistem electronic, şi anume amplitudinea curentului, în
funcţie de frecvenţa de lucru a condensatorului, adică, altfel spus, este capabil să prelucreze
după anumite criterii, informaţia respectivă.

3
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

Graficul variaţiei amplitudinii curentului electric de pulsaţia şa care lucrează condensatorul este
prezentat în Figura 3. Urmărind graficul respectiv, se remarcă faptul că valoarea amplitudinii
curentului electric prin condensator este nulă atunci când pulsaţia (sau frecvenţa) de lucru a
condensatorului este nulă, respectiv creşte, pe măsură ce pulsaţia (sau frecvenţa) de lucru a
condensatorului creşte.

Figura 3. Variaţia amplitudinii curentului electric prin condensator în funcţie de pulsaţia (frecvenţa) la care lucrează
condensatorul.

Cea de a 2a relaţie prezentată anterior, furnizează legătura dintre fazele iniţiale ale mărimilor de
terminal ale condensatorului. Prin definiţie, diferenţa

ϕC = ϕi − ϕv

se numeşte defazajul dintre mărimile electrice de terminal ale condensatorului, iC respectiv vC,
Conform calculelor, defazajul dintre curentul electric prin condensator şi tensiunea electrică pe
condensator, în regim armonic permament este constant şi egal cu

π
ϕC =
2
defazajul dintre curentul şi tensiunea condensatorului

III. Parametrii de regim armonic ai condensatorului: reactanţa condensatorului ideal;

impedanţa condensatorului ideal
Din relaţia de legătură a amplitudinilor mărimilor electrice de terminal ale condensatorului
1
I c = ω ⋅ C ⋅ Vc , se constată că expresia este expresia unui raport dintre o tensiune şi un curent
ω⋅C
electric:
1 V
= c
ω ⋅ C Ic

Din acest motiv, conform legii lui Ohm, această expresie reprezintă de fapt o rezistenţă electrică.

Astfel, prin definiţie, raportul dintre amplitudinea tensiunii pe condensator Vc şi amplitudinea

curentului prin condensator Ic se numeşte reactanţă capacitivă (reactanţa condensatorului) şi se
notează cu XC:

4
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

def
Vc
XC = X C SI = Ω
Ic

Reactanţa capacitivă furnizează relaţia de legătură dintre amplitudinile mărimilor electrice de

terminal ale condensatorului şi totodată reprezintă rezistenţa pe care condensatorul o opune la
trecerea curentului armonic prin el.
Reactanţa capacitivă depinde de capacitatea electrică a condensatorului precum şi de pulsaţia
(frecvenţa) la care lucrează condensatorul respectiv, conform relaţiei:

1
XC =
ω ⋅C
reactanţa condensatorului

Mărimea electrică care furnizează informaţii atât despre relaţia dintre amplitudinile mărimilor
electrice de terminal ale condensatorului cât şi despre defazajul dintre acestea este impedanţa
condensatorului, notată ZC. Impedanţa condensatorului este o mărime electrică complexă, definită
ca raport între fazorii mărimilor electrice de terminal ale condensatorului, vC, respectiv iC:

vC
ZC = ZC = j ⋅ Ω
iC

Ţinând cont de reprezentarea fazorială a celor 2 mărimi electrice de terminal ale condensatorului,

vC = Vc ⋅ e j⋅(ω⋅t + φv )
iC = I c ⋅ e j⋅(ω⋅t + φi )

impedanţa condensatorului se poate exprima direct, în funcţie de reactanţa capacitivă:

V ⋅ e j ⋅ (ω ⋅t +ϕ v ) Vc j ⋅ (ω ⋅t +ϕ v −ω ⋅ t −ϕ i )
= X C ⋅ e j ⋅(ϕ v −ϕ i ) = X C ⋅ e − j ⋅ϕ C
vC
ZC = = c = ⋅e
j ⋅ (ω ⋅ t +ϕ i )
iC Ic ⋅ e I c

Z C = X C ⋅ e − j ⋅ϕ C

π
Deoarece ϕC = , pe baza relaţiei lui Euler e j ⋅ x = cos( x ) + j ⋅ sin ( x ) , relaţia de calcul a impedanţei
2
condensatorului este:

ZC = − j ⋅ X C
impedanţa condensatorului

5
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

IV. Mărimile electrice de terminal ale bobinei în regim armonic permanent

În discuţia care urmează, se consideră o bobină ideală prin care componenta continuă IL a
curentului electric este nulă. În acest caz, variaţia valorilor curentului electric prin bobina în regim
armonic permanent se poate exprima astfel:

iL (ω ⋅ t ) = Il ⋅ sin(ω ⋅ t + ϕi )
curentul electric prin bobină

Tensiunea electrică pe bobină se determină pe baza ecuaţiei de funcţionare a acesteia.

diL (ω ⋅ t ) dI ⋅ sin(ω ⋅ t + φi )  π
vL ( ω ⋅ t ) = L ⋅ = L⋅ l = ω ⋅ L ⋅ Il ⋅ sin ω ⋅ t + φi + 
dt dt  2
⇓
 
 
π

vL (ω ⋅ t ) = ω ⋅ L ⋅ Il ⋅ sin ω ⋅ t + ϕi + = Vl ⋅ sin (ω ⋅ t + ϕv )
1
424 3  1 2 32
Vl  ϕv 



unde Vl reprezintă amplitudinea tensiunii pe bobină, ω reprezintă pulsaţia tensiunii pe bobină, iar
ϕ V reprezintă faza iniţială a tensiunii pe bobină.

Aşadar, în regim armonic permanent, tensiunea electrică pe bobină are următoarea variaţie:

vL (ω ⋅ t ) = Vl ⋅ sin (ω ⋅ t + ϕv )

Figura 4. Mărimile electrice de terminal ale bobinei la o anumită pulsaţie ω. Fazele iniţiale au fost considerate nule.

6
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

Variaţia în timp a valorilor mărimile electrice de terminal ale bobinei în regim armonic permanent
este prezentată în Figura 4. Comparând relaţiile care exprimă variaţia tensiunii şi a curentului prin
bobină, se constată că valoarea pulsaţiei (şi totodată a frecvenţei) celor 2 mărimi electrice este
aceeaşi, în schimb fazele iniţiale diferă cu π/2, iar valoarea amplitudinii tensiunii electrice depinde
de pulsaţia mărimilor electrice.

Relaţiile de calcul pentru amplitudinea, respectiv faza iniţială a tensiunii pe bobinăsunt următoarele:

Vl = ω ⋅ L ⋅ Il
relaţia dintre amplitudinile mărimilor electrice de terminal ale bobinei

π
ϕv = ϕi +
2
relaţia între fazele iniţiale a mărimilor electrice de terminal ale bobinei

Din prima relaţie de mai sus, se remarcă faptul că amplitudinea Vl a tensiunii electrice pe bobină
depinde LINIAR de pulsaţia ω (respectiv frecvenţa) la care lucrează bobina. Această observaţie
indică o particularitate importantă a bobinei:

bobina este capabilă să modifice valoarea unui parametru prin intermediul căruia este
reprezentată informaţia într-un sistem electronic, şi anume amplitudinea tensiunii, în funcţie
de frecvenţa de lucru a bobinei, adică, altfel spus, este capabilă să prelucreze după anumite
criterii, informaţia respectivă.

Graficul variaţiei amplitudinii tensiunii electrice pe bobină în funcţie de pulsaţia (frecvenţa de lucru
a acesteia) este prezentat în Figura 5. Urmărind graficul respectiv se constată că valoarea
amplitudinii tensiunii electrice pe bobină este nulă atunci când pulsaţia (sau frecvenţa) mărimilor
electrice ale acesteia este nulă, respectic creşte, pe măsură ce pulsaţia (sau frecvenţa) mărimilor
electrice ale bobinei creşte.

Figura 5. Variaţia amplitudinii tensiunii electrice pe bobină în funcţie de pulsaţia (frecvenţa) la care lucrează bobina.

A 2a relaţie amintită mai sus furnizează legătura dintre fazele iniţale ale mărimilor de terminal
ale bobinei. Prin definiţie, diferenţa

ϕ L = ϕv − ϕi

7
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

reprezintă defazajul dintre mărimile electrice de terminal ale bobinei, vL respectiv iL, Conform
calculelor, defazajul dintre tensiunea electrică pe bobină şi curentul electric prin bobină, în regim
armonic permament este constant şi egal cu

π
ϕL =
2
defazajul dintre tensiunea şi curentul bobinei

III. Parametrii de regim armonic ai bobinei: reactanţa bobinei ideale; impedanţa bobinei
ideale
Din relaţia de legătură dintre amplitudinile mărimilor electrice de terminal ale bobinei Vl = ω ⋅ L ⋅ I l ,
se constată că expresia ω ⋅ L este exprimată ca raport dintre o tensiune electrică şi un curent electric,
V
ω ⋅ L = l , deci, conform legii lui Ohm, această expresie reprezintă de fapt o rezistenţă electrică.
Il

Prin definiţie, raportul dintre amplitudinea tensiunii pe bobină Vl şi amplitudinea curentului prin
bobină Il se numeşte reactanţă inductivă (reactanţa bobinei) şi se notează cu XL:

def V
XL = l X L SI = Ω
Il

Reactanţa inductivă furnizează relaţia de legătură între amplitudinile mărimilor electrice de terminal
ale bobinei şi totodată reprezintă rezistenţa pe care bobina o opune la trecerea curentului armonic
prin ea. Reactanţa inductivă depinde de inductanţa bobinei şi de pulsaţia (frecvenţa) la care lucrează
bobina respectivă conform relaţiei:

XL = ω ⋅L
reactanţa inductivă

Mărimea electrică care furnizează informaţii atât despre relaţia dintre amplitudinile mărimilor
electrice de terminal ale bobinei cât şi despre defazajul dintre acestea este impedanţa bobinei,
notată ZL. Impedanţa bobinei reprezintă o mărime electrică complexă, definită ca raport între fazorii
mărimilor electrice de terminal ale acesteia, vL, respectiv iL.

vL
ZL = ZL = j ⋅ Ω
iL

Ţinând cont de reprezentarea fazorială a celor 2 mărimi electrice de terminal ale bobinei,

vL = Vl ⋅ e j⋅(ω ⋅t +ϕv )
iL = I l ⋅ e j⋅(ω ⋅t +ϕi )

impedanţa bobinei se poate exprima direct, în funcţie de reactanţa inductivă:

8
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

V ⋅ e j ⋅(ω ⋅t +ϕv ) V
= l j⋅(ω⋅t +ϕ ) = l ⋅ e j⋅(ω ⋅t +ϕv −ω⋅t −ϕi ) = X L ⋅ e j⋅(ϕ v −ϕi ) = X L ⋅ e j⋅ϕ L
vL
ZL =
iL I l ⋅ e i Il

Z L = X L ⋅ e j⋅ϕ L

π
Deoarece ϕ L = , pe baza relaţiei lui Euler e j ⋅ x = cos( x ) + j ⋅ sin ( x ) , relaţia de calcul a impedanţei
2
bobinei este:

ZL = j ⋅ X L
impedanţa bobinei

VI. Modelarea comportamentului circuitelor cu componente pasive în diferite domenii de

frecvenţă
Clasificarea funcţionării circuitelor electronice pe domenii de frecvenţă
Într-un circuit electronic care funcţionează în regim armonic permanent, mărimile electronice care
reprezintă informaţia prelucrată de către acesta sunt caracterizate de o anumită frecvenţă de repetiţie
f, care reprezintă frecvenţa la care lucrează circuitul electronic respectiv, denumită şi frecvenţă de
lucru a circuitului. Acest criteriu de clasificare a funcţionării unui circuit electronic este important
deoarece adeseori, un circuit electronic se comportă în mod diferit în domenii de frecvenţă diferite.
În funcţie de valoarea frecvenţei de lucru a circuitului electronic, funcţionarea acestuia se
poate clasifica în 3 domenii de frecvenţă diferite, şi anume:
• domeniul frecvenţelor joase, în care se consideră că valoarea frecvenţei de lucru a
circuitului este mică, tinzând spre zero hertzi,
f →0
În acest caz, funcţionarea circuitului tinde către un regim de curent continuu;
• domeniul frecvenţelor înalte, în care se consideră că valoarea frecvenţei de lucru a
circuitului tinde la valori foarte mari; pentru aproximarea comportamentului circuitului în
acest domeniu de frecvenţă, valoarea frecvenţei se consideră infinită;
f →∞
• domeniul frecvenţelor medii, în care se consideră că frecvenţa de lucru a circuitului are o
valoare finită oarecare, în exteriorul domeniilor de valori care corespund celorlalte 2
domenii de frecvenţe.

Modelarea comportamentului componentelor reactive pe diferite domenii de frecvenţă

Modelarea circuitelor cu componente pasive în domeniul frecvenţelor joase, respectiv înalte,
permite aproximarea rapidă a comportamentului acestora pe întreg domeniu lde frecvenţă analizat.
Modelarea circuitelor cu componente pasive în diferite domenii de funcţionare ţine cont de
comportamentul diferit al componentelor respective în diferite domenii de frecvenţă, determinat de
variaţia reactanţelor electrice ale componentelor pasive, în funcţie de frecvenţa la care acestea
lucrează. Mai jos se reamintesc relaţiile de calcul pentru reactanţele electrice ale componentelor
electronice pasive, condensator, respectiv bobina:

9
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

1 1
• reactanţa condensatorului XC: XC = =
ω ⋅C 2 ⋅π ⋅ f ⋅C

• reactanţa bobinei XL: X L = ω ⋅ L = 2 ⋅π ⋅ f ⋅ L

unde ω reprezintă pulsaţia de lucru, iar f reprezintă frecvenţa de lucru a componentei considerate.
Deoarece valoarea reactanţei electrice pentru cele 2 tipuri de componente depinde de frecvenţa de
lucru f a acestora, componentele respective se comportă diferit în:
• domeniul frecvenţelor joase, în care f = 0
• domeniul frecvenţelor medii, în care f ≠ 0, f = finit.
• domeniul frecvenţelor înalte, în care f → ∞.

Modelarea funcţionării condensatorului în domeniul frecvenţelor joase

În domeniul frecvenţelor joase, frecvenţa de lucru a condensatorului se consideră nulă, f = 0, iar
reactanţa acestuia devine:

1 1
XC = = =∞ X C frecvente _ joase = ∞
2⋅π ⋅0⋅C 0

Deoarece valoarea reactanţei condensatorului este infinită în domeniul frecvenţelor joase, acesta se
comportă ca o rezistenţă de valoare infinită prin care nu trece curentul electric. Deoarece un element
de circuit prin care curentul electric este 0 amperi se modelează printr-un “GOL” (circuit întrerupt),
în domeniul frecvenţelor joase, condensatorul se modelează printr-un GOL.

Modelarea funcţionării bobinei în domeniul frecvenţelor joase

În domeniul frecvenţelor joase f = 0, iar reactanţa bobinei devine:

X L = 2 ⋅π ⋅ 0 ⋅ L = 0 X L frecvente _ joase = 0

Deoarece în domeniul frecvenţelor joase valoarea reactanţei bobinei este zero, aceasta se comportă
ca o rezistenţă de valoare zero ohmi, pe care întotdeauna tensiunea electrică este nulă. Deoarece un
element de circuit pe care tensiunea electrică este 0 volţi se modelează printr-un
“SCURTCIRCUIT” (fir), în domeniul frecvenţelor joase, bobina se modelează printr-un
SCURTCIRCUIT.

Modelarea funcţionării condensatorului în domeniul frecvenţelor înalte

În domeniul frecvenţelor înalte, frecvenţa de lucru se aproximează ca fiind infinită, f → ∞, iar
reactanţa condensatorului devine:

1 1
XC = = =0 X C frecvente _ inalte = 0
2 ⋅π ⋅ ∞ ⋅ C ∞

Deoarece valoarea reactanţei condensatorului este 0 ohmi în domeniul frecvenţelor înalte, acesta se
comportă ca o rezistenţă de valoare zero ohmi, pe care întotdeauna tensiunea electrică este nulă.
Deoarece un element de circuit pe care tensiunea electrică este 0 volţi se modelează printr-un
“SCURTCIRCUIT” (fir), în domeniul frecvenţelor înalte, condensatorul se modelează printr-
un SCURTCIRCUIT.
10
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

Modelarea funcţionării bobinei în domeniul frecvenţelor înalte

În domeniul frecvenţelor înalte, f → ∞, iar reactanţa bobinei devine:

X L = 2⋅π ⋅ ∞ ⋅ L = ∞ X L frecvente _ inalte = ∞

Deoarece valoarea reactanţei bobinei este infinită în domeniul frecvenţelor înalte, aceasta se
comportă ca o rezistenţă de valoare infinită prin care curentul electric este nul. Deoarece un element
de circuit prin care curentul electric este nul se modelează printr-un “GOL” (fir), în domeniul
frecvenţelor înalte bobina se modelează printr-un GOL.

Pe baza concluziilor prezentate mai sus, se pot enunţa următoarele reguli de modelare a circuitelor
electronice cu componente pasive, pe diferite domenii de frecvenţă:

modelarea circuitului electronic în domeniul frecvenţelor joase se realizează prin modificarea

schemei electronice a circuitului analizat, conform următoarelor reguli:
• condensatoarele se înlocuiesc între terminalele corespunzătoare cu goluri;
• bobinele se înlocuiesc între terminalele corespunzătoare cu fire (scurtcircuite).

modelarea circuitului electronic în domeniul frecvenţelor înalte se realizează prin modificarea

schemei electronice a circuitului analizat, conform următoarelor reguli:
• condensatoarele se înlocuiesc între terminalele corespunzătoare cu fire (scurtcircuite);
• bobinele se înlocuiesc între terminalele corespunzătoare cu goluri.

Pe baza simplificărilor de mai sus, comportamentul unui circuit poate fi uşor analizat în cele 2
domenii de frecvenţă, deoarece în circuitul respectiv, rămân reprezentate după simplificare numai
rezistoarele.
În domeniul frecvenţelor medii, analiza circuitului se efectuează ţinând cont de structura
iniţială a circuitului analizat, deoarece în acest domeniu de frecvenţe reactanţele componentelor
reactive depind de frecvenţa de lucru conform graficelor prezentate în Figurile 3, respectiv 5, motiv
pentru care trebuie efectuate calcule complete.

În modelarea circuitelor cu componente pasive, este util să se ţină cont de următoarele observaţii
generale:

1. Întotdeauna un element de circuit care se modelează prin intermediul unui scurtcircuit va

scurtcircuita toate ramurile de circuit conectate în paralel cu elementul respectiv. Din acest
motiv, toată gruparea de elemente conectate în paralel se va modela prin scurtcircuitul
respectiv.

2. Întotdeauna, un element de circuit care se modelează prin intermediul unui gol va

întrerupe curentul electric prin ramura de circuit în care este utilizat elementul respectiv. Din
acest motiv, toate elementele de circuit din ramura respectivă se vor echivala cu golul
respectiv.

11
 CURS MCCP 09
Regimul armonic permanent al componentelor reactive

Definiţii utile:

1. Ramura de circuit reprezintă porţiunea dintr-un circuit plasată între 2 noduri de circuit
consecutive.
2. Nodul de circuit reprezintă punctul de conexiune a cel puţin 3 elemente de circuit.
3. Un grup de elemente sunt conectate în paralel, dacă perechile de terminale ale acestora sunt
conectate în aceleaşi noduri de circuit. Pe un grup de elemente conetate în paralel, tensiunea
electrică este aceeaşi.
4. Două elemente de circuit sunt conectate în serie dacă în punctul comun de conexiune al
acestora nu mai este conectat niciun alt element de circuit (dacă punctul comun de conexiune
nu reprezintă un nod). Printr-un grup de elemente conectate în serie, curentul electric este
aceeaşi.

12