Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

Problema 1: Se consideră circuitul RC de mai jos, în care SW reprezintă un comutator ideal, care
se închide la momentul t0=0[s], iar E=10[V]. Să se calculeze tensiunea pe condensator la
momentele de timp τ, 2⋅⋅τ, 3⋅⋅τ, 4⋅⋅τ, 5⋅⋅τ, dacă se consideră că iniţial, tensiunea la care este încărcat
condensatorul este VC0=0[V].

Rezolvare
După închiderea comutatorului, condensatorul C se încarcă de la sursa de tensiune constantă din
circuit. Pe durata încărcării, variaţia tensiunii pe condensator este descrisă de relaţia generală:

t −t 0
−
vC (t ) = VC∞ + (VC 0 − VC∞ ) ⋅ e τ

unde, t0=0, VC0 este tesiunea iniţială, VC0=0[V], iar VC∞∞ este tensiunea finală, VC∞∞=E=10[V]. Cu
aceste date, variaţia tensiunii pe condensator este descrisă de relaţia:

−
t  −
t 
vC (t ) = 10 + (0 − 10 ) ⋅ e τ ⇒ vC (t ) = 10 ⋅ 1 − e τ 
 
 
 τ
− 
t=τ 

τ

[ ]
vC (τ ) = 10 ⋅ 1 − e  = 10 ⋅ 1 − e −1 = 10 ⋅ [1 − 0,367] = 6,33[V ] vC (τ ) = 6,33[V ]
 
 2⋅τ 
t=2⋅τ
−
[ ]
vC (2 ⋅ τ ) = 10 ⋅ 1 − e τ  = 10 ⋅ 1 − e −2 = 10 ⋅ [1 − 0,135] = 8,65[V ]
 
vC (2 ⋅ τ ) = 8,65[V ]
 
 3⋅τ
− 
t=3⋅τ 
 
[ ]
vC (3 ⋅ τ ) = 10 ⋅ 1 − e τ  = 10 ⋅ 1 − e −3 = 10 ⋅ [1 − 0,049] = 9,51[V ] vC (3 ⋅ τ ) = 9,51[V ]
 
 4⋅τ 
t=4⋅τ
−
[ ]
vC (4 ⋅ τ ) = 10 ⋅ 1 − e τ  = 10 ⋅ 1 − e −4 = 10 ⋅ [1 − 0,018] = 9,82[V ]

 
vC (4 ⋅ τ ) = 9,82[V ]
 
 ⋅τ 
[ ]
5
−
t=5⋅τ vC (5 ⋅ τ ) = 10 ⋅ 1 − e
 τ  = 10 ⋅ 1 − e −5 = 10 ⋅ [1 − 0,006] = 9,94[V ] vC (5 ⋅ τ ) = 9,94[V ]
 
 

1
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

Problema 2: Se consideră circuitul RC de mai jos, în care SW reprezintă un comutator ideal, care
se închide la momentul t0=0[s], iar E=10[V], R=1[kΩ Ω], C=1[pF]. Să se determine momentul de
timp tX considerat de la închiderea comutatorului SW la care curentul electric prin circuit ajunge la
valoarea 2[mA], dacă se consideră că iniţial, tensiunea la care este încărcat condensatorul este
VC0=2[V].

Rezolvare
Constanta de timp a circitului este:

τ = R ⋅ C = 1[kΩ]⋅1[ pF ] = 103 [Ω]⋅10 −12 [F ] = 10 −9 [s ] = 1[ns ] τ = 1[ns ]

Curentul electric prin circuit este acelaşi cu curentul electric prin condensator i=iC.
La închiderea comutatorului, condensatorul de încarcă de la sursa de tensiune continuă E, iar
variaţia curentului electric prin circuit pe durata încărcării condensatorului este descrisă de relaţia:

t −t0
 V − VC 0  − τ
i (t ) =  C∞ ⋅e
 R 
unde t0=0ns, VC∞∞ = E.

Ţinând cont de datele problemei, variaţia curentului electric prin circuit este descrisă de relaţia:

t t
 10[V ] − 2[V ]  − 1[ns ] −
[ ]
i (t ) =   ⋅ e ⇒ [ ]
i (t ) = 8 mA ⋅ e 1 ns
 1[kΩ] 

Determinarea momentului de timp tX la care curentul electric prin circuit ajunge la valoarea 2[mA],
se realizează punând condiţia:

i (t X ) = 2[mA]

Care, ţinând cont de relaţia care descrie variaţia în timp a curentului prin circuit, devine:

t tX
− X −
i (t X ) = 8[mA] ⋅ e [ns ]
1 = 2[mA] ⇒ 8 mA ⋅ e [ns ] = 2 mA
[ ] 1 [ ]

tX tX
8[mA]
= e1[ns ] 4 = e 1[ns ]
tX
⇒ ⇒ ⇒ ln 4 =
2[mA] 1[ns ]

⇒ t X = ln 4 ⋅ 1[ns ] ⇒ t X ≅ 1,38[ns ]

2
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

Problema 3: Se consideră circuitul RC de mai jos, în care R=1[kΩ Ω], C=1[pF], iar sursa de
tensiune e(t) are variaţia indicată în figură. Să se determine variaţia mărimilor electrice din circuit
dacă la momentul iniţial VC0=0[V].

Rezolvare

Variaţia tensiunii generate de sursa de tensiune a circuitului este descrisă prin relaţia:

10[V ] t ∈ [t0 , t1 ]
e(t ) = 
 0[V ] t > t1

Deoarece tensiunea generată de sursă are 2 valori distincte, analiza circuitului se poate realiza pe
două intervale de timp diferite, în funcţie de valoarea tensiunii e(t). Astfel, în primul caz, se poate
considera că circuitului i se aplică o sursă de tensiune continuă E=10[V], iar analiza circuitului se
realizează pe durata t∈ ∈[t0, t1]. În al 2lea caz, se poate considera că în circuit, sursa de tensiune e(t)
este înlocuită cu un scurtcircuit (fir) deoarece pe acesta tensiunea electrică este întotdeauna 0 volţi,
iar analiza circuitului se realizează pe durata t > t1.

Cazul 1 ÎNCĂRCAREA CONDENSATORULUI: t∈ ∈[t0, t1] iar asupra circuitului i se aplică o

sursă de tensiune continuă E=10[V]; pe această durată de timp, circuitul iniţial poate fi modelat ca
în figura de mai jos:

Începând de la momentul iniţial t = t0 = 0ns, condensatorul începe să se încarce de la sursa de

tensiune E, iar circuitul iese din starea iniţială, caracterizată de relaţiile:

vC(t0)=VC0=0, iC(t0)=0, vR(t0)=0

şi tinde către starea finală, caracterizată de relaţiile:

vC(t∞)=VC∞∞=E, iC(t∞)=0, vR(t∞)=0

Trebuie subliniat faptul că circuitul ajunge în starea finală numai dacă durata traziţiei dintr-o starea
în alta este mai mare decât 5⋅⋅τ,unde τ reprezintă constanta de timp a circuitului.

Pe durata regimului tranzitoriu, variaţiile mărimilor electrice prin circuit sunt descrise prin
următoarele relaţii (prezentate la curs):

3
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

t −t 0
−
1. variaţia tensiunii pe condensator: vC (t ) = VC∞ + (VC 0 − VC∞ ) ⋅ e τ

t −t0
V −V  −
2. variaţia curentului prin condensator: iC (t ) =  C∞ C 0  ⋅ e τ
 R 

t −t0
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor: vR (t ) = (VC∞ − VC 0 ) ⋅ e τ

unde t0 = 0ns, VC0 reprezintă tensiunea pe condensator la momentul iniţial t=t0, care, conform
datelor din problemă este 0 volţi

VC0=0[V]

VC∞∞ reprezintă tensiunea pe condensator la momentul final t=t∞, cînd procesul de încărcare s-a
terminat, care, conform datelor din problemă este egală E

VC∞∞=E=10[V]

iar τ reprezintă constanta de timp a circuitului, care se determină cu relaţia:

τ = R ⋅ C = 1[kΩ]⋅1[ pF ] = 103 [Ω]⋅10 −12 [F ] = 10 −9 [s ] = 1[ns ] τ = 1[ns ]

Pe baza acestor date, relaţiile care descriu variaţiile mărimilor electrice din circuit pe intervalul de
timp t ∈[t0, t1] devin:

 −
t 
 
1. variaţia tensiunii pe condensator: vC (t ) = 10[V ] ⋅ 1 − e 1[ns ] 
 
 

t t
 10[V ]  −1[ ns ] −
2. variaţia curentului prin condensator: iC (t ) =   ⋅ e iC (t ) = 10[mA]⋅ e 1[ ns ]
 1[kΩ] 

t
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor: vR (t ) = 10[V ] ⋅ e 1[ns ]

Deoarece valoarea tensiunii generate de sursa e(t) se modifică la momentul t1=2ns, valoarea care,
pe baza valorii parametrului τ calculat pentru circuitul considerat reprezintă 2⋅τ, regimul tranzitoriu
al circuitului nu este terminat la momentul t1=2ns, şi din acest motiv trebuie calculate mărimile
electrice la momentul t1.

Astfel, la momentul t = t1 = 2ns, valorile mărimilor electrice sunt:

4
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

 2[ns ] 
 − 
1. tensiunea pe condensator: vC (t = 2ns ) = 10[V ] ⋅ 1 − e 1[ns ]  ⇒
 
 
( )
vC (t = 2ns ) = 10 ⋅ 1 − e− 2 [V ] = 10 ⋅ (1 − 0,135)[V ] ⇒ vC (t = 2ns ) = 8,65[V ]

2[ ns ]
−
2. curentul electric prin condensator: iC (t = 2ns ) = 10[mA]⋅ e 1[ ns ]
⇒

iC (t = 2ns ) = 10 ⋅ e −2 [mA] = 10 ⋅ 0,135[mA] = 1,35[mA] ⇒ iC (t = 2ns ) = 1,35[mA]

3. tensiunea pe rezistor: vR (t = 2ns ) = R ⋅ i (t = 2ns ) ⇒

vR (t = 2ns ) = 1[kΩ] ⋅ 1,35[mA] = 1,35[V ] ⇒ vR (t = 2ns ) = 1,35[V ]

Cazul 2 DESCĂRCAREA CONDENSATORULUI: t > t1 = 2ns iar în circuit sursa de tensiune

e(t) se înlocuieşte cu un scurtcircuit (deoarece e(t) = 0 pe acest interval de timp); pe această durată
de timp, circuitul iniţial poate fi modelat ca în figura de mai jos:

Pentru procesul de descărcare, momentul iniţial este considerat momentul t1.

Începând de la momentul iniţial t = t1 = 2ns, condensatorul începe să se descarce, iar circuitul iese
din starea iniţială, caracterizată de relaţiile:

vC(t1)=VC0=8,65[V], iC(t1)=1,35[mA], vR(t1)=1,35[V]

şi tinde către starea finală, caracterizată de relaţiile:

vC(t∞)=VC∞∞=0, iC(t∞)=0, vR(t∞)=0

Variaţia mărimilor electrice prin circuit sunt descrise de relaţiile prezentate anterior:

t − t1
−
1. variaţia tensiunii pe condensator: vC (t ) = VC∞ + (VC 0 − VC∞ ) ⋅ e τ

t −t1
V −V  −
2. variaţia curentului prin condensator: iC (t ) =  C∞ C 0  ⋅ e τ
 R 

5
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

t − t1
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor: vR (t ) = (VC∞ − VC 0 ) ⋅ e τ

unde VC0 reprezintă tensiunea pe condensator la momentul iniţial t1=2ns, care, conform calculelor
efectuate la cazul anterior are valoarea

VC0 = 8,65[V],

iar VC∞∞ reprezintă tensiunea pe condensator la momentul final t=t∞, cînd procesul de descărcare s-
a terminat, care este egală cu zero volţi:

VC∞∞=0[V] .

Pe baza acestor date, relaţiile care descriu variaţiile mărimilor electrice din circuit pe intervalul de
timp t > t1 devin:

t − t1
−
1. variaţia tensiunii pe condensator: vC (t ) = 8,65 ⋅ e [ns ] V
1 [ ]
t −t1 t −t1
8,65[V ] − 1[ ns ] −
2. variaţia curentului prin condensator: iC (t ) = − ⋅e iC (t ) = −8,65[mA]⋅ e 1[ ns ]
1[kΩ]

t − t1
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor: v R (t ) = −8,65[V ] ⋅ e 1[ns ]

Pe baza relaţiilor de mai sus, se calculează valorile mărimilor electrice la momentele t=t1=2ns,
resppectiv t=t∞=∞∞.

La momentul t=t1=2ns, valorile mărimilor electrice sunt:

1. variaţia tensiunii pe condensator: vC (t = t1 ) = 8,65 ⋅ e 0 [V ] vC (t = t1 ) = 8,65[V ]

2. variaţia curentului prin condensator: iC (t = t1 ) = −8,65 ⋅ e0 [mA] iC (t = t1 ) = −8,65[mA]

3. variaţia tensiunii pe rezistor: vR (t = t1 ) = −8,65 ⋅ e 0 [V ] vR (t = t1 ) = −8,65[V ]

La momentul t=t∞=∞, valorile mărimilor electrice sunt:

1. tensiunea pe condensator: vC (t = ∞ ) → 0[V ]

2. curentul electric prin condensator: iC (t = ∞ ) → 0[mA]

3. tensiunea pe rezistor: vR (t = ∞ ) → 0[V ]

6
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

Încărcarea unui condensator ideal de la o sursă de curent constant

Problema 4: Se consideră un condensator de capacitate electrică C=100[nF], care este încărcat de
la o sursă de curent continuu care generează un curent de valoare I=10[mA]. Dacă se consideră că,
comutatorul SW se închide la momentul iniţial t0=0, să se determine valoarea la care ajunge
tensiunea pe condensator vC(t) după un timp t1=10[µ µs] măsurat faţă de momentul iniţial t0, în 2
cazuri diferite:
a. când se consideră că tensiunea iniţială pe condensator este vC(t0) = VC0 = 0[V];
b. când se consideră că tensiunea iniţială pe condensator este vC(t0) = VC0 = 5[V];

7
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

Rezolvare:
dvC
Ecuaţia de funcţionare a condensatorului este: iC ( t ) = C ⋅
dt
1
de unde rezultă relaţia dvC = ⋅ iC ⋅ dt
C
t t 1
care se integrează în domeniul de timp [t0, t], ⇒ ∫ dvC = ∫ ⋅ iC ⋅ dt .
t0 t C
0
Deoarece condesatorul se încarcă de la sursa de curent continuu, valoarea curentului prin
condensator este: iC ( t ) = I . Introducând valoarea curentului în relaţia de mai sus ⇒
t I t
⋅ (t − t0 ) .
I
∫ dvC = ⋅ ∫ dt ⇒ vC (t ) − vC (t0 ) =
t0 C t0 C
Astfel, relaţia după care se calculează tensiunea pe condensator este:

⋅ (t − t0 ) + VC 0
I
vC (t ) =
C

10[mA] 10[mA]
Cazul a: vC (t = t1) = ⋅ t1 + 0[V ] = ⋅ 10[ µs ] + 0[V ]
100[nF ] 100[nF ]

10 ⋅ 10−3 ⋅ 10 ⋅ 10−6  A ⋅ s 
vC (t =t1) = vC (t = t1) = 1[V ]
⇒  F  = 1[V ] ⇒
102 ⋅ 10−9  

10[mA] 10[mA]
Cazul b: vC (t = t1) = ⋅ t1 + 5[V ] = ⋅ 10[ µs ] + 5[V ]
100[nF ] 100[nF ]

10 ⋅ 10−3 ⋅ 10 ⋅ 10 −6  A ⋅ s 
 F  + 5[V ] = 1[V ] + 5[V ]
⇒ vC (t =t1) = ⇒ vC (t = t1) = 6[V ]
10 2 ⋅ 10−9

Încărcarea unui condensator ideal de la o sursă de curent dreptunghiular: metoda de

generarea a unei tensiuni triunghiulare

Observaţie: această problemă prezintă modul în care se poate genera o tensiune de formă triunghiulară.
Tensiunea de formă triunghiulară se poate genera prin “injectarea” unui curent variabil de formă
dreptunghiulară, într-un condensator.

8
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

Problema 5. Se consideră un condensator de capacitate electrică C=1[µ µF], care este încărcat de la o
sursă de curent variabil în timp, a cărui variaţie are forma dreptunghiulară indicată în figura de mai
jos. Să se determine variaţia tensiunii pe condensator şi să se deseneze variaţia acesteia în timp. Se
consideră că la momentul iniţial t0=0[s], tensiunea pe condensator este nulă, vc(t0)=VC0=0[V].

Rezolvare:
Pentru circuitul considerat, iC (t ) = i g (t )

unde curentul ig(t) este periodic, fiind descris pe o singură perioadă de relaţia:

 T
 I g max = 10[mA] t ∈ [0, 2 ]
i g (t ) = 
T
 I g min = −10[mA] t ∈ [ , T ]
 2

Deoarece curentul periodic ig(t) are în timp 2 valori distincte pe durata unei perioade T, curentul
prin condensator este de asemenea periodic şi va avea 2 valori distincte pe durata unei perioade T:

 T
 I g max = 10[mA] t ∈ [0, 2 ]
iC (t ) = 
T
 I g min = −10[mA] t ∈ [ , T ]
 2

dvC
Din ecuaţia de funcţionare a condensatorului, iC ( t ) = C ⋅
dt

Variaţia tensiunii pe condensator pe un interval oarecare [t0, t], se deduce integrând ecuaţia de mai
sus pe intervalul de timp amintit, operaţie care duce la egalitatea:

t t 1
∫ dvC = ∫ ⋅ iC ⋅ dt
t0 t0 C

Din care variaţia tensiunii pe condensator este descrisă de relaţia:

1 t
vC (t ) = vC (t 0 ) + ⋅ ∫ iC (t )dt
C t
0

9
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

Ţinînd cont de cele 2 valori posibile ale curentului prin condensatorul C pe durata unei perioade T,
precum şi de relaţia de mai sus, variaţia tensiunii pe condensator pe durata unei perioade T se poate
descrie prin relaţiile următoare:

 1 t  T
 ⋅ ∫ I g max dt + vC (0 ) t ∈ 0, 
C 0  2
vC (t ) =  1 t T  T 
 ⋅ ∫ I g min dt + vC   t ∈  , T 
C T 2 2 
 2

 T
În relaţia de mai sus, s-a ţinut cont de faptul că, pentru durata t ∈ 0,  , momentul iniţial t0=0, iar
 2
T 
pentru durata t ∈  , T  , momentul iniţial t0=T/2. Conform relaţiei de mai sus, tensiunea pe
2 
condensator trebuie determinată în 2 cazuri distincte, în funcţie de timpul t:

 T
Cazul 1: pentru intervalul de timp t ∈ 0,  variaţia tensiunii pe condensator este descrisă de
 2
relaţia:
1 t I g max t
vC (t ) = ⋅ ∫ I g max dt + vC (0) ⇒ vC (t ) = ⋅ ∫ dt + vC (0) ⇒
C 0 C 0
I g max
vC (t ) = ⋅ (t − 0 ) + vC (0 )
10[mA] 10[mA]
⇒ vC (t ) = ⋅ t + 0[V ] ⇒ vC (t ) = ⋅t
C 1[ µF ] 1[ µF ]

Relaţia de mai sus a variaţiei tensiunii pe C, reprezintă ecuaţia unei drepte de pantă pozitivă. ⇒ în
 T
intervalul de timp t ∈ 0,  tensiunea pe condensatorul C creşte liniar în timp.
 2

 T
Valoarea maximă la care ajunge tensiunea pe C în intervalul de timp t ∈ 0,  se atinge la
 2
T T
momentul t = şi se determină pe baza relaţiei de mai sus, considerând t = :
2 2
 T 10[mA]  T 
VC max = vC  t =  ⇒ VC max = ⋅ 
 2 1[ µF ]  2 
10 ⋅ 10 −3 ⋅ 2 ⋅ 10 2 ⋅ 10 −6  A ⋅ s 
⋅ 200[µs ] =
10[mA]
VC max = VC max = 2[V ]
⇒  F  = 2[V ] ⇒
1[ µF ] 10 − 6

T 
Cazul 2: pentru intervalul de timp t ∈  , T  , variaţia pe condensator este descrisă de relaţia:
2 
1 t T  I g min t T 
vC (t ) = ⋅ ∫ I g min dt + vC   ⇒ vC (t ) = ⋅ ∫ dt + vC   ,
C T 2 C T 2
2 2

10
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al condensatorului

T 
unde valoarea vC   este chiar valoarea maximă a tensiunii pe condensatorul C, dedusă în cazul
2
T  I g min  T 
1, vC   = VC max = 2[V ] ⇒ vC (t ) = ⋅  t −  + VC max
2 C  2
⇒
10[mA]  T  T 
⇒ vC (t ) = − ⋅  t −  + vC  
1[ µF ]  2  2

Relaţia de mai sus, reprezintă ecuaţia unei drepte de pantă negativă. ⇒ în intervalul de timp
T 
t ∈  , T  , tensiunea pe C descreşte liniar în timp.
2 
T 
Valoarea minimă la care ajunge tensiunea pe C în intervalul de timp t ∈  , T  se atinge la
2 
momentul t = T şi se determină pe baza relaţiei de mai sus, considerând t = T :

10[mA]  T T 
VC min = vC ( t = T ) ⇒ VC min = − ⋅  T −  + vC  
1[ µF ]  2 2

⋅ (400[ µs ] − 200[ µs ]) + 2[V ] = −

10[mA] 10[mA]
⇒ VC min = − ⋅ 200[ µs ] + 2[V ] = −2[V ] + 2[V ] = 0
1[ µF ] 1[ µF ]

⇒ VC min = 0[ V ]

Cu aceste valori determinate, variaţia tensiunii pe condensatorul C este prezentată în figura de mai
jos, din care se observă modul în care, “injectând” prin condensator un curent variabil în timp, de
formă dreptunghiulară, pe condensator se obţine o tensiune de formă triunghiulară:

11