CURS MCCP 13

Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

I. Introducere
Filtrele de tensiune reprezintă un tip de circuit electronic larg utilizat în sistemele electronice, care
are rolul de a controla modul în care este distribuită informaţia în structura sistemului electronic în
care sunt utilizate.

Funcţia principală a filtrului de tensiune este de a selecta (filtra) informaţia aplicată la intrarea sa,
reprezentată prin intermediul unei tensiuni electrice, în funcţie de frecvenţa acesteia.

A filtra o informaţie este sinonim cu a selecta informaţia respectivă, pe baza unui criteriu de
selecţie. În cazul filtrului de tensiune, criteriul de selecţie este reprezentat de valoarea frecvenţei
tensiunii aplicate la intrarea filtrului respectiv, care impune frecvenţa de lucru a acestuia.
Dacă valoarea frecvenţei de lucru a unui filtru aparţine unui anumit domeniu de valori,
denumit banda de frecvenţă a filtrului, atunci informaţia aplicată la intrarea filtrului respectiv
trece nealterată prin acesta şi este recuperată integral la ieşirea sa. În acest caz, tensiunea de ieşire a
filtrului, notată vO, este egală cu tensiunea de intrare a filtrului, notată vI. Deoarece banda de
frecvenţă a filtrului reprezintă parametrul circuitului pe baza căruia se decide dacă o tensiune trece
sau nu prin acesta, banda de frecvenţă se mai numeşte şi banda de trecere a filtrului.
În cazul în care frecvenţa de lucru a filtrului are o valoare din exteriorul benzii de frecvenţă a
filtrului respectiv, atunci informaţia aplicată la intrarea filtrului este filtrată, sau, altfel spus,
eliminată. În acest caz, tensiunea de ieşire a filtrului vO tinde la valoarea 0 volţi. În final, relaţia care
descrie comportamentul filtrului de tensiune este următoarea:

v daca f ∈B
vO =  I
0 daca f ∉B
relaţia care descrie comportamentul filtrului de tensiune

unde, f reprezintă frecvenţa tensiunii aplicate la intrarea filtrului, iar B reprezintă banda de frecvenţă
a acestuia.

Clasificarea filtrelor de tensiune

Aşadar, un filtru de tensiune permite trecerea spre ieşirea sa numai a tensiunilor a căror
frecvenţă are o valoare care aparţine unui anumit domeniu de valori, denumit banda de frecvenţă,
sau banda de trecere a filtrului.
Banda de trecere a unui filtru este specificată prin intermediul caracteristicii de frecvenţă a
filtrului respectiv. Caracteristica de frecvenţă a unui filtru reprezintă graficul variaţiei modulului
funcţiei de transfer a filtrului considerat, în funcţie de frecvenţa (sau pulsaţia) de lucru a acestuia. Pe
caracteristica de frecvenţă a unui filtru se poate indica unul dintre cei mai importanţi parametrii ai
circuitului, şi anume pulsaţia de tăiere, respectiv frecvenţa de tăiere corespunzătoare pulsaţiei de
tăiere. Acest parametru reprezintă valoarea (sau valorile) extremă (extreme) a (ale) benzii de trecere
a filtrului considerat.
În funcţie de banda de trecere, filtrele se împart în patru categorii principale. Caracteristicile
ideale de frecvenţă ale celor patru tipuri de filtre, precum şi pulsaţiile de tăiere ale acestora, sunt
prezentate în Figura 1, în care s-a ales reprezentarea acestora în funcţie de pulsaţia de lucru. Astfel,
se disting următoarele 4 tipuri de filtre:
• filtru trece jos, cu caracteristica de frecvenţă prezentată în Figura 1.a: acest filtru permite
trecerea spre ieşirea sa doar a tensiunilor a căror pulsaţie (frecvenţă) are o valoare mai mică
decât o anumită valoare maximă, care este reprezentată de pulsaţia de trecere, notată ω0 (în
Figura 1 domeniul de valori al pulsaţiilor de lucru în care tensiunea de intrare trece prin
circuit este reprezentat haşurat);

1
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

• filtru trece sus, cu caracteristica de frecvenţă prezentată în Figura 1.b: acest filtru permite
trecerea spre ieşirea sa doar a tensiunilor sinusoidale a căror pulsaţie (frecvenţă) are o
valoare mai mare decât o anumită valoare minimă, care este reprezentată de pulsaţia de
trecere, notată ω0;
• filtru trece bandă, cu caracteristica de frecvenţă prezentată în Figura 1.c: acest filtru
permite trecerea spre ieşirea sa doar a tensiunilor sinusoidale a căror pulsaţie (frecvenţă) de
lucru are o valoare cuprinsă într-un anumit domeniu de pulsaţii (frecvenţe) specificat între o
valoarea minimă şi una maximă, care sunt reprezentate de 2 pulsaţii de trecere, prima notată
ωJ şi denumită pulsaţia inferioră, iar a 2a notată ωS şi denumită pulsaţia superioară;
• filtru opreşte bandă, cu caracteristica de frecvenţă prezentată în Figura 1.d: acest filtru
permite permite trecerea spre ieşirea sa doar a tensiunilor sinusoidale a căror pulsaţie
(frecvenţă) de lucru are o valoare în exteriorul unui anumit domeniu de pulsaţii (frecvenţe),
specificat între o valoarea minimă şi una maximă, care sunt reprezentate de 2 pulsaţii de
trecere, prima notată ωJ şi denumită pulsaţia inferioră, iar a 2a notată ωS şi denumită pulsaţia
superioară; de această dată, prin B’ s-a notat banda de frecvenţe a circuitului în care acesta
opreşte trecerea tensiunii de intrare.

Figura 1. Caracteristica de frecvenţă a filtrelor de tensiune.

Selectivitatea filtrului reprezintă un parametru important al acestui tip de circuit, iar pentru un filtru
performant, selectivitatea are o valoare mare. Valoarea selectivităţii filtrului este indicată grafic de
panta palierului/palierelor variaţiei modulului funcţiei de transfer în funcţie de pulsaţia/frecvenţa de
lucru a filtrului, acesta având o selectivitate cu atât mai mare cu cât panta palierelor respective este
mai mare. Aşa cum se remarcă din Figura 1, în cazul caracteristicilor de frecvenţă ideale, care
descriu comportamentul ideal al filtrelor respective, panta palierelor este infinită.
În circuitele de filtrare practice, panta palierelor este mai mică decât în cazul ideal. În funcţie
de valoarea pantei acestor paliere, filtrele au diverse ordine. De exemplu, filtrele de ordin 1, care
sunt şi cele mai simple, au slectivitatea cea mai redusă ca valoare, deci panta cea mai mică, valoarea
acesteia fiind de -20decibeli/decadă.
Decibelul, notat dB, reprezintă mărimea în care se exprimă valoarea unui parametru important
al unui circui electronic, denumit “câştigul circuitului”. Câştigul circuitului, notat G, oferă
informaţii despre creşterea valorii mărimii electrice de ieşire în raport cu valoarea mărimii electrice
de intrare şi are următoarea relaţie de definiţie:

2
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

G = 20 ⋅ log10 H ( f )
Decada reprezintă domeniul de valori care aparţin unui interval plasat între 2 puteri
consecutive ale lui 10. De exemplu, o decadă în domeniul de valori ale frecvenţei poate reprezenta
domeniul de valori plasat în intervalul de valori [1 kHz ÷ 10 kHz], sau în intervalul de valori
[10kHz] ÷ 100kHz], etc. Valoarea de -20[dB/dec] indică o reducere de 10 ori a modulului funcţiei
de transfer, la o variaţie egală cu o decadă a frecvenţei de lucru; această reducere este specifică
filtrului de ordin 1.
Filtrele de ordin 2 sunt mai performante, având o selectivitate superioară, indicată de o valoare
a pantei caracteristicii de frecvenţă mai abruptă, de valoare egală cu -40[dB/dec]. La acest tip de
filtre, modulul funcţiei de transfer se reduce de 100 ori la variaţia cu o decadă a frecvenţei de lucru.
Filtrele de ordin 3 sunt şi mai performante, având o selectivitate superioară faţă de
precedentele tipuri de filtre, indicată de o valoare a pantei caracteristicii de frecvenţă egală cu
-60[dB/dec]. Pentru acest tip de filtru, modulul funcţiei de transfer se reduce de 1000 ori la variaţia
cu o decadă a frecvenţei de lucru.
În continuare vor fi introduse filtrele pasive de tensiune, de ordin 1. Filtrele pasive conţin
numai componente pasive de circuit şi anume rezistoare, condensatoare, respectiv bobine. În plus
faţă de această categorie de filtre, mai există o clasă de filtre, şi anume clasa filtrelor active, care
conţin în structura lor şi dispozitive electronice, cum ar fi tranzistoarele, sau circuite integrate
speciale, cum sunt cele reprezentate de amplificatoarele operaţionale. Spre deosebire de filtrele
pasive, filtrele active de tensiune furnizează posibilitatea de a amplifica valoarea tensiunii aplicate
la intrarea filtrului respectiv.

II. Filtrul de tensiune trece jos

Există două variante de filtre pasive trece jos şi anume:

• filtru trece jos de tip RC;

• filtru trece jos de tip RL.

Schemele electronice ale celor 2 variante de filtru trece jos sunt prezentate în Figura 2.

Filtru trece jos de tip RC Filtru trece jos de tip RL

Figura 2. Filtre pasive de tensiune de tip trece jos

Filtrul de tensiune are o pereche de borne de intrare, la care se aplică informaţia reprezentată sub
forma unei tensiuni electrice de intrare, notată vI. De asemenea, filtrul de tensiune are o pereche de
borne de ieşire, la care se furnizează informaţia prelucrată de către filtrul respectiv, reprezentată sub
forma unei tensiuni electrice de ieşire, notată vO.

3
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

Estimarea rapidă a comportamentului filtrului trece jos în domeniul frecvenţă

Comportamentul în domeniul frecvenţă al filtrului trece jos este descris complet prin intermediul
caracteristicii de frecvenţă şi a caracteristicii de fază ale acestuia. Totuşi, în primă instanţă,
comportamentul filtrului trece jos poate fi estimat fără a fi necesară determinarea acestor
caracteristici, ţinând cont doar de modul în care se comportă în domeniul frecvenţă impedanţa
condensatorului, respectiv a bobinei.
Analiza aproximativă a comportamentului filtrului trece jos se realizează prin estimarea
comportamentului filtrului în regim de curent continuu, când pulsaţia de lucru a circuitului este nulă
(ω = 0), apoi la valori foarte mari ale pulsaţiei de lucru, denumit domeniul frecvenţelor înalte, când
pulsaţia de lucru a circuitului se consideră infinită (ω = ∞).
1 1
În regim de curent continuu, reactanţa condensatorului este infinită: X C = = = ∞,
ω⋅C 0⋅C
iar reactanţa bobinei este nulă: X L = ω ⋅ L = 0 ⋅ L = 0 . Din acest motiv, în regim de curent continuu,
condensatorul se comportă ca un gol, iar bobina ca un scurtcircuit, iar filtrele trece jos prezentate în
Figura 2 se transformă în regim de curent continuu în circuitele prezentate în Figura 3:

Filtru trece jos de tip RC Filtru trece jos de tip RL

Figura 3. Filtrele trece jos în regim de curent continuu

În acest caz, tensiunea de ieşire a filtrului devine egală cu tensiunea de intrare, indiferent de varianta
de filtru:

vO = v I

Relaţia de mai sus, se deduce prin aplicarea teoremei lui Kirkhoff2 pe bucla de circuit generată de
fiecare tip de filtru trece jos:
Filtru trece jos de tip RC Filtru trece jos de tip RL

R ⋅ i + vO − v I = 0 vO − v I = 0
i=0
(i reprezintă curentul electric al circuitului,
care este nul datorită golului introdus de
condensator)

La valori foarte mari ale pulsaţiei de lucru, reactanţa condensatorului devine nulă
1 1
XC = = = 0 , iar reactanţa bobinei devine infinită X L = ω ⋅ L = ∞ ⋅ L = ∞ . Din acest
ω⋅C ∞ ⋅C
motiv, la valori foarte mari ale pulsaţiei de lucru a circuitului, condensatorul se comportă ca un

4
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

scurtcircuit, iar bobina ca un gol, iar filtrele trece jos prezentate în Figura 2 se transformă în
domeniul frecvenţelor înalte în circuitele prezentate în Figura 4:

Filtru trece jos de tip RC Filtru trece jos de tip RL

Figura 4. Filtrele trece jos în domeniul frecvenţelor înalte

În acest caz, tensiunea de ieşire a filtrului se anulează, indiferent de varianta de filtru:

vO = 0

Relaţia de mai sus, se justifică astfel:

Filtru trece jos de tip RC Filtru trece jos de tip RL

vO = 0 vO = R ⋅ i
(tensiunea electrică pe un scurtcircuit este nulă) i=0
(i reprezintă curentul electric al circuitului,
care este nul datorită golului introdus de bobină)

În concluzie, comportamentul filtrului trece jos poate fi rezumat astfel:

v pulsatii( frecvente ) joase

vO =  O
0 pulsatii( frecvente ) inalte

Un filtru trece jos permite trecerea tensiunii aplicate la intrarea sa (informaţia) numai
dacă pulsaţia (frecvenţa) acesteia are o valoare redusă (joasă).

Filtrul trece jos de tip RC

Deoarece caracteristica de frecvenţă, respectiv caracteristica de fază a unui filtru trece jos se deduc
din expresia funcţiei de transfer a acestuia, reprezentată în funcţie de pulsaţia de lucru a filtrului, în
continuare se prezintă modul în care se determină expresia matematică a funcţiei de transfer a
filtrului trece jos de tip RC, în funcţie de pulsaţia de lucru a acestuia. Pentru determinarea expresiei
funcţiei de transfer a filtrului trece jos, acesta trebuie reprezentat în domeniul complex, prin
înlocuirea componentelor sale electronice cu impedanţele corespunzătoare, respectiv prin înlocuirea
mărimilor electrice prin intermediul fazorilor corespunzători. Pentru cazul filtrului trece jos de tip
RC, după modificările indicate mai sus, circuitul iniţial se transformă în următorul:

5
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

Figura 5. Filtrul trece jos de tip RC reprezentat în domeniul complex

Pentru circuitul de mai sus, funcţia de transfer se determină cu relaţia generală:

vO
H ( j ⋅ω ) =
vI

Circuitul de mai sus reprezintă un divizor de tensiune: tensiunea de intrare vI se divide pe cele două
impedanţe conectate în serie.

Determinarea funcţiei de transfer a filtrului trece jos de tip RC

Conform relaţiei prezentate la divizorul de tensiune, relaţia dintre tensiunea de ieşire şi cea de
intrare este următoarea:
ZC
vO = ⋅ vI
Z R + ZC

Din relaţiile de mai sus, expresia funcţiei de transfer a filtrului trece jos de tip RC este următoarea:

ZC
H ( j ⋅ω ) =
Z R + ZC

Pentru determinarea modului, respectiv defazajului introdus de către circuit, este necesară
exprimarea funcţiei de transfer în funcţie de reactanţele circuitului:

− j ⋅ XC
H ( j ⋅ ω) =
1 1
= =
R − j ⋅ XC R j ⋅ XC R
− 1+ j ⋅
− j ⋅ XC − j ⋅ XC XC

Pentru obţinerea expresiei funcţiei de transfer în funcţie de pulsaţia de lucru a filtrului trece jos, în
rezultatul obţinut mai sus, se exprimă reactanţa condensatorului în funcţie de pulsaţia de lucru a
filtrului:
H ( j ⋅ ω) =
1 1 1
= =
1+ j ⋅
R
1+ j ⋅
R 1+ j ⋅ ω ⋅ R ⋅C
XC 1
ω⋅C

6
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

Aşadar, expresia matematică a funcţiei de transfer a filtrului trece jos de tip RC în funcţie de
pulsaţia de lucru a circuitului este următoarea:

H ( j ⋅ ω) =
1
1+ j ⋅ ω ⋅ R ⋅ C
funcţia de transfer a filtrului trece jos de tip RC

Caracteristica de frecvenţă a filtrului trece jos de tip RC

Caracteristica de frecvenţă a unui circuit reprezintă graficul variaţiei modulului funcţiei de transfer
în funcţie de pulsaţia (frecvenţa) de lucru a circuitului respectiv. Pentru filtrul trece jos,
caracteristica de frecvenţă se deduce calculând modulul funcţiei de transfer a filtrului:

12
H (ω ) =
1
=
12 + (ω ⋅ R ⋅ C )2 1 + (ω ⋅ R ⋅ C )2

Pulsaţia (frecvenţa) de tăiere a filtrului trece jos de tip RC: unul dintre principalii parametri,
care caracterizează comportmanentul filtrului trece jos în domeniul frecvenţă, este reprezentat de
către pulsaţia (frecvenţa) sa de tăiere, notată ω0 (f0). Pulsaţia de tăiere a unui filtru reprezintă
1
pulsaţia de lucru a acestuia la care modulul funcţiei sale de transfer scade de din valoarea
2
maximă, sau, în scară logaritmică, scade cu 3[dB] faţă de valoarea maximă. Valoarea maximă a
modulului funcţiei de transfer se obţine în regim de curent continuu, când ω=0, iar
H(ω=0) = Hmax = 1. Expresia pulsaţiei de tăiere a filtrului se deduce din condiţia:

H (ω0 ) =
1
2
condiţia pentru determinarea pulsaţiei de tăiere a filtrului trece jos.

Din relaţiile de mai sus, relaţia de calcul a pulsaţiei de tăiere a filtrului trece jos de tip RC este
următoarea:
1
ω0 =
R⋅C
pulsaţia de tăiere a filtrului trece jos de tip RC

iar relaţia de calcul a frecvenţei de tăiere a filtrului trece jos de tip RC este următoarea:

1
f0 =
2⋅π ⋅ R⋅C
frecvenţa de tăiere a filtrului trece jos de tip RC

Astfel, se poate reformula expresia matematică a modulului funcţiei de transfer, în funcţie de

pulsaţia de tăiere a filtrului în modul următor:

7
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

H (ω ) =
1
2
 ω 
1 +  
 ω0 
relaţia de calcul a modulului funcţiei de transfer a filtrului trece jos

Graficul caracteristicii de frecvenţă a filtrului trece jos se poate schiţa calculând graficul respectiv în
3 puncte, şi anume pentru ω=0, ω=ω0, respectiv ω=∞:

H (ω = 0 ) = G (ω = 0) = 20 ⋅ log10 (1) = 0[dB ]

1
=1
2
 0 
1 +  
 0
ω

 1 
H (ω = ω0 ) = G (ω = ω0 ) = 20 ⋅ log10   ≅ −3[dB ]
1 1
=
ω 
2 2  2
1 +  0 
 ω0 
1
H (ω = ∞ ) = G (ω = 0) = 20 ⋅ log10   = −∞[dB ]
1
=0
 ∞ 
2 0
1 +  
 ω0 

Pe baza punctelor determinate mai sus, graficul caracteristicii de frecvenţă a filtrului trece jos de tip
RC este prezentat în Figura 6. Graficul prezentat în dreapta prezintă graficul variaţiei câştigului
filtrului, determinat prin utilizarea formulei de definiţie a câştigului circuitului. După cum se
remarcă, pe axa OY nu se mai reprezintă modulul funcţiei de transfer, ci logaritmul zecimal al
modulului, înmulţit cu 20, produs care reprezintă câştigul filtrului. Totodată, în acest caz, valorile
numerice pe axa OY sunt exprimate în decibeli, unitatea de măsură a câştigului filtrului.

Figura 6. Caracteristica de frecvenţă a filtrului trece jos, reprezentată în scară liniară (stânga), respectiv logaritmică
(dreapta).

8
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

Graficul caracteristicii de frecvenţă a filtrului trece jos indică, pentru fiecare valoare a pulsaţiei
tensiunii aplicate la intrarea filtrului, valoarea modulului funcţiei de transfer. Se observă că pentru
valori ale pulsaţiei tensiunii de intrare în banda de trecere a filtrului, modulul funcţiei de transfer
tinde la 1, ceea ce indică o recuperare aproape integrală a amplitudinii tensiunii aplicate la intrarea
filtrului, la ieşirea acestuia. Pe de altă parte, din graficul de mai sus, se observă că, de îndată ce
valoarea pulsaţiei tensiunii de ieşire iese din banda de trece a filtrului, modulul funcţiei de transfer
tinde la 0, ceea ce indică faptul că din amplitudinea tensiunii aplicate la intrarea filtrului, la ieşire se
recuperează un procent tot mai mic, care în final tinde la 0. Acest fenomen este datorat acţiunii de
filtrare pe care circuitul de filtrare o exercită asupra tensiunii aplicate la intrarea sa.

Banda de trecere a filtrului

Pe ambele grafice prezentate în Figura 6 a fost reprezentată pulsaţia de tăiere ω0 a filtrului. După
cum se poate vedea şi de pe graficele respective, valoarea pulsaţiei de tăiere a filtrului poate fi
interpretată ca fiind valoarea maximă a pulsaţiei de lucru a circuitului până la care modulul funcţiei
de transfer se menţine la o valoare aproximativ constantă şi maximă. După cum se observă, dacă
pulsaţia de lucru depăşeşte valoarea pulsaţiei de tăiere, modulul funcţiei de transfer se reduce rapid,
tînzând la 0. Pentru graficul reprezentat în scară logaritmică, se indică şi această scădere, care este
de 20[dB] pe decadă. Semnul negativ din faţa valorii de 20[dB/dec] indică panta negativă a
palierului graficului.
Deoarece de modulul funcţiei de transfer depinde amplitudinea tensiunii de ieşire a filtrului,
conform relaţiei

Vo = H (ω) ⋅ Vi

unde Vi reprezintă amplitudinea tensiunii de intrare, rezultă că valoarea amplitudinii tensiunii de

ieşire Vo depinde la rândul său de valoarea pulsaţiei de lucru a circuitului.
Astfel, dacă valoarea pulsaţiei de lucru a filtrului aparţine domeniului de valori [0, ω0],
deoarece pe acest interval de valori modulul funcţiei de transfer este aproximativ egal cu 1, rezultă
că amplitudinea tensiunii de ieşire este aproximativ egală cu amplitudinea tensiunii de intrare:
Vo ≅ Vi . Din acest motiv, se poate afirma că, dacă valoarea pulsaţiei de lucru a filtrului aparţine
domeniului de valori [0, ω0], tensiunea de intrare trece prin filtrul de tensiune fără a suferi
modificări de amplitudine semnificative.
Pe de altă parte, dacă valoarea pulsaţiei de lucru a filtrului este în exteiorul domeniului de
valori [0, ω0], amplitudinea tensiunii de ieşire scade spre 0 volţi. Astfel, se poate afirma că, dacă
valoarea pulsaţiei de lucru a filtrului nu aparţine domeniului de valori [0, ω0], tensiunea de intrare
nu mai trece prin filtrul de tensiune, suferind de această dată modificări de amplitudine
semnificative.
Pornind de la aceste concluzii, se defineşte un alt parametru important al filtrului şi anume
banda de trecere a filtrului, notată generic cu B, care reprezintă domeniul de valori ale pulsaţiei, sau
ale frecvenţei de lucru a filtrului, pentru care o tensiune aplicată la intrarea sa nu suferă modificări
majore de amplitudine. Mai exact, banda de trecere a unui filtru reprezintă domeniul de valori
ale pulsaţiei, sau ale frecvenţei de lucru a filtrului, pentru care, la ieşirea filtrului se recuperează
cel puţin 70% din amplitudinea tensiunii aplicate la intrarea sa.
Pentru cazul filtrului trece jos, banda de trecere a acestuia se defineşte ca mai jos:

B = [0 ,ω0 ]
banda de trecere a filtrului trece jos

9
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

Aşadar, tensiunea de intrare a filtrului trece prin acesta numai dacă pulsaţia tensiunii
respective aparţine domeniului de valori [0, ω0]. Deoarece valoarea ω0 reprezintă valoarea maximă
a pulsaţiei tensiunii de intrare până la care tensiunea respectivă trece prin circuit fără a suferi
modificări semnificative de amplitudine, pulsaţia de tăiere ω0 mai poartă denumirea şi de pulsaţie
superioară a filtrului. Din acest motiv, pulsaţia de tăiere a filtrului trece jos se mai notează uneori
şi cu ωS. Echivalent, frecvenţa de tăiere a filtrului se mai numeşte şi frecvenţa superioară a
filtrului, notată uneori cu fS.
Denumirea de pulsaţie (frecvenţă) de tăiere a valorii ω0 (f0) indică efectul cauzat de depăşirea
acestei valori de către pulsaţia (frecvenţa) tensiunii de intrare: prin depăşirea acestei valori, se
remarcă faptul că tensiunea de intrare este tăiată la ieşirea filtrului, în sensul că amplitudinea sa
scade semnificativ.

Caracteristica de fază a filtrului trece jos de tip RC

Caracteristica de fază a unui circuit reprezintă graficul variaţiei valorii defazajului introdus de către
circuitul respectiv, în funcţie de pulsaţia (frecvenţa) de lucru a acestuia. Pentru filtrul trece jos de tip
RC, caracteristica de fază se deduce din funcţia de transfer a filtrului, conform relaţiilor de mai jos:

0  ω⋅ R⋅C   ω  ω 
φH (ω ) = arctg   − arctg   = arctg (0 ) − arctg   = − arctg  
1  1   0
ω  0
ω

 ω
φH (ω ) = −arctg  
 ω0 
relaţia de calcul a defazajului introdus de către filtrul trece jos

Graficul caracteristicii de fază a filtrului trece jos se poate schiţa calculând graficul respectiv în 3
puncte, şi anume pentru ω=0, ω=ω0, respectiv ω=∞:
 0 
φH (ω = 0) = −arctg   = − arctg (0) = 0
 ω0 
ω 
φH (ω = ω0 ) = −arctg  0  = − arctg (1) = −
π
 ω0  4
 ∞ 
φH (ω = ∞ ) = − arctg   = − arctg (∞ ) = −
π
 ω0  2

Pe baza punctelor determinate mai sus, graficul caracteristicii de fază a filtrului trece jos de tip RC
este prezentat în Figura 7.

Figura 7. Caracteristica de fază a filtrului trece jos.

10
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

Graficul caracteristicii de fază a filtrului trece jos indică, pentru fiecare valoare a pulsaţiei tensiunii
aplicate la intrarea filtrului, valoarea defazajului introdus de către filtru între tensiunea de ieşire şi
cea de intrare. Se observă că pentru valori ale pulsaţiei tensiunii de intrare în banda de trecere a
filtrului, defazajul introdus de către acesta este redus, tinzînd spre spre pentru valori ale pulsaţiei
apropiate de 0, adică de domeniul frecvenţelor joase. Pe de altă parte, din graficul de mai sus, se
observă că, de îndată ce valoarea pulsaţiei tensiunii de ieşire iese din banda de trece a filtrului,
acesta introduce un defazaj între tensiunea de ieşire şi cea de intrare tot mai semnificativ.

IV. Filtrul trece jos de tip RL

Filtrul trece jos de tip RL reprezintă în domeniul complex un divizor de tensiune aşa cum se
prezintă în Figura 8.

Figura 8. Filtrul trece jos de tip RL reprezentat în domeniul complex

Deoarece tipul de circuit este acelaşi ca şi cel valabil pentru filtrul trece jos de tip RL, rezultatele
prezentate pentru varianta RC a filtrului trece jos sunt valabile şi pentru filtrul trece jos de tip RL.
Astfel, funcţia de transfer a filtrului trece jos de tip RL este următoarea:

ZR
H ( j ⋅ ω) =
ZR + ZL

În acest condiţii, expresia matematică a funcţiei de transfer a filtrului trece jos de tip RL în funcţie
de pulsaţia de lucru a circuitului este următoarea:

H ( j ⋅ ω) =
1
L
1+ j ⋅ ω ⋅
R
funcţia de transfer a filtrului trece jos de tip RL

Pulsaţia (frecvenţa) de tăiere a filtrului trece jos de tip RL: condiţia pentru determinarea
pulsaţiei de tăiere a filtrului trece jos de tip RL este aceeaşi cu cea prezentată în cazul filtrului trece
jos de tip RC. Astfel, ţinând cont de structura circuitului, relaţia de calcul a pulsaţiei de tăiere a
filtrului trece jos de tip RL este următoarea:

R
ω0 =
L
pulsaţia de tăiere a filtrului trece jos de tip RL

11
 CURS MCCP 13
Filtre pasive de tensiune de tip trece jos.

iar relaţia de calcul a frecvenţei de tăiere a filtrului trece jos de tip RL este următoarea:

R
f0 =
2⋅π ⋅ L
frecvenţa de tăiere a filtrului trece jos de tip RL

În continuare, caracteristica de frecvenţă, respectiv de fază ale filtrului trece jos de tip RL rămân
cele prezentate, împreună cu comentariile aferente, la filtrul trece jos de tip RC, prezentate în Figura
6, respectiv Figura 7, cu menţiunea că pulsaţia de trecere are expresia prezentată mai sus.

12