Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Problema 1: Se consideră circuitul RL de mai jos, în care SW reprezintă un comutator ideal, care
se închide la momentul t0=0[s], iar I=10[mA]. Să se calculeze curentul electric prin bobină la
momentele de timp τ, 2⋅τ, 3⋅τ, 4⋅τ, 5⋅τ, dacă se consideră că iniţial, curentul electric la care este
încărcată bobina este IL0=5[mA].

Rezolvare
După închiderea comutatorului, bobina L se încarcă de la sursa de curent constant I din circuit. Pe
durata încărcării, variaţia curentului electric prin bobină este descrisă de relaţia generală:

t −t0
−
iL (t ) = I L∞ + (I L 0 − I L∞ ) ⋅ e τ

unde, t0=0, IL0 este curentul iniţial, IL0=5[mA], iar IL∞ este curentul final la care se încarcă bobina,
IL∞=I=10[mA]. Aşadar, pe durata încărcării bobinei, curentul electric prin aceasta va creşte de la
5[mA] la o valoare de maxim 10[mA] (valoarea de 10[mA] se va atinge numai după un interval de
timp mai mare de 5⋅τ). Cu aceste date, variaţia curentului electric prin bobină este descrisă de
relaţia:

t t
− −
iL (t ) = 10 + (5 − 10 ) ⋅ e τ [mA] ⇒ iL (t ) = 10 − 5 ⋅ e τ [mA]
τ
−
t=τ iL (τ ) = 10 − 5 ⋅ e τ = 10 − 5 ⋅ e −1 = 10 − 5 ⋅ 0,367 = 8,165[mA] iL (τ ) = 8,165[mA]

Temă:
Calculaţi:
t=2⋅τ iL (2 ⋅τ ) =
t=3⋅τ iL (3 ⋅τ ) =
t=4⋅τ iL (4 ⋅τ ) =
t=5⋅τ iL (5 ⋅τ ) =

Completaţi graficul variaţiei în timp a curentului electric prin bobină:

1
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Problema 2: Se consideră circuitul RL de mai jos, în care SW reprezintă un comutator ideal, care
se închide la momentul t0=0[s], iar E=10[V] şi R=2[kΩ]. Să se calculeze curentul electric prin
bobină la momentele de timp τ, 2⋅τ, 3⋅τ, 4⋅τ, 5⋅τ, dacă se consideră că iniţial, curentul electric la
care este încărcată bobina este IL0=2[mA].

Rezolvare
După închiderea comutatorului, bobina L se încarcă de la curentul electric generat de sursa de
tensiune continuă E. Pe durata încărcării, variaţia curentului electric prin bobină este descrisă de
relaţia generală:

t −t0
−
iL (t ) = I L∞ + (I L 0 − I L∞ ) ⋅ e τ

unde, t0=0, IL0 este curentul iniţial, IL0=2[mA], iar IL∞ este curentul final la care se încarcă bobina.
Valoarea curentului final IL∞ reprezintă valoarea curentului electric prin bobină atunci când
regimul tranzitoriu, generat de închiderea comutatorului SW, s-a terminat, iar circuitul ajunge în
noua stare stabilă = starea finală.
În starea finală, aşa cum s-a explicat la curs, curentul electric prin circuit este constat, ceea ce
determină ca tensiunea pe bobină să fie nulă (conform ecuaţiei de funcţionare, tensiunea pe bobină
este direct proporţională cu derivata în timp a curentului electric). Deoarece tensiunea pe bobină e
nulă, iar tensiunea pe SW este nulă (SW=comutator ideal – vezi curs), curentul final prin bobină se
detemină cu relaţia:

E
I L∞ =
R

10  V 
⇒ I L∞ = = 5[mA] ⇒ I L∞ = 5[mA]
2  kΩ 

Aşadar, pe durata încărcării bobinei, curentul electric prin aceasta va creşte de la 2[mA] la o valoare
de maxim 5[mA] (valoarea de 5[mA] se va atinge numai după un interval de timp mai mare de 5⋅τ).
Cu aceste date, variaţia curentului electric prin bobină este descrisă de relaţia:

t t
− −
iL (t ) = 5 + (2 − 5) ⋅ e τ [mA] ⇒ iL (t ) = 5 − 3 ⋅ e τ [mA]

Temă:

Calculaţi curentul electric prin bobină la momentele de timp τ, 2⋅τ, 3⋅τ, 4⋅τ, 5⋅τ, şi apoi desenaţi
graficul variaţiei în timp a curentului electric prin bobină.

2
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Problema 3: Se consideră circuitul RL de mai jos, în care SW reprezintă un comutator ideal, care
se închide la momentul t0=0[s], iar I=20[mA], R=100[kΩ], L=10[mH]. Să se determine momentul
de timp tX considerat de la închiderea comutatorului SW la care tensiunea electrică pe rezistor
ajunge la valoarea 10[V], dacă se consideră că iniţial, curentul la care este încărcată bobina este
IL0=2[mA].

Rezolvare
Constanta de timp a circuitului este:

L 10[mH ] 10 ⋅ 10 −3  H 
τ= = = = 10(1−3− 2 −3)[s ] = 10 − 7 [s ] = 100[ns ] τ = 100[ns]
R 100[kΩ ] 10 ⋅ 10  Ω 
2 3  

Pentru determinarea momentului de timp tX este necesar să se determine variaţia în timp a tensiunii
pe rezistorul R. Variaţia în timp a tensiunii pe rezistorul R este determinată pe baza legii lui Ohm:

vR (t ) = R ⋅ iL (t )

unde iL(t) este variaţia în timp a curentului electric prin bobină, care este aceeaşi cu variaţia în timp
a curentului electric prin rezistor. Astfel, pentru a determina variaţia în timp a tensiunii electrice pe
rezistor, mai întîi este necesar să se determine variaţia în timp a curentului electric prin bobină.
La închiderea comutatorului SW, bobina de încarcă de la curentul electric generat de sursa de
continuu I, iar variaţia curentului electric prin bobină pe durata încărcării acesteia este descrisă de
relaţia:

t −t0
−
iL (t ) = I L∞ + (I L 0 − I L∞ ) ⋅ e τ

unde t0=0s, IL0 = 2[mA].

Curentul notat IL∞ este curentul electric prin bobină în starea finală a circuitului, stare în care
acesta ajunge după terminarea regimului tranzitoriu generat de închiderea comutatorului SW.
Pentru circuitul considerat, valoarea curentului final IL∞ este egală cu valoarea curentului generat de
sursa de curent I:

I L∞ = I

⇒ I L∞ = 20[mA]

Aşadar, pe durata încărcării bobinei, curentul electric prin aceasta va creşte de la valoarea iniţială
2[mA] la o valoare de maxim 20[mA] (valoarea de 20[mA] se va atinge numai după un interval de

3
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

timp mai mare de 5⋅τ). Cu aceste date, variaţia curentului electric prin bobină este descrisă de
relaţia:

t t
− −
iL (t ) = 20 + (2 − 20 ) ⋅ e 100 [ns ] [mA] ⇒ iL (t ) = 20 − 18 ⋅ e 100 [ns ] [mA]

Variaţia în timp a tensiunii electrice pe rezistor este descrisă de relaţia:

 −
t   −
t 
 100[ns ]   100[ns ] 
vR (t ) = R ⋅ iL (t ) = 100[kΩ] ⋅  20 − 18 ⋅ e [mA] = 100 ⋅  20 − 18 ⋅ e [V ]
   
   

Determinarea momentului de timp tX la care curentul electric prin circuit ajunge la valoarea 6[mA],
se realizează punând condiţia:

vR (t X ) = 10[V ]

care, ţinând cont de relaţia care descrie variaţia în timp a curentului prin circuit, devine:

tX tX
− −
vR (t X ) = 2000 V − 1800 ⋅ e 100[ns ] V = 10 V
[ ] [ ] [ ] ⇒ 1990 V = 1800 ⋅ e 100[ns ] V
[ ] [ ]

tX tX
1990[V ] 100[ns ]
1,1 = e [ns ] ln (1,1) =
tX
⇒ =e ⇒ 100 ⇒
1800[V ] 100[ns ]

⇒ t X = ln (1,1) ⋅100[ns ] ≅ 0.095 ⋅100[ns ] ⇒ t X = 9,5[ns ]

Tema:
Calculaţi momentul de timp tX la care tensiunea pe bobină ajunge la valoarea 10[V].

Indicaţie: se determină mai întâi variaţia în timp a tensiunii electrice pe bobină vL(t) utilizând
ecuaţia de funcţionare a bobinei (aşa cum s-a prezentat la curs). Momentul de timp tX se determină
din ecuaţia în tX generată de condiţia:

v L (t X ) = 10[V ]

4
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Problema 4: Se consideră circuitul RL de mai jos, în care SW reprezintă un comutator ideal, care
se închide la momentul t0=0[s], iar E=10[V], R=1[kΩ], L=1[mH]. Să se determine momentul de
timp tX considerat de la închiderea comutatorului SW la care curentul electric prin bobină ajunge la
valoarea 6[mA], dacă se consideră că iniţial, curentul la care este încărcată bobina este IL0=1[mA].

Rezolvare
Constanta de timp a circuitului este:

L 1[mH ] 10−3  H 
τ= = = 3   = 10−6 [s ] = 1[µs ] τ = 1[µs ]
R 1[kΩ ] 10  Ω 

La închiderea comutatorului, bobina de încarcă de la curentul electric generat de sursa de tensiune

continuă E, iar variaţia curentului electric prin bobină pe durata încărcării acesteia este descrisă de
relaţia:
t −t0
−
iL (t ) = I L∞ + (I L 0 − I L∞ ) ⋅ e τ

unde t0=0s, IL0 = 1[mA].

Curentul notat IL∞ este curentul electric prin bobină în starea finală, stare în care circuitul ajunge
după terminarea regimului tranzitoriu generat de închiderea comutatorului SW. Valoarea curentului
final IL∞ se calculează cu relaţia:

E
I L∞ =
R

10  V 
⇒ I L∞ = = 10[mA] ⇒ I L∞ = 10[mA]
1  kΩ 

Aşadar, pe durata încărcării bobinei, curentul electric prin aceasta va creşte de la 1[mA] la o valoare
de maxim 10[mA] (valoarea de 10[mA] se va atinge numai după un interval de timp mai mare de
5⋅τ). Cu aceste date, variaţia curentului electric prin bobină este descrisă de relaţia:

t t
− −
1[µs ] 1[µs ]
iL (t ) = 10 + (1 − 10) ⋅ e [mA] ⇒ iL (t ) = 10 − 9 ⋅ e [mA]

Determinarea momentului de timp tX la care curentul electric prin circuit ajunge la valoarea 6[mA],
se realizează punând condiţia:

i(t X ) = 6[mA]

care, ţinând cont de relaţia care descrie variaţia în timp a curentului prin circuit, devine:
5
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

tX tX
− −
1[µs ] 1[µs ]
iL (t X ) = 10[mA] − 9 ⋅ e [mA] = 6[mA] ⇒ 4[mA] = 9 ⋅ e [mA]

tX tX
9[mA] 1[µs ] 1[µs ] ln (2,25) =
tX
⇒ =e ⇒ 2,25 = e ⇒
4[mA] 1[µs ]

⇒ t X = ln (2,25) ⋅ 1[µs ] ⇒ t X ≅ 0,81[µs ]

6
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Problema 5: Se consideră circuitul LR de mai jos, în care R=1[kΩ], L=1[µF], iar sursa de tensiune
e(t) are variaţia indicată în figură. Să se determine variaţia mărimilor electrice din circuit dacă la
momentul iniţial curentul prin bobină este IL0=0[mA].

Rezolvare

Variaţia tensiunii generate de sursa de tensiune a circuitului este descrisă prin relaţia:

10[V ] t ∈ [t0 , t1 ]
e(t ) = 
 0[V ] t > t1

Deoarece tensiunea generată de sursă are 2 valori distincte, analiza circuitului se poate realiza pe
două intervale de timp diferite, în funcţie de valoarea tensiunii e(t). Astfel, în primul caz, se poate
considera că circuitului i se aplică o sursă de tensiune continuă E=10[V], iar analiza circuitului se
realizează pe durata t∈[t0, t1]. În al 2lea caz, se poate considera că în circuit, sursa de tensiune e(t)
este înlocuită cu un scurtcircuit (fir) deoarece pe acesta tensiunea electrică este întotdeauna 0 volţi,
iar analiza circuitului se realizează pe durata t > t1.

Cazul 1 ÎNCĂRCAREA BOBINEI: t∈[t0, t1] iar asupra circuitului se aplică o sursă de tensiune
continuă E=10[V]; pe această durată de timp, circuitul iniţial poate fi modelat ca în figura de mai
jos:

Începând de la momentul iniţial t = t0 = 0ns, bobina începe să se încarce de la curentul electric

generat de sursa de tensiune E, iar circuitul iese din starea iniţială, caracterizată de relaţiile:

iL(t0) = IL0=0, vL(t0) =0, vR(t0)=0

şi tinde către starea finală, caracterizată de relaţiile:

iL(t∞)= IL∞= E/R, vL(t∞)=0, vR(t∞)=E

Circuitul ajunge în starea finală numai dacă durata traziţiei dintr-o starea în alta este mai mare decât
5⋅τ, unde τ reprezintă constanta de timp a circuitului.

Pe durata regimului tranzitoriu, variaţiile mărimilor electrice prin circuit sunt descrise prin
următoarele relaţii (prezentate la curs):

7
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

t −t 0
−
1. variaţia curentului prin bobină: iL (t ) = I L∞ + ( I L 0 − I L∞ ) ⋅ e τ

t −t 0
−
2. variaţia tensiunii pe bobină: vL (t ) = R ⋅ (I L∞ − I L0 ) ⋅ e τ

t −t 0
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor vR=R⋅iL: vR (t ) = R ⋅ I L∞ + R ⋅ (I L 0 − I L∞ ) ⋅ e τ

unde t0 = 0ns, IL0 reprezintă curentul prin bobină la momentul iniţial t=t0, care, conform datelor din
problemă este 0 amperi

IL0=0[mA]

IL∞ reprezintă curentul electric prin bobină la momentul final t=t∞, cînd perioada de încărcare s-a
terminat, care se calcuează cu relaţia:

E
I L∞ =
R

10  V 
⇒ I L∞ = = 10[mA] ⇒ I L∞ = 10[mA]
1  kΩ 

iar τ reprezintă constanta de timp a circuitului, care se determină cu relaţia:

L 1[µH ] 10−6 H 
τ= = =  Ω  = 10 [s ] = 1[ns ]
−9
τ = 1[ns ]
R 1[kΩ ] 103  

Pe baza acestor date, relaţiile care descriu variaţiile mărimilor electrice din circuit pe intervalul de
timp t ∈ [t0, t1] devin:

 −
t 
 
1. variaţia curentului prin bobină: iL (t ) = 10 ⋅ 1 − e 1[ns ] [mA]
 
 

t
−
2. variaţia tensiunii pe bobină: v L (t ) = 10 ⋅ e 1[ns ]V
[ ]
 −
t 
 
3. variaţia tensiunii pe rezistor: v R (t ) = 10 ⋅ 1 − e 1[ns ] [V ]
 
 

8
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Deoarece valoarea tensiunii generate de sursa e(t) se modifică la momentul t1=3ns, valoarea care,
pe baza valorii parametrului τ calculat pentru circuitul considerat reprezintă 3⋅τ (τ=1ns), regimul
tranzitoriu al circuitului nu este terminat la momentul t1=3ns, şi din acest motiv trebuie calculate
mărimile electrice la momentul t1.

Astfel, la momentul t = t1 = 3ns, valorile mărimilor electrice sunt:

1. variaţia curentului prin bobină:

 3[ns ] 
( )
 − 
iL (t = t1 ) = 10 ⋅ 1 − e 1[ns ] [mA] = 10 ⋅ 1 − e −3 [mA] = 10 ⋅ (1 − 0,049)[mA] = 9,51[mA]
 
 
iL (t = 3ns ) = 9,51[mA]
2. variaţia tensiunii pe bobină:
3[ns ]
−
v L (t = t1 ) = 10 ⋅ e 1[ns ] V = 10 ⋅ e −3 V = 10 ⋅ 0,049 V = 0,049 V
[ ] [ ] [ ] [ ] v L (t = 3ns ) = 0,049[V ]

3. variaţia tensiunii pe rezistor:

 3[ns ] 
( )
 − 
vR (t = t1 ) = 10 ⋅ 1 − e 1[ns ] [V ] = 10 ⋅ 1 − e − 3 [V ] = 10 ⋅ (1 − 0,049)[V ] = 9,51[V ]
 
 
v R (t = 3ns ) = 9,51[V ]

Cazul 2 DESCĂRCAREA BOBINEI: t > t1 = 3ns iar în circuit sursa de tensiune e(t) se
înlocuieşte cu un scurtcircuit (deoarece e(t) = 0 pe acest interval de timp); pe această durată de
timp, circuitul iniţial poate fi modelat ca în figura de mai jos:

Pentru perioada de descărcare, momentul iniţial este considerat momentul t1 = 3ns

Începând de la momentul iniţial t = t1 = 3ns, bobina începe să se descarce, iar circuitul iese din
starea iniţială, caracterizată de relaţiile:

iL(t1)=IL0=9,51[mA], vL(t1)=0,049[V], vR(t1)=9,51[V]

şi tinde către starea finală, caracterizată de relaţiile:

iL(t∞) = IL∞= 0[mA], vL(t∞) = 0[V], vR(t∞) = 0[V]

Variaţia în timp a mărimilor electrice prin circuit sunt descrise de relaţiile prezentate anterior, în
care momentul iniţial se notează cu t1:

9
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

t −t1
−
1. variaţia curentului prin bobină: iL (t ) = I L∞ + (I L 0 − I L∞ ) ⋅ e τ

t −t1
−
2. variaţia tensiunii pe bobină: v L (t ) = R ⋅ (I L∞ − I L0 ) ⋅ e τ

t − t1
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor: v R (t ) = R ⋅ I L∞ + R ⋅ (I L 0 − I L∞ ) ⋅ e τ

unde IL0 reprezintăcurentul electric prin bobină la momentul iniţial t1=3ns, care, conform calculelor
efectuate la cazul anterior are valoarea

IL0 = 9,51[mA],

iar IL∞ reprezintă curentul electric prin bobină la momentul final t=t∞, cînd perioada de descărcare
s-a terminat, care este egală cu zero amperi:

IL∞=0[A] .

Pe baza acestor date, relaţiile care descriu variaţiile mărimilor electrice din circuit pe intervalul de
timp t > t1 devin:
t − t1
−
1. variaţia curentului prin bobină: iL (t ) = 9,51 ⋅ e 1[ns ] [mA]
t − t1
−
2. variaţia tensiunii pe bobină: v L (t ) = −9,51 ⋅ e [ns ] V
1 [ ]
t −t1
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor: vR (t ) = 9,51 ⋅ e 1[ns ] V [ ]

Pe baza relaţiilor de mai sus, se calculează valorile mărimilor electrice la momentele t=t1=3ns,
respectiv t=t∞=∞.

La momentul iniţial t=t1=3ns, valorile mărimilor electrice sunt:

0
−
1. variaţia curentului prin bobină: iL (t = t1 ) = 9,51 ⋅ e 1[ns ] [mA] iL (t = t1 ) = 9,51[mA]

0
−
2. variaţia tensiunii pe bobină: v L (t = t1 ) = −9,51 ⋅ e 1[ns ]V [ ] v L (t = t1 ) = −9,51[V ]

0
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor: vR (t = t1 ) = 9,51 ⋅ e 1[ns ] [V ] v R (t = t1 ) = 9,51[V ]

10
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

La momentul t=t∞=∞, valorile mărimilor electrice sunt:

1. variaţia curentului prin bobină: iL (t = t∞ ) → 0[mA]

2. variaţia tensiunii pe bobină: v L (t = t∞ ) → 0[V ]

3. variaţia tensiunii pe rezistor: vR (t = t∞ ) → 0[V ]

11
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Problema 6: Se consideră circuitul LR de mai jos, în care R=1[kΩ], L=1[µF], iar sursa de curent
i(t) are variaţia indicată în figură. Să se determine variaţia mărimilor electrice din circuit dacă la
momentul iniţial curentul prin bobină este IL0=0[mA].

Rezolvare

Variaţia curentului electric generat de sursa de curent a circuitului este descrisă prin relaţia:

5[mA] t ∈ [t0 , t1 ]
i (t ) = 
0[mA] t > t1

Deoarece curentul electric generat de sursă are 2 valori distincte, analiza circuitului se poate realiza
pe două intervale de timp diferite, în funcţie de valoarea curentului i(t).
Astfel, în primul caz, analiza circuitului se realizează pe durata t∈[t0, t1], când bobina se încarcă de
la un curent electric constant I=5[mA].
În al 2lea caz, analiza circuitului se realizează pe durata t > t1, când bobina se descarcă la 0[mA].

Cazul 1 t∈[t0, t1]: pe această durată de timp bobina începe să se încarce de la un curent electric
constant I=5[mA], iar circuitul iese din starea iniţială, caracterizată de relaţiile:

iL(t0) = IL0=0, vL(t0) =0, vR(t0)=0

şi tinde către starea finală, caracterizată de relaţiile:

iL(t∞) = IL∞= I, vL(t∞)=0, vR(t∞)=R⋅I

Circuitul ajunge în starea finală numai dacă durata traziţiei dintr-o starea în alta este mai mare decât
5⋅τ, unde τ reprezintă constanta de timp a circuitului.

Pe durata regimului tranzitoriu, variaţiile mărimilor electrice prin circuit sunt descrise prin
următoarele relaţii (prezentate la curs):

t −t 0
−
1. variaţia curentului prin bobină: iL (t ) = I L∞ + ( I L 0 − I L∞ ) ⋅ e τ

t −t 0
−
2. variaţia tensiunii pe bobină: vL (t ) = R ⋅ (I L∞ − I L0 ) ⋅ e τ

t −t 0
−
3. variaţia tensiunii pe rezistor: vR (t ) = R ⋅ I L∞ + R ⋅ (I L 0 − I L∞ ) ⋅ e τ

12
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

unde t0 = 0ns, IL0 reprezintă curentul prin bobină la momentul iniţial t=t0, care, conform datelor din
problemă este 0 amperi

IL0=0[mA]

IL∞ reprezintă curentul electric prin bobină la momentul final t=t∞, cînd perioada de încărcare s-a
terminat:

IL∞=5[mA]

iar τ reprezintă constanta de timp a circuitului, care se determină cu relaţia:

L 1[µH ] 10−6  H 
τ= = =   = 10−9 [s ] = 1[ns ] τ = 1[ns ]
R 1[kΩ ] 10  Ω 
3

Temă:

Să se determine relaţiile care descriu variaţia în timp a mărimilor electrice ale circuitului

1. variaţia curentului prin bobină: iL (t ) =

2. variaţia tensiunii pe bobină: v L (t ) =

3. variaţia tensiunii pe rezistor: vR (t ) =

Deoarece valoarea tensiunii generate de sursa i(t) se modifică la momentul t1=2ns, valoarea care, pe
baza valorii parametrului τ calculat pentru circuitul considerat reprezintă 2⋅τ (τ=1ns), regimul
tranzitoriu al circuitului nu este terminat la momentul t1=2ns, şi din acest motiv trebuie calculate
mărimile electrice la momentul t1.

Temă:

Să se determine valorile mărimilor electrice ale circuitului la momentul t = t1 = 2ns.

1. variaţia curentului prin bobină: iL (t = t1 ) =

2. variaţia tensiunii pe bobină: v L (t = t1 ) =

3. variaţia tensiunii pe rezistor: v R (t = t1 ) =

Cazul 2 t > t1 = 2ns: pe această durată de timp, bobina se descarcă.

Pentru perioada de descărcare, momentul iniţial este considerat momentul t1 = 2ns

Începând de la momentul iniţial t = t1 = 2ns, bobina începe să se descarce, iar circuitul iese din
starea iniţială, caracterizată de relaţiile:

13
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Temă:

Precizaţi starea iniţială a circuitului la începerea perioadei de descărcare a bobinei

iL(t1)=IL0= vL(t1)= vR(t1)=

Precizaţi starea finală a circuitului laterminarea perioadei de descărcare a bobinei

iL(t∞) = IL∞= vL(t∞) = vR(t∞) =

Precizaţi variaţia în timp a mărimilor electrice prin circuit pe durata perioadei de descărcare a
bobinei, ţinând cont de faptul că momentul iniţial se notează cu t1:

1. variaţia curentului prin bobină:

2. variaţia tensiunii pe bobină:

3. variaţia tensiunii pe rezistor:

Determinaţi variaţia în timp a mărimilor electrice ale circuitului pe durata perioadei de descărcare a
bobinei:

1. variaţia curentului prin bobină: iL (t ) =

2. variaţia tensiunii pe bobină: v L (t ) =

3. variaţia tensiunii pe rezistor: vR (t ) =

Calculaţi valorile mărimilor electrice la momentele t=t1=2ns (la începutul perioadei de descărcare a
bobinei) respectiv t=t∞=∞ (la terminarea perioadei de descărcare a bobinei).

La momentul iniţial t=t1=2ns, valorile mărimilor electrice sunt:

1. variaţia curentului prin bobină: iL (t = t1 ) =

2. variaţia tensiunii pe bobină: v L (t = t1 ) =

3. variaţia tensiunii pe rezistor: v R (t = t1 ) =

La momentul t=t∞=∞, valorile mărimilor electrice sunt:

1. variaţia curentului prin bobină: iL (t = t∞ ) =

2. variaţia tensiunii pe bobină: v L (t = t∞ ) =

3. variaţia tensiunii pe rezistor: v R (t = t∞ ) =

Să se deseneze graficele variaţiilor în timp ale mărimilor electrice ale circuitului.

14
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Încărcarea bobinei de la o sursă de tensiune continuă

Problema 7: Se consideră o bobină de inductanţă electrică L=100[mH], care este încărcată de la o
sursă de tensiune continuă care generează tensiune constantă de valoare E=10[V]. Să se determine
valoarea la care ajunge curentul electric iL(t) prin bobina respectivă după un timp t=10[ms] pentru 2
cazuri diferite:
a. când se consideră că valoarea iniţială a curentului prin bobină este IL0=0[A];
b. când se consideră că valoarea iniţială a curentului prin bobină este IL0=5[µA];
Pentru ambele cazuri, momentul iniţial se consideră t0=0.

Rezolvare:
diL 1
Ecuaţia de funcţionare a bobinei este vL ( t ) = L ⋅ de unde rezultă relaţia diL = ⋅ vL ⋅ dt , care
dt L
t t1 1 t
se integrează în domeniul de timp [0, t] (deoarece t0=0): ⇒ ∫ di L = ∫ ⋅ v L ⋅ dt = ⋅ ∫ v L ⋅ dt .
0 0L L 0

Deoarece bobina se încarcă de la o sursă de tensiune continuă, valoarea tensiunii pe bobină este
t E t
vL ( t ) = E . Introducând valoarea tensiunii pe bobină în relaţia de mai sus ⇒ ∫ di L = ⋅ ∫ dt ⇒
0 L 0
E
iL ( t ) − iL ( 0 ) = ⋅ t . Astfel, relaţia după care se calculează curentul prin bobină devine
L
E
iL (t ) = ⋅ t + iL ( 0) , sau, ţinând cont de faptul că iL(0) este IL0:
L

E
iL (t ) = ⋅ t + I L0
L

Cazul a: t=10 [µs], IL0 = 0 :

10[V ] [V ] ⋅ [µs ]
iL (t = 10[µs]) = ⋅10[µs] + 0[mA] ⇒ iL (t = 10[ µs]) = 1 = 1[mA]
100[mH ] [mH ]
i L (t = 10[ µs ]) = 1[mA]

Cazul b: t=10 [µs], IL0 = 5[mA] :

10[V ] [ V ] ⋅ [ μs ]
iL (t = 10[µs ]) = ⋅10[ µs] + 5[mA] ⇒ iL ( t = 10[ μs ]) = 1 + 5[ mA ] = 6[ mA ]
100[mH ] [ mH ]
iL (t = 10[ µs ]) = 6[mA]

15
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Problema 8. Metoda de generarea a unui curent triunghiular

Observaţie: această problemă prezintă modul în care se poate genera un curent de formă triunghiulară.
Curentul de formă triunghiulară se poate genera prin aplicarea unei tensiuni variabile, de formă
dreptunghiulară, pe bobină.

Se consideră o bobină de inductanţă electrică L=1[H], pe care se aplică o sursă de tensiune variabilă
în timp vg(t), care are forma de undă dreptunghiulară, aşa cum este prezentat în figura de mai jos.
Să se determine variaţia curentului prin bobină iL(t) şi să se deseneze variaţia acesteia în timp. Se
consideră că la momentul iniţial t=0[s], curentul prin bobină este nul, iL(0)=IL0=0[A].

Rezolvare:

Pentru deteminarea variaţiei curentului prin bobina L se procedează ca la problema 7, dar limitele
de integrare se consideră ca fiind t1, respectiv t, unde t>t1 (cu alte cuvinte, în comparaţie cu
problema precedentă, momentul iniţial nu mai este t=0 ci devine unul arbitrar, notat t=t1) ⇒

1 t
iL (t ) = ⋅ ∫ v L dt + iL (t1 ) (1)
L t1

În continuare, rămâne de stabilit valoarea tensiunii pe bobina L pentru intervalul de timp analizat.
Pentru circuitul considerat, tensiunea pe bobină este vL(t)=vg(t). Deoarece, urmărind variaţia în
timp a tensiunii vg(t) se constată că aceasta are 2 valori distincte,

  T
 Vg max = 10[V ] t ∈ 0, 2 
v g (t ) =   
Vg min = −10[V ] t ∈ , T 
 T
 2 
 

tensiunea pe bobină, la fel, va avea 2 valori distincte :

  T
 Vg max = 10[V ] t ∈ 0, 2 
vL (t ) =   
Vg min = −10[V ] t ∈  T , T 
 2 
 

16
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

Ţinând cont de cele 2 valori posibile ale tensiunii pe bobina L, precum şi de formula generală de
calcul (1), care descrie variaţia în timp a curentului prin bobină, pentru cazul în care tensiunea pe
aceasta variază conform relaţiei de mai sus, variaţia curentului prin bobina L se poate descrie prin
relaţiile următoare:

 1 t  T
 ⋅ ∫ Vg max dt + iL (0) t ∈ 0, 
 L 0  2
iL (t ) =  1 t T  T 
 ⋅ ∫ Vg min dt + iL   t ∈  , T 
L T 2 2 
 2

Conform relaţiei de mai sus, curentul prin bobina L trebuie determinat în 2 cazuri distincte, în
funcţie de timpul t:

 T
Cazul 1: se consideră intervalul de timp t ∈ 0,  . În acest caz, variaţia în timp a curentului
 2
1 t
electric prin bobina L este descrisă de relaţia: iL (t ) = ⋅ ∫ Vg max dt + iL (0)
L 0
Vg max t Vg max
⇒ iL ( t ) = ⋅ ∫ dt + iL (0) ⇒ iL (t ) = ⋅ t + iL (0)
L 0 L
10[V ] 10[V ]
⇒ iL ( t ) = ⋅ t + 0[ A] ⇒ iL ( t ) = ⋅t (2)
1[ H ] 1[ H ]

 T
Relaţia 2 reprezintă ecuaţia unei drepte de pantă pozitivă ⇒ în intervalul de timp t ∈ 0, 
 2
curentul prin bobina L creşte liniar în timp.

 T
Valoarea maximă la care ajunge curentul prin bobina L în intervalul de timp t ∈ 0,  se
 2
T T
atinge la momentul t = şi se determină pe baza relaţiei (2), în care se consideră t = :
2 2

 T 10[V ] T 10[V ]
I L max = 2[ mA ]
I L max = iL  t =  ⇒ I L max = ⋅ = ⋅ 200[µs] = 2[mA]
 2 1[ H ] 2 1[ H ]

T 
Cazul 2: se consideră intervalul de timp t ∈  , T  . În acest caz, variaţia în timp a curentului
2 
1 t T 
prin bobina L este descrisă de relaţia: iL (t ) = ⋅ ∫ Vg min dt + iL  
L T 2
2
Vg min t T 
⇒ iL (t ) = ⋅ ∫ dt + iL  
L T 2
2

17
 Exemple de probleme rezolvate pentru regimul tranzitoriu al bobinei

T  T 
unde valoarea iL   este chiar valoarea maximă a curentului prin bobina L ⇒ iL   = 2[mA]
2 2
10[V ]  T  T 
⇒ iL (t ) = − ⋅  t −  + iL   (3)
1[ H ]  2  2
T 
Relaţia 3 reprezintă ecuaţia unei drepte de pantă negativă ⇒ în intervalul de timp t ∈  , T 
2 
curentul prin bobina L descreşte liniar în timp.
T 
Valoarea minimă la care ajunge curentul prin bobina L în intervalul de timp t ∈  , T  se
2 
atinge la momentul t = T şi se determină pe baza relaţiei (3), în care se consideră t = T :

I L min = iL (t = T ) ⇒
⋅ (400[ µs] − 200[ µs]) + 2[mA] = −
10[V ] 10[mA]
I L min = − ⋅ 200[ µs] + 2[mA]
1[ H ] 1[ H ]
I L min = −2[mA] + 2[mA] = 0[ A] I L min = 0[ A ]

Cu aceste date determinate, variaţia în timp a curentului electric prin bobina L este prezentată în
figura de mai jos:

18