You are on page 1of 14

Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim

armonic.

Problema 1. Se consideră circuitul din figura de mai jos. Să se determine răspunsul circuitului, la
Ω], C= 25[µF], vI = 10⋅⋅sin(104⋅t) [V].
pulsaţia de lucru dacă R= 2 [Ω

Rezolvare
În cursul 12 s-au dedus pentru circuitul de mai sus următoarele relaţii:

− j ⋅ XC
Funcţia de transfer a circuitului: H ( j ⋅ω ) =
R − j ⋅ XC

H (ω ) =
1
Modulul funcţiei de transfer:
2
X 
1+  C 
 R 

π X 
Defazajul introdus de circuit: ϕ H (ω ) = − + arctg  C 
2  R 

Pentru calculul valorii numerice a modulului funcţiei de transfer, respectiv defazajului introdus de
circuit, este necesară identificarea pulsaţiei de lucru a circuitului.

Aceasta se identifică, ca mai jos:

vI = 10⋅sin( 104 ⋅t) [V]



pulsatia de lucru

Deci, pulsaţia de lucru are valoarea:


 rad 
ω = 104 
 s 

În continuare se calculează valoarea reactanţei condensatorului:

= 4[Ω] X C = 4[Ω]
1 1 1 100 1
XC = = = =
ω ⋅C 4  rad  4  rad  25  rad 
10  ⋅ 25[µF ] 10  ⋅ 25 ⋅ 10 [F ]
−6
 s  ⋅ [F ]
 s   s  14243

1
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

 rad 
Cu aceste date, valoarea modulului funcţiei de transfer la pulsaţia de lucru ω = 10 4  este:
 s 
( )
H 10 4 =
1
=
1
=
1
≅ 0,45 ( )
H 10 4 ≅ 0,45
4
2
1 + (2 )2 5
1+  
2
 rad 
iar valoarea defazajului introdus de circuit la pulsaţia de lucru ω = 10 4  este:
 s 

( ) 4
ϕ H 10 4 = −900 + arctg   = −900 + arctg (2) = −900 + 63,430 = −26,57 0 ϕ H 10 ≅ −26,57
4 0
( )
2

Cu valorile de mai sus, se pot calcula amplitudinea, respectiv faza iniţială a tensiunii de ieşire, la
 rad 
pulsaţia de lucru ω = 10 4  . În acest scop este necesar ca mai întâi să se identifice
 s 
amplitudinea, respectiv faza iniţială a tensiunii de intrare.

vI = 10⋅ sin( 10 ⋅t + 00) [V]


↑ ↑
amplitudinea faza initiala

amplitudinea: Vi = 10[V ]
faza iniţială: ϕvi = 00

Amplitudinea tensiunii de ieşire se calculează cu relaţia:

( )
Vo = H 10 4 ⋅ Vi ⇒ Vo = 0,45 ⋅ 10[V ] = 4,5[V ] Vo = 4,5[V ]

Faza iniţială a tensiunii de ieşire se calculează cu relaţia:

( )
ϕvo = ϕ H 104 + ϕvi = −26,57 0 + 00 = −26,57 0 ϕvo = −26,570

 rad 
Răspunsul circuitul la pulsaţia de lucru ω = 10 4  este:
 s 

( ) ( )
vO 10 4 ⋅ t = 4,5 ⋅ sin 10 4 ⋅ t − 26,57 0 [V ]

2
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

Problema 2. Se consideră circuitul de mai jos, în care R=10[Ω Ω], L=500[mH], C=50[mF]. Să se
determine:
a. expresia funcţiei de transfer a circuitului în funcţie de reactanţele componentelor, dacă mărimea
electrică de ieşire se consideră tensiunea de ieşire vO, iar mărimea electrică de intrare se consideră
tensiunea de intrare vI;
b. valoarea tensiunii de ieşire vO (răspunsul circuitului) pentru cazul în care tensiunea de intrare are
expresia vI(10⋅⋅t) = 5⋅⋅sin(10⋅⋅t+750) [V].

Rezolvare
a. Funcţia de transfer a circuitului în regim armonic se determină pe circuitul reprezentat în regim
armonic. Circuitul în regim armonic se obţine prin înlocuirea componentelor cu impedanţele lor,
respectiv înlocuirea mărimilor electrice prin fazorii corespunzători. După aceste modificări,
circuitul în regim armonic are schema electrică din figura de mai jos, în care:

ZR = R
ZL = j ⋅ X L
ZC = − j ⋅ X C

După cum se observă, elementele ZL şi ZR sunt conectate în paralel, de unde, circuitul de mai sus se
simplifică prin utilizarea impedanţei echivalente grupării în paralel a celor 2 componente, ca în
figura de mai jos:

3
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

unde:
ZR ⋅ ZL
ZP =
ZR + ZL

Funcţia de transfer a unui circuit în regim armonic se determină cu relaţia generală:

H ( j ⋅ω ) =
marime _ electrica _ iesire
marime _ electrica _ int rare

Pentru circuitul de mai sus, deoarece mărimea electrică de ieşire se consideră tensiunea de ieşire vO,
iar mărimea electrică de intrare se consideră tensiunea de intrare vI, funcţia de transfer a circuitului
se determină cu relaţia:

vO
H ( j ⋅ω ) =
vI

Circuitul din figura de mai sus reprezintă un divizor de tensiune. Rezultă că tensiunea de ieşire, în
funcţie de tensiunea de intrare, se determină cu relaţia de la divizorul de tensiune (prezentată în
cursul precedent):

ZC
vO = ⋅ vI
Z P + ZC

Din relaţiile de mai sus, rezultă că funcţia de transfer a circuitului în regim armonic este:

ZC ZC − j ⋅ XC − j ⋅ X C ⋅ (R + j ⋅ X L )
H ( j ⋅ω ) = = = =
Z P + ZC ZR ⋅ ZL j⋅R⋅ XL
− j ⋅ XC j ⋅ R ⋅ X L − j ⋅ X C ⋅ (R + j ⋅ X L )
+ ZC
ZR + ZL R+ j⋅ XL

XC ⋅ X L − j ⋅ XC ⋅ R
H ( j ⋅ω ) =
X C ⋅ X L + j ⋅ R ⋅ (X L − X C )

Expresia funcţiei de transfer este indicată mai sus. După cum se observă, atât la numitor cât şi la
numărător s-a separat partea reală de cea imaginară. În calculul expresiei funcţiei de transfer, NU
este recomandabil să se amplifice expresia cu conjugatul numitorului.
4
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

b. Pentru determinarea valorii tensiunii de ieşire vO, în cazul în care vI(10⋅⋅t) = 10⋅⋅sin(10⋅⋅t+750) [V],
este necesară determinarea valorii numerice a funcţiei de transfer la pulsaţia de lucru a circuitului,
apoi modulul, respectiv defazajul acesteia la pulsaţia de lucru a circuitului.

În acest scop, deoarece valoarea funcţiei de transfer depinde de valoarea pulsaţiei de lucru a
circuitului, din expresia tensiunii de intrarea trebuie identificată valoarea pulsaţiei de lucru. Aceasta
se identifică, ca mai jos:

vI(10⋅t) = 10⋅sin( 10 ⋅t+750) [V]



pulsatia de lucru

Deci, pulsaţia de lucru are valoarea:


 rad 
ω = 10 
 s 

În continuare se calculează valorile reactanţelor componentelor reactive din circuit:

bobina:

 rad   rad   rad 


X L = ω ⋅ L = 10   ⋅ 500[mH ] = 10   ⋅ 5 ⋅10 2 ⋅10 −3 [H ] = 10 ⋅ 5 ⋅10 2 ⋅10 −3   ⋅ [H ] = 5[Ω]
 s   s  14s2  43

X L = 5[Ω]

= 2[Ω]
1 1 1 10 1
XC = = = =
ω ⋅C  rad   rad  5  rad 
10  ⋅ 50[mF ] 10  ⋅ 5 ⋅10 ⋅10 [F ]
−3
 s  ⋅ [F ]
 s   s  14243

X C = 2[Ω]

 rad 
Cu aceste date, valoarea funcţiei de transfer la pulsaţia de lucru ω = 10   este:
 s 

XC ⋅ X L − j ⋅ XC ⋅ R 2[Ω]⋅ 5[Ω] − j ⋅ 2[Ω]⋅10[Ω]


H ( j ⋅10 ) = =
X C ⋅ X L + j ⋅ R ⋅ ( X L − X C ) 2[Ω]⋅ 5[Ω] + j ⋅10[Ω]⋅ (5[Ω ] − 2[Ω])

10 − j ⋅ 20 [Ω ]2
10 − j ⋅ 20 1 − j ⋅ 2
H ( j ⋅10 ) = = =
10 + j ⋅ 30 [Ω ]2 10 + j ⋅ 30 1 + j ⋅ 3

1− j ⋅ 2
H ( j ⋅10 ) =
1+ j ⋅3

5
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

 rad 
Modulul funcţiei de transfer, la pulsaţia de lucru ω = 10   este:
 s 

12 + (− 2 )2
H (10 ) = H (10) ≅ 0.707
5 1
= = ≅ 0.707
2 2
1 +3 10 2

 rad 
Defazajul funcţiei de transfer, la pulsaţia de lucru ω = 10   este:
 s 
−2 3
ϕ (10) = arctg   − arctg   = −arctg (2) − arctg (3) ≅ −63,430 − 71,560 ≅ −1350 ϕ H (10) ≅ −135
0
 1  1

În scopul determinării valorii amplitudinii, respectiv a fazei iniţiale a tensiunii de ieşire, trebuie
identificată valoarea amplitudinii, respectiv a fazei iniţiale a tensiunii de intrare:

vI(10⋅t) = 5 ⋅ sin( 10 ⋅t + 750) [V]


↑ ↑
amplitudinea faza initiala

amplitudinea: Vi = 5[V ]
faza iniţială: ϕvi = 750

Determinarea valorii amplitudinii tensiunii de ieşire se realizează utilizând relaţia:

Vo = H (10 ) ⋅ Vi

Vo = 0,707 ⋅ 5[V ] ≅ 3,53[V ] Vo ≅ 3,53[V ]

Determinarea valorii fazei iniţiale a tensiunii de ieşire se realizează utilizând relaţia:

ϕ vo = ϕ H (10) + ϕ vi

ϕ vo = −1350 + 750 = −600 ϕ vo = −60 0

 rad 
Deci, valoarea tensiunii de ieşire la pulsaţia de lucru ω = 10   este:
 s 

( )
vO (10 ⋅ t ) = 3,53 ⋅ sin 10 ⋅ t − 60 0 [V ]

6
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

Problema 3. Se consideră circuitul de mai jos, în care R=1[kΩ Ω], L=50[mH], C=10[nF]. Să se
determine:
a. expresia funcţiei de transfer a circuitului în funcţie de reactanţele componentelor, dacă mărimea
electrică de ieşire se consideră tensiunea de ieşire vO, iar mărimea electrică de intrare se consideră
tensiunea de intrare vI;
b. valoarea tensiunii de ieşire vO (răspunsul circuitului) pentru cazul în care tensiunea de intrare are
expresia vI(105⋅t) = 2⋅⋅sin(105⋅t+1450) [V].

Rezolvare
a. Funcţia de transfer a circuitului în regim armonic se determină pe circuitul reprezentat în regim
armonic. Circuitul în regim armonic se obţine prin înlocuirea componentelor cu impedanţele lor,
respectiv înlocuirea mărimilor electrice prin fazorii corespunzători. După aceste modificări,
circuitul în regim armonic are schema electrică din figura de mai jos, în care:

ZR = R
ZL = j ⋅ X L
ZC = − j ⋅ X C

După cum se observă, elementele ZC şi ZR sunt conectate în paralel, de unde, circuitul de mai sus se
simplifică prin utilizarea impedanţei echivalente grupării în paralel a celor 2 componente, ca în
figura de mai jos:

unde:

7
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

Z R ⋅ ZC
ZP =
Z R + ZC

Funcţia de transfer a unui circuit în regim armonic se determină cu relaţia generală:

H ( j ⋅ω ) =
marime _ electrica _ iesire
marime _ electrica _ int rare

Pentru circuitul de mai sus, deoarece mărimea electrică de ieşire se consideră tensiunea de ieşire vO,
iar mărimea electrică de intrare se consideră tensiunea de intrare vI, funcţia de transfer a circuitului
se determină cu relaţia:

vO
H ( j ⋅ω ) =
vI

Circuitul din figura de mai sus reprezintă un divizor de tensiune. Rezultă că tensiunea de ieşire, în
funcţie de tensiunea de intrare, se determină cu relaţia de la divizorul de tensiune (prezentată în
cursul precedent):

ZP
vO = ⋅ vI
ZP + ZL

Din relaţiile de mai sus, rezultă că funcţia de transfer a circuitului în regim armonic este:

Z R ⋅ ZC
ZP Z R + ZC Z R ⋅ ZC − j ⋅ R ⋅ XC
H ( j ⋅ω) = = = =
ZP + ZL Z R ⋅ ZC Z R ⋅ ZC + Z R ⋅ Z L + Z L ⋅ Z C X L ⋅ X C + j ⋅ R ⋅ (X L − XC )
+ ZL
Z R + ZC

− j ⋅ R⋅ XC
H ( j ⋅ω ) =
X C ⋅ X L + j ⋅ R ⋅ (X L − X C )

Expresia funcţiei de transfer este indicată mai sus.

b. Pentru determinarea valorii tensiunii de ieşire vO, în cazul în care vI(105⋅t) = 2⋅sin(105⋅t+1450)
[V], este necesară determinarea valorii numerice a funcţiei de transfer la pulsaţia de lucru a
circuitului, apoi modulul, respectiv defazajul acesteia la pulsaţia de lucru a circuitului.

În acest scop, deoarece valoarea funcţiei de transfer depinde de valoarea pulsaţiei de lucru a
circuitului, din expresia tensiunii de intrarea trebuie identificată valoarea pulsaţiei de lucru. Aceasta
se identifică, ca mai jos:

vI(105⋅t) = 2⋅sin( 105 ⋅t+1450) [V]



pulsatia de lucru

8
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

Deci, pulsaţia de lucru are valoarea:


 rad 
ω = 105  
 s 

În continuare se calculează valorile reactanţelor componentelor reactive din circuit:

bobina:

 rad   rad   rad 


X L = ω ⋅ L = 105   ⋅ 50[mH ] = 105   ⋅ 5 ⋅ 10 ⋅ 10−3 [H ] = 5 ⋅ 103   ⋅ [H ] = 5 ⋅ 10 [Ω] = 5[kΩ]
3
 s   s   42
1
s  43

X L = 5[kΩ]

= 103 [Ω] = 1[kΩ]


1 1 1 1
XC = = = = 103
ω ⋅C      
⋅ 10[nF ] 105  ⋅ 10 ⋅ 10−9 [F ]  s  ⋅ [F ]
rad rad rad
105   
 s   s  14243

X C = 1[kΩ]

 rad 
Cu aceste date, valoarea funcţiei de transfer la pulsaţia de lucru ω = 105   este:
 s 

(
H j ⋅ 105 = ) − j ⋅ XC ⋅ R
=
− j ⋅ 1[kΩ] ⋅ 1[kΩ]
X C ⋅ X L + j ⋅ R ⋅ ( X L − X C ) 1[kΩ] ⋅ 5[kΩ] + j ⋅ 1[kΩ] ⋅ (5[kΩ] − 1[kΩ])

(
H j ⋅ 10 =5
)
− j ⋅ 1 [kΩ]2
5 + j ⋅ 4 [kΩ]2
=
−j
5+ j⋅4

( )
H j ⋅ 105 =
−j
5+ j⋅4

 rad 
Modulul funcţiei de transfer, la pulsaţia de lucru ω = 105  este:
 s 

( )
H 105 =
(− 1)2
2 2
=
1
≅ 0.17 ( )
H 10 5 ≅ 0.17
5 +4 34

 rad 
Defazajul funcţiei de transfer, la pulsaţia de lucru ω = 105  este:
 s 

9
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

( )
ϕ 105 = arctg 
 −1
 
0
4
 − arctg   = − arctg (∞ ) − arctg (0,8) ≅ −90 − 38,66 ≅ −128,66
 
5
0 0 0

( )
ϕ H 105 ≅ −128,660

În scopul determinării valorii amplitudinii, respectiv a fazei iniţiale a tensiunii de ieşire, trebuie
identificată valoarea amplitudinii, respectiv a fazei iniţiale a tensiunii de intrare:

vI(105⋅t) = 2 ⋅ sin( 105 ⋅t + 1450) [V]


↑ ↑
amplitudinea faza initiala

amplitudinea: Vi = 2[V ]
faza iniţială: ϕvi = 1450

Determinarea valorii amplitudinii tensiunii de ieşire se realizează utilizând relaţia:

( )
Vo = H 105 ⋅ Vi

Vo = 0,17 ⋅ 2[V ] ≅ 0,34[V ] Vo ≅ 0,34[V ]

Determinarea valorii fazei iniţiale a tensiunii de ieşire se realizează utilizând relaţia:

( )
ϕvo = ϕ H 105 + ϕvi

ϕvo = −128,660 + 1450 = 16,340 ϕvo = 16,340

 rad 
Deci, valoarea tensiunii de ieşire la pulsaţia de lucru ω = 105  este:
 s 

( ) ( )
vO 105 ⋅ t = 0,34 ⋅ sin 105 ⋅ t + 16,340 [V ]

10
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

Problema 4. Se consideră circuitul de mai jos, în care R=10[Ω Ω], L=10[mH], C=200[µF]. Să se
determine:
a. expresia funcţiei de transfer a circuitului în funcţie de reactanţele componentelor, dacă mărimea
electrică de ieşire se consideră curentul de ieşire iO, iar mărimea electrică de intrare se consideră
curentul de intrare iI;
b. valoarea curentului de ieşire iO (răspunsul circuitului) pentru cazul în care curentul de intrare are
expresia iI(103⋅t) = 8⋅⋅sin(103⋅t+450) [mA].

Rezolvare
a. Funcţia de transfer a circuitului în regim armonic se determină pe circuitul reprezentat în
domeniul complex. Circuitul în domeniul complex se obţine prin înlocuirea componentelor cu
impedanţele lor, respectiv înlocuirea mărimilor electrice prin fazorii corespunzători. După aceste
modificări, circuitul în domeniul complex are schema electrică din figura de mai jos, în care:

ZR = R
ZL = j ⋅ X L
ZC = − j ⋅ X C

După cum se observă, elementele ZC şi ZL sunt conectate în paralel, de unde, circuitul de mai sus se
simplifică prin utilizarea impedanţei echivalente grupării în paralel a celor 2 componente, ca în
figura de mai jos:

unde:
Z L ⋅ ZC
ZP =
Z L + ZC

11
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

Funcţia de transfer a unui circuit în regim armonic se determină cu relaţia generală:

H ( j ⋅ω ) =
marime _ electrica _ iesire
marime _ electrica _ int rare

Pentru circuitul de mai sus, deoarece mărimea electrică de ieşire se consideră curentul de ieşire iO,
iar mărimea electrică de intrare se consideră curentul de intrare iI, funcţia de transfer a circuitului se
determină cu relaţia:

iO
H ( j ⋅ω ) =
iI

Circuitul din figura de mai sus reprezintă un divizor de curent. Rezultă că, curentul de ieşire, în
funcţie de curentul de intrare, se determină cu relaţia de la divizorul de curent (prezentată în cursul
precedent):

ZP
iO = ⋅ iI
ZP + ZR

Din relaţiile de mai sus, rezultă că funcţia de transfer a circuitului în regim armonic este:

Z L ⋅ ZC
ZP Z L + ZC Z L ⋅ ZC X L ⋅ XC
H ( j ⋅ω ) = = = =
ZP + ZR Z L ⋅ ZC Z R ⋅ ZC + Z R ⋅ Z L + Z L ⋅ Z C X L ⋅ X C + j ⋅ R ⋅ (X L − X C )
+ ZR
Z L + ZC

X L ⋅ XC
H ( j ⋅ω ) =
X C ⋅ X L + j ⋅ R ⋅ (X L − X C )

Expresia funcţiei de transfer este indicată mai sus.

b. Pentru determinarea valorii curentului de ieşire iO, în cazul în care iI(103⋅t) = 8⋅sin(103⋅t+450)
[mA], este necesară determinarea valorii numerice a funcţiei de transfer la pulsaţia de lucru a
circuitului, apoi modulul, respectiv defazajul acesteia la pulsaţia de lucru a circuitului.

În acest scop, deoarece valoarea funcţiei de transfer depinde de valoarea pulsaţiei de lucru a
circuitului, din expresia curentului de intrare trebuie identificată valoarea pulsaţiei de lucru. Aceasta
se identifică, ca mai jos:

iI(103⋅t) = 8⋅sin( 103 ⋅t + 450) [mA]



pulsatia de lucru

Deci, pulsaţia de lucru are valoarea:

12
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

 rad 
ω = 103 
 s 

În continuare se calculează valorile reactanţelor componentelor reactive din circuit:

 rad   rad   rad 


bobina: X L = ω ⋅ L = 103   ⋅ 10[mH ] = 103   ⋅ 10 ⋅10 −3 [H ] = 10  ⋅ [H ] = 10[Ω]
 s   s  14 s 
243

X L = 10[Ω]

= 5[Ω]
1 1 1 10 1
XC = = = =
ω ⋅C 3  rad  3  rad  2  rad 
10  ⋅ 200[µF ] 10  ⋅ 2 ⋅10 ⋅10 [F ]
2 −6
 s  ⋅ [F ]
 s   s  1 4243

X C = 5[Ω]

 rad 
Cu aceste date, valoarea funcţiei de transfer la pulsaţia de lucru ω = 103  este:
 s 

(
H j ⋅103 = ) X L ⋅ XC
=
10[Ω ]⋅ 5[Ω]
X C ⋅ X L + j ⋅ R ⋅ ( X L − X C ) 10[Ω]⋅ 5[Ω ] + j ⋅10[Ω ]⋅ (10[Ω ] − 5[Ω])

(
H j ⋅103 = ) 50 [kΩ]2 = 1
50 + j ⋅ 50 [kΩ]2 1 + j

(
H j ⋅103 =) 1
1+ j

 rad 
Modulul funcţiei de transfer, la pulsaţia de lucru ω = 103   este:
 s 

( )
H 10 =3
2
(1)2
2
=
1
≅ 0.707 ( )
H 103 ≅ 0.707
1 +1 2

 rad 
Defazajul funcţiei de transfer, la pulsaţia de lucru ω = 103   este:
 s 
( ) 1 1
ϕ 103 = arctg   − arctg   = arctg (∞ ) − arctg (1) ≅ 900 − 450 ≅ 450 ( )
ϕ H 103 ≅ 450
0 1

În scopul determinării valorii amplitudinii, respectiv a fazei iniţiale a tensiunii de ieşire, trebuie
identificată valoarea amplitudinii, respectiv a fazei iniţiale a tensiunii de intrare:

13
Exemple de probleme rezolvate pentru determinarea functiei de transfer si a raspunsului unui circuit in regim
armonic.

iI(103⋅t) = 8 ⋅ sin( 103 ⋅t + 450) [mA]


↑ ↑
amplitudinea faza initiala

amplitudinea: I i = 8[mA]
faza iniţială: ϕii = 450

Determinarea valorii amplitudinii curentului de ieşire se realizează utilizând relaţia:

( )
I o = H 103 ⋅ I i

I o = 0,707 ⋅ 8[mA] ≅ 5,65[mA] I o ≅ 5,65[mA]

Determinarea valorii fazei iniţiale a curntului de ieşire se realizează utilizând relaţia:

( )
ϕio = ϕ H 103 + ϕii

ϕio = 450 + 450 = 900 ϕio = 900

 rad 
Deci, valoarea tensiunii de ieşire la pulsaţia de lucru ω = 103   este:
 s 

( ) ( )
iO 103 ⋅ t = 5,65 ⋅ sin 103 ⋅ t + 900 [mA]

14

You might also like