ADMINISTRATIA CASEI BISE.

RICI1

BISERICI

u ROPRII
AVERT cP
SERIA IIA

BUC UR,E.§T 1
19i0

www.dacoromanica.ro
B1SERICI al AVERI PROPRII

www.dacoromanica.ro
PUBLICATIA q§APTE BISERICI ca AVEREA LOR PROPRIE»
TIPARITA DE ADPI/NISTRATIA CASEI BISERICII hi 1904
FORPIEAZA SERIA I-ut A ACESTEI LUCRARI.

www.dacoromanica.ro
 ADMINISTRATIA CAStI EISERICII

BISERICI
CU

AVERI rRormt
SERIA II-m'

NOTE ISTORICE SI ANEXE DOCUMENTARE

PUBLICATE De

PETRU GARBOVICERNU
ADMINISTRATORUL CASE! BISERICII

B U C CI R E TI
Institatal de Arte Grafice CAROL GOBL S-r loan St. Rasidesca
id, Strada Daamnei, 16.
1910,

www.dacoromanica.ro
 PRECUVANTARE

In 1904, fiind pentru prima dad administrator

al Casei Bisericii, am publica/ lucrarea intitulald
«..,Seapte biserici cii averea lor proprie», in prelata
cdreia spuneam, 'Mire al/ele, urmdtoarele :
«lncetul cu incetul se va da publicildlii note i asu7
pra altor biserici. Administralia Casei Bisericii crede
cd va putea, cu timpul, sd publice monografii, intocmite
de cunoscatori, ,si asupra monumentelor noastre isto-
rice si religioase.
E o da/orle sei se dea la iveald comorile noastre
artistice, uitate prin mull/J., sate si ordsèle, i sd se
arate trecutul nostru cel plin de slavd, .pentru lege
si lard, al monumentelor, in care se ascund asemenea
comori. Cel ce spune aceste cuvinte n' are pan& de
maestru sd arate si al/ora ceeace simte sufletul lui
In aceasta . . . Recunoastem cd ceeace facem

acum nu e o lucrare completa. E un inceput insd, i cu

timpul lucrarea se poate desdvdrsi.
«Eram datori sd facem acest inceput, fiindcd sunt
biserict cu un trecut si cu o avere destul de insemnald
si despre cari numai pu fina lume are cunostinlä. .13z-

www.dacoromanica.ro
VI

serica e o institutiune publica, o institutiune vie. .Si tot

ce are si tot ce face trebue cunoscut de public».
In acelas an luasem masuri pentru continuarea lu-
crdrzi ci cu privire la alte biserici cu averi proprii. La
finele anului msa, chindu-mi demisiunea din postztl de
administrator, lucrarea a ramas neterminatd
apare abia acum si in conditiuni mai modeste, spre
a putea fi la indemtina mai ztltor.
Bisericile despre cari se vorbeste in aceasa lucrare
sunt opt la numeir si anume : Biserica Icoana, Schitul
Icoana i Biserica Sf. Nicolae-elari din Bucuresti; Bise-
rica Donie din. Focsani; Biserica Talphlari din Jai; Bise-
rica Sf. Gheorghe-Nou din Craiova; 'Biserica din Como.
steni, bolj;Biserica 4Ghenoaica, din Vadul SApat, BuzAu.
In curand lucrarea va fi continuatd i cu privire
la alte biserici din lard cu averi
Din inzliativa, cu sprijinul si in editura Admini-
stratiei Casei &serial' s' au publicat si alte lucran i in
sensul dorintelor exprimate in 1904. Asa, in lanuarie
1908, a inceput sd se qdreascd importanta publicatie
trimestriald: 4 Buletinul Comiszunii Afonumentelo. r Isto-
rice». Pana acum au aparut din aceastd frumoasd lu-
crare noud fascicole.
Potrivit deciziunei privitoare la acest Buletin, s' au
publicat aici studii. istorice asupra unora din vechile
noash-e monumente reli gioase, releveuri, fotografii, in-
scriptiuni i altele i s' a aratat deosebita lor
portanta. istoricd si artistica. Pot sd afirm ca acest

www.dacoromanica.ro
Buletin, in felul cum se publica, va forma o adevd-
ratd arhiva si o comoard nepretuita in acelas timp
pentru vechea noastra arta bisericeascd si de infor-
matiui istorice si arheologice Dupd llanta mea, o
asemenea lucrarea nu s'a facut pana acum in graiul
nostru. Mulfi specialisti streiini primesc aceastd publi-
catiune, cum si multe reviste de arta' in deosebi
zantina si de studii analoge. nostri,
nepeirtinitori, s'au pronuntat i ei destul de
mcigulitor pentru aceastä lucrare!
Administra tia Casei Bisericii a mai publica/ in-
teresantele monografii ale d-lui Al. Stefulescu asupra
Strambei, Polovragilor si Tismenei. Cele din/di pen-
tru prima data intocmite, iar cea din urma in edaie
din non revazuld i completa/a. Acum e data la ti-
par monografia sa asupra schitului Crasna ;si, tot
din insarcinarea Casei Bisericii, d-1 Stefulescu
creaza la o monografie asupre mandstirii Govora,
una din cele mai vechi din Tara-Romaneascd.
Administralia Casei Bisericii a mai insdrcinat
pe d-1 Virgil Driighiceanu, un lanar cunoscator al
monumentelor istorice, acum functionar al instan-
/t'una noastre, cu intocmirea unui fel de vademecum
al tutulor acestor monumente. Aceasta lucrare va cu-
prinde scurte dar precise date istorice asura monu-
mentelor nationale si veden i ale ion. Ea e aproape
gata si in curand va fi data la tipar.
In direcliunea aceasla, insd mai mult artistica,

www.dacoromanica.ro
creeazd in dosebi si societatea «Arta Romd neascd».
Rind acum a publicat doud mici albume de fotografii
de monumente si cloud monografii istoricoarhitectonice
din care una, cea din urmei,asupra mándstlrii Probota,
ctitoria lui Petru-Vodcl Rares si a sotiei sale Elena, de
d-nii N. Ghika-b'udesti, arhitict, si G. Bals,inginer, e
cu deosebire bine intocmitei si artistic executata

Prin noua lege de organizare a Ministerului Cul-

telor ,si Instructiunii, Comisiunea Monumentelor Istorice
e alipitei definitiv pe Mngei Administra tia Casei Bi-
sericii. Aceastei administratie care, dela intemeiere,
dat cea mal mare atentiune monumentelor noastre
streibune, va lucra de acum inainte 9i Cu mai multa
Myna' Va fi o unitate de actiune, absolut necesard ,
pentru bunul niers al lucreirilor.
Sunt dator set mulfumesc aci d-lui Haret, mi-
nistrul Cultefor si Instructiunii, cum si d-lui Ion Ka-
linderu, pre,sedintele Comisiunii Monumentelor Istorice,
pentru rezolvarea alai de nimeritet a acestei cestiuni.
Incheiu aceste putine cuvinte cu ardtarea cd la
aa'unarea notelor i actelor pentru aceastcl lucrare
am fost ajutat de peirintele profesor Gr. Popescu
Breas/a, pe ceind functiona ca defensor eclesiastic, lar
la tipeírirea lor, in deosebi a 'actelor, de d-1
Ldpédatu, secretarul Comisiunii Monumentelor Istc-
rice, carona le 'exprim ad sincerile mele multumiri.
PETRU GARBOVICEANU

www.dacoromanica.ro
 I

BISERICIA ICOANA
(BUCCIRETI)

Biserici ca aneri proprii.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA ICOANA
- BUCURE5TI

Biserica zisA astAzi Icoana sau, mai propriu, la IcoanA

dateazA de pe la jumAtatea secolului_aI, InAltata
fiind de Misail Monahul, din neamul BAbenilor, fost in mi-
renie Logofzit de tainA slujitor Domnilor taxii din mica
vrâsta piAnä in vremea lAtrAnetelor. Acest pi-ea cucernic
monah, care, spre sfArsitul vietii sale, a imbrAcat rasa ma-
rei schimnicii, numindu-se Aracarie Schimnicul, din rAvra
crestineascA i cu din cele agonisite cu str6.danie in mire-
nie, a inAltat douA biserici in CapitalA : intâia, cu hramul
prea cuvioasei maicei noastre Paraschiva i sfintilor ma-
rilor voevozi Mihail 0 Gavril, in mahalaua Hagiului ; a
doua, cu hramul prea sfintei nAscatoarei de Dumnezeu
pArintelui nostru Nicolae arhiepiscopul de Miralichie, in
mahalaua Ciau§,David.
Aceasta din urml este biserica Icoanei de azi, care mai
intAi s'a chemat, pre numele mahalalei, Ciaus-David, apoi
Popa-Dima i, numai mai tArziu, la inceputul secolului tre-
cut, a Icoanei, dupà sfAnta icoanA a Precistei, timadui-
toare de bolnavi, care se gdsia la aceasta biserica 0 care
dupd data cepoartA-1682ne arata cum cá inaintea cti-

www.dacoromanica.ro
4 BISERICA ICOANA

toriei lui Misail Monahul trebue sà fi fost acolo o alta bi-

serica. CAnd au fost inAltate aceste douà biserici nu pu-
tem sti precis, caci, rezidite fiind In urmA, vechile pisanii
s'au pierdut, iar actele lor de fondatie 0 de proprietAti nu
ne aduc nici ele stiri sigure In aceastA privinta. SA pre-
supune Insä cA biserica Icoanei a fost InaltatA !titre anii
1743-50, iar biserica Hagiului Intre 1765-67. Abia
In anul cAnd Misail Monahul ti face diata, 1777 Aprilie,
instituind mostenitor, deci ctitor i epitrop al bisericilor
sale, pe nepotul sau de frate Panait BAbeanu, abia atunci
cApatAm stiri noi i sigure despre bisericile din mahalaua
Hagiului si din mahalaua Ciaus-David. Stim anume cà
ctitorul zidise pe lAnga ele si chilii pentru trebuinta sAra-
celor vaduve : sase chilli la Hagiu i patru la Ciaus-David,
pe 1AngA care, aflAm din alte acte, el mai zidise patru chilii
In curtea bisericii Dintr'o zi, ctitorie, se stie, a Doamnei
Maria a lui Constantin-Voda BrAncoveanu.
Spre purtarea de grije a acestor biserici i chilii pentru
sArace, Misail Monahul lasa, cum am argot, epitrop pe
nepotul sau Panait Babeanu, canija ti testa In acest scop
intreaga-i avereo vie In dealul Orlitii (cu pivnita i toate
namestiile) 0 o pivnita cu case deasupra In Bucuresti, la
Poarta domneasca din sus, In mahalaua BAlAceanuluicu
Indatorire sA IndeplineascA toate dispozitiunile sale privi-
toare la biserici i la vAduvele sArace 24 lacuitoare
In chilii. Panait BAbeanu fu un prea bun ctitor i epitrop.
Caci, rAmAnAnd necasatorit si, fAra clironomi, Intrebuin-
teazA tot avutul sAu pentru dragostea bisericilor sale. Ast-
fel, la 1783, cu caite dela Mitropolitul tarn, Grigorie al
Ungro-Vlahiei, el Intocmeste un asezAmAnt pe sama bi-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO AVERI PROPRII 5

sericilor din mahalaua Hagiului i Ciau-David, arzamant

constatator din .ase pon/un i sau dispozitiuni.
Intaia dispozitiune a acestui wzarnant, prevazand ca,
de oarece biserica din mahalaua Popii Dimii e de lemn
ajunsa la darapanare, sa se rezideasca din piatra,Panait
Babeanu rezideSe In anul urmator, la 1784, biserica Icoa-
nei, sfintindu-o doi ani mai tarziu, la 1786, dupa cum
atesta urmatoarea pisanie:
«Aceasta sfanta i infrumusetata biserica, unde se pro-
slaveqte numele celui In Troita rnarit Dumnezeu, intru cin-
stea i praznuirea prea sfintei de Dumnezeu Nascatoarei
0 a santului prooroc Ioan I3otezatorul 0 a marelui Ierarh
Nicolae, s'au zidit din temelie în zilele inaltatului Domn
Mihai Constandin Sutu Vv., Mitropolit fiind prea sfintia
sa chir Grigorie, la anul 1784. Care s'au zidit prinprejur
ca sa fie pentru adapostirea saracelor calugarite
femei vaduve scapatate 0 a celor streini bolnavi ce vor
nazui la ajutorul sfintei icoane. Iar preoti sau calugari,
sau mirean insurat cu femee, sa nu aiba voe a edea la
chiluile din auntru, dupa cum 0 cu groaznic blestem s'au
acut acest arzamant, numai ctitorii sá aiba voe, de.nu
se va purta cineva cu buna oranduiaa, sau preot sau din
cele ce locuesc in chilii, sa4 dea afara. Venitul ce se va
strange la biserica, sa iea preotii doi bani i epitropul un
ban, ca sa fie pentru ajutorul saracelor 0 la cele ce vor
lipsi la santa biserica. Iar celelalte daruri ce vor darui
Domnii sau alti pravoslavnici cretini i acelea A. fie in
mana epitropului. Totdeauna numai doi preoti 0 un dia-
con sa fie nelipsiti. lar dupa sfar0tu1 vietii mele, las cu
sufletul meu ca numai din neamul meu sa rarnae epitrop

www.dacoromanica.ro
C.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI FROPRII 7
Ctitorii bisericil Icoana gi al bisericil I-Tagil:1k1.
www.dacoromanica.ro
Portrete morale in biserica Icoaan.
8 BISERICA ICOANA

peste toate acestea ce mai sus scriem, nepoti 0 strAne-

poti. Fost-au cheltuitor §i ostenitor dumnealui Panait BA-
beanu vel CApitan za Lefegii, avAnd ajutor 0 dela alti
pravoslavnici cre§tini. Si s'au sAvAr0t la anul 1786 Sep-
temvrie 2. lar cine va strica vre un a. ezAmAnt dintraces-
tea, sà aibA a da seamA la infricopta judecatà Cerescu-
lui ImpArat >.
Pisania aceasta, cuprinzAnd, in esenta, dispozitiunile
mentionatului mai sus arzArri nt, intocmit de ctitor pe
seama bisericilor sale la 1783 Iunie 1, face de prisos in-
Orarea deosebitA aci a acestor dispozitiuni. InsemnAm to-
tuqi pe acea privitoare la cele douAsprezece chilii din nou
zidite, odatà ca biserica, chilii in care vor avea sA lAcu-
eascA 24 femei vAduve sArace, osebit de cele ce se afig.
lacuitoare In qase chilii ot biserica Hagiului 0 patru dela
biserica Dintr'o zi. ArzAmAntul ctitoricesc al lui Panait
BAbeanu fu intArit, cum s'a arAtat, de Mitropolitul tArii,
Grigorie al Ungro-Vlahiei, care, cu acest prilej, scuti din
parte-i de toate dajdiile preoteqti pe cei doi slujitori ai al-
tarului bisericii Ciauq-David.
Osebit de acest privilegiu vlAdicesc, ctitoria 136benilor
mai avea oarecari scutiri 0 danii domneti dela Constan-
tin-Vodà Mavrocordat, dupà cum se araM In hrisovul lui
Mihai-Vodà Sutu din 1783 Decemvrie 1, prin care acest
Domn inareqte arzAmAntul ctitoricesc, reinoWe vechile
privilegii (scutiri de dajdii §i ajutor dela Visterie) §i acordA
altele noi dela dAnsul (sare din ocna Telegii).
Panait Babeanu, prin testamentul sAu din 1808 Martie,
face clironom pe nepotul ski de frate, PanA, fiu al Stol-
nicului IonitA 136beanu, instituindu-1 epitrop al bisericilor,

www.dacoromanica.ro
 BISERICI Cu /UTERI PROPRII 9

Cu indatorirea de a le purta de grije dup. dispozitiile ase-

zamAntului sau. In acest scop li testeaza cea mai mare
parte din averea sacasele din Bucuresti, dela mahalaua
Boteanului, mosia Notaraua din Ilfov, via din dealul Or-
litii, pivnita cacasele dela Poarta domneasca din sus, din
mahalaua Balaceanului si mosia Rogozile din Ialomitasa
nu fie insa volnic a le instraina, ci sa le lase acelui pe care
va socoti si va alege clironom si epitrop.
La 1812 murind Panait Babeanu, nepotul sail Pana 11-
mAne singur ingrijitor al bisericilor Hagiului si Ciaus Da-
vid. Pentru asigurarea vechilor privilegii si danii el obtine
carti domnesti de intarire dela Gheorghe-Voda Caragea
din 1813 Martie 13, dela Alexandru-Vocla Sutu din 1819
Fevruarie 26 si dela Grigorie-Voda Ghica din 1826 No-
emvrie 12. Sub epitropia acestui Pana Babeanu s'a intam-
plat nenorocirea bisericii Icoana : surparea ei pe urma ma-
relui cutremur din 1838. Si prin ingrijirea lui biserica a
fost in urma rezidita cu ajutorul enoriasilor, cari, pe atunci,
alcatuiau o poporatie de circa 500 suflete. Cu acest prilej
s'a zugravit in interiorul bisericii, de sigur dupa modelele
anterio are, portretele vechilor si noilor ctitori: Misail Mo-
nahul, Panait Babeanu, fratele acestuia Logofatul Bresle-
lor Ionita si sotia lui Sofia cu copiii lor: Elena, Nicolae,
Maria si Panait, cel mai mic, care nu este altul decAt cti-
torul si epitropul dela 1838 Pana Babeanu.
Anul 1838 mai e insemnat in cronica bisericii Icoanei
prin moartea Caminarului Alecu Vacarescu, care, in inte-
legere cu sotia sa Caminareasa Anica, sora lui Pana BA-
beanu, dispune ca mosia lor Laposul sau SAngerul din ju-
detul Prahova sa fie testata, pentru sufletul lor, bisericii

www.dacoromanica.ro
 0 B1SERICA ICOANA

Icoanei. Dania se face prin testamentul Anicai Vacarescu

din 1847 Iunie 25, prin care se dispune ca din venitul mo-

Iii1111[1,11111111111.'

BiserIca Icoana.

§iei sa se faca qIncaperi pentru qase paturi de bolnavi, mal

vartos de zmintiti, cari nazuesc la tamaduirea ce izvora-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER' PROPRII 1f

ste dela Maica Domnului». lar prin codicilul din 19 Fe-

-'
.!/11,

'
11-111 II

:11"11/1",
.

Biserica Baffinlui.

vruarie 1849, aceeas pioasA testatoare mai las6. bisericii

www.dacoromanica.ro
12 BISERICA ICOANA

zece stânjeni dinteun loc al sau din oras cum si una suta
galbeni, cu care sá se cladeasca o casa sau pravalie, al
carei venit sa-1 Incaseze biserica.
Tot In acest timp, un alt pios crestin, Arhiereul Neofit
Ierapoleos, originar din insula Andros, institue, prin testa-
mentul sau din 8 Maiu 1847, o epitropie alcatuita din trei
persoane de cinste, cu Insarcinarea ca din averea sa de
12.000 galbeni sà se cumpere o proprietate, cu veni-
tul careia sà se faca diferite acte de binefacere. In deo-
sebi sa se Imparta 200 lei calugaritelor aflatoare la bise-
rica Icoana, devenita acum schit de maice, iar celor doi
preoti si diaconului, servitori ai acestei biserici, sa li se Im-
parta in chip egal 400 lei pe an. Tot din venitul acelei
proprietati sà se plateasca si cei doi cantareti ai bisericii,
ceeace se face pana astazi. Casa sa, dacha pe locul schi-
tului, cu toate ale ei, o darueste bisericii, cu indatorirea ca
In ea sa locueasca starita schitului dupa vremi. Aceasta
cask alcatuita din patru camere cu antreu si pivnitd, se alb.
In partea de apus a bisericii si e locuita actualmente de
imul din preotii bisericii.
Doi ani In urma averea bisericii Icoana sporeste cu
dania Paharnicului Scarlat Tampeanu, care, prin diata
sa din 22 Fevruarie 1850, instituind legatar testamentar
pe sotia sa Mariuta Paharniceasa, o indatoreste ca dupa
moartea ei A. lase bisericii Icoana casele sale de pe po-
dui Calitei (azi calea Rahovei, 105) pentru tinerea In buna
stare a sfintei biserici Icoana si cautarea maicilor ce se a-
dapostesc acolo.
In sarsit, raposatul Hagi Radu loan, prin testamentul
sat' din 29 Decemvrie 1875, lasa bisericii Icoana casele

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERT PROPRII 15

sale din strada Sf. Spiridon nou No. 5, ca din venitul lor
sà se plAteascA preotii biSericii i sA se ajute preotesele rà-
mase vkluve.
Alte bunuri, pe care le administreazA 0 le folosWe e-
pitropul ctitoricesc sunt: trei case, situate in strada Icoa-
nei, la No. 12, 14 0 16, intlia cu.ase camere, a doua tot
Cu .ase camere, iar a treia cu cinci camere.
Tustrele aceste case dau un venit anual de peste 6.000 lei.
Bunurile läsate de rAposatul Scarlat Dimpeanu i Hagi
Radu loan, anume. casele din calea Rahovei, compuse din
doua corpuri cu cAte patru camere, cum 0 casele din strada_
Sf. Spiridon nou, compuse tot din douacorpuri cu cAte patru
camere, se administreazA de epitropia bisericii, compusA
din preotul paroh 0 din doi epitropi mireni, potrivit legii
clerului mirean in vigoare.
Pe lAngA aceste imobile, biserica mai posedà : douà case
in strada Icoanei, In care locuesc preoti de ai bisericii, o.
"casA in curtea bisericii, in care da asemenea locuete un
preot al bisericii 0 alta, tot in curtea bisericii, In care locu-
esc cinci femei infirme, potrivit dispozitiunilor testamentare.

Averea ctitoriceascä n'a fost In toate vremurile bine

administratà. Tot ce a testat acestei biserici Misail Mona-
hul i Panait BAbeanu a fost InstrAinat. Administratorul
ctitoricesc dela 1862 s'a crezut IndreptAtit s6 dispunA de a-
verea bisericii, ca de a sa proprie. Nu intrArn In amAnun-
cAci ne gAsim in fata unor fapte implinite. In 1863
Ministerul Cultelor a fAcut proces lui IonitA BAbeanu, epi-
trop ctitoricesc, pentru rea administratie. Procesul, reluat
continuat de Primdria comunei BucurWi, pe temeiul art..

www.dacoromanica.ro
14 BISERICA ICOANA

96 din legea comunald, s'a judecat pAna la malta Curte

de Casatie, hotarindu-se numai in ceeace priveste legatul
Anicai Vacarescu, si anume:
Mosia Laposul din judetul Prahova sa se arendeze
prin licitatie publica, care se va tine in localul bisericii
Icoana si fata cu curatorii acelei biserici (epitropii), dele-
gati de Primarie. Arenda se va consemna la Casa de De-
puneri, de unde epitropii ctitoricesti vor ridica treptat su-
mele necesare pentru intretinerea bisericii Icoana si a spi-
talului, potrivit bugetului ce se va intocmi de Primarie.
Se acorda termenul de un an ctitorifor bisericii, spre
a face incaperi pentru sase paturi de bolnavi de once na-
tura, cu preferinta insa pentru cei atinsi de alienatie mintala,
potrivit testamentului Anicai Vacarescu.
Se mai hotaraste Inca sa se treaca in buget in fiecare
an o suma de bani pentru intretinerea a cloud biserici ce
se afla pe mosia Laposul. (Vezi hotaririle Curtii de Apel din
Bucuresti, sectia III-a, cu No. 36 din 1881 si cu No. 2381.
din 1882).
De atunci asa se procedeazä cu averea ctitoriceasca a
bisericii Icoana. Spitalul cu .ase paturi pentru suferinzii de
alienatie mintala nu s'a construit in jurul bisericii, ci, dupa
intelegere cu Eforia Spitalelor Civile, s'a construit un pa-
vilion numit 4Anica VA:carescu > la spitalul Mareuta.

Acesta e scurtul istoric al celor doua biserici fondate

de Misail Monahul din neamul Babenilor. Cea dintai, bi-
serica Icoanii, ramAind, precum am vazut, nectiutata, in
timpul din urrna ajunsese in stare de ruina, asa ca nu mai
corespundea trebuintelor religioase. Ea a fost reconstru-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER' PROPRII 13

itA, dupA planurile arhitectului Al. OrAscu, asa precum se

vede astAzi, de Elena 13Abeanu.
A doua, biserica Hagiului, precum de asemenea am v6.-
zut in acest scurt istoric, nefiind ca cea dintài, sub deo-
sebita purtare de grije a ctitorilor, s'a ruinat de tot cu
timpul. Astfel ea a fost dArAmatà i reconstruità la 1872,
de un pios enorias al crtrui nume 11 inseamnA pentru pos-
teritate urmAtoarea inscriptie :
<13iserica cea veche ce se numeste Hagiu a fost acutA
de un Misail Monahul, fost Logoat de taink Apoi dArAmAn-
du-se s'au construit aceastà sfilntà bisericA cu hramul A-
dormirea Maicii Domnului, tot cu acelas nume, dupà cum
se vede, in anul 1872 Iunie 12, fiind fondator Radu Stea-
nescu Cavafu, care au depus una mie galbeni, inzestrAnd-o
cu una prAvAlie in piata Sf. Anton, spre pomenirea-i in
veci in zilele Domnitorului Carol I si a prea sfintiei sale
parintelui Mitropolit Nifon, luAndu-si sfi'irsit in anul 1874
Decemvrie 12, epitropi fiind Andrei Gheorghiu, Ionita sin
Ion si Ion MihAilescu, lar preot ostenitor Ion alin >.

NOTA
La alcatuirea acestui istoric s'au intrebuintat docutnentele date
in anexe i inscriptiile bisericelor respective, publicate, de d. N. Iorga
In Inscripii din Bisericile Romdniei, Bucurqti 1905, I.

www.dacoromanica.ro
 1.
DIATA LUI MISAIL MONAHUL PENTRU DISPOZITIUNILE
CE LASA A INDEPLINI NEPOTUL StiU PANAIT BABEANU LA
BISERICILE SALE DE CTITORIE DIN MAHALAUA HAGIULUI
SI MAHALAUA CIAq DAVID °CORSE».
1777 Aprilie 12 -

De vreme ca sfar§itul omului, adica moartea, este §i de

ingeri ne§tiuta, socotit-am mai inainte pana a nu-mi sosi
sfar§itul §i mi-am facut aceasta diata, dupa datoria cre§ti-
neasca, intru care ne avand pe altul mai aproape a doni
§i a cauta sufletul meu, am ftcut epitrop §i clironom pa
dumnealui nepotu Panait, ca dupa moartea mea sa aiba a-mi
purta grije de aceia ce mult putin am agonisit din tinere-
tile mele : care le las In mana nepotului Panait cu aceasta
diata, ca din venitul acestora, cat se va putea, sa-mi faca
oranduelile ce mai jos arat, Insa nu ca un clironom §i epi-
trop obi§nuit, ci tocmai ca un . . . . in locul meu,
cum il va lumina Dumnezeu. Pentru aceasta sa n'aiba cineva,
atat dintre alte rude ale mele, cat nici din straini, a lua seama
la nimic, fiindca le-am incredintat dumnealui, ca unui fiu ade-
varat al meu. si dupa al lui sfar§it, el pe cine va socoti §i-1 va
lumina Dumnezeu sa lase epitrop mai 'nainte de sfar§itul vietii.
Avutul meu.
12 pogoane de vie in dealul Orlitii, cu pivnita, cu va-
sele §i cu alte namestii §i cu pamantul lor rascumparat;
o pivnita de piatra, cucase d'asupra, aci inBucure§ti, la Poarta
Domneasca din sus :aceste le las In mana nepotului Panait,
ca sa urmeze dupa cum mai jos arat dintr'aceste §i unde sa dea:

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU ?NERI PROPRII 17

400 talere sA dea la mAnAstirea SArindar, insl tal re

patru sute.
50 talere sä dea la pArintele Mitropolit pentru un sArindar.
20) talere la pogribania de a treia zi si a noua zi, cu
mitropolit i arhierei.
70 talere la 20 de zile, i la 40 de zile, iar cu arhierei.
70 talere la o jumAtate de an.
7a talere la un an.
151 talere sA se cheltueascA la al doilea an si la al treilea,
cu arhierei. La al treilea an sl mA desgroape cu prea
sfintia sa pArintele Mitropolit cu arherei, si de va veni
prea sfantul Patriarh aci in tarA, sl-1 roage ca sA-mi slu-
jeascA liturghia si sl-mi citeascl molitfa la mormantul meu
si al maichi-mi, intru care este sA mA ingroape si pe mine
supt piatrA.
io talere sA dea la esirea sufletului meu la 40 de bi-
serici, cate bani 30 sA slujeascA liturghie.
20 talere sä dea in toti anii la schitul Schinteia din MA-
gura, din cea parte, la Moldova, cand va trimite starita cu
cartea ce i-am dat la mana ei.
La toate praznicele cele impArAtesti si in toate Duminicele,
cand va fi voia lui Dumnezeu sA aibA de unde, sA dea cate
o litrA de vin la sAracele ce vor locui in chilii, si la 4 pos-
turi ce sunt intr'un an sA le dea cate o oca de fasole, cat
si la luna lui Octomvrie cate o pereche de cisme, si la Invie-
rea Domnului Hristos cate o pereche de papuci ca ciorapi,
§i, cat va fi voia lui D-zeu sa aibA de unde, sA le ajutoreze
cu cate o hainä de imbrAcAminte, cArea va vedea cá. sunt
mai slabe, mai scApAtate si mai sArace, si in sAptAmana
branzii sA le dea cate o oca de branza, si la Invierea Dom-
nului Hristos sA le dea cate douA fAclioare, de care sunt
cate 40 intr'o oca, ca sA le fie SambAta i Duminica.
Ilie tiganu i femeia lui Anica i feciorul lor loan, fiindcA
mi-au slujit din tineretele lor i panA acum la varsta bA-
tranetei mele, la care aflandu-m6 cu patiml de boalA grea,
Biserici eu peri proprii. 2

www.dacoromanica.ro
18 BISERICA ICOANA

tot ei m'au cautat si pana la sfarsitul vietii mele, pentru

aceasta i-am iertat de sub jugul robiei. 5i te rog, prea iu-
bitule fiule, dui:A moartea mea sa le dai o chilie din cele
facute de mine in curtea bisericii Dintr'o zi, in care sade
acum Dima Cernavodeanul, sau de vei vrea, sa-i primesti
inteo casa a dumitale, ca fiind aproape, sa poata face
ajutor si poslusanie la trebile sAracelor. 5i te rog sa le aibi
purtare de grija pentru imbracamintea lor si pentru hrana
vietei din destul, ca sa zica si ei bogda-proste, §i sa le dai
cate 4 parale pe zi, 'pentru oaresice ajutor de bucate, ca si
ei sa fie nelipsiti de sub ascultarea dumitale la cele ce va fi
trebuinta, incat vor avea viata la trebile saracelor, cate 4
parale sa le dai pe zi, c sunt 5 guri cu Radul Poslusnicul.
Pentru Radu Poslusnicu sa-1 odihnesti cu simbrie si ca
alt ce vei putea, ca sa fie multumit, avand sotie si copii, §i
el stie oranduiala la toate trebile saracelor, si fiindca. 1-am
cununat eu si i-am botezat copii, zice cä va sluji intru
toata viata lor, de va fi slujba lui placuta §i cu silinä, iar
de nu, se va gasi altul.
fiindca in trecutii ani am fost poftit pe unii din prie-
teni §i cunoscuti de ai mei de au fost primit ca sa fie §i ei
epitropi, iar acum am socotit ca dupa moartea mea, destul
este a fi numai nepotul meu Panait, ca unuia ce acestea
le-am incredintat in mana lui, iar aceia sa nu aiba purtare
de grije a saracelor care locuesc in chilii, dupa cum l'am
rugat si pe cat ii va fi prin putinta si-i va dà mana.
Pentru doua sfinte biserici, cari m'a invrednicit Dumnezeu
de am facut, una ce se numeste in mahalaua Agiului §i alta
ce se numeste in mahalaua Ciau§ David, unde este sfanta
icoana a Precistei tamaduitoare de bolnavi, iarasi l'am rugat
ca sa fie purtator de grije, ca cartile §i alte odoare ale
sfintelor biserici ce se afla dupa foaia ce i-am dat, sa aiba
purtare de grija a lua seama preotilor, ca sa nu le prapa-
deasca, iar cand va cunoaste ca vreunul din preoti nu se
poarta bine, atunci sa dea in stire prea sfintitului Mitro-

www.dacoromanica.ro
 HISERICI CU AVER! PROPRII 19

polit, si unul ca acela sa fie lipsit, si sa orandueasca pe

altul, iar cand va vedea ca nu se pastreaza de preoti odoa-
rele sfintelor biserici, sa aiba a le lua subt pastrarea lui
si numai la zilele mari sa le dea.
Preotii sa nu aiba a sedea in chiliile ce sunt facute pentru
trebuinta saracelor, nici sa aiba voe a le face vre-o supl-
rare, fait numai sa aiol a se multumi cu ceea ce au avut
si pana acum dela mahalagii, dupä cum si cartea prea sfin-
titului Mitropolit adevereaza.
Pentru malai la sarace sä aiba a le da dupä cum ii va
da mana si dupa cum 1-am invatat si din gura, si care nu
isi va purta cinstea, ci va fi galcevitoare si nu va fi mul-
tumita din Cite va fi cu putinta a se da, pe una ca aceea
sa o lipseasca, si sa. pue alta in locul ei.
Iar pentru doul mosioare ce am avut, insa una in Vlasca
si alta in Ialomita, care pentru trebuinta la neputinta mea
clandu-le, si pentru sufletul meu le-a.n vandut, fail a nu sti
nepotii mei, carora de vor vrea si le va da mana, au voe
a le rascumpara, ca ni5te nepoti adevarati ce-mi sunt.
De vreme ce din imparatestile pravile, cartea 35 list 1,
ne invata, cand zice: iata vointa omului in ce chip sa se
urmeze dupa moartea lui; si iarasi acea carte 35 list 1,
zice: diata cine o scrie bine, marturiseste:eu dar fiind
in viata, cu mintea intreaga, asa voind ca sa se urmeze dupa
sfarsitul meu, macar de am si avut cinul calugaresc, dar
metania mea n'am avut'o la nici o manastire, ca sa aib egu-
menie, sa agonisesc, ci acestea imi sunt agonisite din mi-
renia mea, cu stradanie din tinerete, pentru aceia dar le am
lasat iar la mireannepotul si feciorul cel mai cu minte. si
sa fie de tot aparat si nesuparat a savarsi toate cate i-am
poruncit si-i va fi prin putinta. Iar care se vor ispiti, ori
din poruncitori cat si din dregatori, a zaticni si a strica
cele de mine asezate, si a sminti pe nepotul meu Panait
de a lua dintr'aceste doua ecareturi lasate de mine asupra-i,
si va fi pricina a nu-mi putea sa-mi caute de suflet si A.

www.dacoromanica.ro
20 BISERICA ICOANA

savar§easca cate i-am orandult,unul ca acela sa aiba a da

seama la infrico§atul Judet pentru pacatele mele §i sa nu
vaza fata stapanului Hristos, ca pe dansul nu numai ca pe
un nepot 11 am, ci tocmai fecior adevarat al meu, l'am lasat
clironom ca unul ce m'au avut in casa lui multa vreme §i
m'au cautat la toata neputinta §i slabiciunea mea.
Pentru aceea am intarit eu insumi a mea scrisoare cu
iscalitura s,i pecetia, a se urma pe deplin toate.
Aprilie 12 1777.
PIISAIL PIONAHUL, adenerez.

www.dacoromanica.ro
 2.
ORANDUIRILE FACUTE DUlati CEREREA LUI PANAIT
BABEANU BIV VEL CAPITAN ZA LEFEGII DE PIITROPOLITUL
TARII, GRIGORIE, PE SEAPIA BISERICILOR DIN
TIAHALAUA HAGIULUI SI /*MALAWI
CLAUS DAVID (ICOANEI).
1783 Illtde 1

Grigorie, cu mila lui Dumnezeu, arhiefiiscop f i mitropolit

al Ungro-Valahiei.
Toatl facerea de bine §i milostenia ce ar putea ne§tine
sg facg pentru spg§enia §i ertarea pgcatelor lui, de mare folos
poate sä fie ticAlosului suflet §i lesne ridicgtor intru impg-
rglia cerului. Iar mai de folos §i mai bine plgcut inaintea
puternicului Dumnezeu este facerea de bine §i milosteniile
care se sAvAr§esc spre sfintele lui Dumnezeu llca§uri, unde
totdeauna sä prosave§te numele milostivului Dumnezeu §i
unde sg jArtfe§te melul §i cuvantul lui Dumnezeu pentru pg-
catele noastre. Drept aceea §i dumnealui intru Duhul Sant
fiulnostru sufletesc Panait biv vel Clpitan za Lefegii, din dum-
nezeeascl ravng pornindu-se, culibov cre§tinesc cerudela sme-
renia noastrg voe §i blagoslovenie a zidi §i a face biserica
din mahalaua Popii Dimii de aici din Bucure§ti, ca unul ce
este vechi ctitor §i llsat epitrop de rIposatul Macarie Schim-
nicul, unchiul dumisale, lgsandu-1 purtgtor de grill §i la altl
sfantl bisericg, iarl§ aici in ora;u1 Bucure§tilor, ce se nume§te
la mahalaua Hagiului, care este ziditg de piatrl tot de rgpo-
satul unchiul sgu, avand §i §ase chilii pentru odihna de femei
vgduve §i sgrace. Iar bise rica din mahalaua Popii Dimii, unde

www.dacoromanica.ro
22 BISER ICA ICOANA

se prIznueste hramul prea sfintei nAscAtoare de Dumnezeu

si santului ierarh Nicolae i prapadoamna Paraschiva, fiind
de lemn i acum ajunsA la ddrApAnare, avand i patru chilii
In curtea bisericii, pentru locuinta femeilor vAduve sArace,
osebit mai sunt i alte patru chilii in curtea bisericii Dinteo zi,
iarAs de locuintA de vIduve sArace, in care chilii se allá
24 de femei vAduve asezate, ce s'au chivernisit i s'au hrAnit
de mai sus numitul rAposatul unchiul säu. Acum dar, drept
al slu cuget, voind a zidi si a face biserica prea sfintei nAs-
cAtoarei de Dumnezeu, fAcAtoare de minuni, i-am dat voe
blagoslovenie a face acest sfant ideas, cum si pentru femeile
sArace i cAlugAritele ce sunt lacuitoare la aceste chilii mai
sus arAtate, care cerere cercetandu-se si de noi ca amAnuntul
cunoscandu-se cA sunt cu buná oranduialA de a se pAzi
nestrImutat, pe larg mai jos, prin ponturi, clte una le arAtIm :
1. SA zideascl i sA facl sfanta bisericA de piatrA, Maud
imprejur i zidire cu 12 chilii, care hiserica infrumusetand-o
Cu podoabl, precum milostivul Dumnezeu il va indemna, in-
chinand-o marelui i mantuitorului nostru Iisus Hristos, intru
slava si prAsnuirea Adormirii prea cinstitei de Dumnezeu
nAscAtoare i pururea fecioarei Marie, in care chilii 12 sa II-
cueascl 24 femei vAduve sArace, osebit de cele ce se afla
lAcuitoare acum in sase chilii ot biserica Hagiului si in patru
chilii dela biserica Dintr'o zi, a cArora purtare de grije sa
fie de tot dela ctitor, care femei sA fie numai de ctitor
oranduite i primite, ca unul ce este indatorat a le purta
grije, iar altul sA nu fie volnic a le scoate sau a pune a le po-
runci sau a le necAji cu vrd-un chip, nici din partea biseri-
ceascA, nici din partea politiceascl.
2, - Din vechime fiind la aceastA bisericA de sA scotea
cutie pentru ajutor la cele trebuincioase, cum si pentru gei-
ce poslusia, atat la aceastA biserica cat si la biserica I-la -
giului, cum i hrAnirea sAracelor vAduve, cAlugaritelor dela
chiliile ce sunt la trei biserici,aceastA cutie si acum sl se
plzeascl, fiind sub pecetia ctitorului, si altul sA nu fie volnic

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU ?VER! PROPRII 23

de a o deschide, fara numai de ctitor sau de cel oranduit.

Asemenea si pentru odoarele acestei sfinte biserici, odaj-
diile, sfintele vase si altele toate, sa fie sub pastrarea ctito-
rului, si dupa cum i se va parea mai bine, sa albä purtare de
grije a le pastra cu dorire, iar din prisosul ce se va scoate
din odajdii sau din odoare, sa fie a da neoprit atat la bise-
rica Hagiu cat si aiurea, uncle va socoti.
3. Preoti la aceasta biserica sa fie numai doi si un
cantare, iar nu mai mult, pentruca totdeauna din venituI
bisericii sa fie datori doul parti sa le ja ei, si o parte sa se ia
pentru sarace, spre a fi si acest venit ajutor la imbracaminte si
incaltaminte a tuturor saracelor cate se alflä lacuitoare in chilii
pina acum, cum si pentru celelalte ce se vor aseza acum de
ctitor la chiliile cele noi ; cari acesti doi preoti mai intai sa fie
gasiti si alesi de ctitor, aratandu-i noua, ca cu pecetluit sa
fie oranduiti, a caror chiverniseall si a lor multumire !I.--
mane dup. tocmeala ce va face cu dansii ctitorul, au mai
napristan (?) sa fie in toata vremea ; iar alti preoti ori iero-
monasi sau de mir, peste acesti doi ce mai sus aratam, de
se va intampla a orandui o. ri cine, sä nu fie primit de ctitor,
macar si dupa vreme cel ce va ramanea ctitor bisericii nici
cum sa primeasca, pentru ca si acum fiind preoti mai multi,
n'au lipsit dihoniile dintre dansii apururea, si nu putine pa-
gube s'au intamplat sfintei biserici, dupa cum este stiut. lar
mai in urma, vazandu-sa chiverniseala bisericii mai Cu prisos
deck acum, are voe si un diacon a pune, ca sa fie pentru
podoaba bisericii, cum si pentra invatatura de copii, ase-
zandu-1 tot din venitul bisericii. Asemenea si la biserica ot
mahalaua Hagiului hotarim ca iaras numai doi preoti si un
cliacon sa fie, dupa cum au fost si pana acum, iar nu mai
multi, care prin alegerea ctitorulur sa se orandueasca cu ur-
mare dupa cum mai sus aratam. Iar protopopii sau din altii
nimeni sa nu aiba voe nici a scoate nici a pune, fara numai
are voe ctitorul a pune si un diacon, cand va cunoaste cä este
trebuinta la aceasta biserica.

www.dacoromanica.ro
24 BISERICA ICOANA

4. Daniile ce se vor agonisi la aceasta sfanta biserica,

din mila crestinilor, prin mijlocirea sfintei si de minuni fa-
catoare icoanei Precistii, ori acolo in biserica, ori afara prin
casele celor ce vor pofti ea sufleteasca evlavie, cat de mare
sau mic va fi acel lucru de danie, miscator sau nemiscator,
indatorati sa fie preotii, cu netagaduire, a arata atat nu-
mitului ctitor cat si proistosului salt. Si care dintr'aceste
lucruri va fi de prisos si se va gasi cu cale a se da la fete
sarace, spre ajutorul casatoriilor, adica din lucrurile mis-
catoare, are voe ctitorul sä dea, iar celelalte sa se aseze in
catastih de lucrurle bisericii, pentru mai buna pastrare.
5. De vreme ce aceastä biserica sfanta s'au oranduit a
fi spre milostenia si ajutorul de femei de cinste, sarace vaduve
cum si de calugarite, dupa cum prin deosebit cuvant duho vni-
cesc prin taina ne-a aratat in cinstea noastra numitul ctitor:
ci dar hotarim ca in toata viata sa, cum si dupa moarte,
sa ramae epitrop si chivernisitor unul din neamul sat', din
care se aila si acum ctitor, sau si, dup. vreme, din straini, pe
care il va alege neamul sau mirean, iar sa nu fie egumen
calugar, spre a avea saracele vaduve si calugaritele odihna
lor. Asisderea preotii bisericii sau dascalii sau din straini
sau alte obraze cu vre-o silnicie sa nu aiba voe de a orandui
pe cinevas ca sà seada in chiliile ce se vor face la aceasta
biserica, dupä cum si pana acum n'au fost, nici la celelalte
chilii ce mai sunt la celelalte doua biserigi, fat-A de numai
numitul ctitor pe cine va orandui.
6. -- Biserica aceasta cu hotarire desavarsit sà fie, ca ca
totulus tot nesuparata si nestapanita de vre-un obraz, nici
din ceata bisericeasca nici politiceasca, ci numai de insine
si de cei din urma noastra frati Mitropoliti la cele din in-
nauntru ale sfintelor taine ; iar la cele dupä afara a strica
oranduelile sau a se supara saracele, nimeni altul din straini
sa nu indrazneascä cu vre-un chip a strica sau a scoate din
Tram ctitorului sau al neamului sau cu puterea stapanirii
politicesti, ori pentru vre-un interes schimband aceasta buna.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 2 5.

oriinduiall sau sa o numeasca metoh si supusa la vre-un loc.

Din ravna dumnezeiasca si cu sufleteasca pofta fiind
pornit dumnealui fiul nostru cel sufletesc Panait biv vel
Capitan za Lefegii la cate mai sus aratam, voind a face dupa
libovul cel crestinesc, fiind cererea dumnealui si noul cu
sufleteasca bucurie, mai vartos aratandu-ne cä pana la varsta
ce a ajuns necasatorindu-se, are hotarire si de acum inainte
de a nu se casatori, si vazandu-se f'arä clironomi din trupul
sail, au hotarit ca tot avutul sail sa.-1 cheltuiasca pentru
dragostea prea sfintei nascatoare de Dumnezeu, facandu-si
fecior nemuritor aceasta sfanta biserica. Dar dupa vremi te-
mandu-se dumnealui cä se vor strica bunele orandueli si
va ramanea pomenirea, cheltuiala, osteneala si nu se vor
pazi toate aceste ce prin ease ponturi se arata mai sus,
1-am parachinisit si noi ca sa faca incepere si sa intre intea-
ceasta cheltuiala si osteneala. Si toate se vor tinea si pazi in-
tocmai, dupa cum se arata mai sis. Si mai prisosind dintru al
sail dupa moarte-i, lasa ctitor si clironom pe fratele sail i pe
nepotii dumnealui, ca unii ce sunt inca de acum ctitori si
clironomi cu ajutorul ce fac si dumnealor la aceasta sfanta
biserica. Si asa sa se tie si sa se pazeasca din neam in neam.
Pentru aceia si smerenia noastra, cunoscand buna oranduiall
si sufleteasca pornire, pastoreste am primit si noi cererea
dumnealui si intarim aceasta carte si cu blestem, spre a se
pazi cu toata nebantueala, atat in viatä cat si dupa petre-
cania noastra. Deci si dupit vremi intamplandu-se moarte
rtitorilor, nimeni, ori din partea bisericeasca sau politiceasca
veri cine sa nu indrazneasca a strica si a schimba aceasta
buna oranduiall ce insus ctitorul o face cu a noastra bla-
goslovenie. lar ori care va fi acela, sau din indemnare pentru
vre-un interes, au cu puterea stapanirii, se va sili a strica,
a schimba sau a instraina asta intocmire,unul ca acela sa
fie sub blestemul Domnului nostru Isus Hristos, mantuitorul
nostru, si sa aiba a da seama cu sufletul lui la groaznicul si
infricosatul Judet. Pentru care cu sufleteasca dragoste ru-

www.dacoromanica.ro
26 BISERICA h.OANA

gam si pe alti din urma noastra frati Mitropoliti sa primeasca

aceasta crestineasca buna oranduiala ca nesmintit sa se pa-
zeasca cu nestramutare, dupa cum si noi cu primire am bine-
voit si am intarit toate cele mai sus aratate, cat si dela
smerenia noastra hotarita mill: ca doi preoti ce vor fi la
biserica ot mahalaua Popii Dimii, unde se afla sfanta Icoana,
sa fie aparati si nebantuiti de toate &rile ce da ceata bi-
sericeasca, nimeni Intru nimic sa nu-i supere. Aceasta scriem.
/783 bride /.
GRIGORIE AL UNGRO-VLAHIEL

Cosma, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop si mitropolit

al Ungro-Vlahiei.
Acest asezamant al fiului nostru sufletesc Panait biv vel Ca-
pitan za Lefegi, ce este facut pentru oranduiala acestor doul
biserici saute din orasul Bucuresti, care s'au intarit cu pri-
mirea si de raposatul intru fericire Mitropolit chir Grigorie,
staritul nostru, vazandu-se si de catre smerenia noastra
fiind facut cu buna intocmire pentru sufletescul folossi ajutor,
am bine voit sa-1 intarim smerenia noastra, ca sa se urmeze
chiar cu totul i intru toate dui:4 cum intr'ae easta sa coprind,
atat la randueala bisericilor cat i pentru slujba acelor doi
preoti ot biserica din mahalaua Popii Dimii, la santa Icoana,
pentru care dar rugam si pe cei din urma noastra frati Mi-
tropoliti ca sa fiti primitori i fratia voastra de a intari, fiind fa-
cuta numai i numai pentru a sufletului folos. Aceasta scriem.
1789 lanuarie 27.
COMA AL CINGRO-YLAHIEL FILARET AL UNGRO-VLAHIEL

NOTA
Tiparit dupl o copie scoasi din Condica sfantl a Mitropolici.

www.dacoromanica.ro
 3.
HRISOVUL LUI MIHAIL CONSTANTIN SUTU Vv. PRIN
CARE 1NTARE§TE A§EZMANTUL CTITORICESC, ORANDUELILE
BISERICE§TI §I MILELE DOPINE§TI CE AU BIS ERI.'
CILE DIN MAHALAUA HAGICILUI §I DIN
MAHALAUA CIAU§ DAVID (ICOANED.
1783 Decemvrie

Cei ce savarsesc bunatatile cele de suflet folositoare si

placute lui Dumnezeu, nu numai In viata aceasta sä lauda
sa bine cuvanteaza, ci i dupa petrecania lor le ramane nume
nemuritor i pomeniri vecnice, i sufletele lor de lacasurile
dreptilor se invrednicesc. Multe dar bunatati sunt, cu care
poate omul dobandi sufleteasca mantuinta, iar cea mai
mare este milostenia ce va face atat la sfintcic lui Dumnczeu
Lacasuri, cat si mai vartos la sAraci, la bolnavi si la sea-
patatj, pentruca milostenia este varful celorlalte bunatati-
ca rasbate cerului i rasbes-te tocmai la scaunul maririi lui
Dumnezeu, si celui ce face milostenia, rl zideste lacas in cer
si-lface monean Imparatiei ceresti si multa indrasneala ii face
catre Dumnezeu. De vreme ce insus Domnul nostru Isus Cris-
tos se chezasueste, zicand ca once ati fault unuia dinteacesti
'raj mici frati, mie ati facut, asisderea i dupa cuvantul
tului Ioan, ce face pentru milostenie, la atata inAltime, zice,
sue pre om milostenia,drept aceea i eu robul stapanului
meu Isus Cristos si Dumnezeului a toata flptura,Ioan iYlichail
Constantin Sutul Vv., ravnitor fiind acestei mari faceri de
bine si voios a intari cele ca cuviinta date mie, pe la sfiLl-
tele lui Dumnezeu locas.uri, intru slava a sfant numelui sau

www.dacoromanica.ro
28 BISERK.A ICOANA

§i intru pomenirea noastra ; intru care aflat-am domnia mea

§i pentru raposatul Misail Monahul ce a fost logofat de
mina, cum ca Inca din mica varsta a sa a slujit Domnilor
§i tarii pana la varsta batranetelor, §i cugetand la cele de
Dumnezeu placute, cu a sa agoniseall, a inaltat doua sfinte
biserici aici in Bucure§ti, savar§indu-le cu toata podoaba lor:
insa una ce se chiama mahalaua Hagiului, la care se cin-
ste§te §i se prAznue§te hramul prea cuvioasei maicei noastre
Parasehivii §i a sfintilor mai marilor yoivozi Mihail §i Ga-
vriil, alta biserica ce se nume§te mahalaua Popii Dimii, la
care se cinsteste §i se praznue§te hramul prea sfintei noastre,
prea curatei stapanei nascatoare de Dumnezeu §i pururea
fecioarei Marie §i sfantului parintele nostru Nicolae arhi-
episcop dela Mira Lichia, facatorul de minuni, unde au facut
§i 14 chilii spre locuinta a 24. femei sarace, obraze mai alese
§i calugarite, a carora hrana §i imbracaminte tot Misail
Monahul a avut purtare de grijä in viata sa, cum §i dupa
sfar§itul sAu le-a oranduit 12 pogoane de vie, stupi §i o piv-
niä de piatra, cu casa, ce este la Poarta Domneasca din
sus, in mahalaua Balaceanului. i atat pentru purtarea de
grije §i chiverniseala acelor sarace, cat §i pentru a biseri-
cilor randueala, au lasat epitrop §i chivernisitor pe nepotu-
sau, boerul domniei mele Panait biv ve! Capitan za Leafegii,
care orandueala a acelor sarace cum §i a bisericilor ne in§ti-
intam ca. se paze§te pe deplin pana astazi, precum se afla
§i cand era in viata. raposatul Misail Monahul. Deci, fiindca
pe langa aceasta orandueala ce au facut acel raposat, a avut
§i mili domne§ti, adica a scuti drepte bucate, stupi i rama-
tori ce va avea de di§marit, §i de vinariciu vinul ce-1 va face
in vii, §i aici in Bucure§ti pivnita dela Poarta din sus scu-
titä de fumarit, de caminarit, de varna, de vin &mnesc, de
ortul vata§esc §i de toate alte angarii, ca sa fie pentru van-
zarea vinului i a rachiului, spre chiverniseala acelor sarace.
A§i§derea sa scuteasca la vremea oeritului, cu pecetluit dom-
nesc, oi dota sute, §i la vremea vacaritului, cand se va in-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU RVERI PROPRII 29

tampla dupa vremi, sa scuteasca vite douazeci, care vite

sunt de aratura bucatelor, ce sunt de hrana acestor sarace,
peste an sa tie lude zece darvari, scutiti de toate dajdiile
si oranduelile, cate es dela vistierie peste an in tara, cari
sunt pentru adusul lemnelor dela chilii si pentru alta pos-
lusanie. Si ies dela vistierie la amandoul bisericile pe an
tal. 8o, de biserica ea te tal. 4o : insa de patru ori intr'un
an, la fiecare hram cate talen i 20, pentru ceara, tarnaie, un,,t-
delemn si sa imparta si saracelor dela chilii. Si jara sa ja
pe fiecare an cu pecetluit domnesc sare douà mii oca dela
ocna Telega. Asisderea sa tie si un om, care este oranduit
ispravnicel, spre strangerea roadelor si poslusnic la cele
sArace, scutit . i aparat de toate dajdiile si oranduelile vistie-
riei, pre carele sa-1 duca inaintea dumnealui vel Vistier si sa-i
dea Ilya§ pe chip de adeverinta,precum pentru toate aceste
mile ce mai sus arata ne adeverim domnia mea din hri-
soavele tuturor fratilor Domni ce a stAtut de atuncea si
pang. acum.
Drept aceia si domnia mea m'am milostivit de am innoit
toate muele acestea printr'acest cinstit hrisov al domniei
mele, ca sa se pazeasca nestramutat. Si fiindca mai sus nu-
mitul epitrop si ctitor Panait biv Capitan za Lefegii, cugetand
la cele dumnezeesti plAcute, cu a sa agoniseala, s'au indem-
nat acum in zilele domniei mele a preface una dintr'aceste
doll biserici, adica cea din mahalaua Popii Dimii, ce este
de lemn, in care se alflä si sfanta icoana a prea curatei sta-
panei noastre de Dumnezeu nascatoare, facatoare de minuni,
sa o faca de piatra si sä zideasca si douasprezece chilii iaras
de piatra, in care sa lAcueascl alte douazeci si patru caluga-
rite si femei sarace vaduve, a caror purtare de grija si cau-
tare sa se pAzeascl tot de numitul ctitor casi celorlalte, atat
In viata sa cat si dupa moarte-i, las1 epitrop si ctitor iar
din neamul sAu miren, iar nu cAluggri, fiind biserica la
care se afla locuind calugarite si sarace vaduve, precum
pentru aceasta ne adeverim domnia mea din cartea prea

www.dacoromanica.ro
30 BISERICA ILOANA

sfintiei sale parintelui nostru Mitropolit al terii, chir chir

-Grigorie ce este cu asezamant pentru aceasta, facata dela
leat 1783 Iunie 1, care o da numitului ctitor cu volnicie sa
zideasca biserica si chiliile acestea si sa pazeasca aseza-
manturile si randuelile ce prin cartea prea sfintii sale co-
prinde nestramutat, lasand si prea sfintia sa doi preoti ca
sa fie nesuparati de randul dajdiilor preotesti. Deci si domnia
mea m-am milostivit de am intarit cu acest hrisov toate
oranduelile cate se coprind in cartea prea sfintiei sale pa-
rintelui Mitropolit, fiind toate in buna oranduiala facute, spre
a se pazi, in toata vremea nestramutat. Si pentru evlavia
si ravna ce avem catre sfintele lui Dumnezeu locasuri si ma i
vartos pentru aceste calugarite si vaduve sarace, vrand si
domnia mea sa. ne facem si noi ctitori, am adaus mill : bo-
lovani sare una suta, care sa-i ja peste tot anul Cu pecetluitul
domniei mele iar dela ocna Telega, sa fie pentru chiverniseala
§i ajutorul saracelor dela chilii. Asisderea pentru doi preoti
i un diacon, ce vor fi la aceasta sfanta biserica, sa fie ne-
bantuiti despre randul dajdiilor preotesti i ploconul Mitro-
poliei, ca sa poata sluji sfintei biserici, pentru care rugam si
pe alti frati Dornni, cari in urma noastra se vor invrednici
cu domnia acestei pravoslavnice tari, sa binevoeasca a in-
tari muele acestea ca si ale domniilor sale mili si faceri
de bine, sa fie in urma de altii in seama tinute. Si am in-
tarit hrisovul cu insusi credinta domniei mele si cu a prea
iubitilor domniei mele fii loan Vv., Grigore Vv., Alexandru
Vv. si Cu tot sfatul cinstitilor si credinciosilor boeri dom-
niei mele celor mari : pan Dumitrache Ghica vel Ban, pan
Nicolae Brancoveanu vel Vistier, pan Stefan Parscoveanu vel
Vornic de tara de sus, pan Ianache Moruzi vel Vornic de
tara de jos, pan Manolache Brancoveanu vel Logorat de.
tara de sus, pan Grigore Baleanu ve! Logofat de tara
de jos, pan Grigorescu Balasache ve! Spatar, pan Ale-
xandru vel Postelnic, pan Constantin Filipescu vel Clucer,
pan Dumitrascu Racovita vel Paharnic, pan Scarlat Dru-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI Ca AVERI PROPRII 31

glnescu vel Stolnic, pan Grigora§cu Sutul vel Comis, pan

(loc alb) vel Sluger, pan Panait vel Pitar. Si Ispravnic pan
Manolache Brancoveanu vel Logofdt. Si s'au scris hrisovul
acesta la intaiul an dintru intaia domnie a domniei mele,
aici in ora§ul scaunului domniei mele Bucuresti, la leatul
1783 Decemvrie 1, de Constantin Logora za tainA.

NOTA
Tipirit dupg copia facuti de N. Carabulea, legalizatd de DirecOa
Arhivelor (Dimitrie Pesiacov) la 1866 Iunie 8/20, No. 21, dupa condica
donineasa No. 11, din sectiunea istoricl dela Arhivele Statului.

www.dacoromanica.ro
 4.

DIATA LUI PANAIT BABEANU EIV VEL SLUGER

PRIN CARE LASA CLIRON0/1 PE TOATA AVEREA SR I CTITOR
LA BISERICILE DIN PIAHALRUA HAGIULUI
PIAHALAUA CIFiq DAVID (ICORNEI) PE
NEPOTU-SAU PANA BABERNCI.
18o8 Marlie

De vreme ce sfar§itul vietii omului este ne§tiut §i in§i§i

ingerilor necunoscut, de aceea §1 eu robul lui Dumnezeu Panait
131beanu biv vel Sluger, aflandu-mI in slAbiciune, socotit-am
a-mi face randuiala cea dupa datorie cre§tineascl §i a-mi
.descoperi hotArirea ce am pentru mo§tenitorii mei §i pentru
averea mea, in ce chip sa se urmeze dup. moartea mea,
cat §i pentru ale sufletului meu pomeniri :
Deci intli m1 rog la toti de ob§te sl-mi ierte vence
gre§all cu care a§i fi scarbit pe vericine aici inteaceastä
lume vremelnicl §i trecAtoare, ca §i Domnul Dumnezeu
sl ierte ale lor gre§eli, §i mo§tenire imparltia cerului sà-i
arAte, pentru care §i eu din toatA mima §i tot cugetul iert
pe toti §i rog pe toti cati se cuvine sA fie urmAtori acestui
a§ezAmant, care 1-am flcut §i am ravnit, fiind cu toate sim-
turile mintii mele intreg §i deplin.
Fac clironom pe nepotul meu Panä, fiul rlposatului frI-
tine-meu Stolnicul Ionità BIbeanu, pe carele il am intocmai
ca un fecior al meu, incl din ceasul ce 1-am botezat. De
aceia §i clironom il las pe toate ale mele §i ale casei
mele, mi§cAtoare §i nemi§c1toare, ca dup1 sfar§itul vietii

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU RVERI PROPRII 33

mele sd-mi caute sufletul §i facd oranduelile ce mai

jos se aratd.
Asemenea I-am incArcat §i cu purtarea de grill a 15
(cincisprezece) sdrace, care sd fie nelipsite din chiliile lor, ce
le-am fAcut imprejurul bisericii Maicii Precistii ot David,
care stantd bisericl, unde este §i sfanta icoand a Maicii Pre-
cistii, cu sumd de bani din strangerea ostenelelor mele am
cu tot cuprinsul §i am impodobit-o. Pentru aceasta
dar oricaresau din rudele mele sau din alti strdinise va
ispiti a strica aceastd diatl, sä fie sub blestemul Domnului
nostru Isus Hristos §i a da seama la infrico§atul Judet.
Si ca un desdvar§it clironom ce-1 las sä n'aibd nimeninici
din rudele mele nici din strainia-i lua sama la nimic.
Pe clironomul meu il incarc sd dea pe an la cincisprezece
sdrace dela chiliile ce s'au zis mai sus cate §ase chile Mina
i §ase chile mdial, mdcinat §i adus pe la chiliile lor, .sd
le dea §i cate o pereche papuci i ciorapi la Pa§ti, i cate
o pereche cisme toamna, i o butie cu vin de vedre una
sutd sd o aducd acolo la bisericd, sl le dea §i cate cinci
oca legume fiecdreia in postul cel mare, sd le poarte §i
grill pentru lemne de foc, insd toate pe cat va putea.
Pentru mai sus sí. bisericä ot mahalaua Ciau§ David,
cum §i pentru sf. bisericd din mahalaua Agiului, unde se
praznue§te hramul sfintilor Ingeri, unde iard§i suntem cti-
tori, iard§i pe nepotul meu Pand il incarc ca sd fie pur-
tAtor de grijä amandorora acestor sfinte biserici. Si atat
pentru carti i pentru sfintele odoare, care cArti §i odoard
snut trecute in catastihul ce este intdrit de rdposatul pd-
rintele Mitropolit Filaret, asemenea §i cu isalitura mea,
sd aibd purtare de grill a ha seama preotilor, sl nu le
prdpAdeascd. Iar cand va cunoa§te pe vreunul din preoti
cd nu se poartä bine, atunci sd. dea in §tirea prea sfintiei
sale pdrintelui Mitropolit, ca acela sd fie lipsit §i sd se oran-
dueascl altul in loc, pdzindu-se intru toate testamentul ce
am fdcut pentru aceste biserici, cari §i prin hrisoave dom-
Biserici en nveri proprii.

www.dacoromanica.ro
34 BISERICA !LOAN a

ne§ti §i cArti a patru prea sfinti Mitropoliti e3.e intArit. lar

cftnd dupA vreme, sau invAlitoarea bisericii ot Ciau; David
se va strica sau once din celelalte chilii, sA fie dator cli-
ronomal mea sl le facA.
603 talere, adicä§ase sute, sA dea, insa : 350 la pogri-
bania din ziva întAi cu prea osfintia sa pArintele Mitro-
polii §i alti arhierei, iar talere 25 A. s cheltueascA a treia zi.
800 talere, adicA opt sute, st se dea 83 sArindare in
trei ani.
1.2)0 talere, adicä una mie doaA sute, sa se fac6 pome-
nirile sufletului mea ipac panA la trei ani.
Ioo talere, adicA una sutA, sl se dea prea s antiei sale
pArintelui Mitropolit.
53 talere, adicA cincizeci, sä se dea prea santiei sale pa-
rintelui [episcop de] Arge; pentru un sArindar.
Ioo talere, adicA una sutA, las s5. se dea la schitul Po-
iana MArului.
50 talere, adicl cincizeci, las sN. se dea la schitul Dal-
hluti sud Siam-Ramnic.
50 talere, adicA cincizeci, las sg. se dea la Bencesti.
50 talere, adicA cincize6, las sA se dea la schitul Schftn-
teja din Moldova.
30 talere, adicA treizeci, las A. se dea la schitul Ciolanul
sud BuzAu.
30 talere, adicA treizeci, lassA se dea la schitul Fundltura.
33 talere, adicä treizeci, las sA se dea la schitul GAvanele.
30 talere, adicA treizeci, las sA se dea la schitul RAte§ti
sud. BuzAu.
40 talere, adicâ patruzeci, las sl se dea pArintelui Ma-
carie Duhovnicul.
Ioo talere, adicA una stitA, las sA. se dea la cutia milo-
steniei, fiindcA am incIrcat pe clironomul meu sl ingri-
jeascl §i pentru sgracile dela chilii, prezum s'al zis mai sus.
soo talere, adicA cinci sute, las sl se dea la cinci fete
slrace ajutor la mAriti;u1 lor.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER! PROPRII 35

Casele mele de aici din Bucuresti, ot mahalaua Boteanu,

cu tot cuprinsul lor, le las nepotului meu Pana.
Toatá mosia mea Notaraua, stanjeni 1313, in sud Ilfov,
ce o am cumparata dela raposatul Logofatul Petrick o las
iarasi nepotului meu Pana.
Via mea dela Orlita, io pogoane, o las iarasi nepotului
meu Pana.
Pivnita dela Poarta din sus, care este alaturea cu Simi-
geria raposatului frate-meu Stolnicul Ionita, o las iarasi nepo-
tului meu Pana.
Mosia mea Rogozile din sud Ialomitia o las iarasi nepo-
tului meu Pana.
Via mea din Valea-Mantei, pogoane doulsprezece, insa
din via Cretulescului pana in via raposatului fratine-meu, o
las nepotilor mei Ionita. si Matache, feciori fratine-meu; dar cel
ce va lua crama si casa sa iea un pogon si jumatate mai jos.
Mosia din Preotesti si Balotesti, o parte este mai din
nainte vreme cumparata de mine, care, fiind mosie de pa-
dure, de aceea am cumparat mai ieftin, iar cealalta parte
ce s'a cumparat pe urma, macar dei este zapisul pe nu-
mele meu, dar s'a cumparat cu banii raposatului fratine-meu,
deci si cea cumparata de mine o las iarasi hepotilor mei
Ionita si Matache, feciori ai raposatului frate-meu.
Casa cu locul ei dela raposatul Constantin Ramniceanu,
care este langa casa mea,unde sez, tot in mahalaua Boteanului,
i cu casa ce am cumparat-o dela raposat preotul popa Gri-
gorie le las nepotului meu Ionita, fiul raposat frate-meu.
500 talere, adica cinci sute, las sa se dea soru-mi Balasica.
250 talere, adicä doul sute cincizeci, las sa se dea ne-
poate-mi Catrinita.
i800 talere, adica una mie opt sute, las sa se dea Joitii
si Saftii, copilele nepoatei Catrinita, care acesti bani am sa-i
iau si eu dela casa raposatului Alecu Vacarescu, dupa car-
Iile si intaririle domnesti ce mi s'a hotarit ca A, iau. Si
scotandu-se acesti bani, sa-i ja numitele copile acestea, insa

www.dacoromanica.ro
36 BISERILA ICOANA

s'a luat dinteinsii , iar ceilalti s'au iertat de mine si. n'are
casa raposatului a mai raspunde nimic.
250 talere, adica doua sute cincizeci, las sa se dea ne-
poate-mi Uta, fica soru-mi Map.
250 talere, adica doua sute cincizeci, las sa se dea ne-
poate-mi Plum. Lamoteasca.
500 talere, adica cinci sute, las sa se dea nepoate-mi Leanca
a dumnealui doctor Constantin.
650 talere, adica sase sute cincizeci, las sa se dea Despii,
femeia ce-mi slujeste de multi ani, si de dansa sa-i fie mill
clironomului meu, si de va vrea sa saza in casele de jos,
-sa fie volnica si sloboda sa saza, sa se odihneasca pana
la sfarsitul vietii ei, iar de va voi sd §azä la chiliile sfintei
biserici ot David sa fie iarasi sloboda a sedea in doua
chilii, cari ii va placea, sa se odihneasca ea dimpreuna ca
fi-sa.
302 talere, adica trei sute, las sa se dea Mari, fetii ne-
poatii Despii, ajutor la casatoria ei, care s'au dat inca prisos,
dandu-se si alti patru sute optzeci la maritis.
Datoriile ce le am pe la unii alti Cu zapise ca sd iau, sunt
zapisele de fatasi fiindca toate sunt bune si drepte, se vor
apuca de catre clironomul mea sa-i implineasca.
Oricati bolnavi vur nazui la ajutorul sf. icoane a Maicii
Precistii sa fie primiti in doua chilii, unde se afla si acum
bolnavi, in cele de margine, din fund, despre rasarit, avan-
du-le ; i purtare de grija clironomul meu cu cele ce va fi
lui putinta, atat la acesti bolnavi, cat si la celelalte sarace,
iar mai mult silit sa nu fie de catre nimeni. i toti cati slu-
jesc sfintei biserici sa se impartaseasca orisicand se va im-
WO la saracii ce s'a zis mai sus, dupa cum s'a urmat .si
de mine, facand si eu oares-care ajutor la trebile sfintei bi-
serici dupa cum s'a urmat in zilele mele, ascultand pe cli-
ronomul mea.
Pe Dan tiganu jimblaru, cu nevasta lui Dumitra, i ca Maria

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU RVERI PROPRII 37

fata si Radu ficpsau, Voicu vizitiu, cu nevasta lui Visa, lilas

iaräi nepotului meu.Pana.
Din cele ce las mostenire clironomului meu Pana, adica
mosia Notaraua, via dela Orlita, mosia Rogozile, pivnita
dela Poarta din sus, sä nu fie volnic a le instreina, si la
desfarsitul vietii sale mai inainte pe cine va socoti i va
alege, va 'Asa clironom pe acesta.
Prea iubitul nepotul Para, asa sa aiba blaglosovenia lui
Dumnezeu si a Maicii Precistii, cum si a mea parintesca
blagloslovenie, sa urmeze intai pentru ingroparea mea, sä
fie la sfanta biserica a Maicii Precistii, unde m'am ostenit,
si dupa trei ani sa faca un comidin cu arhierei cu toata
oranduiala, asemenea i pentru sarace i bolnave, prin cat
va fi putinta sa le poarte grija, iar pentru ale sufletului po-
meniri intocmai sa urmeze.
Aceasta diata, fiind cu mintea intreaga i asa voind ca 511
se urmeze dupä sfarsitul vietii mele de nepotu-meu Pana ce
1-am lasat clironom, o am intarit-o cu insusi iscalitura si
pecetia mea, spre incredintare, rugand si pe obraze ca
iscaleasca marturie.
Leand z8o8 Mar/le.
PANRIT BABEANU bin vel Sluger.

Dela Departamentul de opt.

Viind cu aceasta diata insusi dumnealui biv vel Sluger Panait
Babeanu si aratandu-ne cä de bunavoia domniei sale a intocmit
aceasta oranduia.15., prin care ii arata voiata dumnealui cea
dupa urma pentru avutul dumnealui,cum sa se urmeze dupa pri-
sta. virea sa de Pana nepotul sau, ce-1 lasa clironom, care diata
cercetandu-se si de noi si vazand ca dupa ce si-a ales si a
oranduit clironom din rudele sale pe numitul nepotu-sau,
apoi nici pe celelalte rude nu le-a lasat neimpartasite, si fiindca
n'are nici rude de sus nici rude de jos, ci numai rude de

www.dacoromanica.ro
38 BISERICA ICOANA

alaturea, volnic este de a lasa clironom dupg. alegerea §i

vointa sa. Drept aceea ca o diata cu bunA oranduialA §i ur-
mata pravilelor, adica iscAlita cu insäi mana sa §i adeve-
rita de vrednice mrturii, o adeverim §i noi cu iscaliturile
noastre, spre a avea tAria sa intocmai, dupa cum mai sus
numitul boer orandue§te. Si spre a fi stiuta s'a trecut §i in
condica acestui Departament.
18o8 Aftrilie 4.

www.dacoromanica.ro
 5.
HRISOVUL LUI GEORGE CARAGER Vv. PRIM
CARE INTARESTE ilEZAPIANTUL CTITORICESC, ORANDUELILE
BISERICE5TI I ULELE DOPINEgI
CE AU BISERICILE HAGIULUI
CIRO DAVID °CORNED.
1813 Mar/le

Cei ce savaresc bunatAtile cele de suflet folositoare §i

plAcute lui Dumnezeu, nu numai in viata aceasta sa lauda
§i sà binecuvinteaza, ci §i dupà petrecania lor le rAmane
nume nemuritoare §i pomeniri ve§nici, §i sufletele lor in la-
ca§urile dreptilor se invrednicesc. Multe dar bunatati sunt
cu, cari poate omul dobandi sufleteasca mantuire, iar
cea mai mare este milostenia ce se face, atat la sfintele lui
Dumnezeu lacapri, cat §i mai vartos la sAraci, la bolnavi
§i la scApAtati, pentru cä milostenia este varful celorlalte
bunatAti, caci rasbate ceriul §i rasbe§te tocmai la scaunul.
maririi lui Dumnezeu, §i celui ce face milostenie îi zide§te
loca§iu in cer, §i-1 face monean Imparatiei cere§ti §i multA
indrasneall-i face cAtre Dumnezeu. De vreme ce insusi
Domnul nostru Isus Hristos sl cheza§ue§te, zicand cä once
ati face unuia dinteace§ti mai mici frati, mie ati facut, asi§-
derea §i dupa cuvantul sf. Ion ce face pentru milostenie, la
atata inälime, zice, sue pe om milostenia,drept aceia §i eu
robul stapanului meu Isus Hristos §i Dumnezeului a toata
faptur-a, Ioan George Caragea Vv., ravnitor fiind acestei
mari faceri de bine §i voind a intari cele cu cuviinta date
mili pe la sfintele lui Dumnezeu loca§uri, intru slava a

www.dacoromanica.ro
40 BISERICA ICOMA

sfant numelui säu i intru pomenirea noastra, aflat-am

pentru raposatul Misail Monahul ce a fost Logoat de taina,
cum ca Inca din mica varsta sa a slujit Domnilor i arii
pana la varsta batranetelor, i cugetand la cele de Dum-
nezeu placute, cu a sa agoniseala, a inaltat doul sfinte bi-
serici aici in Bucuresti, savarsindu-le cu toata podoaba lor :
insa una ce se chiama mahalaua Flagiului, la care se cin-
steste si se praznueste hramul prea cuvioasei maicii noastre
Paraschiva si al sfintilor mai marilor voevozi Mihail si
Gavril, si alta ce se nume;te mahalaua Ciaus David, la
care se cinstejte i sa praznueste hramul prea sfintei prea
curatei stapanei noastre de Dumnezeu nascatoare si pu-
rurea fecioarei Marie si sfantului parintele nostru Nicolae
arhiepiscopul Mirelor, facator de minuni, unde a facut
14 chilii spre locuinta a douazeci i patru femei sarace, °braze-
mai alese i calugarite, de a carora hrana si imbracaminte
tot Misail Monahul a avut purtare de grill in viata sa, cum
dupa sfar§itul sau, atat pentru purtarea de grill si chi-
verniseala acelor sarace, cat i pentru a bisericilor oran-
duiall, a lasat epitrop i chivernisitor pe nepotul sat', ra-
posatul Panait Babeanu biv vel Sluger, care murind
intr'acest an trecut, a lasat si el pe nepotu sau, credincios
boerul domniei mele Pana Babeani biv vel Vistier, care oran
dueala acelor sarace, cum si a b'sericilor, instiintandu-ne
ca se pazeste pe deplin, precum se afla i cand era rapo
satul Misail 11flonahu, i fiindca pe langa aceasta orandueala
ce a facut acel raposat, a avut si mili domnesti, ad2cä scu-
tirea dreptelor bucate, stupi i ramatorii de dijmarit, si vinul
de vinArici, cum si o pivnita de aici din Bucuresti, dela Poarta
Domneasca din sus, o tinea scutita de fumarit, de caminarit,
de vama, de vinul domnesc, de ortul vatasesc si de alte
angarii, ca sa fie pentru .vanzare de vin i de rachiu, spre
chiverniseala acelor sarace, asisderea scutia la vremea oe-
cu pecetluit domnesc, oi zoo si la vremea NrAcAri-
cand se va intampla dupa vremi, scutia vite doulzeci,

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 41

tinea si lude zece straini scutiti de toate dajdiile si oran-

duelile cate es dela vistierie peste an in teara, care sunt
pentru adusul lemnelor dela chilii si pentru alte poslusanii,
lua si dela vistierie amandoua bisericile pe an tal. 8o, de
biserica cate tal. 40, insa de patru ori intr'un an, la fiet
care hram cate tal. 20, pentru ceara, tamaie, untdelemn si
pentru impartasit la saracele dela chilii, si iar lua pe fies-
care an, cu pecetluit domnesc, sare oca 2 mii, dela ocna
Telega, asisderea si un om tinea, care este oranduit isprav-
nicel, spre purtarea de grija si poslusnic la acele sarace,
scutit si aparat de toate dajdiile si oranduelile vistieriei,
caruia prin cercetare i se da adeverinta dela dumnealui vel
Vistier, precum pentru toate aceste mili ce mai sus se aran.,
ne-am adeverit domnia mea, ata din hrisovul domniei sale
Constantin-Voda Mavrocordat i din hrisoavele altor frati
domni si din hrisovul domniei sale raposatului Mihai-Voda
Sutul, dintru cea dinlai domnie. Ce mai sus numitul raposat
epitrop si ctitor Panait Babeanu biv vel Sluger, cugetand la
cele de Dumnezeu placute, ca a sa agoniseall. a prefacut
in zidire de piatra una dintr'aceste doua biserici, adica cea
din mahalaua Ciaus David, ce era de lemn, in care se alla
si santa icoana a prea curatei stapanei noastre de Dum-
nezeu nascatoare, facatoare de minuni, si a zidit si doua-
spreze:e chilii, iarasi de piatra, In cari sä locueasca aceste
douazeci si patru calugarite si femei sarace vaduve, a ca-
rora purtare de grija si ,cautare sa li se pazeasca tot de
numitul ctitor, ca si celorlalte, atat in viata sa, cat si dupa
moarte-i, lasand epitrop si ctitor, iar din neamul ski mi-
reni, iar nu calugari, fiind biserica la care se aqa locuind
calugarite si sarace vaduve, precum a dat pentru aceasta
si raposatul mitropolit al tarii, chir Grigorie, arhiereascd
carte, cu asezamantul acesta, facuta dela leatul 1783 Iunie 1,
si Cu volnicie ctitorului sa zideasca biserica si chiliile acestea
si sa pazeasca asezarnanturile si oranduelile ce prin cartea
prea sfintiei sale in sase ponturi coprinde nestramutat, la-

www.dacoromanica.ro
42 BISERICA ICOANA

sand si prea sfintia sa doi preoti, ca sa fie nesuparati de oran-

duelile dajdiilor preotesti. i s'au intarit prin hrisovul dom-
nesc toate cate se cuprind in cartea raposatului mitropolit
fiind cu buna oranduiala, cum si cele vechi mili, spre a se
pazi in toata vremea nestramutat, and atunci s'a mai adaus
milä domneasca, bolovani sare una stita, care se ja pe tot
anul cu pecetluit, iar dela Telega, ca sa fie pentru chiver-
niseala i ajutorul saracelor dela chilii ; asisderea i pentru
doi preoti i un diacon, ce vor fi la aceasta sfa.ntä biserica,
sa fie nebantuiti despre randul dajdiilor preotesti i de plo-
conul Mitropoliei, ca sa poata sluji sfintei biseric', iar dupä
ce a savarsit facerea bisericii din mahalaua Ciaus David,
facand-o de piatra peste tot de zid i infrumusetand-o cu
toate cele trebuincioase podoabe, inca i 14 chilii de piatra,
ce facand imprejurul bisericii, in cari chilii locuesc acele
sarace. Si s'a mai adaus aceasta milä, ca sa aibä a lua din
vinariciul donmesc din jud. Ialomita, de vadra Po bani doi,
cu parparul dela cate vii lucratoare se afld pana la acel
timp, cu leat 1792, in plasa Stelnica Licheresti-Slobozia
orasului, iar la altele ce se vor mai sadi, sa nu aibä a face,
ca sa fie pentru cheltuelile bolnavilor ce vin dupa aiurea
nazuesc la ajutorul prea sfintei stapanei noastre de Dum-
nezeu nascatoare, a carora cheltuiall i purtare de grill,
iargsi de catre numitul epitrop se savarseste. Asisderea
sa mai iea inca un ban de vadra din plasile ce se arata
mai ais, care i s'a facut prostichiu de domnia sa fratele Ale-
xandru-Voda Moruzi si s'a intarit si de fratii domni din urrna..
Deci, invrednicindu-ne si pe noi Domnul Dumnezeu cu
domnia acestei crestinesti tarii am binevoit i, printeacest
domnesc al nostru hrisov, ii intarim toate milele ce se cu-
prind mai sus, pentru care rugam si pe alti frati domni,
cari in urma noastra se vor invrednici cu domnia acestei
pravoslavnice tgri, sä binevoiasca a-i inoi si a-i intari mi-
lele acestea, ca si ale domniilor sale mili si faceri de bine,
sa fie in urrna de altii tinute in seamg. Si am adevarat hri-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO ?VER! PROPRII 43

sovul acesta cu insusi credinta domniei mele Ion loan

George Caragea Vv. i cu credinta prea iubitilor domniei
mele fii George Caragea Vv., Constantin Caragea Vv.,
martori fiind si dumnialor cinstitii si credinciosii boeri veliti
ai Divanului domniei mele: pan Constantin Filipescu vel
Ban, pan Radu Golescu vel Dvornic de tara de sus, pan
Grigore Brancoveanu ve! Vistier, pan Grigore Ghica vel Lo-
gofat de tara de sus, pan Radu Slatineanu vel bvornic de
tara de jos, Pan Dumitrasco Racovita vel Dvornic al treilea,
pan Istrate Cretulescu ve! Dvornic al patrulea, pan Iordache
Slatineanu vel Logofat de tara de jos, pan Costache Sutul
vel Hatman, pan Mihalache Manul vel Dvornic za politie,
pan Mihalache Sutul vel Spatar, pan Costache Vlahut vel
Postelnic, pan Atanasie Christopol vel Logofat al strainilor
pricini, pan Nestor vel Clucer, pan Alecu Mavrocordat vel
aminar, pan Dumitrache Manul vel Comis, pan Mihail ve!
Pitar si Ispravnic. Si s'a scris hrisovul acesta la anul dintai
intru intdia domnie a domniei mele, aici in orasul scaunului
domniei mele Bucuresti, dela nasterea Domnului Dumnezeu
si mantuitorului nostra Isus Hristos 1813 Martie 3o, de Ni-
colae logofetelul de Divan, si trecut in condicA de Ilie Mur-
gulescu za Divan.
NOT A
Tiparita dupd copia falcuta dc N. Carabulea si legalizati de Directia
generald a Arhivelor (Dimitric Pesiacov) la 1866 Iunie 5/20, No. 22.
Din condica domneascd No. 77 pdstratd in sectiunea istorici la Arhi-
velc Statului.

Hrisoave, identice, ca cuprins si forma, cu precedentul

mai poseda biserica :
' 1) Dela Alexandru-VodaS utu din 1819 Fevruarie 26.
2) Dela Grigorie-Voda Ghica din 1826 Noemvrie 12.

www.dacoromanica.ro
 6.
INSCRISUL CAMINARESEI. ANICA VACARESCU, NASCCITA.
BA.BEANU, PRIN CARE HARAZETE BISERICII DE CTITORIE A
NEAPIULUI SAU ClAq DAVID °CORNED 110. IA
LAPOUL DIN JUDETUL PRAHOVA.
1847 lanuarie 25

Inca dela moartea raposatului so.tului meu dintai Caminaru

Alecu, dela care mi-a ramas de mostenire mosia Laposu din
sud Pahova, cu toate hotarele ei, avand pururea inaintea
ochilor ceeace ne sfatuiam amandoi,pe cand eram in viata,
cä adicä de vreme ce n'avem copii, sa lasam aceasta mosie
(lupa moartea noastra la sfanta ctitoriceas.ca noastra biserica
Ciaus David, unde se ingroapa tot neamul meu i unde se
aflä i oasele lui dela !eat 1838 Martie, am si pus aceasta
in lucrare, facand inscris cu slova mea de sus pana jos, is-
calk de mine si adeverit si de prea sfintia sa mitropolitul
nostru, aflandu-se atunci Ramnic, cu legatura ca din ve-
nitul rnoiei, facandu-se incaperi pentru 6 paturi de bolnavi,
mai vartos de zmintiti, cari nazuesc la tamaduirea ce isvo-
Taste dela Maica Domnului, inca í osebite incaperi pentru
ingrijitorii lor, atat fratele meu Aga Pana Babeanu, epitropul
bisericii, cat i nepotii mei ce vor urma dupa vreme, sa in-
tampine pe cei lipsiti cu cele trebuincioase, protimisind la
intamplare de imbulzire pe cei din curtea sí. biserici, sa ne
poarte grija soroacelor de pomenire, impartasind milostenie
la vreme in locuri scapatate i sä poarte grilä de doua
sfinte biserici ce sunt pe aceasta mosie, facute de mine cu
raposatul sotul meu, a-s avea pururea in fiinta preoti i das-
cali cuviinciosi scutiti, cum se afla i astazi, odajdii curate,

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER' PROPRII 45

carti bune, untdelemn, lumanari i celelalte trebuincioase,

a infiinta once meremet trebuincios la bisericile mosiei si la
Ciaus David. Iar in leatu (loc alb) la un necaz, luandu-mA dupa
niste silnice i maglistoare Indemnari, am fost facut si alt
inscris, pe care il dedei Logadtului Nicolae Sutu la sines
si prin care fagaduiam aceasta mosie dupa moartea mea unei
copile a dumnealui Anica, Intrebuintand cuvinte neinfiintate
de indatoriri si ajutoare ce as fi vazut dela raposatul unchiu
meu Alecu Nenciulescu, socrul säu, si dela insusi dumnealui
Sutu, in vreme ce toata lumea stie ca de cand m'am ma-
ritat, n'am fost lipsità de alt nimic, decat niste sfátuiri care
le ja cineva dela once prieten, adaogand Inca ca raposatul
unchiu meu ar fi ajutat pe muma mea cu bani la implinirea
zestrei mele, ca cum as fi fost eu datoare la 40 de ani dupa
máritisul meu sa platesc cuivas cu starea mea un putin ajutor
ce va fi facut raposatul unchiu meu sorá-si, care mi-a fost
Cu totul necunoscuta, coprinzand mai la vale acel inscris
l-as fi intarit i cu diata mea, In vreme ce nici n'am fost
facut p'atunci vre-o diata cu asemenea coprindere.
Insfarsit, cunoscand ca am gresit, mu.strandu-ma cugetul
fara Incetare, de a nu instrAina ceeace ()data hotarisem bi-
sericii, asemanat i vointei ráposat sotului meu, pentru usu-
rarea pacatelor mele si ale sotului meu si a tot neamului
nostru, acum desfacand inscrisul ce-1 tine dumnealui Logofat
Sutu ca o hartie alba hotarasc a rat-pane ace-asta mosie cu
toate hotaree ei la sf. biserica. a noastra Ciaus David, cu-
randuiala de mai sus zisa, rugand si pe cinstitul Departa-
ment al Dreptdtei a Intari aceasta din urrnä buna mea vo-
inta, spre a se pazi nestramutat.
1847 Ghenarie 25.
mica ditlINAREASA, nfiscut5 BABEANU.

www.dacoromanica.ro
46 BISERICA ICOANA

Marea Logo fetie a Dreptalii .

Dumneaei Caminareasa Anica Babeanca, prin jaiba trecuta

la No. 221, au cerut a se adeveri acest inscris, prin care
desputerniceste un alt inscris ce are dat mai nainte dum-
nealui Logofat Nicolae Sutu pentru mosia domnieisale Lo-
posul din judetul Prahova pe seama ficei dumnealui, lasa,
dupa cea din urma acum a domnieisale vointa, unita cu
aceea a raposat Caminarului Alecu Vacarescu, fostul dum-
neaei sot, pomenita mosie pe seama bisericii numita Ciaus
David. i fiindca prin acest inscris dumneaei reclamanta
isi arata cea din urmä a siomnieisale vointa, Departa-
mentul adevereaza acest inscris, spre ali avea intocmai
urmare. Si formaluindu-se cu iscalitura si pecetea Departa-
mentului, s-au trecut si in condica de daruri si legaturi.
NO. 2. Anul 1847 Ghenarie 27.
LogorSt A. VILAR.A.

Cele ce voesc a se mai urma dupti petrecania inca.

1849 Fevruarie 19.

Zece stanjeni de loc din gradina mea, din coltul dintre

ulita de langa biserica Schitul Magureanu spre casa mea
din vale, cat tine gradina mea linie dreapta, ii daruesc sf.
biserici, mai adaogand si galbeni una suta, peste cei cu-
prinsi in sus, ca sa se faca o pravalie sau casa ce se va
socoti mai de folos bisericii.
Parintelui duhovnic Stoian dela aceasta biserica, cum si la
trei preoti dela sfanta ctitoriceasca noastra biserica Icoana,
sa li se implineasca cu cei randuiti de mai sus, cate una sutä
galbeni, ca sa ma pomeneasca cat vor trai, implinindu-se
asemenea si preotului Costache dela Schitul Magureanului
lei una mie, ca A. ma pomeneasca pana la 7 ani, cum si

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 47

fiecaruia preot dela bisericile de pe mosiile mele cate

galbeni io.
La savarsirea mea din viata sa se dea la 4 biserici mai
sarace cate un .galben pentru sarindar, iar la 6 saptamani
sa se imparta cate un galben la toate bisericile din Bucu-
resti, tot drept sarindare.
La sí. biserica ot Sangeru sa se faca silinta a se savarsi
cu toata oranduiala, cumparandu-se i clopote bune i co-
livitra si zugravindu-se frumos; iar la Slatioare sa se faca
curtea bisericii de zid i sa se cumpere clopote i colivitra.
Stancului dela Slatioare, dandu-si socoteala pe cat va lua
cu sufletul sau, fár de a se zori, i sa i se dea i galbeni
una suta impreuna cu locul ce-i este lasat.
Vasilichii, Luxandrii i lui Nicolae, robi ce i-am slobozit
mai sus, i lui Vasile, pe care-1 iert acum, sa li sâ mpli-
neasca cate lei una mie, cate doi boi i o vaca, dandu-se
lui Mihai bliatu lei 503 si Casandrei vaduvei lei 300 Si cate
doi boj si o vaca; iar vitele ce vor mai prisosi sa se im-
parta la cei mai sarmani locuitori dir Slatioare.
Arama cata este noua i cate servete, mese si peschire se
vor gasi noi, sa se dea la Icoana.
Din panzeturile ce vor mai fi noi i plapoma de sal cu
asternutul sa se dea la o fata de boer sarman, care se va
socoti ruda sau straina.
Salul meu cel alb sa se dea dumneaei nepoate-mii Ralita
iar cel negru sa se dea nepoatei mele Ra'itei,
fica ficei vara-mii Zinchii Corlateasca, careia sa i se dea
galbeni una suta.
Fiindca din slugile ce se afla langa mine la facerea diatei,
acum cei mai multi s'au departat, se va da la cei ce se vor
aria slujind in curte la petrecania mea cate lei 50 fiesteca-
ruia. Dumnealui Pitarului George Andreescu sa i se dea
galbeni una suta. Asupra vanzarei casii mele, de va qi pret
mai mare de trei mii de galbeni, Cu care s'ar putea covarsi
pomenirile pana la 7 ani si legaturile ce mai sus ran-

www.dacoromanica.ro
48 EISERICA ICOANA

duesc, se vor protimisi Iancu §i NAstasica, nepotii mei, la

acel prisos, trebuindu-le lor casa.
Mo§tenitorii mei, indeplinind rara de abatere cele ce in-
sarcinez a face la sf. biserica Icoanei din venitul mo§iei
mele Lapo§u, ce va mai prisosi va fi pentru osteneala dum-
nealor. Aceste povatuindu-le cu viu graiul meu, am rugat
pe scriitor §i pe obrazele ce se vad mai jos de a se iscali
drept martori, iscalindu-ma insumi cu mana mea.
MICA CAMINAREASA, ascua BOSEMICA, adeverez. Preotul STOIAN, duhovnic
4I martor. Preotut APOSTOL ot Icoana, martor.G. URIAREANtl, martor. P.
conformitate, MARIti CONSTANTINESCU.

www.dacoromanica.ro
 7.
TESTAMENTUL LUI NEOFIT IERAPOLEOS
ARHIEREUL PRIN CARE LASA BISERICII ICOANEI 0 CASA
11 SA PREC UPI SI LEGATE ANUALE IN BAHL PENTRU
CALUGARITELE SI SLUJITORII BISERICII,
1847 Maiu 8.

Neofit mitropolitul Ungro-Vlahiei adeveresc.

Domnul nostru Isus Cristos, care ne povatueste si ingri-
jeste despre mantuirea noastrA, incat s'a si predat jertfei,
convorbind cu sfintii ucenicii sai, zicea : desteptati-va si
vA inchinati, fiindea nu cunoasteti ora in care yeti fi che-
mati de Domnul". Acest cuvant evangelic luandu-1 de prin-
cipiu si voind a-1 urma si eu, cel mai mic servitor al Dum-
nezeului, Neofit Ierapoleos, din niamul Cambanis dupa insula
Andros, ca unul ce nu cunosc viitorul, Inca nehotarit fiind
si nestiut chiar ingerilor, ea cunoscut de singur celui prea
inalt si atotputinte Dumnezeu, care a marginit in a sa nemar-
ginita putere z.ilele si anii, inainte de a apuca cele din urma
zile ale vietii mele, am chibzuit, avand simtirile intregi si
sanatos fiind, ca trebue a dispoza si ingriji despre ale mele
toate si a declara cea din urmA vointA a mea. De aceia, dei
in anul 1846 facusem un alt testament, acum si printr'acest
din urma testament declar definitiv si ordon positiv el numai
aceasta are valoare si tarie, ca unul ce exprima cea din
urmä vointA a mea.
Asa dar mai intai rog pe Dumnezeire saimi fie binevoi-
toare si pasnica si sa erte pacatele mele, cu voe si Para de
voe, cate ca om traind in aceastA lume si trup purtand am
facut, cAci nu este, se zice, om care a venit in aceastà viatl,
chiar viata lui daca ar fi fost momentala, fail sa pacatu-
Biserici ca avert proprii. 4

www.dacoromanica.ro
50 BISERICA ICOANA

eased, afard numai de prea pacificul i milostivul Dumnezeu.

Dupa aceasta rog pe toti ortodocsii crestini si pe toti oa-
menii cdtre care am gresit, cu voe si PArd de voe, sl md
erte din inima, precum i eu ii ert si ii binecavintez pe toti
din tot sufletul i inima mea, pentra cate mi-ar fi gresit
pentru once rdu mi-ar fi fdcut, ca dobandind iertare comund,
sA am constiinta curatA.
Pe langd aceste fac cunoscut ca prin sudoarele mete si
ostenelile proprii, dobandind oarecare avere in numerariam
si in nemiscdtoare, care flcand-o mai jos cunoscutd, decid
cum si in ce chip s-o pue in buna oranduiald, pentru pu-
nerea ei la cale cunoscand de oameni buni i capabili si
afard de aceasta de voitori i Pacdtori de binele comun pe
nobilisimi dd. Logofdtul Alexandru Vilara, Constantin Gri-
gore Sutu si pe distinctul in medicind doctorul Apostol
Arsachi, ii am rugat a sd insArcina cu epitropia testa-
mentului meu, pe cari-i si numesc de epitropii mei, ca sd.
la sdvarsire dispozitiunile i vointele mele.
Toatd averea mea consista in doudsprezece mii de galbeni,
12.090 4t, din cari opt mii se afld cu dobandd la domnul
Logofat Alexandru Vilara, iar celelalte Writ la domnul Lo-
gall Constantin Grigore Sutu, intr'o casa in care locuesc, eld-
ditdpe loc monastiresc dupl. Schitul Icoanei zis, care, cu pro-
pria mea cheltueald facandu-se, m'a costat dimpreund cu mobi-
lele dinteinsa lei treizeci de mii i in vestmintele mele ar-
hieresti i putinele imbrdcdminte ale mele, sunt toatd a-
verea mea din care am hotdrit sd se facd cele urmdtoare :
Suma totald de doudsprezece mii galbeni sa se dea pentru
cumpArdtoarea unei bune proprietdti, care se va cumpAra
prin consimtdmantui si ingrijirea a catesi trei epitropii mei,
ca sl aibd un bun venit si analog cu cumpArdtoarea, din
care sd se faca cate ordon sd se dea la diferite persoane
si binefaceri.
lar cu administrarea acestei propriet4i, dupd a sa cum-
parare, precum i cu privigherea testamentului meu i pa.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO avER1 PROPRII 51

strarea in veci facAtorilor de bine dispozitiunilor mele in-

sarcinez in particular pe domnul Logofat Constantin Gr.
Sutu, pe urma§ii sai baeti, adica pe fiul domniéisale Grigore
Constantin Sutu §i pe urma§ii baeti ai domniei sale, avand
pentru acest june o deosebita iubire §i reputatiune, caci il
cunosc cd. insu§e§te toate calitdtile bune §i mai cu seamd
virtutea.
Dupd cumpArdtoarea acestei proprietdti, care sä va face
indata ce o vor gasi cu cale dd. Epitropii mei, se va da in
arendä prin licitatie adjudecatorului §i din venitul produs
din arendarea aceasta se vor aduce la indeplinire cu ana-
logie toate cate ordon sa se faca de catre rudele mele §1
oamenii de casa. .

Dupa ce se vor indeplini toate aceste, atunci tot venitul

se va imparti cu analogie §i se va da stabilimentelor de
binefaceri, precum mai jos declar, pentru pomenirea mea
eterna pana la sfar§itul Jumei.
Fiindca raposata sora mea asemenea a incetat din viata
§i cei doi frati ai mei, Alexanclru §i Leonard, s'au dus ase-
menea spre a se stabili la cele ve§nice loca§uri, ordon ca
din veniturile proprictAtii sd se dca cu analogie pana la de-
savar§irea sumei disposate, urma§ilor lor, adica copiilor
lor, daca traesc : copiilor soru-mii doug. mii §i cinci sute
drahme 2.500, copiilor lui Alexandru idem doua mii §i
cinci sute drahme-2.500 §i copiilor lui Leonard idem doul
mii si cinci sute drahme,-2.500, cari bani se vor imparti
urmasilor de fiecare familie cu analogie dup. numarul lor.
Daca d. Petre Cairis arata multumirea sa catre rudele
nepoatei lui Leonard, fratelui meu, ca s-o ia de consoarta,
atunci pe langa zestrea ce-i vor da parintii junei, sa i se
dea §i de epitropii mei drept zestre cinci mii drahme 5.000.
Asemenea ordon sa se dea diaconului meu Apostol din ve-
nitul proprietatii, treptelnice§te pana la savar§irea lor, zece
mii lei 10.000, §i toate ve§tmintele mele arhieratice§ti; tot
dui:4 acela§chip sa se dea §i calugaritei Martha, care m'a in-

www.dacoromanica.ro
52 BISERICA ICOANA

grijit la bltranete, din venitul proprietAtii zece mii leiio.000;

iarl imbrIcAmintele mele le va ImpArti diaconul Apostol cu
Marta pe jumAtate, dand dinteinsele vre-o cateva haine §i
la amandoi copii Nicolae §i Eustatia. Dd. Epitropii mei
vor da acestor doi copii cate lei doul sute 200 de fie-
care. Pentru muta Teodora se ordonl domnilor epitropii
mei a-i clädi In mAnAstirea Icoanei o chilie, care sA nu
coste mai mult de doul mii lei, in care va locui numita pe
cat va trAi, rAmanand dupA moartea sa mAnAstirei. Doul
mii lei sl se dea Elenchei , care, dacl ar voi, poate O. se
faca §i cAlugritA. Doul sute lei 200 sA se dea pe an
acestui schit, adicA aflAtoarelor dintr'insul cAlugArite, Im-
pArtindu-se la toate intr'un chip egal.
Se va plAti asemenea pe an din acel venit al proprie-
tAtii acei doi cantAreti ai bisericii mAnAstirii, atat cel din
dreapta cat §i cel din stanga, precum §i patru sute lei 4 o
sA se impartA preotilor §i diaconului bisericii la toti intr'un
chip egal. SA se impartA patruzeci 40 sArindare In cel
clintli an al incetArii mele din viatA; sA se faca cheltuelile
melei inmormantAri, ingropandu-mA in cimitirul acestui schit,
intr'o groapl analogl ; sl se dea la mAnAstirea, unde imi
am metanie, ce se zice a Prea Curatei" dupl insula Andros,
patria mea, IndatA una mie cinci sute drahme 1.5 o, spre
a se pomeni numele meu pe cand se opereazA sfanta li-
turghie. Asemenea sl se faca toate pomelnicile mele anuale,
slujind la aceste totdeauna un arhiereu, panA la §apte ani.
DupA expirarea acestor §apte ani, ingrijitorul mea va in-
griji a se opera pe fiecare an, in ziva In care am plecat
de aici, un parastas la acest schit, nu prin cheltueli mari,
.ci analog cu venitul anual al proprietAtii.
Casa mea cu toate mobilele dintr'insa o las schitului, in
care-am §i hotArit sA locueascA pentru totdeauna starita acestui
sfant loca, spre a fi locuinp analogA cu rangul säu. DupA
slvar§irea tuturor de mai sus dispositiunilor mele §i darilor
numai in anul intAi, tot venitul acestei pro prietAti se va im-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO RVERI PROPRII 53

parti de dd. Epitropii mei dupa chipul urmator : trei sute

galbeni 330 # sa se dea la doi juni, unui patriot din
insula Andros si unui roman, pe care ar gasi cu cale epi-
tropii mei, ca sa mearga in Europa numai in acel an,
pentru a ispravi cursul studiului; iara ceilalti bani din acel
venit anual sa se imparta pentru maritisul de fete oneste
si sarmane, cari au trebuinta de un asemenea ajutor. In-
deplinindu-se si aceasta a mea dispozipune, atunci ingriji-
torul si executorul pentru totdeauna a acestui testament, dup.
ce va pune la o parte din acest venit cate ordon pe an, sa
se faca si sa se dea, adica : lei doua sul-e -- 200 pentru ca.-
lugarite, plata a doi cantareti dela biserica schitului si a
preotilor si pomelnicile mele anuale, tot prisosul il va irn-
parti in cinci parti egale, din care o a cincea parte va da
Academiei din Athena zisa (loc alb), idem o alta a cincea
parte la acel din patria mea Andros, zisa Cetatea de sus,
idem o alta a cincea parte la scoala cladita din nou in co-
muna Mejsaria dupl. insula Andros, iar cea din urma a cincea
parte sa se dea la Spitalul Filantropiei din Tara Roma-
neasca, unde deja am trait treizeci de ani, ca bolnavii din-
teinsul insanatosindu-se sa pomeneasca si ca sa se indepli-
neasca cuvantul rostit in Evanghelie a ingriji pe bolnavi".
Tar daca in timpul executarii mele din v;ata s'ar gasi si alti
bani ai me', din acei, facandu-se cheltuelile inmormantarii
mele si celelalte trebuincioase spre indeplinirea dispozitiu-
nilor mele de mai sus, mai cu inlesnire se vor apropia la
indeplinirea definitiva a testamentului meu, prin augmenta-
tiv ce s'ar face veniturilor.
Fiind insa ca proprietatea ce se va cumpara este din banii
mei cumparata, nici odata guvernul nu se poate amesteca
In administrarea sa, afarä numai de ingrijitorul testamen-
tului meu, bucurandu-se de dreptul proprietaresc toate ate-
si trei stabilimente de binefaceri, catre care ordon a se im-
parti venitul cu analogie.
Aceasta fiind vointa mea si dispozitiunea mea, am rugat

www.dacoromanica.ro
54 BISERICA ICOANA

pe eminentia sa pArintele mitropolit al Ungro-Vlahiei a ade-

veri acest al meu testament, precum §i pre ceilalti nobili
demni de credintl marturi, spre a avea valoare §i tArie
pentru totdeauna.
1847 Maiu 7, Bucuregi.
IERAPOLEOS NEOFIT. GHEORGHE FILIPESCU. DIMITRIE RALETI. ALE-
XANDRU GHICA. ALEXANDRU FILIPESCU. NICOLAE SUTU.
Dupti dictare sfintiei sale, an scris acest testament II incredintez.
SERD. D. COTRATA.
Pentru traductia Intocmai dupli originalul In linba greacl.
Secretar translator, CONST. G. CANELOPULO.
MINISTERUL DE EXTERNE.
LegalizeasK semnlitura de mal sus a domnulul Constantin G. Canelopulu, secretar
translator de limb& elenli.
p. Ministru, E. VANSANCU.
L. S.
PRIMARIA COMUNEI BUCURESTI
Aceasa copie Hind scoasil Intocmai dupii original, se verificii de PrimArie dupS cerere.
p. Primar, (Indescifrabil).
p. Secretar General, (Indescitrabil).
No. 6.042. 1866 luniu.

www.dacoromanica.ro
 8.
DIATA LUI SCARLAT TAPIPEANU PRIN CARE HARAZESTE
BISERICII ICOANA UN RAND DE CASE CU TOT VENITUL LOR.
185o Fevruarie 22. -

Fiindca in urma dietii mele din leatu 1854, prin care las
mostenitoare universala pre toate namestiile mele si pre toate
lucrurile mele miscatoare si nemiscatoare, cate vor raminea
dupa pristavirea mea, pe sotia mea Paharniceasa Mariuta
Tampeanca, am acut alta casa mai mare, in fata podului
Calitii, din iconomiile cheltuelilor noastre, si sotia mea neavand
rude,ca sa nu ramae dar aceste ecareturi dupa moartea sa
pe maini straine, am fost numit de mostenitori pe fratele
meu Niculae Tampeanu dela Pite.,;ti prin deosebit anus. Dar
fiindca dragostea de rudenie ce nadajduiam dela aceste rude
de alaturea, nici cum n'a corespuns la parinteasca mea do-
rinta si aplicare ce am avut catre dAnsele, mai vartos in
anii trecuti ai revolutiei, cand am aratat acestui frate trebuinta
ce aveam de ajutorul sau, Para paguba sa s'au intors lata
da catre mine si nici raspuns macar de mangaere n'a vrut
sa-m dea la scrisoarea ce i-am trimis,m'anfmahnit tare in
sufletul meu si m'am rAcit cu totul despre asemenea rude,
dela carele nici o slujba, nici o cautare, nici un ajutor in&u
necazurile mele n'am putut avea, ci impotriva eu 1-am cAutat,
1-am miluit, 1-am ajutorat cu din sudoarea ostenelilor mele,
pre cat a stat putinta, fara de vreun folos cat de mic dela
dansul, precum este stiut tuturor. Drept aceea am rupt acel
anus si, chibzuind dimpreuna cu sotia mea Mariuta, cum sa
lasam nemiscatoarele acestea dupa incetarea din viata a
noastra, am gasit cu cale si amhotarit, cu toata bunavointa

www.dacoromanica.ro
56 BISERICII ICOANA

§i primirea amandorora, sä ramae ohamnice sfintei biserici

Icoana mahalaua Ciau§ David din orarl Bucure§ti, pentru
verica pomenire a noastra, ca sa fie pentru cautarea mai-
cilor ce se adapostesc acolea itinerea in buna stare a sfintei
biserici, care dupa pristavirea noastra, adica a mea §i a so-
tiei mele Mariuta, va lita aceste case i nainestii in steipd-
nire statornicil qi nestramutatli cu toate mobilile §i
rile ce se vor afla intrinsele, §i va ingriji pururea de dansele
cu durere de inima, sa nu le lase la darapanare §i A. le
inchirieze cu folos totdeauna la oameni cinstiti, iubitori de
curatenie, luand in a sa pastrare §i sineturile cele vechi §i
noi, ce sunt pentru cumparatoarea locului, pe care am cladit
aceste ecareturi cu plata de embatic la sfanta Mitropolie
cate lei 45 pe an.
Ingropaciunea noastra va fi la o laturi, in curtea bisericii,
la un loc curat, neinceput, in gropi de zid, boltite §i marmuri
dasupra, scrise in slove sapate, dupa cum este obisnueala,
care sa vor sAvftr§i cu cheltueala bisericii.
Radu §i Stan, tigani, robii nostri, dupa savarsirea noastra,
raman slobozi in pace §i nesuparati de nimeni. Si am scris
aceasta diata de tot cu mana mea §i am iscalit-o puindu-mi
§i pecetia la anul o mie opt sule cincizeci, Fevruarie in douti-
zed i cloud, in Bucuresti.
PANARNICUL SCARLAT TAPIPE/INU.

Prezidentul Tribunalulni de Ilfon, Sectia II.

Mena copie de diatfi fiind conform ca ces af1at5 In dosarul No. 838/60, se &test&
dup5 cererea fScutli de domnul loan Petro:mid prin petitia registratii la No. 1.943.

www.dacoromanica.ro
 9.
TESTADIENTUL LUI HAGI RANI IOAN PRIM CARE
HARAZESTE BISERICII ICOANA CASELE SALE DIN STRADA
SFANTUL SPIRIDON.
1375 Decemvrie 29.

Subsemnatul, Hagi Radu Ioan, aflandu-md in intregimea

facultAtilor mele mintale, nesilit de nimeni si din libera mea
voinp., voesc a declara prin acest testament dorinta mea
de cum are sä se urmeze cu averea mea mobilA si imobilà,
dupl incetarea din vial.
Mai intaiu declar ca once testament anterior acestuia va
fi nul si de nul efectiv.
Voesc ca corpul meu sA fie inmormantat conform re-
gulelor bisericii ortodoxe a RasAritului la sfanta mArastire
Cernica, unde se \ a da din venitul meu de cAtre mosteni-
torii mei suma de cincizeci galbeni 50 # pentru pome-
nirea sufletului meu par-A la sapte ani, cand mostenitorii
mei vor fi ob!igati a-mi scoate osemintele si a le aduce pentru
a le depune de veci la cimitirul sfintei biserici Icoana.
Casele mele ce le am in suburbia Icoana, strada Santul
Spiridon No. 5, a cgrora fatadd este de stanjeni sase si I/2,.
iar fundul cAt se gAseste, cu tot cuprinsul lor, le las in plinä
proprietate sfintei biserici Icoana, care se va administra de-
epitropii acestei sfinte biserici, oricari ar fi ei, in intele-
gere cu esecutorele meu testamentar mai jos arAtat ,si cu
conditiunea de a nu le putea instrlinu sau hipoteca vreo-
datl, si fail amestecul guvernului sau oricAria alte auto-

www.dacoromanica.ro
58 BISERICA !COMA

ritAti. Venitul ce va produce aceste case din inchiriere se

va intrebuinta in modul urmAtor
Pe fiecare an se va cheltui suma de lei vechi trei sute
pentru facerea unui parastas cu arhiereu pentru pomenirea
sufletului meu; cate lei vechi una sutA pe fiecare an se va
da preotilor i diaconului sfintei biserici Icoana; lei vechi
dota sute pe fiecare an se va impArti femeilor vAduve fara
mijloace, prererindu-se preotesele vAduve. Epitropilor acestei
sfinte biserici, oricari ar fi ei, le las pentru osteneala ce vor
avea cu administrarea acestei averi cate lei vechi una suta.
Iar restul venitului ziselor mele case, oricat ar fi el, se va
intrebuinta in cheltuelile necesare de intretinere ale ziselor
case, pentru a nu sl ruina nici odatà, in plata regulata a
premiului de asigurare a acestor case in contra incendiului
ce domnii epitropi vor fi obligati a face la una din socie-
atile ce oferl mai mare garantie, i prisosul se va intre-
buinta in folosul sfintei biserici Icoana, pentru inlesnirea tre-
buintelor acestui sfant locas.
Domnii epitropi, impreunA cu preotii bisericii, oricari
ar fi ei dui:4 vremi, sunt obligati a mâ inscrie in cartea
bisericii intre donatorii acestui locas si a ma pomeni in toti
deauna cat va dura aceastA biserica. Aceastá dispozitiune
se va urma si pentru consoarta mea Maria, pentru prima
mea sotie decedatA Tinca, precum i penlru pArintii i fii
mei toti incetati din viatA.
Consoartei mele Maria inchinata lilas casele mele cele
mid Cu tot locul lor, asSel cum sunt imprejmuite, situate
in aceeas suburbie i stradA cu No. 3, pe care sa le sta-
paneascA dupA moartea mea, dispunand de dansele oricum
va voi.
Casele mele cele vechi q,i trei prAvalii, cu toate inca.
perile lor din curte si cu tot cuprinsul lor, situate in aceeasi.
suburbie i stradl, sub No. 12, le las nepotului meu Gheorghe
si Marin Ion, cari sunt i mostenitorii mei. Si anume: lui
Radu i sotiei sale Leana le las carciuma, baclnia, simi-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 59

gira, casele din nauntru, cu toate dependintele lor, cu sar-

cina insa de a lasa nesuparata pe sotia mea Maria pana la
sfarsitul vietii In casele cele mari si pe cumnata-mea anume
Lucsandra Sterie in odaile cele mici de vis-a-vis, atat ea cat
fii ei, iar dupa incetarea ei din viata va ramane in plina
proprietate a numitului meu nepot Radu si a sotiei lui Leana.
Nepotului meu Marin li las brutaria cu toate dependintele ei.
Mostenitorii mei sunt obligati a da din chiriile pi-1\ra-
liilor in curs de cinci ani consoartei mele Maria inchinata
cate lei vechi una mie pe fiecare an, pana se va complecta
suma de lei vechi cinci mii 5.000, and aceasta dare va
inceta.
Mai las a se da de catre mostenitorii mei la niste alti
nepoti ce mai am de ambele sexe in comuna Muereasca de
sus din judetul Valcea e' te lei vechi doua sute zoo de fie-
care nepot ce va exista. Asemenea vor mai da si bisericii
din aceasta comuna pentru pomenirea numelui meu lei vechi
una suta cincizeci pe fiecare an pana la sapte ani.
IVIostenitorii mei rAmán obligati pentru totdeauna sa
ingrijeasca de putul ce este inaintea pravaliilor, ca sa nu
sa ruineze.
Din lucrurile aflate in casa se va da nepotilor mei de
catre sotia mea Maria acelea ce nu-i vor fi neaparat nece-
sare ; icoana insa a sfintei cetati Erusalim se va pastra in
casa de sotia mea pana la incetarea ei din viata i atunci
va ramanea de veci sfintei biserici Icoana. Din aram
ce se vor gasi se va da de sotia mea si numitilor mei ne-
poti ceeace se va gasi de cuviintà.
Aceasta este ultima si libera mea vointa exercitata in vir-
tutea dreptului ce-mi da legea. De oarece n'am rude, nici
de jos nici de sus, pentru ca ea sa se execute intocmai dupa
cuin se arata aci, las i rog pe preotul Zamfir dela sfanta
biserica Icoana sa primeasca a sa insarcina cu observarea
aducerea la indeplinire a tuturor dispozitiunilor din a-
cest testament, avand dreptal a recurge si la justitie si

www.dacoromanica.ro
60 BISERICA ICOANA

once fel de mijloace legale pentru atingerea acestui scop.

Nu vor putea mo§tenitoril mei precum §i epitropii sfintei
biserici Icoana a face nimic Para consimtgmantul §i apro-
barea numitului ineu executor testamentar. Acest drept,
dupg incetarea din viata a preotului Zamfir, se va exercita
intocmai de urma§ii sai.
Acest testament, subscris prin propria mea semnAtura §i
legalizat de autoritatea competentg, 1-am fgcut astAzi 29 De-
cemvrie 1875 in Bucure§ti.
HAGI RADU MAN

No. Li. 13176 lanuarie f.

Tribunalul Ilfov Sectia
No. zz. 1876 Ianuarie
Domnul Hagi Radu Ioan, prin petitia dela 3 Ianuarie cu-
rent, inregistrata la No. 93, a depus acest testament, ce-
rand a i se da autenticitatea legal, cu care ocaziune pre-
sentandu-se numitul in persoang inaintea Tribunalului §i
citincli.-se acest testament de domnul supleant I. T. Ro§ianu
din cuvant in cuvant, in auzul §i prezenta testatorului, a de-
clarat ca testamentul este al sgu, semnat de domnia sa §i facut
din libera domniei sale vointg.
TRIBUNI11.1.1L,

Wald act de deelaraitiunile Mcute de testatoare, ta airtatea art. 860 si &St din
Codal cjvii, dli autenticitatea legal 5 aceital testament.
N. MERIESCU si I. C. ItOIANU
Grefier, I. I. PETRESCH

Am primit testamentul legalizat: HAM RABB IOAN.

Ma refer la testamentul meu, legalizat de acest onor. Tri-

bunal la No. 14/76, §i declar ca la pagina intgi No. 2 randul
15, unde se zice ea din venitul caselor mele ce le las sfintei
biserici Icoana sl se dea cate lei vechi una sutg, pe fiecare
an preotilor §i diaconului sfintei biserici, am inteles O. de
fiecare preot §i diaconului sa se dea cate lei vechi una sutg.

www.dacoromanica.ro
 BISARICI CU AVER! PROPRII 61

Pentru e nu se ivi vreo neintelegere am flcut acest co-

dicel explicativ, legalizat de Tribunalul competinte, conform
regulelor pentru testamente.
1876 Ianuarie zg, Bucarefti.
HAGI RADU 'OM
No. 78. 13176 Ianuarie 23.
Tribunalul Ilfov, Sectia III
No. z6i, 1876 lanuarie 23.
Domnul Hagi Radu Ion, cu petitia registratl la No. 999
din 1876, a depus spre legalizare un codicel cu data 19 Ia-
nuarie 1876, cu care ocaziune prezentAndu-se in persoanA
inaintea Tribunalului §i citindu-se din cuvant in cuvánt acest
codicel, in auzul §i prezenta sa, a declarat ea acest codicel
este acut din libera sa vointl §i nesilit de nimeni, cl este
scris de un altul §i subscris prin propria domniei sale sem-
nAturl.
TRIBUNALUL,
:wand In vedere declaratianile testatoralai, ¡wand In vedere dispozitianile art. 860 81
861 din Codal civil,
Pentra aceste motive, da aatenticitatea legal l acestai codicel.
A. COSTESCU si A. DRESTORIAN.
p. Grefier, CERNATEANU.
Ara primit actal t HAGI NADU IOAN.
Conform., V. HOTEL.
GRUA TRIBUNALULUI ILFOV, SECTIA III.
Aceastl copie fiind conforma ca originalal, se legalizeaza.
1878 Octomvrie 16.
p. Grefier, (Indescifrabil).

www.dacoromanica.ro
 BUDGET
de veniturile f i cbeltuelile bisericei Icoana din Bucuresti, fondul ctitoricesc, pe anul financiar 1908-1909.
Propuse Aprobate Propuse Aprobate
pe pe pe pe
Natura veniturilor 1908/909 1907/908 Observatli Natura cheltuelilor 1908/909 1907/908 Observaill
24. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

V
1 China caselor din li Plata personalului pe intre-
gul an 1908/9.
C
a0
strada General Laho- 7.656 6.996
Corul vocal a 400 1. lunar. 4.800 4.500
vari, No. 12. 2.800 2.600 2 intretinerea bisericii: lumi-
s.
C.
2 Idem, No. 14. 2.000 1.900 3 ad, undelemn, combustibil, At.
Idem No 16. RezervatA mdturi etc., plata gazului a
3
familiei cti- aerian etc. pe intreg anul. 480 407 0
4 Arenda mosiei La- torilor Serbarea hramului ji aju- ;.:ö oa
posul-Singerul. 16.500 16.500 -- 4 tor la faired. 300 300
5 Subventia din buge- Serbarea hramului, intret. 41 § Fs, a
5 personalului bisericii dupfi
ul cel mic, pentru plata nnsia Singerul. 670 670
7415i
-0
1 S
de canareti. 703 70 '703 70 Intretinerea paturilor In .2
1.."
=
6 pavilionul Anica VAcArescu g 61 t E
a Minute. 2.950 2.950 7; ,, .,
Total . . . 192.003 70 Ajutor pentru autarea sA- 5. F -5 >1 n.
7 nAtAtei d-rei Maria BAbeanu. 1.475 1.475
a VS cd IA -
Plata foncierei ji asiguririi. 1.400 1.400
Reparatii la biserica ji 1mo-
Recapitulare 9 bile 1.000 652 70
5% cuveniti C. Biseticii. 75 367 95
Venituri 22.003,70 toricul bisericii. 800
Chelueli 21.606, 10

Excedent 397,70 Total.. 21.606 I 19.718 67

Epitrop ctitoresc, Mifu Babeanu
Econ. C. Dumitrescu
%fa
Epitropi M. Popescu
1. Diaconescu

www.dacoromanica.ro
 BUDGET
de veniturile f i cbeltuelile bisericei Icoana din Bucuresti, fondul nectitoricesc, pe anul finanriar 1908-1909.
Propuse Aprobate Propuse I Aprobate
pe pe pe
76,.>
....
Natura yeniturilor 19087909 1907/908 Observallt e909 1907/908

-r: Lei B. Lei B. Lei 11. Lei B.

1 a) Chilla imobilului A bonannente la resiste,

comparare de carti rituale O
din cal. Ra hoye i, No. 5. 1.100 1.100 si legares, lor. 120 80
2 Idem, str. Sf. Spiri- 2 Repstratii de imobile, spe-
ridon, No. 7. 1.000 1.000 -- 3
cial casa parohialá.
Facerea de set. prentesti.
600
200 150
Cupoanele dela 4 c) Plata la cantaretii biser. 703 71. 703 70
efectele in valoare dc 3 Parastasul rAposat. Hagi
3.900 lei. 195 125 b Recio loan, conform testa- g
nentultti sala. 111 111
Venitulpangarului 7 Plata preo(ilor, diaconilor E
si rest de lumaniri. 450 200 epitropilor. F.1 5
I1.
e
Dela epi tropi a re- 8 hlent. 259 20 259 20
9 3ji18 la saraci, coloro:1n
pauzatului arhier. Neo - ea
testainentului Hagi R. Ion. 74 74 Ao
Ierapoleos. 703 70 703 70 10 d) Fonciera i asigurari la t
proprietatile bisericii i isto- u
8
Total . . . 3.448 701 __ 11
ricul
'Material de cancelarie, re-
430 350 80 os

Ifit gistre, carli etc. 100 100

12 &pese pelan' ad% ocat. 200 200 o
13 Spese de transpon ale
Recapitulare i,ilrtipiior. 4F1 3151
Venituri 3.448,70
Cheltueli 3.267,90 E
Total. . 3.267
Excedent 180,80 Tl
1 Econ. C. Dumitrescu
Epitropi M. Popescu
I. Diaconescu

www.dacoromanica.ro
 II

BISERICA SCHITUL ICOANA

(.13(ICURETI)

Biserici ca areri proprii. 5

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SCHITUL ICOAN121
- BUCURETI -

Biserica schitul Icoana-Darvari, zisa 0 Cimitirul Icoana,

s'a cladit din temelie in anul 1834 de Caminarul Mihalache
Darvari, fiul doctorului Gheorghe Darvari 0 ginerile ul-
timuluiI3uzesc. Iata cum gldsuete pisania bisericii : < Acest
sfAnt laca s'a zidit din tenrielie 0 s'a infrumusetat precum
se vede cu cheltuiala dumnealui Caminarului Mihalache
Darvari, in zilele Mariei Sale Domnului Alexandru Dimitiie
Ghica-Voeved, unde se praznitete hramul invierii sí..
Lazar 0 sf. impárati Constantin 0 Elena 0 sf. voevozi Mi-,
hail 0 Gavriil. 1834 August 10».
Biserica aceasta s'a cladit in apropiere de biserica Icoana,
pe loc cumparat probabil dela Babeni, cu cari Darvari era
In legaturi de rudenie, insa fara vreun amestesc adminis-
trativ 0 fara vreo comunicare tntre aceste doua biserici, .
Dei biserica Darvari se numete 0 Cimitirul Icoana, ea
n'a servit nici °data de cimitir pentru mahalagii, dupa cum
mi-a comunicat d. N. D. Popescu, care s'a ocupat de
aproape cu trecutul acestor doua biserici.
Biserica Darvari, dupa obiceiul timpului, a fost cladita
ca paraclis, ca o casa de rugaciurte pentru familie 0 pen-

www.dacoromanica.ro
68 EISERICA scHrruL ICOANA

tru rude. In jurul bisericii nu se immormantau deat mem-

brii familiei Darvari, servitorii bisericii i calugaritele schi-
tului. Dintre persoane straine nu se immormantau decat
acelea care faceau danii bisericii 0, bine inteles, numai cu
invoirea ctitorilor. Mai adaog a sub altarul acestei bise-
rici s'a construit o cripta sau gropnita rotunda, ca pe la
unile manastiri, avand in mijloc o groapa adAnca, in care
sa se depuna craniile i oasele mortilor din familie, desgro-
pati dupa apte ani.
Curtea bisericii a fost imprejfnuita dela inceput cu zi-
duri groase i inalte, iar in partea de nord i apus s'au
construit case pentru adapostirea calugaritilor, 10 san 12
lá numar, care serviau bisericii ca paraclisiere i ann."-
rete. Tot aci locuia preotul bisericii.
Primele calugarite au fost aduse dela manastirea Pa-
sal-ea i Ciorogarla. Cea dintai stareta a fost maica Sofia,
fica de boer de clasa II-a din Campulung, matuF a lui
Aricescu. Ea a staretit dela 1835-1846 0 dela 1854
1859. Calugaritele au stat aici Ora la 1864, and Voda
Cuza a dispus sa fie trimise la manastirea Pasarea, °data
Cu calugaritele de pe la celelalte biserici din Bucureti.
Para la 1869 serviciul divin se oficia de preotii de mir.
Dela aceasta data inainte se oficiaza insa de un preot ca-
lugar, trimis fiind de schitul romanesc «Prodromul» din
Sf. Munte. lata cum s'au petrecut lucrurile pentru ca schitul
Icoana sà serveasca de metoh pentru calugarii prodromiti
din Sf. Munte. Pe la 1868-1869, schimonahul Isaia, re-
prezentantul schitului Prodromul pentru afaceri in Roma-
nia, a cerut dela ctiorii Elena Darvari i fiul sau C. Darvari
sa-i.dea voie sa ocupe gratuit camerile goale din jurul bi-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU /UTERI PROM! 69

sericii i sd se addposteascd aci cAlugdrii prodromiti treed,

tori prin Bucureti. In schimb se obligd sd facd serviciul
divin cu personal cdlugdresc. Ctitorii au aprobat aceastd
cerere i in urmd i sf. Mitropolie.
Reproduc aici invoirea sf. Mitropolii, cu No. 734 din 5
Aprilie 1877:
D-lui C. Duvall, ctitorul bisericii Cimitirul Icoana.
In privinta cererii ce ne faceti prin petitiunea inregi-
stratd la No. 532, yá facem cunoscut cd pentru trebuin-
tele bisericii acelui cimitir, personalul s'a regulat astfel :
ieromonahul Nestorie sd serveascd ca preot, schimona-
hul Glicherie ca psalt, i monahul Ghenadie ca asculta-
tor; iar in ce privete pentru clopot, yeti binevoi a cu-
noate cd se permite tragerea lui la ziva hramului bisericii,
sfintele Pa$i 0 in zilele de sdrbdtori ale NWerii Domnu-
lui, pentru care tot acum s'a dat ordinul cuvenit cuviosu-
lui protoereu respectiv spre
Calinic mitropold Ungro-Vlahiei.
Dela 1869 pänd astdzi chiliile schitului sunt ocupate de
cdlugdri prodromiti i serviciul divin in bisericd se face de
ei. Dupd propriele mele constatAri serviciul divin se face
Cu multa evlavie i indltare sutleteascd. De aceia i bise-
ricuta e totdeauna plina de credincio0, veniti din toate
pärtile BucureOlor. i aceasta nu numai Dumineca i in
sArbdtori, ci aproape in fiecare zi.
S'au fAcut incercdri ca acWi cdlugdri sd. fie trimi0 la
metania lor i sd nu mai serveascd la aceastd bisericd. Re-
produc urrndtoarele din adresa Primdriei Comunei Bucu-
reti catre sf. Mitropolie cu No. 37.394 din -14 Augu.st

www.dacoromanica.ro
 70 R1SERICA SCHITUL !CORM

1889: 4Subsemnatui, avand in vedere ca aceti -calu-

www.dacoromanica.ro

Biserica schitul Icoana.

gad, prin uzurpatiune, dupa cum se spune,locuesc in aceste.

 BISERICI CU AVERI PROPRII 71

chilii ; considerAnd cA, dupà canoanele bisericesti, asemenca

Cdminaral Plih. burvari, clitoral schitulai lcoana.

(1797 - f 1854)
schituri monahale nu pot sd existe in mijlocui oraselor; ca

www.dacoromanica.ro
72 BISERICA SCHffUL 'COMA

mai Cu deosebire acei càlugAri nu aduc nici un serviciu,

prin faptul desfiintArii cimitirului :vä rog, 'Malt prea sfinte,
sä binevoiti a incuviinta ca cAlughrii sà p5.11seascä aceste
chilii, stabilindu-se, in conformitate cu legile, in vreuna din
mAnAstirile ce veti gAsi de cuviint5.».
Sf. Mitropolie a rAspuns cu adresa No. 1.704 din 23
August 1899, 0 anume «cA nu intrA in compeienta Chi-
riarhiei de a desfiinta schituri deja existente, aceasta in-
trAnd mai mult In competenta autoritAtilor civile».
Aci stau lucrurile pAn6. acum.
Mihail Darvari, ctitorul fondator, a intretinut aceastà bi-
sericà cu personalul trebuincios Onà la moartea sa, in-
tAmplatà in anul 1854 Octomvrie 29. El a fost immor-
mtmtat in curtea acestei biserici. Chipul sAu, cu Elena,
Constantin 0 Anastasia Darvari, se vede in launtru bise-
ricii, deoparte, iar de alta: Olimpiada 0 Elena Arsachi, cu
Elena Darvari i fetele.
Prin actul de ImpArtirea averii, transcris la Tribunalul
.Ilfov in anul 1868 sub No. 11, motenitorii lui Mihail Dar-
vari au stabilit in chip formal 0 legal fondurile necesare
pentru intretinerea in buna stare a acestui sf. lAca. Ele
constau din venitul a mai multor imobile situate in Bu-
curWi. Tot prin acest act se recunoa$e de drept ca ad-
ministratoare a averii schitului Elena Darvari, sotia ctito-
rului Mihail Darvari, care de fapt o 0 administra dela
moartea sotului sAu
In anul 1880 administrarea averii trecu asupra rä.posa-
tului doctor G. Darvari, iar in anul 1900 asupra domnului
advocat N. N. Darvari.

www.dacoromanica.ro
 1.
ACTUL PRIM CARE tIOTENITORII, SOTIA I FL',
RAPOSATULUI flIHRIL DARVARI !APART BUNURILE RAPIASE
DELA MESTA, ARATAND PROPRIETATILE CE APARTIN CA
DAME BISERICH SCHITULUI ICORNA.
1868 Septemvrie n5.

Subsemnatii, mostenitori si indrituiti asupra mostenirei

ráposatului nostru tatá Mihail Darvari, prin bunâ intele-
gere intre noi, pentru a face a se inceta starea de indivi-
ziune a bunurilor ce compun mentionata succesie, spre a
regula tot deodatá datoriile noastre vis-a-vis de prea iubita
noastrá mamá, rezultate din fapte de administratie In tim-
pul nevárstniciei noastre, din inzestrarea flcutá cu ocazia
máritisului prea iubitei noastre surori, precum asemenea
si din dreptul de usufruct al prea iubitei noastre mume:
subsemnatii, prin drum de transactie, ne-am invoit, zicem,
in chipul urrnAtor:
Mosia Buicesti din districtul Olt, plasa Mijlocului, astfel
cum se stápáneste in urma legiuirei rurale din 14 August
1864, va rámáne de acum inainte drept proprietate a prea
iubitilor nostri frati Alexandru Darvari si loan Darvari,
rámáind d-lor in drept de a o 1mpArti intre dAnsii.
Mosia Stáenoaia din districtul Ilfov, plasa Mostistea,
astfel cum se stápáneste in urma legiuirei din 14 August
1864, va rArrane drept proprietate a fratilor nostri Con-
stantin Darvari si Iosef Darvari, urmand d-lor in drep': de
a o impArti intre dansii.

www.dacoromanica.ro
74 flISERICA SCHITUL ICOAN/I

Casele din str. Carol,I No. 19, Cu toate dependin-

tele, precum §i doul prAvAlii ce se afll in strada SI. Du-
mitru sub No. 9, curte, grAdina, grajd etc., rAman drept
proprietate a iubitului nostru frate Gheorghe Darvari, aa
indatorire pentru acesta a plIti iubitului nostru frate Ni-
colae Darvari suma de 2.00D # kk. cu soroc de doi ani,
Cu inceperea dela SI. Gheorghe anul 1869, platindu-i do-
bandA de lo% pe fiecare an.
Casele noastre din str. Mogo§oaei No. 66, vis-a-vis
de Palatul Domnesc, cu toate dependintele ei, precum curte,
casele din fund §i cele ce dau in str. Academiei, precum
asemenea §i un loc in comuna HerlstrAu, districtul Ilfov,
plasa Dambovita, vor rAmane drept proprietate a iubitului
nostru frate Nicolae Darvari.
Bunurile rurale dela mo§ia StAenoaia din districtuf
Ilfov, plasa Mosti;tea ; bunurile rurale dela mo§ia Buice§ti,
districtul Olt, plasa Mijlocul, lemnele ce compune dupg.
mo§ia StAenoaia, via dela Orlita din districtul Prahova, lo-
cul din piata Amzei din Bucure§ti, moara dela Glodeni din
districtul Dambovita, toate acestea se dau in depline dis-
pozitii a prea iubitei noastre mume, drept despAgubire
atat pentru creantele cat §i drepturile dumneaei asupra
noastrA.
PAdurea duph mo§ia Stlenoaia, ce se da in dispozitia
prea iubitei noastre mume, se va tlia in de 8 (opt) ani
cel mult Cu inceperea dela Sf. Dumitru a. c., avand d-sa
ingrijire ca la tAierea acesteia, ingrijitorul d-neaei sau cum-
pArAtorul acestei Oduri sä nu strice locurile de araturI
precum asemenea §i lAstarii.
Mobilele mobilante, precum argintAria etc., ce fac
parte din mo§tenire, rArnan in dispozitia iubitei noastre
mume.
Veniturile §i folosintele succesiunei se vor percepe
ca §i in trecut, panl la 20 Martie an viitor 1869, de prea

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 75

iubita noastrd muml, avand d-sa insd insdrcinarea de a

ne intretine ca i in trecut.
Averea Cimitirului Icoanei, ce se compune de o casd
situatd in str. Carol I No. 50, precum. si de 3 prdvdlii
situate in str. Academiei No. 14, ce se invecineste pe de
opare cu proprietatea sorii noastre Lina, iar pe de altd
parte cu locul de casa al d-lui Res, precum si de o casd
situatd in str. Icoanei No. 18, iar cealaltd in str. Tdrani-
lor No. 43, va fi administratä de prea iubita noastrd mumd
pe cat vremea ii va da viatd.
Recunoastem cu aceastd ocazie i ratificdm toate
actele de administratiune si instrdinare fdcute de buna
noastra murnd pan in timpul de astdzi, asemenea i con-
stituirile de zestre fAcute prea iubitelor noastre surori cu
ocazia mdriti5elor lor, sub rezerva de raport la caz ce ace-
stea vor veni la succesiunea prea iubitei noastre mume.
S'a fdcut sapte exemp:are asemenea acte, dandu-se la
fiecare coenteresat cate unul.
Bucuresli, 16 Seplenivrie 1868.
Semnati : ELENA DARVARI. C. DARVARI. D. DARVARI. G. DARVARI.
I. DARVARI. N. DARVARI. IOS. DARVARI.

Grefa Tribunalultti rivil Ilfov, &gill 11f-a.

D-I C. Darvari a cerut prin petitiunea inregistratd la
No. 16.015 de a face transcriptiunea actului. Tribunalul pe
aceste motive incuviinteazd legalizarea actului si se ordond
Grefierului sa transcrie acest act in registrul respectiv.
Acest act de impArteald s'a transcris in registrul respeciiv,
pe cat se atinge semnAtura de!a Tribunalul Ilfov, sectia
III-a, pe anul 1868 Septemvrie 24, no. 41, pag. 48, vol. I,
si s'a liberat in primirea pdrtei interesate, spre a se servi
de el. Pentru toatA credinta am semnat eu, Grefierul Tri-
bunalului, astdzi 24 Septemvrie 1868.
Grefier, T. PETRESCU.

www.dacoromanica.ro
 2.
ACT PRIM CARE fiEtIBRII FAPIILIEI DARVARI ALEG
EPITROP AL BISERICH SCHITUL ICOANA, IN LOCUL D-RULUI
G. DARVARI, PE D.NUL N. N. DARVARI, DETERTIINANDU4
ATRIBUTIUNILE.
-- 1900 Fevruarie 19. -

Subsemnatii, Dr. G. Darvari, I. Darvari, D. Darvari,

A. Darvari, St. M. Darvari si N. N. Darvari, membrii fa-
miliei Darvari, fiind convocati de d. dr. G. Darvari, fra-
tele si unchiul nostru, si punandu-ne in vedere motivul
convocgrei noastre: acela adicg de a fi inlocuit cu unul din
noi ca administrator al bisericii Cimitirul Icoana, precum
si al averei acestei biserici, ziditg si inzestratg de autorii
nostril, de oarece d-sa din cauzg de sAnAtate §i alte im-
prejurdri nu mai poate continua cu chestiunea afacerilor
zisei biserici.
Astgzi 19 Fevruarie 1900, avAnd in vedere cg iubitul
nostru frate si unchiu dr. Gh. Darvari adminis.treazg sus
zisa bisericg de aproape dougzeci de ani, dupg vointa regre-
tatei noastre mume si bunice, rgposata Elena Darvari, cg-
reia toti copii d-sale i-au dat administrapa prin actul de
partaj al averii regretatului nostru pgrinte si bunic, rgpo-
satul Mihail Darvari, act de partaj transcris de Tribunalul
Ilfov, Sectia Notariat, la No. 41 din 1868.
Considergnd a d-sa in tot timpul administratiunei a
cgutat nu numai a intretine cu toate trebuincioasele, dar
a si reparat biserica radical si a fgcut sg se clgdeascg din

www.dacoromanica.ro
 BISERICI Cu AVER! PROPRII 77

nou mai toate ecare!ele averii bisericii, mdrind astfel ve-

niturile ei.
Considerand el, ori si cat ar fi dorinta noastra ca d-sa
sa continue chestiunea cu care a fost insarcinat, itu putem
decal, multumindu-i de serviciile ce le-a adus bisericii prin
buna si inteleapta d-sale administrare, sa primim cu regret
aceastl retragere ; cautand a gAsi Intre noi pe acela care
urmeazA a inlocui pe d. dr. G. Darvari, am ales pe ne-
potul, vrul si fratele nostru N. N. Darvari, fiul raposa-
tului N. Darvari, caruia intre alte calitati pe care i le eu-
noastem, este si acea el este licenpat in drept si avocat,
poate sustine cu folos interesele bisericii si a o scuti de
cheltueli mai mari de avocat cu ocaziunea proceselor ce
s'ar putea naste. ll-sa ne-a fost recomandat de d. dr. Gh.
llarvari, cAruia de mai mult timp i-a dat ajutor, cand oca-
ziunea s'a prezentat.
Subscrisii dar, insareinand pe d-1 N. N. Darvari cu ad-
ministrarea schitului Icoana si a averii sale, d-sa va aye&
de indeplinit urmAtoarele atributiuni:
Va avea deplina administrare a zisei biserici si a averii
sale, adica va avea drepturile cele mai intinse, privitoare
la incasari, plati, intentari de actiuni relativ la zisa bise-
ricä si a averii ei, cheltueli de intretinere, reparatiuni
mari si chiar recladiri, atunci cand imobilele s'ar deteriora,
si ar fi supuse dAramdrii, in fine a face toate actele nece-
sare pentru interesele bisericii ;
Va respecta toate contractele si obligatiunile contractate
de d. dr. Gh. Darvari in timpul administratiunii d-sale
pana la expirarea lor ;
Va achita d-lui dr. G. Darvari suma de 7.181 lei ce
zisa bisericä datoreaza d-sale, cu ocaziunea cheltuelilor ce
s'au ivit cu repararea bisericii si altele ;
Va mentine pe actualii cAlugri dela Sf. Atos ca sluji-
tori ai acelei biserici;

www.dacoromanica.ro
78 BISERICA SCHITUI, !COMA

Va da regulat socotelile Primariei, intocmai dupa cum

le-a predat si d. dr. Gh. Darvari.
Pentru toate aceste servicii d-.sa va opri regulat din
venitul bisericii suma de i.zoa lei (una mie doua sute lei)
anual, ce va servi drept onorariul d.sale, suma ce d.sa o
va aloca in bugetul anual al zisei hiserici.
D. dr. G. Darvari va avea dreptul a incasa chiriile averii
bisericii pe trecut si pe semestral Aprilie a. c., aratand
intrebuintarea lor.
Despre aceasta se va incunostinta Primaria Capitalei,
pentru a recunoaste pe d. N. N. Darvari ca inlocuitorul
d-lui dr. Gr. Darvari, cAreia va avea a-i supune bugetul
conturile de gestiune anuale, conform dispozitiunilor art. 44
si 50 din legea comunala urban i pentru bisericile ce-si au
fondatiunea lor.
Dr. GH. DARVARI, Str. Carol I, 19. - I. DARVARI, Str. Framoasa, 43. D.

DARVARI, Calea Victorlei, 191. AL. DARVARI, Calea Victoriei, 191. H. DAR.
VAR!, Str. Carol I, 48. Lt. Pl. DARVARI,

Tribunalul Ilfov, Sectia Notarial.

¡goo Fevruarie 19, No. 1.391.
PROCES-VERBAL
Inaintea noastrA G. M. Vlasto, jude la Tribunalul Ilfov,
Sectia de Notariat, asis tat de d. Grefier-ajutor G. Tanasescu,
s'au prezentat astazi 19 Fevruarie 1900 in pretoriul Tri-
bunalului d-nii : dr. G. Darvari, Carol 19; I. Darvari,
Frumoasa 43; D. Darvari, C. Victoriei 191; Al. Darvari,
rentier, C. Victoriei 191; N. N. Darvari, avocat, Carol 48;
Lt. M. Darvari, dom. in Chitila, personal cunoscuti noul,
cerand prin petitia reg. la No. 6.734/903 autentificarea
prezentului act in dublu exemplar.
Dupa ce am vazut ambele exemplare, am citit acest act
din cuvftnt in cuvant in auzul pArtilor, declarfindu-ne cA

www.dacoromanica.ro
 dISERICI CU AVER' PROPRII 79

acest act este fAcut cu consimtAmantul d-lor qi cl unul

din cele cloud exemplare este semnat de d-lor.
In urinA pArti!e au subscris in prezenta noastrI exem-
plarul ce se va pAstra in dosar.
Noi,
hand act de declaratiunea pdrtilor, autentificAm prezentul
act, fiind scris pe una coalA de lei cinci, conform legii tim-
brului.
Acest proces verbal s'a semnat de noi §i de d-1 Gre-
fier-ajutor.
JudeciStor, G. Pl. VLASTO.
Greffer, G. Tlinlisescu.
NO. 1.89%.

www.dacoromanica.ro
 BUDGET co
o
de veniturile ii cbeltueliie bisericii Scbitul Icoana Darvari pe anul financiar 1908-1909
Aprilie 1908-1 Aprilie. 1909).
Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
.2 Pe (Ie Pe Pe
ú
.r..
Natura veniturilor 1908/909 1907/908 Observatii 1 Natura cheltuelilor 1908/909 1907/908 Observatil
r.
.'4. Lei I B. Lei B. .4 Lei B. Lei a.

a) Venituri. b) Cheltueli.
1 China priváliilor 0 1 Salariul administr.
caselor din str. Aca- averii Schitului . . 1.200 1.200
demiei: Salarul pers. biseri- I

a) PrAvilia ocupatá CCSC . . . . 1.200

de A. IVIartin . . . 2.300 1.800 Contr. 23.413 2 Hramul sf. Imparati
b)Právalia ocupata din 1908 C-tin 0 Elena 0 sf-pi I
de M. Torosian . . 1.700 1.400 Contr. 14.001 Arh. Mihail §i Gavril 200 200
c) Apartamentul o- din 1907 3 Doi stánjeni lemne I
cupat'de Jean Feder 2.000 1.400 Contr. 1.402 pentru bisericl . . . 150 - 150
d) Apartamentul o- din 1907 4 Colivele 0 untdc-
cupat de M. Cassler 750 650 lemnul din postul Pa.
China caselor din
telor . . . . 50 50-
2 5 Impozitul funciar al
str. Carol, No. 48: caselor:
a) China apartam. a) str.Academici, 23 1.051 80 1.051 80
ocupat de C. Loebl 1.200 900 Contr. 16/908 b) » Carol, 48 . 332 45 332 45
b) Pal/Ilia ocupatá c) a Romana, 154 - Ne impuse
de Em. Kraus. . . . 1.100 1.1001 contr. 4.624 d) Tárani, 83 . 61 la foncierfi.
» 61
din 1907 e) Icoanei, 26 . 80 80 -
Transport . . . 9.0501-1 7.250 Transport . . . 3.125 251 4.325 25

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate 1

Pe .e pe Pe
ri0

79
_ ,.
Natura Yeniturilor 1908/07/
909 19Pe 908 Obseryalli Ts Natura cheltuelilor 1 908/909 190 7 /908 Observant
-4 Lei B. Lei B. .. Lei B. Lei B.

.I. 7
Transport , . . 9.050 7.250 Transport . 3.125 25 4.325 25 'E.::
Asigurarea caselor:
3 China caselor din
strada Tirani, colt cu
a) str.Academiei, 23
b) * Carol I, 48 .
35
15
35
15
....v
-4 0 e
V
.2
g
Romani
a) Pravalia ocupata.
de Marcu Todl . . 3.500
I

3.000 Contr.Dos. 9
c) Romani colt
Cu Tirani . . .
rl) str. Icoanei, 26
. 26 26
10 10
la=
I,...Eo °'a
ëu
'
A
42
CI

b) Casele din str. dela sf.D-tru

Cu 400 lei.
7 Furnituri pentru ; .9 'I * a:
Tirani 83, ocupatc de cancelarie . . . . 10 10 e 'e Z 4'
.; .8
MUM Todl . . . . 330 300 Dela sf. Du- 8 Repara tia imobil.
mitru inchi- a) str.Academiei, 23 200 200 ° 73 3-. .z 1.,
4 Casele 'din strada riat cu 360 lei.
b) Carol l I, 48 . 100 650 P.C....=
ii.".::
E°4
Icoanei (General La- c) Romani colt e "6.E.
hovari), 26 Ocupatit gra cu Tirani 200 80 u02'' r..-.
0 1 .t
tuit de mino-
rii defunctu-
d) str. Icoanei, 26 30 30 4°11' e
9 Contributii la C. Bis.
lui N. Dar-
vari, conform pentru lucrarea ce se o'.
I s,': 'F2
4- :.--..

NA ep. :11
dorintei fon- va face asupra bise .
csi r.: 03 '-
datorului.
ricii schitului !coa-
nci
Procente la capita-
500 -- a

...r. ii
A
151
.--
:E

10 lul de 51.500 . . 3.090 3.090 le" = 3 P,

Amortism. capit. . 2.078 85 t.'Ca
0.1 I
A ',
V
fl. > 1., , ,
Y
O

C.

Totalul veniturilor 12.880 _I10.550 Totalul chelt. . 7.341 25 10.550

n
Q
Administrator, N. Darvari. 00

www.dacoromanica.ro
 Hi

BISERICA SF. HICOLAE SELARI

(BUCCIRWI)

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SF. NICOLAE EL/2iRI
- BCICURE5T1

Biserica Sf. Nicolae e1ari dateazA din a doua jumAtate

a secolului al XVII-lea. Cea mai veche mentiune despre
ea o gAsim Intr'un document din anul 1677 (condica
nAstirii Nucet), In care se vorbeste de < mahalaua Sf. Nicolae
*dad», ceeace insemneazA biserica Sf. Nicolae din regiu-
nea unde-si aveau concentrate prAvAliile selarii, cari, de
sine'nteles, frecventau mai ales aceastA biserick fàrà insà
ca ea sA fi fost IntemeiatA, cum s'ar putea crede, de breasla
lor. Cdci pe acea vreme breslele inrudite in mestesuguri
erau unite si nu se diferentiaserk ca sà putem avea o
breas1á speciala a selarilor. Lucrul se petrece mult mai
tArziu in secolul al XVIII-lea. Atunci numai din breasla
cea mare unitA a lucrätorilor de piele se desfac breslele mai
mici specialea cojocarilor, bkinarilor, cismarilor, islica-
rilor, curglarilor iselarilor. Aceasta din urrnA era o breas1à
mai micd deca toate celelalte, cu rang de VAtàsie, intru
cAt Isi avea In frunte, nu un staroste ca breslele cele mari,
ci numai un vAtaf.
Dui:A 1ntocmirea lor In breasld separatà, selarii îi luard,
se vede, In samA grija bisericfi Sf. Nicolae. InteadevAr, se

www.dacoromanica.ro
86 BISERICA SF. NICOLAE SELARI

stie cum cd organizarea breslelor noastre ca si aiurea era

Intemeiatd pe trei elemente: economic, filantropic si reli--
gios. Fiecare breasld ki avea un sfAnt de patron, al cdrui
hram II serba in tot anul cu mare pompit Mai .mult Incd.
Breslele compuse din mestesugari cu mai bung stare in-
tretineau chiar biserici pe numele lor. Astfel in Iasi erau
bisericile breslelor curdlarilor si tz1.1pdlarilor,.iar in Bucu-
resti erau biserica Sf. Paraschiva a bArbierilor si Sf. Ni-
colae a selarilor.
and s'a Infiintat aceastd din urmd bisericd nu se poate
cunoaste sigur. Ea era intre selari: sau pe locul unde s'a
recadit la 1868, pentru a treia oard, biserica de azi sau
undeva foarte aproape pe locul palatului de acum al
Nationalei. Oricum, e netndoios cd exista cdtre sfArsitul se-
colului al XVII-lea in mahalaua Selarilor o bisericd cu hra-
mul Sf. Nicolae care a fost reziditd din piatra ,ii, desigur,
In stil mai mare, la 1700, de , erban Cantacuzino hiv vel
Paharnic, ImpreunA cu Starostele Iorgu si Ap.ostol Lazdr,
dui:A cum atestd vechea pisanie:
«Aceasta sfântä si dumnezeeascd bisericd, Intru care sd
prdznueste sf. mare si de minuni facaor Nicolae, este fa-
cutd de erban Cantacuzino biv ve! Paharnic sin Drdghici
Cantacuzino ve! Spdtar, impreund cu Iorgu Staroste si
Apostol Lazar, spre slava lui Dumnezeu, pentru vecinica
lui pomenire, a pdrintilor, mosilor si strdmosilor, in zilele
luminatului Domnului nostru lo Constandin Basarab, la
anul dela zidirea lumei 7208 (= 1700), msta August».
Pisania aceasta, dui:4 cum mdrturiseste bätriinul preot
Emanuil D. Economu, a fost ziditd in temelia bisericii de
azi. Cuprinsul ei II cunoastem din < Calendarul antic» al lui

www.dacoromanica.ro
 CU AVER! PROPRII 87

NIusceleanu, de unde s'a reprodus si de altii, cu aceleasi

greseli de lectura insä, i anume : si in loc de sin (adecä
.,erban Cantacuzino ve! Paharnic sin (=fiul) Dräghici
Cantacuzino ve! Spätar), si 7250 in loc de 7208 (gresealà
foarte usor explicabild, stiind cA in chirilicA semnul ti pen-
tru 8, lesne se poate confunda cu semnul ii pentru 50). A-
ceastä eroare cronologicä s'a introdus mai intzli in inscrip-
tia pusä la a doua rezidire a bisericii in 1804 si s'a repetat
in inscriptia cea mai nouà dela 1868 a bisericii actuale.
A.sa dar principalul ctitor al bisericii Sf. Nicolae *elari
e Paharnicul , erban Cantacuzino, piosul restaurator al
mänästirii Comana (fondata de sträbunul säu dupa mumä.
Radu-Vodii. *erban) i inoitor al multor alte biserici i hai-
nästiri ale tärii. Aceasta o arata ata vechea pisanie a bi-
sericii Sf. Nicolael;3elari, ca i inscriptia de pe o anafornitä.,
care zice : «Acest sant discos de anafurl 1-a inchinat
ban Cantacuzino vel Vomic sotia sa Andriana sf. ma-
!;3i

nästiri sveti Nicolae, ca sä le fie vesnicä pomenire De-

cemvrie 20 leat 7218 (.1710)».
Vornicul erban Cantacuzino n'avu insä urmasi cari sä
ingrijeascä de biserica i nici selarii mijloace suficiente ca
s'o intretinA bine. Asa cá atunci cAnd nevoia ceru, un
Domn, Constantin-Vodà Mavrocordat, fu acela care o re-
pairá radical pe la jurnatatea secolului al XVIII-lea. Pentru
aceasta i se scrise numele In pomelnicul ctitorilor la pros-
comidie : Constantin Vv., Ecaterina Doamna, Nicolae Vv.,
Zmaranda Doamna, Pulheria.
Tot intre ctitorii bisericii se pretindea a fi pe la 1750
Anita Stirbeanca, ñica räposatului vel Spaar Radu Go-
lescu, care se credea Indreptaitä a därui biserica mitro-

www.dacoromanica.ro
 co
OD

tiallSMO
r,--
AssitiNSIN9

www.dacoromanica.ro
 B1SERICI CU AVERI PROPRU 89

politului Neofit Criteanul, sub cuvAnt cä era fAcutà de

mopl sAu pan Apostol (Gion, Istoria Bucuretilor, 205).

Catapiteazma bisericii SI. Nicolae elari.

Acesta nu poate fi deck Apostol Lazar din pisania dela

www.dacoromanica.ro
90 B1SERICA SP. NICOLRE . E1../i121

1700, care, impreura Starostele Iorgu, ajuta lui Ser-

Cu
ban Cantacuzino a rezidi biserica intaia ¿ara.
In anul 1802, in timpul marelui cutremur dela Sf. Pa-
raschiva (14 Octomvrie), biserica Sf. Nicolae Selari cazu
la parnant din temelie. Doi ani in urma, ea fu rezidita,
pentru a doua oara, cu ajutor obstesc, prin osardia lui
Hagi Gheorghe Polizu, Nicolae Zaharia si Gheorghe Di-
mitriu, dupa cum afara de o carte a Mitropolitului Do-
site+ Filitis din 1804 Septemvrie 25 (anexele documen-
tare No. 1)atesta pisania pusa atunci la noua zidire:
4Aceasta sfanta si dumnezeeasca biserica, intru care sA
prdznuete sf. mare, slavit si de minuni facator Nicolae, a
fost facuta de Serban Cantacuzino vel Paharnic cu Torgu
Staroste si Apostol Lazar la leat 7250 (recte 7208). Actin.'
la leatul dela Hristos 1802 Octomvrie 14 au cazut din-
tr'un groaznic cutremur din temelie si s'a zidit a doua
°ail din ajutorul de obste, in zilele luminatului nostru
Domn Constantin Alexandru Ipsilant Vv., fiind mitropolit
prea sfintia sa parintele Dositei Ionico, spre slava lui Dum-
nezeu, pentru vesnica pomenire a parintilor, mosilor :;;i
stramosilor. Si la facerea bisericii fiind ostenitori Hagi
Gheorghe Polizu, Nicolae Zaharia, Gheorghe Dumitriu.
1804 s'a zidit biserica».
Cladirea aceasta dureaza pana pe la 1860, dind zidi-
rea slabita fie din cauza cutremurilor, fie din cauza im-
groparii cadavrelor in pamântul inconjurator se gasia ia-
rasi in rea stare. Pe langd aceasta ea era micA, intunecoasa
i nu mai corespundea nevoilor credinciosilor. Astfel se con-
stitui o curatela compusa din Vasile Constantin, Stamate
Atanasiu, Stefan Boscu si Petrache Sachelarie, cu meni-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO AVER! PROPRII 91

rea sa str(inga banii necesari pentru rezidirea, acum a

treia oara, a bisericii.
La 1867 se dal-tuna vechea cladire si cu banii prinsi
se Incepu zidirea celei actuale, care Insa. mergea greu de
tot, din cauza lipsei de inijloace, ceeace sili pe epitropi
sa \Ina. o parte din proprietatile bisericii, spre a savarsi
lucrul. Totusi nici aceasta nu fu deajuns. Atunci marele
patriot 1. C. Bratianu, pe acea vreme ministru de interne
si ad-interim la finante, expunAnd M. S. Domnului Carol
starea Ingrijitoare In care se afla curatela instituita,M. S.
urmandpilda batrAnilor Voevozi ai tarii darueste din ca-
seta particularä suma de 10.000 galbeni, cu cari se ter-
mina cladirea bisericii.
In amintirea acestei a treia cladiri, s'a asezat, in partea
din dreapta dela intrarea principala a bisericii, o placa de
marmura, pe care s'a scris: <La anul Domnitorul
1868,
Romaniei Carol I, prin intermedierea d-lui Ion C. Bratianu,
ministru de interne si ad-interim la finante, depuse insem-
nate sume din caseta sa pentru aceasta frumoasa lucrare,
fiind curatori bisericii, ajutatori cu bani i ostenitori domnii
Vasile Constantin, Stamate Atanasiu, Stefan 13oscu si Pe-
trache Sachelarie, cAnd mai venira in ajutorul unei astfel
de nobile i in totdeauna laudabile operatiuni, persoanele
aci notate: domnii Costache Stoianovici, Ion Constantin,
Petru Enciulescu si Ghita Radulescu».
O alta placa de marmura, asezata de cealalta partela
stanga a intrarii, comemoreaza astfel trecutul sf. lacas
al Sf. Nicolae Selari: 4( La anul dela zidirea lumei 7250
(recte 7208), luna August, s'a facut acest sfânt lacas cu
hramul ierarhului Nicolae, de dumnealui Serban Cantacu-

www.dacoromanica.ro
92 BISERICA SF. N1COLAE §ELARI

zino vel Spatar, Iorgu Staroste i Apostol Lazar, pe tim-

pul domniei lui Constantin Basarab. Daramb.ndu-se din
temelie in anul 1802 Octomvrie 14, printr'un groaznic
cutremur, s'au zidit la anul 1804 ca obtesc ajutor, In zi-
lele domnitorului Constantin Alexandru Ipsilante i mi-
tropolitului Dositei, fiind ostenitori la aceasta frumoasa
fapta Hagi Gheorghe Polizu, Nicolae Zaharia Gheor-
ghe Dumitriu,.
Dupa aceasta a doua rezidire a bisericii Sf. Nicolae
*dad, urmeaza cea de a treia, dela 1868, cu ajutorul
M. S. Regelui Carol I, pe atunci Domnitor, care, pentru
acest cuvant, devine ctitor al bisericil actuale, zidita In
stil mare 0 pictata de cunoscutul artist Tatarascu.
Momentele mai de seama in cronica acestei biserici,
dela Infiintarea ei pana astazi, sunt prea putine. Intre ele
e de insemnat insa ca «dupa anul 1804, Sf. Nicolce e-
lan i avea protopsalt pe un oare care Dinca Dimcea, pro-
babil un fiu al renumitului preot dela aceasta biserica
Dimcea Hartofilax, care pe la anul 1800 paradosia can-
tari de musichie seara dupa vecernie, la 11 ceasuri (bine
luteles dupa sistema turceascd, ceea ce, clUpa sistema eu-
ropeana, Insemneaza. 7 ceasuri seara) la un numar de 17
ucenici, lute() odaie dela hanul Constantin Vv. (V. A.
Urechia, Istoria RomanilorT, 33 u.). Aceasta coalà de
muzicá trebue privita ca Inceputul renumitei §coale de
cantari ce functiona dupa 1810 In chiliile dela aceasta bi-
serica, cand protopsaltul Dinca Dimcea, cumparand de
la biserica nite chilii, a stramutat In ele coala sa, con-
dusa In urma de Petru Efesiul, protopsaltul bisericii Se-

www.dacoromanica.ro
 BISERIC1 CU AVERI PROPRII 93

M S. Domnitorut Carol I
(CtItorril bisericii St. Nlcolae §elari, la a treia rezidire din 1868).
Portret mural In biserieli.

www.dacoromanica.ro
94 ßISERiL SF. 111.0LAE §ELAKI

lari dupft 1816 (a se vedea actele si condicele de venituri

cheltueli ale bisericii).
lntre obiectele sfinte de pret ce se mai OstreazA in
aceastà bisericd din timpuri niai depArtate, insemntini :
o icoanA a Sf. Nicolae, in dreapta tânìplei, i o icoarrà a
Sf. Andrei, in stAnga. Aceastà din urrnd era a corpora-
tiunei lumfmArarilor i bumbAcarilor, care-si serbau pa-
tronul in aceastà bisericA la 30 Noemvrie. Tot aci
avea sediul pe la 1852 si corporatiunea barbierilor, cari
deasemenea isi tineau o icoanA a patronului. Ei trisA au
fost indepArtati din bisericA pentru a se curma scanda-
lurile provocate de rivalitAtile dintre bresle.
Faptul cA lumârararii, bumbAcarii i bArbierii isi aveau
sediul religios la Sf. Nicolae eIari dovedeste si el ca
aceastà bisericA n'a putut fi, cum s'ar crede, lAcasul
sfilnt al breslei selarilor, ci nurnai cA ea, gAsindu-se in
mijlocul regiunei ocupate de prAvAliile lor, a fost in parte
intretinutà de ei i deci numità, spre deosebire de alte bi-
serici inchinate Sf. Nicolae, din ,,Selari.

Biserica sf. Nicolae elari se gAseste astAzi in foarte bune

conditiuni de intretinere, datoritA proprietatilor ce posea.,
cari, impreuna cu dobAnzile capitalului consernnat, aduc
venituri suficiente pentru acoperirea cheltu. elilor.
Proprietatile bisericii sunt
I. Proprietatea situatà pe strada Lipscani, No. 31: o prd.-
vAlie in parter i douà ocai in etaj, cu dependinte in curte,
corespunzAnd in str. Bkinari, compuse din doul odAi in
parter i douà in etaj.
Biserica stdOneste acest imobil de mai bine de 80 de

www.dacoromanica.ro
 WSERICI (Al AVER' PROPRII

ani. Locul a fost insá din vechime al bisericii. l'e dansul

un embaticar, anume Serban Selarul, a fAcut pe la 1750
o clAdire cu conditiune ca, stingAndu-i-se neamul NIL
mostenitori, sA rámânä cladirea bisericii. Asa s'a si
plat. Totusi pretendenti s'au ivit; dar, dupri multg. MAO-
nealà cu judecAtile, epitropia a ajuns la impaciuialà, pld-
tind subventie anuald unei femei bAtrane anume Rada
pAnd acum vre-o 50 de ani.
Actele epitropiei privitoare la acest imobil sunt tiparite
in anexele documentare, sub No. 2, 3, 4, 5, 6 si 7.
Proprietatea situatA pe str. Lipseani No. 50: o prà-
valie si o odtkitA, cu o curte mArisoarà, corespunzfind
str. Gabroveni. Sub prAvAlie si oddità se atlà o pivnita cu
chepencuri In curte. ClAdirea e de 'eche constructie.
fost kisatd danie bisericii de raposatul Nicolae DArAscu,
fondatorul bisericii Amzii (a se vedea testamentul sat' in
arhiva acestei biserici).
Actele epitropiei privitoare la acest imobil sunt tipArite
in anexele documentare, sub No. 8, 9, 10, 11, 12, 13,
14, 15, 16, 17, 18 si 19.
Din ele se constatA ca aceastà proprietate, dei este o
danie, in realitate a fost rAscumpAratA, cdci, in urma ju-
deciltilor cu mostenitorii donatorului, s'a ajuns la o Invo-
ialà, dupd care epitropii bisericii au trebuit, in schimb,
inzestreze cinci fete ale lui Sterie Culoglu, un ginere vitreg
al Arghirei DArascu, sora lui Dumitrache DArAscu.
III. Proprietatea situatà pe strada Lipscani No. 54, coin-
pusà dinteo prAvAlie lungA, despArtita de chiriasi in doua
prin sipci. Sub prAvAlie se AA o pivnitA adtincA cu che-
pencuri In curte, rAspunzAnd In strada Gabroveni. In curte

www.dacoromanica.ro
96 HISERICA SF. NICOLAE SELARI

are o mica cuine. Constructia e veche. Aceasta proprie-

tate, dupa cum reese din actele bisericii, e danie dela un
oarecare Matei *elarul. Actele in puterea carora o st5.-
ptineste biserica sunt tipArite in anexele documentare, sub
No. 20, 21 si 22.
Din studiul acestor acte reese cA prAvAlia, dei a fost
danie, totusi, in urma judeatilor, epitopia a rAscumpArat-o,
calci a fost obligaa sà plateascä subventie urmasilor. Din
condicele de venituri i cheltueli pe anii 1800-1850 se
constata cá epitropia in tot asest timp plätia unor des-
cendenti colaterali anumite pensiuni.
Proprietatea cu etaj, situatà in piateta bisericii, com-
pusA din douà ochiuri de prAvAlie in parter, cu pivnità de-
desupt. In etaj are douA odAite. Jos un mic spatiu ii ser-
vete de curticicA. Aceastä proprietate a fost construita
de epitropie in anul 1897, in locul unor case vechi ce au
ars in anul 1896.
Actele epitropiei referitoare la acest imobil sunt tip6.rite
In anexele documentare sub No. 23, 24 si 25.
Proprietatea din curtea bisericii, in partea E. a alta-
rului, compusà din trei odAite i bucdtArie, cu pivnitA de-
desupt, locuite gratuit de preotul paroh Emanoil D. Eco-
nomul.
'Vi. Un loc viran, situat pe stada Blanari (fa'rá nurnAr), in
partea S.-E. a bisericii si in imediatà vecinAtate cu pro-
prietatea de sub V, de care se desparte printr'un zid.
Pe acest loc, care mai nainte vreme cadea in curtea
bisericii, au fost niste case ale epitropiei, locuite de care
decedatul preot Ionitd Sachelarie.
Mail de aceste proprietAti biserica Sf. Nicolae

www.dacoromanica.ro
 IiISERICI C(I VERI PROPRI1 97

Proprietiiti expropriate i platite.

expropriate s neplatite.

rAmase
L

Epiimpia 13i6. S, Mesta,

,
.u1,1

'k

Plan de situatla proprietatilor bisericli S. Nicolae §elarl.

Inainte de altnierea stredet Mead.
Biserici ca overt rroprit. 7

www.dacoromanica.ro
98 BISERICA SF. NICOLhE

a mai avut i altele, dupa cum rezulta din actele din archiva,
pe cari Insa. azi nu le mai stApanete, fie ca au fost In
cursul timpului rascumparate de embaticari, fie cà le-au
vandut epitropiile dupa timpuri.

Acelas plan ; dapa alinierea stradei

Blanari.

In sfar0t-epitropia mai are la Casa de Depuneri, Con-

semnatiuni i Economii un capital .de 30.000 lei plasat
scrisuri funciare urbane Bucureti, 5°/o.

www.dacoromanica.ro
 1.
DOSITEI MITROPOLITUL UNGRO-VLAHIEI NUME§TE
EPITROPI AI BISERICII SF. NICOLRE DIN ELARI PE fula
GHEORGHE POLIZU, NICOLAE ZAHARIA 1 PETRACHE DUMI-
TRIU PENTRUCA. AU RECLADIT ACEA BISERICA,
STRICATA DE CUTREMURULUI DIN 1804.
1804 Se plemvrie rs

Désitei, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop §1

mitropolit al Ungro-Vlahiei.

Biserica Sf. Niculae din selari stricandu-se de cutremur

si nefiind mijloc intr'alt chip a se preface de isnoavg., nea-
vand niscareva venituri destoinice in cat a putea sa se pre-
faca, s'au gasit Hagi Gheorghe Polizu, Nicolae Zaharia si
Petrache Dimitriu, oameni cu frica lui Dumnezeu si ravni-
tori spre faceri de bine, mai vartos la lacasuri dumnezeesti,
si s'au insarcinat de sine a o preface, cu mila si ajutorul
ce vor putea castiga dela crestini, cum si dela insusi dumnea-
lor. si asa cu a dumnealor osteneala s'au si savarsit zidirea
din nou a sfintei biserici cu acoperisul ei ; a caror ferbinteala
cu evlavie si sarguinta la aceastl imbunatatita fapta cunos-
candu-se si de cltre noi inteadevar, printr'acest pecetluit ii
oranduim ca sa fie de acum inainte cate trei numiti epitropi
la aceasta sf. biserica, facand zapt toate lucrurile bisericei,
miscatoare si nemiscatoare, pana la cel mai mic lucru ce cu

www.dacoromanica.ro
1 00 BISERICA SE. MICOLRE !t;ELAR1

catastih pecetliiit de noi li s'au incredintat, silindu-se cu vred-

nicia ce si pg.ng acum s'au argtat a le spori si a le adauga,
tiind catastih curat de venit si cheltuialg, ca la vremea cu-
viincioasg sg-si dea socoteala la Mitropolie. Si fiindcg din
pricina arderii tgrgului ce in trecutele zile s'au intamplat,
au ars si pavgliile numitei biserici, cum si alte binale strgine
ce att fost pe pgmantul bisericii cu chirie, sä se sileasa si
pentru acestea a nii se alca niscareva locuri ale bisericii
de atre vecinii rgzasi. Asemenea si pentru binalele bise-
ricii jai-4i cum vor socoti mi cu folos bisericii, asa sg. ur-
meze. Aceasta scriem:
8o4 Seftlemyrie v..
NOTA
TipArit dupg copia originalului, adeveritii de Directia generalit a Ar-
hivelor Statului la 1891 Septemvrie 24. sub No. 282.

www.dacoromanica.ro
 2.
ZAPISUL LUI NICOLAE CONSTANTIN SI AL SOTIEI
SALE LIT1ONIA PENTRU CONSTRUIREA UNOK CASE PE
LOCUL BISEKICII SF. NICOLAE DIN SELARI.
/8o5 Aprifie 2).

Dositei al Ungro-Vlahiei adevereazei

Adica noi cei mai jos iscaliti dat-am zapisul nostru la mana
epitropilor bisericii Sf. Nicolae din Selari precum sa se §tie
pentru o pravalie ce au fost facuta de socru-meu serban elar
i sotia lui Rada pe locul bisericii Sf. Nicolae din Selari §i
platea china pe an cate talere 25, cu simfonie sa o stApa-
neasca numai pana la viata lor, iar dupd moartea lor sa ra-
mae bisericii. Si murind Serban la leatu11795, au ramas sotia
lui Rada §i au dat-o de zestre fiisei Limoniei, ce s'au casato-
rit cu mine, tot cu acea simfonie cum mai sus arata, pana la
viata soacra-mi Rada. Iar acum la leatul 1834 August 28,
Mtamplandu-se arderea de foc, s'au ars §i aceasta pravalie
§i au ramas numai locul §i mie trebuindu-mi, impreuna §i cu
sotia mea Limonia, am facut simfonie de isnoava §i i-am mai
inaltat china cu talere adica douazeci §i cinci, care se
face talere 5D, adica cincizeci pe an, §i sa avem a plati tot
la inceputul anului la sf. biserica, §i sa a vem a cheltui din-
tr'al nostru la facerea pravaliei i a pivnitei de ismova, dupa
cum este porunca §i dupa cum se face §i alte pravalii, iar

www.dacoromanica.ro
I 02 BISERICA SF. NICOLAE §ELARI

biserica sa nu cheltueasca nici un ban si sa avem a stapani

numai pana la viata noastra, iar dupa moartea noastra sa
ramaie bisericii, iar rudele si clironomii nostri sa nu aiba
protimisis nici cum, nici Rada soacramea, fiindcä a esit din
stapanirea ei, de care si ea este acum de fata. Si fiindca
aceasta pravalielavea un zapis de stapanirea socru-meu Serban
i cu foi de zestre ce-mi dedese Rada soacra-mea, casato-
rindu-ma cu fii.sa Limonia, aceste douà carti s'au prapadit cu
arderea targului, si de sor gasi vreodata sa nu se tie in seama,
ci sä fie ca o hartie nescrisa. Si fiindca ne.au dat locul cu aceasta
simfonie, am dat si noi ajutor sf. biserici talere 800 sute, adica
opt sute, ca sä fim pomeniti ca niste ctitori, dupa cum si alti
crestini au ajutat, fiind si biserica cazuta de cutremur. Iar
locul pravaliei este masurat in fata podului stanjeni unul
si palme cinci, cat fata si dosul, iar lungul din fata ulitei pana
in zidul curtei bisericii stanjeni doulzeci si sapte. Si sa avem
a stapani pana la viata noastra cu Lena pace de catre ran-
duitii epitropiei de acum si de catre epitropii ce se vor afla
in urma lor, platind china pe tot anul fara de cuvant. Si
or ce vom mai face peste acest loc, odai sau magazii, cu
cheltueala noastra, la soroc sa ramae bisericii, sa nu avem
a cere nimica, nici a strica dinteansele; insa aceasta pravalie
sa avem ast timp a o face. Si pentru incredintare ne-am is-
alit mai jos, ca sa se creaza. Si s'au facut doua zapise ase-
menea si s'au dat la mana unul altuia.
18o5 Aprilie 23, Buctiregi.
NICOLAE CONSTANTIN, adenerez. Ea LIPIONIA SIN §ERBAN, Begin lai NICOLAE
CONSTANTIN, adenerez ;I am poi degetal mea In loe de iseilltarli. §i am iscglit eu
DINU, ea zisa damneaei gi martor.

NO TA
Tiparit dupa copia originului, adeverità de Directia generala a Ar-
hivelor Statului la 1891 Noemvrie 4, sub No. 361.

www.dacoromanica.ro
 3.
ZAPISUL DAT EPITROPILOR BISERICII SF. NICOLRE
DIN EL/IRI PENTRU 0 PRAVALIE R RCESTEI BISERICI.
180s Aprilie 23

Adicg eu Rada femeia dat-am zapisul meu la mgna dum-

nealor epitropilor bisericii Sf. Nicolae din Selari precum
se stie pentru o prIvglie ce o dedesem de zestre fi-mei Li-
moniei, ce s'au cgsgtorit cu Nicola sin Constantin, si este
prgvglia sub stgpanirea lor, numai pAng la viata lor. Dar
eu fiind femee bltrang si temandu-mg, fereascg Dumnezeu,
de se va intftmpla sg moarg mai inainte Nicola gineri-meu
si fi-mea Limonia si a rgingnea eu in viatg in urma lor, sI
aib eu a stgpftni prgvglia pang la viata mea, plgtind chirie
bisericii la vreme pe an talere 50, adicg cincizeci, dupg cum
cuprinde zapisul Nicolii ginere-meu ce este de stgpanire, care
zapis intgrit si de prea sfintia sa pgrintele Dositei mitro-
polit; iar dupa moartea mea sg rgmge bisericei, sg nu aibg
a cere nimeni nimic, nici rudele, nici alt clironom din neamul
nostru. Si sg sed cu pace de cgtre epitropii de acum si de
cgtre altii ce se vor afla in urma lor. Si s'au flcut doug
zapise asemenea, si s'au dat la ingng unul altuia. Si pentru
incredintare m'am iscIlit mai jos, ca sa se creazg.
.1805 Aprilie 23, Bucurefli.
Ea RADA femeia, adeverez si am pus degetul mea In loe de isegliturli. §i am
¡cris ea STEPAN sin POPA STAN ea zisa dumneael st martor.

NOTA
Tiparit dupi copia originalului, adeveriti de Directia generall a Ar-
hivelor Statului, la 4 Noemvrie 1891, sub No. 362.

www.dacoromanica.ro
 4.
ANAFORAUA CATRE DOCIN RELATIVA LA PROCESUL
URPIAT INTRE JOITA I ECATERINA, FETELE LUI ERBAN
ELARUL, I EPITROPII BISERICII SF. NICOLAE DIN ELARI,
PENTRU O PRA.VALIE IN TARO DE PE LOCUL
NUMITEI BISERICI.
1818 August 14.

Prea Ind/late Docupne.

Din luminata porunca mAriei tale, prin zapcilicul dum-
nealui vel Hatman al Divanului, s'au inati§at la judecatg
si Ecaterina, fetele luí 5erban Selarul din Bucure§ti, prin
vechil Logofsgtul Gheorghe Dona, cu jalba ce au dat pentru
epitropia bisericii SI. Nicolae din selari, zicgnd cl dela
mosi-s5u, tatgl mumei lor, a rAmas o prAvAlie in tArg pe
pAmantul numitei biserici sub stgpanirea pArintilor lor.
dupg moartea tatglui lor, au rgmas la muma lor Ora and
s'a mgritat o sorg.a lor mai mare dupg un Nicolae Rachieru,
cgruia i-a dat-o de zestre, sg plgteascä numai china locului,
cum a fost din vechime. Iar la leatul 1804, and cu focul, ar-
zg.nd §i prAvglia aceasta, epitropii bisericii cu ce mijloc nu
stiu, ce dupg moartea acelui cumnat al lor §i a sorii lor,
s'au pomenit cu un zapis facut de arAtatii epitropi pe nu-
mele Nicolii, cumnatul lor, pentru acea prgvglie, cum cl-i d5
voe sa o facg cu cheltuiala sa, lugndu-i §i rusfet talere
numindu-i pentru ajutor bisericii, care bani au fost ai sorii
lor de zestre, avandu-i in galbeni salba, cu simfonie ca sg

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROP RII 105

stapaneasca numai cat va trai el si nevasta lui, iar dupä

moartea lor sa ramae bisericii ; care zapis- tot acel leat si
zi îl aneriseste numitii epitropi prin alt zapis al lor, ce 1-au
facut si pe numele mumei lor, cum cä poate sa moara mai
intai cumnatul i sora lor i ca sa nu ramana muma lor
afara, sa o stapaneasca si ea pana la sfarjitul vietii, apoi sa
rarnae bisericii. Ci fiindca aceasta pravalie este dela mosul
lor i parnantul inchiriat la biserica cu china hotarita, care
nu putea Nicola, cumnatul lor, sa strice asezamantul, fiind ze-
stras, i inai vartos ca dupa arderea focului de obste au
fost slobozi sa-si faca binalele ce erau pe locuri straine
la toti de obste s'au pazit asezamintele cele vechi, si de ce
numai ele sa fie azichipsite, caci cumnatul lor au facut ur-
marea care n'au fost volnic, fiind zestra i trebuia zestrea
sa o pazeascl in starea ei ; cum nici epitropii bisericii nu
pot a avea cuvant dupä legatura zapisului, ce au facut cu
Nicola, pentru ca aceasta pravalie sa cunoaste invederat
cä dintr'un inceput au mers stapanirea din neam in neam
pana la sora lor, si de ar fi fost intr'alt chip, precum zic
epitropii, nu putea sa iasa dela muma lor zestre la Nicola.
Si de reme ce cu inselaciune maglisind au fácut acel ase_
zamant, din care pricina sa vad cele istorisite de clironomia
stramosului lor si se afla scapatate i cu fete mari far de
nici un ajutor, cer ca prin judecata sa-si dobandeasca moste-
nirea stramosului, de a se urma precum au fost din vechime.
Fata fiind si Nicola Zaharia, unul din epitropii bisericii, ne
arata vechilul jeluitoarelor i vazum i ni acele doua za-
pise tot dintr'o zi scrise cu leatul 835 Aprilie 23: insa unul
iscalit de epitropii bisericii si adeverit de prea sfintitul mi-
tropolit chir Dositei, care au dat voe Nicolii i sotiei lui Li-
monia sa-si faca pravalia ce au aviit-o de zestre pe locul
bisericii i sa dea chirie pe an talere so, ca sa o stapaneaset
cat vor trAi, iar dupa moarte sa ramae pe seama bisericii,
cand se vede ca au dat ei bisericii si ajutor talere 800, care
pravalie arata ca i parintii ei, Serban i Rada, au avut-o fa-

www.dacoromanica.ro
106 BISERICA SF. NICOLAE ELARI

cuta pe locul bisericii cu chirie pe an talere 25, ca sa o

stapaneasca in viala lor, iar dupa petrecania lor sa ramae
bisericii, §i murind Serban, sosia lui Rada au dat-o de zestre
fie-sai Limoniei cat va trai Rada, care zapis §i foae de zestre
s'au prapadit cu arderea targului, dar de se va gasi vreodata
sa nu se tie in seaml; iar al doilea zapis este care 1-au dat
epitropiei, fall de §tirea prea sfinSitului mitropolit, ca sa
stapaneasca acea pravalie §i cat va trai numita Rada cu
chirie pe an talere 50, iar dui:a moartea lor sa rarnae pe
seama bisericii, &and §i ei asemenea zapise la mana epi-
tropilor, cari zapise nu fuserd tagaduite nici de numitul Ni-
cola Zaharia, unul din epitropii bisericii, care a fost fall
impreuna cu vechilul lor in judecata.
Deci locul acestei pravalii dovedindu-se al bisericii §i dat
dup. vremi la parinlii jaluitoarelor cat vor trai, cum §i dupa
arderea focului, se invoira intre danjii, §i cu ajutorul ce au
facut la biserica, inoind a§ezarnantul au ramas sa stapaneasca
§i ginere-sau Nicola i fii-sa Limonia §i Rada muma-sa cat
vor trai, iar dupa moartea lor sa ramfte §i binaua a bise-
ricii; care zapise, neputand jeluitoarele a le desface cu pri-
cinuirile din jaiba, tocmai acum la 14 ani diastima, and au
murit §i Nicola §i Limonia, stapanii binalei, multumiSi §i odih-
niti, fara de a nu face cat de putina para impotriva zapi-
sului lor,gasim cu cale dup. acele a5ezamanturi sa sta.-
paneasca pravalia §i Rada muma lor cat va trai, far% de
a fi volnica sa o instraineze, iar dupa moartea ei sa o ia
biserica in stapanire, dimpreuna cu locul, dupa zapisele lor.
Iar hotarirea ramane la maria ta.
1818 August 14.

NOTA
TipIrit dup. copia originalului, adeverita de Directia generala a Ar-
hivelor Statului, la 1891 Noemvrie 4, sub No. 364.

www.dacoromanica.ro
 5.
RNRFORRUR CATRE DOMN RELRTIVA LR JUDECRTR
URMRTA INTRE JOITR SI ECRTERINR, FETELE LUI SERBRN
SELRRUL, SI EPITROPII BISERICII SF. NICOLRE DIN SELRRI
PENTRU 0 PRAVALIE IN TARQ PE PAMANTUL NUMITEI
BISERICI.
z818 Seßtemvrie JO. -

Prea Ina/fate Doarnne.

Din luminata porunca mAriei tale, prin zapcilicul dum-
nealui vel Hatman al Divanului, s'au infatisat la judecatl
Joita §i Catrina, fetele lui erban Selarul din Bucure§ti, prin
vechil Logofatul Gheorghe Dona, cu jaiba ce au dat pen-
tru epitropii bisericii Sfantului Nicolae din Selari, zicand
ca muma lor, avand o prAvAlie de clironomie dela mo§ii i
parintii ei, care la mAriti§ul unei surori a lor dandu-i-o de
zestre, §i cu arderea targului din leatul 804, arzand prAvA-
lia cu sineturile ei, §i cumnatul lor vrand sa o facA la loc,.
nu 1-au ingAduit epitropii, carele §i neavand cu ce le sta
impotriva, cAci sineturile prAvAliei arseserl §i fiind om cam
becinic §i cu darul betiei in cap, dupA cum este §tiut, §i e-
pitropii fiind n4te oameni cam netemAtori de Dnmnezeur
mAglisaindu-1 1-au indupl.cat de au stricat a§ezAmäntul cel
vechiu, carele §1 nu putea avea acea putere, cAci era zes-
tra§, §i au flcut altul de isnovA numai pe chipul sAu §i al

www.dacoromanica.ro
108 BISERILA SF. NICOLAE §ELARI

sotiei, cum asemenea asezamant si tot dintr'acea zi au fa-

cut si cu muma lor, ca sa o astampere a nu face vre-o stri-
gare pentru acea nedreptate. Si dui:A acele asezamanturi
i-au dat voe de au facut la loc, dandu-le incä tot prin ma-
glisirea lor si talere 800 ajutor cu nume pentru biserica,
care si acesti bani au fost dela salba ei cu galbeni, ce o
a vea raposata sora lor la gat ; si pe WTa toate aceste ter-
tipuri au indoit si china locului, care cumnat al lor nu mult
dup. facer ea pravaliei au raposat, cum si sotia sa sora lor,
neramaindu-le clironomi, si ele fiind supuse la barbati nu
puteau fi davagiice p entru acel de isnoava nedrept aseza-
mant, cum nici muma lor, caci epitropii temandu-se de de-
vagialicul ei si ca sa o faca fara cuvant a se astampara
i-au dat putere cum zic ca si de care cumva va muri
cei tineri, dupa cum s'au intamplat, sa stapaneasca si ea
pe cat va trai. Si ele, ca niste clironoame firesti ce sunt pe
tot ramasul parintesc, miscator si nemiscator, si sa nu care
cumva dupa moartea mumei lor sä se stoveasca de acea-
stâ dreptate stramoseasca, au alergat si alearga la milos-
tivirea mariei tale si cer ca de isnoava isa li se cerceteze
judecata la Departament, terorisand cu scumpatate atat en-
grefa ce se gasesc la mainile lor date de epitropii bise-
ricii cat si martorii ce-i are, care stiu de stapanirea pra-
valiei acestia in ce chip au curs, aflandu-se .vecinii, ca sa
nu se pagubeasca ticaloasele de dreptatea lor, ce li se pare
ca au ca niste clironoame la pravalia aceasta, care au fost
in vechime a neamurilor lor.
Fata fiind si doi din pAratii epitropi, anume Hagi Gheorghe
Polizul si Nicola Zaharia, ne arata vechilul jeluitoarelor de
vazum si noi acele doul zapise tot dintr'o zi serse, cu leatul
805 Aprilie 25, insa: unul iscalit de epitropii bisericii si a-
deverit de prea sfintitul proin mitropolit chir Dositei, care
au dat voe Nicolii, cumnatul paraselor, i sotiei lui Limonia,
sora lor, sa-si faca pravalia ce au avut-o de zestre pe locul bi-
sericii si sa dea chirie pe an -Were 5o, ca sa o stapanea-

www.dacoromanica.ro
 hiSERICI Lll hVEKI PROVKII 109

sea cat vor trai, iar dupá moarte-le sa ramae pe seama bi-
sericii, cand se vede ca au dat ei bisericii §i ajutor talere
800, care pravalie arata cd §i parintii ei, Serban i Rada,
au avut-o facuta pe locul bisericii cu chirie pe an talere
251 ca sa o stapaneasca in viata lor, iar dupa petrecania lor
sa .ramae bisericii, §i murind Serban, sotia lui Rada au fost
dat-o de zestre fi-sei Limoniei cat va trai Rada, care zapis
§i foae de zestre s'au prapadit ca arderea targului, dar de
se. va gasi ,vre-odata sa nu se tie in seama; iar al 2-lea
zapis este ce I-au dat epitropii, fara de §tirea prea sfintitului
mitropolit,' ca sa stapaneasca §i Rada cat va trai dupa moartea
numitilor cu chirie pe an talere 50, iar dupa moartea lor
sa ramae pe seama bisericii, fara de a nu cere nimenea
nimic, dand §i ei asemenea zapis la mana epitropilor, care
fusera netagaduite de parati. Asi§derea ne arata vechilul
jeluitoarelor de vazum §i diata acelui Nicolii mortului cu
leatul 8o6 August 22, adeverita de patru marturii §i coprin-
zatoare ca pravalia aceasta o lasa muerii, fiind de zestre a
ei, §i la biserica au dat talere 600, galbeni dela gatul ei, §i
mai este dator acolea talere 230. lar mai deosibit de aceasta
au adus vechilul jeluitoarelor de fata §i pe Rada muma lor,
care arata inaintea epitropilor ca pravalia aceasta s'au sta.-
panit neam din neamul ei §i ca. ea nici nu au dat zapis din
partea ei, nici au luat, avand pravalia data de zestre fi-sii
Limoniei, iar dup. moartea ginere-sau s'au gasit in lada lui
acele zapise, §i tine minte o data pentru plata chiriei ca.
i-au dat Hagi Gheorghe un rava§ de §i-au pus degetul, iar
de au fost zapisul acesta sau alta hartie nu §tie. Au mai
adus vechilul de fata §i pe Hagi Dumitrache Selarul ot
-Sfantul Niculae din -targ, -nascut, crescut intr'acea mahala
§i trecut peste varsta de ani 50, care marturisi ca in copi-
'Aria sa au pomenit §ezand inteacea pravalie Neac§a Stefu-
leasca, muma Radii §i soacra lui Serban, parintii acestor je-
luitoare ; cum asemenea, prin condicarul Departamentului, au
marturisit §i Die Croitoru ot mahalaua Sfantului Dimitrie,

www.dacoromanica.ro
110 BISERICA SF. NICOLAE §ELARI

care din slabiciune §i batranete n'au putut veni insu§i el la

judecata.
Deci din marturia numitilor ce sunt cu totul adiafori, dove-
(lindu-se cä pravalia aceasta s'au stapanit §i de Neac§a, muma
Radii, se da intreaga banuiala ca s'au Pacut vicle§ug de ra-
posatul Nicola, barbatul Limoniei, la a§ezamantul de mai sus,
care s'au tocmit cu numitii epitropi pentru facerea pravaliei
.dupa foc, sa o stapaneasca numai el §i sotia lui Limonia cat
vor trai, mai vartos cand este §tiut de ob.§te ca nimenea
dupa arderea acelui foc n'au fost datihuiti, ci Incä volniciti cu
porunca domneasca face fie§icare binaua lor la loc.
acest a§ezarnant al Nicolii ce s'au facut, epitropii pravaliei
zestrii nu poate fi primit de clironoarnele Limoniei, mai ales
a§ezamantul Radii, muma lor, care fu tagaduit de dansa §i
nedovedit de epitropi. Pentru care dela judecata se gase§te
ca cale ca, platindu.se la biserica obi§nuita chirie a Oman-
tului, sa stapaneasca §i para§ele nesuparate de epitropi. Iar
hotarirea ramane la inaltimea ta.
1818 Septemvrie zo.
IANACHE SERDAR. SCARLAT utrisitu. MATEI MEDELNICER

NOTA
Tipirit dupI copia originalului, adeveritl de Directia generala a Ar
hivelor Statului, la 1891 Noemvrie 4, sub No. 365.

www.dacoromanica.ro
 6.
ANAFORRUR VELITILOR BOERI CATRE DOPIN PENTRU
JUDECRTA DINTRE EP/TROPII BISERICII SF. N/COLRE DIN
ELARI I HRGI DINCA DIlIITRIU, GINERELE JOITII, PENTRU
O PRAVALIE I RLTE BINALE CONSTRUITE PE LOCUL
NUMITEI BISERICI,
1824 Octomvrie 4.

Prea l/ate Doamne.

Din luminata porunca mar ei tale, zapciul hAtmAnesc in-
faSisand inaintea noastra pe epitropii bisericii Sf. Nicolae
din Selari, prin vechilul Dumitrasu Doicescul, cu Sterie Prasa
vechil din partea lui Hagi Dina Dimitriu, ginerele JoiSii
nepot Catunei, fratele lui Serban, am cercetat para ce
fac jeluitorii epitropi: cum O. biserica avand un locsor din
vechime l'au dat cu embatichiu unui Serban elaru i sosia
lui Rada, cu tocmeala ca dupa moartea lor sA ramae bi-
naua ce vor face pe dansul bisericii, care acel Serban mu
rind, au dat Rada soS'a lui de zestra fi-sei Limoniei, ce o
au casatorit dupa un Nicolae Constantin, binaua cu locul
tot, cu tocmeala de mai sus cat vor a vea i ei vial. Iar
la leatul 805 arzandu-se binaua dupA acest loc, au facut bi-
serica asezamant in scris, adeverit si de cel de atunci pA-
rinte mitropolit, cu Niculae Constantin i cu soSia lui
monia ca facI pravalia la loc si cat vor trai sa o sta.-
paneasca si sA dea la biserica cate talere 50 pe an, iar
dup. moartea lor sa ramae a biser:cii ; care acest privile-
giu dat biserica prin zapise si Radii, soacra numililor,

www.dacoromanica.ro
112 BISER1CA SF. NIL.OLAE.

cd de se va intampla sa moard ginere-sdu i fi-sa mai ina-

inte, sd odihneasca si Rada intr'acea pravAlie cat va a vea
viatd. Apoi murind intai Rada si in urml Nicolae Constan-
tin i fi-sa Limonia i vrand epitropii bisericii sd facd zapt
prAvAlia si locul, s'au sculat acea Ecaterind i Joita, fetele
acei Radii femei, cu pricinuiri deserte si dand jaiba la std.-
panire, din poruncl s'au judecat in lea. tul 8i8 la Departa-
mentul .de 8, de unde prin anafora s'au dat hrisis al locului
stdpaneascd i paratele neam din neamul lor. Si fiindcà
n'au ramas epitropii multumiti, cerurd acum sd-si atle bi-
serica indestularea dreptdtii, ardtandu-ne i aceste de mai
jos insemnate (loc alb in actul ye. chiu) insd (indiscifrabil)
1805 Aprilie 23, de ani asezdmant sub iscAlitura lui Ni-
cola Constantin si a Limoniei sin Serban, sotia numitului
Nicola, cu degetul ei pus, iscAlitd de un Dinul scriitorul
adeverit de prea sí-sa proin mitropolit Dositei, ce-1 dau
la mana epitropilor bisericii Sf. Nicolae, coprinzAtor cä
prdvdlia ce au fost facutd de socru-sdu Serban i de Rada
sotia lui pe locul bisericii, cu chirie pe an ale Were. 25
si cu tocmeall sl o stdpaneascd numai pand la viata lor,
iar dupd moarte -le sl ramae bisericii. Murind Serban la
leatul 1795, au ramas Rada sopa lui si au dat-o de. zestre
fii-sei Limoniei ce s'au casatorit dupa dansul tot cu acea
tocmeall. Iar in leatul 8D.1. August 28, intamplandu-se foc
s'au ars si aceasta prAvAlie si-au rdmas numai locul, i lor
trebuindu-le, impreund cu sotia Iui Limonia, au facut toc-
meala de isnoavd si au mai indltat china cu talere 25, fa-
candu-se talere 50, ca sä i plateasca tot la inceputul anului
la sf. bisericd, i sä cheltuiascd a face prdvalie i pimnitä
de isnoavä, dupd cum au fost porunca i dupd cum se fIcea
si la alte prAvAlii, lar biserica sd nu cheltuiascd nici un ban,
sd o stdpaneasca numai pana la viata lor, lar dui:4 moar-
te-le sd ramae bisericii, i rudele i clironomii lor sd, nu alba
protimisis nici cum, nici Rada soacrd-sa, fiindcd au esit din
stdpanirea ei si au fost de fatd la aceasta tocmeald. lar

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AYER! PROPRU 11.3.

zapisul de stapanirea socrului säuSerban i. foaia de zestre

ce le-au dat-o Rada s'au pi-1pda cu arderea targului §i gri
cand se va gasi sa nu se tie in seama. i osebit au dat
ajutor la biserica talere 800, ca s6 fie pomeniti ca ni§te cti-
tori, dupa cum au ajutat §i alti cre§tini, flind biserica cazuta
de cutremur. Iar locul pravaliei este masurat, In fala po-
dului, stanjeni unul §i palme cinci, cat fata §i dosul, iar lun-
gul, din fata ulitei pana In zidul curtii bisericii, stanjeni 27.
sa aiba a-1 stapani cu buna pace pana la viata lor de
catre randuitii epitropi de atunci §i de catre epitropii ce
se vor afla in urma lor, platind china pe tot anul fara de
cuvant. i once va mai face peste acest loc, odäi sau ma-
gazii, cu cheltuiala lor, la soroc sa ramae bisericii, necerand
nimic, nici sa strice dintr'insele. i arata ca s'au facut 2 ase-
menea asezamanturi unul la mina altuia.
1805 Aprifie 23, de ani 19, zapis iscalit de Rada femeia,
Cu degetul ei pus i de popa Stan scriitorul, ce-I da, la mana
epitropilor bisericii, cä pravalia ce o dedese de zestre fii-
sei Limoniei, ce au casatorit-o dui:4 Nicola sin Constantin,
numai pana la \ jata lor, fiind ea femee batrana §i teman-
du-se de se va intampla sa moarä mai inainte Nicola gi-
nere-sau §i fi-sa Limonia §i va ramanea ea in urma lor, sa
aiba a stapani pravalia cat va trai, platind china biscricii
la vreme, pe an talere 50, dupä cum coprinde zapisul Ni-
colii gineri-sau, cel intarit de prea sf.-sa parintele Dositei
mitropolitul, iar dupa moartea ei sa ramae bisericii §i sa nu
aiba a cere nimeni nimic, nici rudele nici alt clironom din
neamul ion, §ezand cu pace de catre epitropii de atunci §i
de catre cei ce se vor afla in urma lor : pentru care s'au
facut 2 asemenea zapise unul la mana altuia.
Dupa acestea s'au intrebat Prasa vechilul: ce rdspunde?
n'au tagaduit, marturisind §i Insu§i ca a§ezamantul lui Nicola
Constantin i al sotiei lui Limoniei sunt adevarate, aratand
§i el a§ezamantul §i zapisul ce au luat dela epitropii bisericii,
numitii de mai sus, tot inteacel feat cu asemenea cuprindere;
Biserici ca aver! proprii. 8

www.dacoromanica.ro
114 /I /SEWER SF. N/COLAE SEVIN/

dar au pricindit cá dui:4 moartea lui Nicola Constantin §i a

sotiei lui, judecandu-Se la Departament 2 fete ale lui Serban
§i ale Radei, Joita §i Catrina, §i ducand fata la judecata, atat
parata mama lor ce traia atunci, cat §i alti martori, au
Mcut dovada ca locul 1-au avut serban, luat a-1 mo§teni toti
cati se vor trage dintr'insul, cu plata chiriei la biserica,
zapisul Radei cä s'au Mart fara de §tirea ei, de unde au do-
bandit numitele doua fete ale Radii dreptate a clironomisi*
aceasta pravalie, aratandu-ne §i anaforaua Departamentului
de 8, Cu leatul 8i8 Septemvrie 15, cand s'au infati§at Joita
§i Catrina, prin vechilul lor Gheorghe Dona, cu epitropii bi-
sericii, coprinzatoare cä numitele au martur sit prin jalba lor
cum ca pravalia a dat-o muma lor Rada de zestre Limo-
niel, s rorei lor, dar Nicola Constantin cumnatul lor, fiind
smintit de patima betiei au stricat asezamantul cel vechi, care
1-au avut tatal lor luat dela biserica §i s'au prapadit arzandu-se
de foc, ca sa stApaneasca locul neam din neamul, facand altul
numai pe chipul sau §i al sotiei lui, in§eland §i pe muma
lor de au dat zapis ca sa-1 tie numai cat vor trai. i a§a
dupa arderea pravaliei ce era pe acest loc, au facut Nicola
cu sotia lui alta pravalie, care i-au dat-o prin maglisirea epi-
tropilor §i talere 8D3 ajutor la biserica, indoind §i china lo-
cului. i fiindca cumnatul lor §i sora lor Limonia au murit
neramanandu-le clironomi, §i ele fiind supuse la barbati n'au
putut face dava asupra nedreptului arzamant, de aceia au
cerut aceasta pravalie sa o moteneascä ele ca un ramas
parintesc al lor. i mergand Rada, muma lor, fata la judecata,
au aratat ca pravalia s'au stapanit neam de neamul ei §i
n'au dat zapis din parte-i nici au luat, ci au dat o de zestre fi-sei
Limonia, iar dupa moartea gineri 5.1u. s!-au gasit in lada lui
aceste zapise, §i ca au tinut minte cä o data i-au dat Hagi
Gheorghe un rava pentru plata chiriei de au pus degetul,
iar de au fost zapisul sau alta hartie nu §tie, precum §i doi
martori Hagi Dumitrache e1aru1 i un Ilie Croitorul au aratat
ca au pomenit §ezand in aceasta pravalie Neac§a tefuleasca,

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 115

muma Radei. Iar la mana epitropilor vdzanduse a§ezdmantul

i zapisul de mai sus, _ice Departamentul cd dovedindu-se
din marturia numitilor cum cä prAvAlia s'au stdpanit de Neac§a,
muma Radei, s'au dat bAnuiald ca s'au fd.cut vicle§ug de Ni-
cola, bdrbatul Limoniei, la a§ezdmantul cel din urna, cand
s'au tocmit cu numitii epitropi pentru facerea prdvdliei dupd
foc : sd o stdpaneascd numai el §i sotia lui Limonia cat vor
ti-di, mai vartos el nimenea dupd arderea acelui foc n'au
fost zdtihniti de a nu-§i face binalele la loc, §i Rada sotia
lui erban au tAgd.duit zapisul ei. De aceea nu poate fi pri-
mit de clironoamele Limoniei a§ezdmantul Nicolii, ci au gasit
cu cale Departamentul ca, plAtind numitele la bisericd obi§-
nuita chirie a pdmantului, sd stdpaneascd prdvdlia nesupd-
rate de epitropi.
Deci mArturisind atat Joita i Catrina cat §i Rada muma lor
in leatul 8i8 la judecata Departamentului eä prdvdlia ce au
avut o Serban, bdrbatul Radei, facutd pe locul bisericii Sfan-
tului Nicolae cu plata de chirie, au dat-o de zestre Limoniei
surorei lor §i fetei Radei; care prIvAlie arzdndu-se la leatul
804 de iangdnul ce s'au intamplat in politia Bucure§tilor §i
in urna insu§i Nicola cu sotia lui Limonia, acand de is-
noavd a§ezdmanturi in scris cu epitropii bisericii, la leatul 835,
unul la mana altuia, precum s'au a§ternut mai sus coprinderea
lor pe larg, care le-au adeverit §i cel de atunci mitropolit
al tdrn, ca sd facd Nicola i sotia lui Limonia prdvdlie i
§1 once alt acaret, oddi sau magazii, cu cheltuiala lor
prin tocmeald a da pe tot a iul la bisericd china Oman-
tului cate talere 50, §i sd le stdpaneascd cat vor avea vial
iar dupd moartea lor sä rdmae in stdpanirea bisericii, Mr%
de a cere nimic, nici rudele nici clironomii lor. i aceste a§e-
zdmanturi nedeaimandule Nicola sau sotia lui Limonia cat
au mai trdit in urna, ci incd intdrindu-le cu plata chiriei pana
au murit, de aceia ca ni§te stApani ce au fost amandoi, adicd
Limonia pe hrisis al locului, cdci prIvAlia ei de zestre se
arsese din intamplarea focului, §i Nicola pe prAvAlia ce au

www.dacoromanica.ro
116 BISERICA SF. NICOLAE §ELARI

fault. o in urma focului, volnici au fost numitii ca sa faca cu

epitropii bisericii pe lucrul lor aezAmantul de mai sus si
Cu totul de prisos era a mai lua epitropii zapis si dela Rada,
muma Limoniei, cum mai vartos cäsi ea prin zapisul sat.'
iaräi asemenea intareste asezamantul gineri-sau si al fi-sei,
si s'au rugat de au lasat-o si pe dansa sa seaza intr'acea pra-
valie pana au murit. Dupa care nu le mai ramane nici un
cuvant Zoitei i Catrinii i paratului Hagi Dinca Dimitriu,
ginerile Joitei, a mai cere aceasta pravalie in putere de cli-
ronomie, ori dela sora lor Limonia sau dela Serban, tatal
lor, ca acea pricinuire ce au avut asezamant vechi care sau
au a stapani locul neam de neamul lor ; pentru caci pe langa
cele mai sus aratate, judecata la acest fel de madea nu are
trebuinta ca sa stie acum ce fel de tocmeala au avut pentru
locul bisericii i acel Serban, tatal Limoniei, fiind indestul
sinetul, adica asezamantul cel din urma Si drept aceste
destoinice cuvinte gasim cu cale ca, dupa cuprinderea a§e-
zamantului Nicolii si al Limoniei sotiei lui, sa stapaneasca
biserica de acum inainte once binale se va fi facut dansii
pe acest loc al bisericii, ca niste acareturi afierosite de sta.
panii lor dupa moarte-le la biserica, Para de a se mai su-
Ora intru nimic de parati. Iar hotararea cea desavarsita
ramane a se face de catre maria ta.
1824 Octomvrie 4.
CONSTANTIN FILIPESCII vel Vornic. IORDACHE GOLESCa vel Vornic. ION
§TIRBEI vel Vornic. DIMITRIE BIBESCa VornIc.

NOT A
Tiparit pupa copia originalului, adeverita de Directia generala a Ar-
hivelor Statului, la 1891 Noemvrie 4, sub No. 366.

www.dacoromanica.ro
 7.

ZAPISUL CATRINEI PENTRU 1PIPACAREA CE A FACUT

CU EPITROPII BISERICII SF. NICOLAE ELARI IN PRIVINTA
UNE! PRAVALII CLADITA DE TATAL EI ERBAN PE
LOCUL SF. BISERICI.
1825 Noemvrie 27

Adica eu Catrina care mai jos ma voi iscali incredintez

cu acest zapis al meu la mana dumnealui chir Niculae Za-
14aria §i la mana dumnealui chir Anastase Polizu, epitropii
sf. biserici ot Selari, unde se praznue§te hramul Sf. Nicolae,
ca. avand eu multa pricina de judecata Cu dumnealor, atat
la Departamentul de opt, cat §i inaintea dumnealor velitilor
boeri, pentru o pravalie ce au facut-o raposatul tata-meu
Serban pe locul sf. biserici, cu voe data ca cat vor trai sao sta.-
paneasca §i dupa moartea dumnealor sa ra.mae buna a bisericii.
lar raposata muma-mea, dupä moartea tata-meu, nepaz ind
acest a§ezamant, au dat-o de zestre sora-mei Limoniei, ce
au tinut in casatorie pe Nicola. Si la leatul 1804 arzand tar-
gul, au ars *i aceastl pravalie, iar la leatul 8o5, a \rand sa
faca Nicola deosebit arzamant impreuna cu sotia sa Limo-
nia cu epitropii sf-tei biserici, cä once binale a face pe
N

www.dacoromanica.ro
118 BISERICA SF. NICOLAE

acest loe sa le stapaneasca cat vor avea viata, i dupa moar-

tea lor sa ramae ale bisericei, neputand a le cere clironomii
lor, platind i cate talere 53, adica cincizec i, pe an embati-
cul locului. lar dupa moartea Nicola si a soni-mii Limoniei
vrand eu sä le iau clironomia, infatisandu-ma inaintea dum-
nealor velitilor boeri, dumnealor au gasit cu cale ca sa
stapaneasca sfanta biserica aceste acareturi i eu intru ni-
mic sä nu ma amestec, neputandu-se strica nici cum aseza-
mantul ce au facut Nicola si Limonia cu sf. biserica, pre-
cum pe larg vorbeste anaforaua dumnealor ce au facut asu-
pra acestei pricini, dupa care anafora, macar cä eu nu
ramasesem multumita i pornisem apelatie a ma judeca la
luminatul Divan, dar in cele de pe urma Intreband pe cei
ce au 5., tiinta de acest fel de pricini, mi-au dat de am inteles
cä nici o .dreptate nu am. Asa dar, ca sa lipseasca toate
prigonirile i cheltuelile dintre noi, am cazut la in voiall cu
dumnealor epitropii, i ne-am invoit inteacestas chip : a.
dica sa-mi dea o odae de ale sfintei biserici sa sez cat
voi avea viata, fall a plati vre-o chirie, sa-mi dea cate
talere una suta cincizeci pe tot anul cat voi trai, iar pra-
valia cu toate acareturile ei sa ramae a sfintei biserici, sa
o stapaneasca in veci, nemai avand, atat eu cat i clironomii
mei, a ne mai amesteca catusi de putin la stapanirea acestor
acareturi, cum si odaia ce mi s'au dat de sed sä o am numai
cat voi trAi, iar sa nu se socoteasca acest asezamant si pe
chipul mostenitorilor mei.
Drept aceia fiind acest asezamant facut de a noastra buna
voe si nesiliti de nimenea, pe langa martorii cari au fost fata,
cari se vor iscali mai in jos, spre mai buna Intemeiere si
paza a celor in sus scrise, am rugat amandoua partile si pe
dumnealui vel Hatman Mihaita Filipescu de au adeverit cu
iscalitura dumnealui, iar noi ce am stiut carte am iscalit
cu condeele noastre, iar cei ce n'au stiut carte am
rugat pe scriitor de ne-au iscalit, punandu-ne i noi degetele
in loe de pecetie. 1825 Noemvrie 27.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER! PROPRII 119

Eu CATRINA, fata RADEI, adenerez i nestiind carte am pus pe nepotu-mea

DINCA de m'au iscalit I eu am pus degetal.
HAM DINCA DUPIITRU, nepo.ut CATRINEL adeverez. DIPIITRIE ANTONIU, mar-
tor. Ea ISPAS CEAPRALAR, martor. TEFAI,I POP, martor.

Dupa rugacitmea ce ne-au Mat amandouli partite, spre a-si aves acest zapis Ur-
mares ham toste Intocmal dupa cuprInderea lai, s'au adenerit 1 de catre not.

.425 Decemvrie 2.
MIHAITA FILIPESCU nel Batman.

NOT A
TipAriti dupa copia originalului, adeverita de Directia generala a Ar-
hivelor Statului la 1891 Noemvrie 4, sub No. 367.

www.dacoromanica.ro
 8.
ZAPISUL LUI DMA ZABUNARUL 1 AL FEMEII SALE
DUTHTRA PRIN CARE VAND LUI GHINE, FOST CANTAN DE
DOROBANTI, O PRAVALIE.
/680 (=7189) Octonwrie 28.

Adica eu Dima Zabunarul dimpreuna cu femeea mea

anume Dumitra, de aicea din targ din Bucure§ti, scriem §i
marturisim cu acest al nostru zapis, ca sa fie de buna cre-
dinta la mana dumnealui Ghine, vel Capitan za Dorobanti,
cum sa se §tie ca i-am vandut dumnnalui o pravalie, care
pravalie este intre pravalia Nicolii §i a Dudeascai, care ne-a
fost §i nouà de cumparatoare dela Manole Zabunaru, fra-
tele lui Ivan Zabunaru. .5i aceasta pravalie i-am vandut-o
dumnealui drept bani gata talere 8a, insa pravalia cum
merge locul qi la alte pravalii, pana n zidul domnesc. 5i am
vandut-o dumnealui de a noastrá buna. voe §i cu intrebarea
tuturor vecinilor §1 din sus §i din jos. 5i am luat ace§ti bani
toti gata in manile noastre, ca sa fie dumnealui §i coconilor
dumnealui §i nepotilor §i stranepotilor mo§ie statatoare §i
oabnic in veci. i cand am facut acest zapis, fost-au multi
boeri marturie §i megiasi buni, cari se vor iscali mai jos.
5i noi, pentru mai adevarata credinta, ne-am pus iscaliturile
§i pecetile, ca sá secreada.
Scris Oclomvrie 28 zile, leatul 168o (=7189).
DuFt ZABUNARU. Ea DMITRA. Ea SAVA §ELARUL, m(irtarie.

NOTA
Tipirit dupg copia originalului, adeveritg de Direcpa generalg a Ar-
hivelor .Statului la 1891 Octomvrie 12, sub No. 210.

www.dacoromanica.ro
 9.
ZAPISUL ILINCAI CU FECIORII SAI PRIN CARE VAND LUI
DEFTEIU UN LOC DE PRAVALIE.
/692 (.7200)Mai 5.

Adicl eu jupaneasa Ilinca, care am fost a Ghinii CIpi-

tan, impreunl cu feciorii mei, anume Istrate ftori Armas,
Stoian i Stefan, dat-am zapisul nostru, ca sä fie de bunl
credintä la mana dumnealui jupan Defteiu, cum s/ se stie
cl i-am vandut dumnealui loc de o prIvalie la ulitl, care
pravAlie au fost ramasl dela boerul meu Ghinea Clpitan,
fiindu-i si dumnealui de cumparltoare dela Dima Zabunaru,
care pravllie este alaturea In pArete cu a dumnealui si pe
din sus a lui Ion vdtaful de selari. 5i o am vandut-o dum-
nealui drept bani gata talere 78, si am luat acesti bani top
gata in mainile noastre, pentru cl i-am vandut dumnealui
de a noastrl buna 'roe si flrl de nici o sill si cu stirea
vecinilor dupe imprejur, ca s/ fie durnnealui mosie ohav-
nicl stAtatoare in veci, dumnealui si coconilor dumnealui, cati
Durnnezeu ii va dIrui. si la aceasta tocmeall a noastrl,
fost-au boeri si negutatori oameni buni marturie, cari vor
isclii mai jos. 5i noi pentru mai adevarata credintl, pusu-
ne-am pecetile si iscaliturile mai jos, ca sl se creaza.
Mai 5 zile, leaiiil 1692 .(--=7200).
Eu ILINCA a rSposatului GHINEA CAPITANUL. §TEFAN.
ISTRME vt. ARMA§, mlirturie. MIHAITA LOGOFAT, mhrturie

NOTA
Tipdrit dupi copia originalului, adeverita. de Directia generala a Ar-
hivelor Statului la 1891 Octomvrie 12, sub No. 311.

www.dacoromanica.ro
 10.
ZAPISUL LUI STEFAN PRASCOVEANU FOST AARE
STOLNIC PRIN CARE VINDE LUI IORDACHE BALACIOGLU FOST
MARE SERDAR UN LOC DE PRAVALIE SITURT IN MAHALAUA
SF. NICOLE SELARI.
1760 Mai r

Dat-am zapisul meu la mana dumnealui cumnatului Ior-

dache Balacioglu biv vel Serdar, precum sa se stie ca avand
eu un loc de pravalie parintesc in mahalaua Sf. Nicolae in
elari, care se invecineste din dreapta cu jupaneasa Ilinca
si din stanga cu Tanase Ibrisimgiul, care acest loc al nostru
au fost dat cu chirle Stoicai Postavarului, ca sä faca o pra-
valie numai la fata ulitii, si sa dea pe an cate tal. sase, si
el s'au pus, farg de a ne intreba pe noi, de 2 ani incoace,
de au facut i alte case in dosul pravaliei ; care loc acum
fiindu-mi de vanzare, neputand a-1 tinca, fiind sederea mea
la Craiova, 1-am vandut de a Inca buna voe dumnealui cum-
natului Iordache Balacioglu in bani gata talere 200. i dum-
nealui ca un iconom sA aiba voe pentru casele ce le-au facut
Stoian Postavarul in dosul pravaliei cei despre ulita, ne-
intrebandu-ne, au sa-i intoarca banii, pretul caselor, au sa-si
ridice lemnele Postavarul. Asemenea i pentru pravalia din
fata ulitei, iarasi de va da judecata, sA-i intoarca banii.
cum va fi voia dumisale sa stapaneasca locul acesta dum-
nealui i coconii lui, de vreme ce eu: de a mea voe bung.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI Cu AVERI PROPRII 123

1-am vAndut. i pentru incredintarea zapisului, mi-am iscAlit

numele cu mftna mea, puindu-mi si pecetia. Aceasta adeverez.
.Mai 1,176o.
§TEFFIN Pfd4COVEANU bIv vel STOLNIC, vAnator.

NOTA
TipArit dupl copia originalului, adevcrita de Directia generall a Ar-
hivelor Statului la 1891 Octoinvrie .12, sub No. 313.

www.dacoromanica.ro
 11.
ZAPISUL LUI IORDACHE BALFICCIOGLU FOST MARE
SERDAR PRIN CARE VINDE LUI TANASE IBRISINARUL UN
LOC DE 0 PRAVALIE IN ULITA SELARILOR SI LEMNELE UNEI
BINALE DE PE ACEL LOC.
I765 Mar* 25

Adica eu Iordache Balaccioglu biv ve! Serdar dat-am

zapisul meu la mana dumnealui Hagi Tanase Ibrisinarul
precum sa se stie cä avand eu un pamant de o pravalie
in ulita Selarilor, insa lungul din podul cel mare al Sela-
rilor pang in podul de langa zidul Curtei domnesti, i latul
atat capataiul despre ulita cea mare stanjeni (loc alb)) §i.
despre capdtaiul din dos iarasi latul stanjeni ( loc alb),
care pamant l'am avut eu cumparat dela dumnealui cum-
natul Stefan Prascoveanul biv vel Paharnic. i avand si
pravalie pe dansul la ulita i cascioara facuta din dos de
un Stoica Postovariul cu lemnele lui, si acelea le-am cum-
parat dela 'dansul. i fiindu-mi i mie de vanzare, atat
mantul cat si pravalia, i fiind acest pAnAnt alaturea pe din
jos, adicä despre rasarit, cu pamantul lui Hagi Tanasie, n'au
putut suferi sa mai intre altii streini, ci de bunavoe a mea,
cu buna- tocmeala, il am vandut dumnealui, atat tot locul
acesta, precum serie mai sus, cat i lemnele pravaliei si
ale caselor de din dos si tot ce au fost pe acel pamant
drept talere 66o, adica sase sute si saizeci, care toti banii
ace§tia i-am luat deplin in mainele mele. i eu iam dat acest
zapis, ca sa stapaneasca hagiul si fiii dumnealui cati D-zeu
ii va darui acest pamant si pravalia cu casele de din dos

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU /iVERI PROPRII 123

§i cu tot ce este pe dansul, cu bunä pace de cltre noi §i de

cAtre tot neamul nostru, §i sl-i fie mo§ie ohavnicl. lar de se
va scula vre-un neam de al meu sau de al jupftnesei mele,
cAutand sä scoatâ pe hagiul dinteacest pâmant, eu sä aib
a rAspunde, §i acela ce se va scula sä aibl a-i intoarce banii
cumpArAtori §i ai cheltuelii ce va face la once pe acel
mftnt, pentru cä vanzarea aceasta au fost cu §tirea tutulor,
dftndu-i §i toate scrisorile ac2stui plmant ce am avut vechi
§i cartea de judecatl ce am avut cu Stoica Postovariu pen-
tru cumpArAtottrea lemnelor. i pentru mai adevAratl cre-
dintl, am iscAlit §i mi-am pus §i pecetia, ca A. se creaza.
IORDACHE bio vel Serdar, adeoerez.PlaRIA.STOICA POSTOVARU, adeverez.
CORSTANTIN RACOVICEANU bio veI etrar, martor.

NOTA
Tipirit dupa copia originalului, adeveritl dc Directia generala. a Ar-
hivelor Stalului In 1891 Octomvrie 12, sub No. 314.

www.dacoromanica.ro
 1 2.
CARTER LUI STEFAN RACOVITA VOEVOD
PRIVITORRE LA JUDECATA DINTRE STOICHITA POSTOVARUL CU
IORDACHE BALACCIU FOST MARE SERDAR PENTRU NISTE
MAGAZII DE PE UN LOC AL MARIE PRASCOVENCII.
1764 Mai 27

Cu mila lui Dumnezeu lo Stefan Mihai Racovitei,Voevod

§i Domn, dc1 domnia mea. La Divan inaintea domniei mele
e§ind la judecatA Stoichita Postovarul cu dumnealui biv
vel Serdar Iordache Balacciul pentru ni§te magazii ce sunt
pe locul Mariei Par§covencii, ce este jupaneasa Serdarului
Balacciul, care loc ii este rAmas dela pArintii SerdAresei §1
dat de frate-sAu stefan Par§coveanu zestre. Zice Stoichita
Postovarul : cl sunt acum aproape de 30 ani, de and acest
loc il are cu chirie, tocmit cate talere 6 pe an, sA.-§i facl
prAvAlie, luat cu zapis dela dumnealui Banul Herescu, dupA
care a§ezAmant, fAcftndu-si prAvAlie, au stapanit cu pace pana
acum, dandu-§i china; iar acum Serdarul Balacciul nu-1 in-
gldue§te, ci cere sl-i dea banii cheltuiala cherestelei prl-
vAliei §i sa-1 dea afarA dupA acel loc, iar nu va sA-1 lase
dupa tocmeala ce au avut sa-1 tie prAvAlia ti sAii dea chi-
ria. IntrebAndu-se Serdarul Balacciul ce are sA rAspunzA,
au rIspuns: cum ca acest loc cu chirie nu 1-au tocmit Stoi-
chita Postovarul, ci 1-au tocmit un Ivan SAbierul, care Ivan
au fost bArbat VasilicAi, ce este acum mumA vitrigl, dupA.

www.dacoromanica.ro
 /USER] I CU AVER! PROPRII 127

al 2-lea barbat, acestui Stoichita Postovar, §i el de and

stapane§te acel loe din nepurtarea de grije a stapanul lo-
cului, pana a vrea a intra in mana Serdarului Stoichita Po-
stovarul, fara de a nu intreba pe nici unul din rudele stapa-
nul locului, s'au §i intins din dosul pravaliei de au mai facut
Inca patru odai, §i nu §eade el, ci le da §i el cu chirie al-
tora de face negustorie ; la care raspuns al Serdarului Ba-
lacciolui, nici Stoichita Postovarul n'au putut sa tagaduiasca.
Deci inteacela§ chip curgand pricina, am hotarit domnia-
mea cu Divan : ca pravalia aceea §i cu odaile din dos ce
le-au facut Stoichita sa le ia Serdarul Balacciul intru sta-
panire, fiind locul lui; iar pentru cheltuiala ce se va fi chel-
tuit, atat la pravalia cea din fata ulitei, cat §i la hodaile din
dosul praval ei ce sunt tot pe acel loe, poruncim sa mearga
2 vornici §i cu 2 me§teri lemnari §i 2 zidari §i cu carte de
blestem asupra pretuitorilor, ca sa nu se faca hatar, §i sa
pretuiasca dupa dreptate in starea ce se afla acum acele na-
mestii, §i cati bani se vor pretui, sa-i plateasca Serdarul pe
deplin Stoichitei, §i sa stapaneasca Serdarul pravaliile. Caci
cu trei pricini l-au biruit Serdarul Balacciul pe Stoichita Pos.
tavarul dela judecata Divanului. Cea dintai ca locul cu
a§ezamantul chiriei este luat de alt om ce lipse§te, anume
Ivan Sabieru, §i luat cu adeverinta dela ruda stapanului lo-
cului, iar nu chiar dela insu§i stapanul cel adevarat. A doua
ca Stoichita neintrebat pe loe cu stapan s'au pus de s'au
§i mai intins, Nand alte °dal, §i a§a cu loe strain Wan-
du-§i namestii se negutatore§te. A treia ca totdeauna chi-
ria§ul cel ce va lua §i chiar dela stapanul locului a§ezamant
Cu voe sa.-§i faca pravalie, iar cand va ramanea sa se pre-
faca pray alia sau Ali adauge namestiile, nu este volnic
fara de al 2-lea tocmeala §i voe luata dela stapanul locului,
nu poate sa faca dupa cum este §i obiceiul tOrii. Care la
aceste trei pricini Stoichita neurmand, l-au lasat de judecata.

www.dacoromanica.ro
128 BISERICA SP. HICOLAE SELAR1

Drept aceia am hotarit domnia mea cu Divan ca a§a sä

se urmeze, fiind cu cale §i cu dreptate.
Mai 27,-176j.
10 §TEFAN MAI RACOV1TA VOEVOD, ca mile lai Damneteu Domn (monogram)
Atet am serie domnia-mea. 10 §TEFAN VOEVOD.
Prociti : VTOR1 LOGOFAT.

NO TA
Tiparit dupa copia originalului, adeveriti de Directia generala a Ar-
hivelor Statului la 1891 Noemvric 4, sub No. 360.

www.dacoromanica.ro
 13.
ZAPISUL ANICUTII TIRBEI, FIICA RAPOSATULUI SPATAR
RADU GOLESCU, PRIN CARE VINDE PIANDII, FATA DEFTEI
CROITORUL, 0 PRAVALIE DIN ELARI.
1746 (= 7255) Deeemvrie 24.

Dat-am aceastA scrisoare de incredintare Mandii, fata Deftei

Croitorul, precum sA se §tie cà avand noi o pravglie de
vanzare in Selari, pe ulita cea mare, in mahalaua Sf. Ni-
colae, care prAvAlie este intre Visan Selariul si intre Radul-
Vodg, si noug ne-au fost rArnasg dela pgrintii nostri, deci au
venit aceastä mai sus numita Manda de mi-au zis ca sA i-o
vAnz, si eu de a mea bung voe i-am vAndut-o drept noi tal-
lere sutA una tocmai. Si acesti bani i-am luat toti deplin in
mAna mea, dandu-i si zapisele cele vechi, ce le-am avut de
stApAnire dela pArintii notrii, afarg dintr'un zapis al pgrin-
tilor mei de cumpArgtoarea acelui loc, care neggsindu-se
acum nu s'au dat; iar ggsindu-se si nedandu-1 sA nu se tie in
seamA. SI aibg dar a o stApani de acum inainte cu bung.
pace, de cltre noi §i de cAtre tot neamul nostril: si ea si
nepotii si strAnepntii ei cftti Dumnezeu ii va da. Si pentru
mai bung incredintare, ne-am pus iscgliturile si pecetile
mai jos.
Decemvrie 24 lealul 1746 (= 7255).
. . . §TIRBEI, martor.
ANICUTA STIRBEANCA, Rica rtiposatalai Spfitar RANI GOLESCU, ofinzfitoare.
CONSTANTIN LIPOIANU, Logoffit za Viatierle, martor.

NOTA
Tiplrit dupg copia originalului, adeveriti de Directia generala a
Arhivelor Statului la 1891 Octomvrie 12, sub No. 312.
Muriel za awed propriI. 9

www.dacoromanica.ro
 14.
PROCURA DATA DE ARCHIRA DARASCA LUI APIZA
PENTRU 0 REPREZENTA IN PROCESUL CE ARE CU GINERELE
SAU STERIE SUDITUL FRANTUZESC.
z8zz lanuurie ao.

La pricina de judecatl ce am cu gineri-meu Sterie su-

ditul frantuzesc, neputand eu ca sä umblu prin judecate,
am fAcut desAvar§it vechil pe dumnealui chir Amza, ca
rlspundl In locul meu la once judecatI va fi Intrebat §i
chemat. Si spre a fi primit, mi-am pus numele §i pecetia.
1811 Ghenarie 20.
Eu ARGHIRA DARASCA adeverez.La aceastil cerera am lost tap: POPA STAN
Dahovnical ot biserica Ene.

Aceasta copie de vehelimea, din cuvant in cuVant intocmai

dupa cea adevAratA, s'au scos de mine cel mai jos iscAlit.
1832 Fevruarie 25, BUCUrefii.
GHEORGHE CAMINARU.

Dela pregidentia politicegei Judea torii a Ilfovului.

Aceastl copie, protocolindu-se §i fiind intocmai dupl cel
adevArat vechilet, dupA ruglciunea ce mi s'au facut, s'au ade-
verit §i de cAtre insumi.
1832 Feoruarie 27.
President, Cfiminar GHEORGHE DEDULESCU.

NO TA
TipArit dupi copia origitialului, adeveriti de Directia general& a
Arhivelor Statului la 1891 Octomvrie 2, sub No. 301.

www.dacoromanica.ro
 15.
INSEMNARE PENTRU rim MULTE ACTE DATE EPITROPILOR
BISERICII SF. NICOLAE DIN ELARI DE CATRE VISTIERUL AMA,
EPITROPUL RAPOSATULUI POLCOVNIC DAR.ASCU.
1827.

Insemnare pentru cate bucati sineturi dau in mana epi-

tropilor (bisericii) SI. Nicolae ot selari pentru pravalia ce
lasa raposatul Medelnicerul Dimitrache Darascu prin diata
danie sfintei biserici.

.1827 August 29.

BacEll :
1 anafora, data cu Divan, a raposatului intru fericire
Stefan-Voevod Racovita.
1 ipac zapis al Dimii Zabunea, ce-1 da la mana Capita-

nului Ghinea, cu slova veche.

1 ipac ce-1 da Ghinea la mana dumnealui, dela Manole

Zabunea.
1 ipac ce-1 da Serdar Ion in stapanirea lui Hagi Tallase

hohavnic.
1 ipac dela Manda, fata Deftei, de vanzarea pravaliei.
1 ipac al lui 5tefan biv Stolnic, dat la mana lui Iordache
Balacciolu biv Serdar.
1 copie de anaforaua Departamentului de §apte cu leatul

826 Iunie io.

www.dacoromanica.ro
13 2 BISERICA SF. NICOLAE SELARI

7 adica §apte bucati ce mai sus se arata le-am primit

noi cei mai jos iscaliti epitropii Sf. Nicolae din Selari dela
mana dumnealui ve! Vistier Amza, epitropul raposatului Pol-
covnic Darascu, insa in puterea luminatei hotarari ce s'au
dat cu Divan acum leat 827.
NO TA
Tit:41.ft dui:4 copia originalului, adeveriti de Directia generala a
Arhivelor Statului la 1891 Octomvrie 12, sub No. 315.

www.dacoromanica.ro
 16.
INSCRISUL LUI A111Z/1 AL DOILEA VISTIER PRIM CARE
CONFIRM EPITROPIEI BISERICII SF. NICOLAE DIN §ELARI
LEGATUL LASAT DE PIEDELNICERUL DIP1ITRACHE DARASCU.
1827 Septemvrie 24.

Talere 1800, adica una mie opt sute, s'au cheltuit pentru
pravalia din 5elari ce era lasata prin diata de raposatul
Medelnicer Dimitrache Darascu la sora sa Arghira §i, dupa
petrecerea Arghirei, sa ramae pravalia la Sf. Nicolae din
Selari. 5i fiindca sora-sa Arghira hrania vicle§ug §i umbla
sa o instraineze la alte 'Aril §i nu vrea sa urmeze dupa
legatura frate-sau dupa diata §i a§a dar s'au pornit cu ju-
decata epitropii SI. Nicolae, Nicola Zaharia i Anastase Hagi
Gheorghe, s'au judecat prin advocat Chiriac Dacea, prelun-
gindu-se judecata peste doi ani pe la Pertament, pe la dum-
nealor velitii boeri i la Divanul mariei sale lui Voda-Gri-
gorie Ghica. si fiindca. §tiu ca s'au cheltuit ace§ti bani prin
mana mea, adica talere moo la judecati cu anaforale, zapciu
§i advocatului pentru osteneala, iar talere 800 altei filodorme,
care ace§ti bani s'au dat de epitropii bisericii Anastase Hagi
Gheorghe §i Dimitrie Gheorghiu,de aceea dau acest In-
scris al meu ca sl fie stiut la mana dumnealor epitropi, pu-
indu-mi numele §i pecetia.
1827 Septemvrie 24.
RPM Mori Vistier, epitropal rIposatalai Polcovnic NICULAE DARASCU.
§i am scris ea ea zisa ;I lnoStara dumnealor : lane° Logoilkal.
NOTA
Tipirit dupa copia originalului, adeveriti de Directia general& a Arhi-
velor Statului la 1891 Octomvrie 2, sub No. 302.

www.dacoromanica.ro
 1 7.
ORDINUL LUI NEOFIT AL RAMICULUI PENTRU
SUSPENDAREA PROCESULUI DINTRE STERIE CULOGLU CU
EPITROPIA BISERICII SF. NICOLAE DIN ELARI.
1831 Fevruarse 24

Ca/re cinstita Ild tmeinie.

Pentru pricina ce se strAgAnise intre Sterie Culoglu cu

epitropii bisericii Sf. ierarh Nicolae din Selari, care este
§tiutA cinstitei HAtmAnii, fiiadcA se nAdAjdue§te a se face
intre dfm§ii invoire, va binevoi cinstita ElltmAnie a mai da
apistare pricinei, cA doar se va face nAdAjduita invoire.
1831 Fevruarie 24.
t Ocarmaitor Plitropolit NEOFIT RAPINICUL.

NO TA
Tiplrit pupi copia originalului, adeveriti de Directia generala a Arhi-
velor Statului la 1891 Octomvrie 12, sub No. 316.

www.dacoromanica.ro
 18.
ANFIFORCIA DATA IN PRICIN/1 DE JUDECATA DINTRE
ARGHIR/1 DARASC/1 I STERIE SCIDITUL FR/INTUZESC.
z8.rz Fevruarie 22

Catre ski vitul intaiul Divan fi Comitet al Princifiatului

Valachiei.
Dela Deparlamentul de 8.
Dupa porunca slavitului Comitet, prin zapciul vataf de
Paharnicei, s'au infatisat la judecata inaintea noastra Ar-
ghira Darasca de aicea cu jaiba ce au dat slavitului Divan
pcntru Sterie suditul frantuzesc, zicand jeluitoarea ca ea
din trupul ei neavand copii, au fost luat copil de suflet pe
Smaranda, sotia paratului, §i crescand-o au casatorit-o dupa
numitul, dandu-i o indestulata zestre, iar ea si-a oprit pen-
tru traiul vietei o pravalie in Selari, jurnatate viile din sud
Saac §i un peticel de mo§ie la Colibasi ; care mai in urma
din parachinisis a lor le-au dat §i pe acelea iarasi numiti-
lor, cu deosebita carte de danie, ca sa le stapaneasca dupa
moartea ei, socotind ca va avea cautare §i mila de catre
dan§ii ca o muma. Iar ei in potriva nu numai a n'au au-
tat-o, lasand-o lipsita de cele trebuincioase ale ei, ci Inca
si de numitul Sterie este ocarata §i jefuita : ca de i-au pus
mama pe bani, nu i-au mai dat inapoi ; de au rugat-o sa
plateasca bani la trebuintele lor, el nu i-au mai platit ; vi-
nurile ce s'au fIcut in viile ei in leatul 809 si In leatul 8ro
i, le-au dat cu totul, ca la 700 vedre, §i le-au vandut cate

www.dacoromanica.ro
136 BISERICA SE. NICOLAE §ELARI

ioo (o suta) parale vadra, i nici un ban nu i-au dat, adu-

nandu-se una cu alta bani buni ai ei asupra lui talere 4.391,
precum are foaie anume. i deosbit de aceasta au lucrat
paratul mestesug ca sa-i hrapeasca pravalia traind : s'au
pus de si-au prefacut foaia zestrei si au pus inauntru
pravalia ei, cu cuvant ca sa scoatit pe chiriasi din pravalie
sa o dea altuia cu pret mai mare, precum se politipseste
acum pravaliele in semetul acelui loc. Si asupra acelei foi
de zestre i s'au dat i intarire dupa la judecdtile ce au avut
cu chiriasul pentru numita pravalie. i fiindca pe numitii
i-au cunoscut de acum cu cuget ran asupra ei, injurandu-i
pomenirile ce va sa le savareasca raposatelor ei i dintr'-
al ei avut nedandu-i ca sa-si faca cele trebuincioase ale ei,
mai vartos cä dupa moarte nu socoteste sa vada pe urma
lor nici o pomana, pentru aceia cerii parasa sa-si afle
dreptate prin judecata.: ca sä i se faca implinire de banii ce
are sa iea, sa se descopere i viclesugul ce a urmat pen-
tru pravalie i sa se iea dela mana lor i acea carte de
danie, ca sa faca ea ce va vrea cu lucrurile ei pana este
cu vieata, a nu ramane cu sufletele raposatilor insárcinata
asupra ei si necautate cu pomeniri. Aratandu-ne jeluitoarea
de vazum si cartea de danie cu ce le-au fost data lor in
leatul I8o8 fall de luna si neadeverita de al t cineva, ci
numai iscalitä de dansa si cu pecetia ei, coprinzatoare ca
din trupul ei neavand copii i pentru ca sä nu ramae intru
desavarsita streinatate, au fost luat copil de suflet pe Sma-
randa, numai de trei zile nascuta, pe care crescand-o
pana la varsta ce se vede si dupä multumirea ce au cu-
noscut pana atunci de dorirea si credinta ei, de aceea deo-
sebit din foaia zestrei ce i-au oranduit, cari i-au dat-o sub
pecetia i iscalitura ei, o face printr'aceasta carte si desa-
varsita clironoma pe tot coprinsul ei, adica : pe via ot va-
lea Sorliti sud Saac i pe o pravAlie din mahalaua Sf.
Nicolae cu odaia i camara ei i cu loc ohabnic i pe un
petec de mosie livede, de pomi i de fan la Colibasi, cata se

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU RVERI PROPRII 137

va gasi. Acetea toate i cate altele ale ei va mai a vea,

scrie ca dup. moartea ei sa aiba a le stapani in pace si
nesuparatl de catre vre-o rudenie a ei, ata t ea dimpreuna
cu sosia ei i cu copiii ce le va clari Dumnezeu. Si sl-i faca
toate pomenirile atat cele oranduite la soroace in 7 ani
cat si dupa aceasta in toatl vieata lor. Cand insa impo-
triva, pana a-i veni sfarsitul, va cunoaste nemultumire de
la fie-sa sau urmari impotriva, atunci la aceasta sA nu aiba
amestec intru nimic, ci sl le vanza ea sa-si faca pomeni-
rile sufletului. i pentru ca sa se pazeasca aceasta hotarire
a ei nestramuta.t, care i-au dat-o iaräi la mana fi-sei Sma-
randa, sub iscalitura i pecetia ei arata ca au rugat si pe
prea sfintia sa parintele Mitropolit de au intarit-o cu pe-
cetia prea sfintiei sale, dar noi nu vedem cartea nici Intl-
rita de prea s. s., nici iscalita de altcineva... Fata fiind
paratul Sterie nu tagadui aceasta carte de danie cä nu
este aceea ce le-au dat-o jeluitoarea lor ; numai zise cä de
vreme ce ea nu se multumeste de dansii si le-au luat cartea
inapoi, stapaneasca-si dar acum i lucrurile dinteinsa, ca ei
nu i se impotrivesc cu nimic, aratand i pentru prdvAlie
ca adevarat si-au prefacut foaia de zestre si au pus in-
tr'insa i pravalia, ca sa biruiasca pe chiriasi la judecata
si sä foloseasca casa cu chirie mai mult ; cum asemenea
nu tagadui Sterie nici foaia daturilor jeluitoarei de talere
2.621 in 24 condee, care s'au intrebat el din condei in con-
dei, nici luarea vinului din via ei iar nu tagadui, numai
zise cä i lui i-au mers cheltuiala la lucrul acelei vii, ce-
rand si el dela dansa cu foi talere 4.556, cari i-ar fi cheltuit
in trei ani cat au sezut ca dansa in casa i cu douà tigance
ale ei precum mai jos le arAtAm.
Deci jeluitoarea Darasca zicand prin cartea de danie a
ei cä lucrurile acelea cari i le-au fagaduit peste zest-re s-unt
a le stapani dupa moartea ei si tot printeacea carte de danie
zicand ca de va cunoaste ca multumire dela fie-sa i urmari
impotriva, atunci la acele lucruri sa nu aibä amestec intru

www.dacoromanica.ro
138 SISERICA SF. NICOLAE SEMI

nimic, ci sa le vanda ea, ca sa-§i faca pomenirile sufletului.

fiindca acum jeluitoarea nu se multume§te de dan§ii, ne-
cinstind-o i nedandu-i cele trebuincioase ale batranetelor
ei, precum vedem a au jeluit slavitului Divan, §i se afla
e§ita din casa lor pe u§i straine dela judecata se gase§te
cu cale §i cu dreptate ca, atat acea carte de danie cat §i
foaia de zestre ce au prefacut-o §i au pus cu economie pra-
valia jeluitoarei intr'insa, sa ramae netinuta in seama §i je-
luitoarea sa-§i stapaneasca nesuparata de catre dan§ii mo§ia
i via §i pravalia, cum §i alt ce va fi mai mult al ei, facand
cu dansele ce va vrea, ca o bunä stapana ce este pe ale ei.
lar paratii sa se multumeasca pe zestrea lor, ce le-au dat-o
prin foae la casatoritul lor, platindu-i Sterie Inca §i bani ta-
lere 2.621, care i-au dat ea in cata vreme au §ezut cu dan§ii
in casa, precum nu i-au tagaduit el inaintea judecatei. i ase-
menea sa-i mai plateasca el §i vinul ce i l-au luat dela v:a
ei, din care se va scadea cu cheltuiala lucrului, pe cat insa
va incredinta el cu blestem de ce cheltuiale i-au mers §i de
cati bani au prins pe rodul viei §i zapciul sA urmeze. lar
pentru talere 4.556 ce cere §i Sterie dela soacra-sa cu foae,
adica talere 1.552 bani 63 pe zile 1.035, cate talere unu §i
jumatate pe zi hrana, i talere 350 in patru randuri, i ta-
lere 553 bani 6o paguba la talere 2.000 la un zapis ce i-au
dat de zestre, i talere 200 ulucile ce au facut imprejurul curtei,
i talere 300 ce s'au judecat cu chiria§ii numitei pravalii §i
talere 1.630 ce i-ar fi dat ei naht cand ii cerca §i la pitele
In trei ani pentru dansa §i pentru doua tigance ale ei. Cer-
cetandu-le noi toate aceste condee de fata cu amandouà par-
tile, le gAsim de§arte. Intai, la cuvantul de hrana §i de im-
bracamintea ei §i a 2 tigance ale ei, nu are nici o dreptate
a pretenderisi ceva, pentruca ele au muncit §i au slujit
casei lui a nevestei lui, iar nu au lucrat lor sau altora pe
vre-o plata de bani, mai vartos ca pe una din tigancele a-
Celea au avut-o el fara tagaduiala §i carciumareasca de i-au
vandut vinul sat.' pe cep. Asemenea' §i pentru puguba ba-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER! PROPRII 139

nilor dela acel zapis de zestre, iarasi n'are paratul cuvant

de a apuca pe soacra-sa, caci nu i-au dat In foaia zestrei lor
bani, ci i-au pus zapisul zestre, si el de va fi facut vre-o
acea paguba priveste asupra lui, iar nu asupra soa-
cri-sai. Asisderea si pentru cheltuiala pravaliei ce au vrut sa
scoata pe chiriasi, n'are dreptate a o pretenderisi dela dansa,
caci el a scornit-o aceasta. El a povatuit pe soacra sa de
au prefacut foaia si pentru al lui interes i folos au lucrat
acest necinstit viclesug, cum si pentru nahtul ce zice ca i-au
dat dupa vremi in mana ei, el 'nu fu destoinic a arata ju-
decatei cat naht si In ce vreme i-au dat, ca poata aduce
aminte i jeluitoarea, cleat numai cu un cuvant striga ca i-au
dat si el naht, dar ce bani au dat nu stie sa le dea seama.
Iar pentru talere 200, meremetul ulucilor, fiindca foaia zestrei
lor scrie ca i-au dat casele zestre imprejurate cu uluce i cu
asezamant, ca sa seaza si ea intr'o odae cat va trAi, i ulu-
cile au fost stricate, zicem ca pe cat se va pretui de Mai-
marbasa ca i-au mers lui cheltuiala la acele uluce, jeluitoarea
sa-1 scaza din datoria lui cu acea cheltuiall. Dar pentru via
zestrei lui ce avura logotnicii inaintea noastra el sineturile
ar fi la mana straina date dupa vremuri de raposatul Pol-
covnicul Nicolae, fratele jeluitoarei, i paratul le cere sl fie
la dansul dimpreuna cu via, gasim cu cale si cu dreptate :
jeluitoarea cu osteneala i cheltuiala ei sa i le scoata acele
scrisori de unde se vor fi afland i negresit sA i le faca teslim
la mana lui. lar hotararea cea desavarsitä pentru toate ra-
mane a se face de catre slavitul Divan.
18r.r Fevruarie 22.
ION SERDAR. - STROE SERDAR. - CONSTANTIN GRECEANU SLUGER.

Aceasta copie, din cuvant in cuvant s'au scos in tocmai dupa

cea adevarata anafora a mai sus iscalitilor boeri judecatori
ai Departamentului de opt de mine, pre care o am adeverit
cu iscalitura. 25 Fevruarie 1832.
GHEORGHE CAIIINARUL.

www.dacoromanica.ro
1 40 BISERICA SI NICOLRE §ELARI

Dela prqidenfia politice,stei Judecittorii a Ilfovului.

Aceastl copie, protocoluidu-se §i fiind intocmai dupl acea
adevAratl anafora a Departamentului, dui:A ruglciunea ce
mi s'au fdcut, s'au adeverit §i de cltre insumi.
1832 Fevruarie 27.
President, Ctiminar GHEORGHE DEDULESL'U.

NOTA
Tipirit dupi copia originalului, adeveriti de Directia gcncrall a Ar-
hivclor Statului la 1891 Octomvrie 2, sub No. 303.

www.dacoromanica.ro
 1 9.
INSCRISUL FACUT INTRE EPITROPII BISERICEI
SF. NICOLAE DIN SELARI SI STERIE CULOGLU RELATIV LA
O PRAVALIE A RAPOSATULUI tiEDELNICER DUPIITRACHE
bARAscu.
1837 ..NrOeMVrie

La leatul 1826 lithe dumnealor epitropii sfintei biserici din

selari pe data ce au luat de stire pentru o pravalie din piata
de aici a raposatului Medelnicer Dumitrache Darascu cä este
inchinata bisericii precum i la biserica ot Moldoveni i cea
dela Amza alte lucruri nemiscatoare, insa aceasta pravalie
dupa moartea sorei si Arghirei si dupa legatul dietilor In-
tanta de multi ani de catre stapnire precum s'au i vAzut
§i sA-i iea venitul numai cat va trai Arghira. Dupa jaiba ce
au dat dumnealor epitropi atunci de loe, atat asupra epitro-
pului de sus al Darascilor, raposatul Amza, cum si asupra
Arghirii, sora raposatilor Darasci, inca traind judecandu-ne
la Departamentul de sapte la anu11826 Iunie 20 precum
inaintea dumnealor velitilor boeri, prin anafora facuta la
15 Ghenarie leat 827 se da dreptate mie celui mai jos iscalit.
Apoi judeandu-ne si la Divanul domnesc al raposatului
intru fericire Domn Grigore Ghica-Voevod, pe temeiu ho-
tararei ce cu divan s'au dat incä din leatul 1827, precum stau
de fata ce:e cuprinse inteacea hotarftre, pe al caruia temeiu
au raspuns dumnealor epitropii i pretul binalei irT cinstita
Hatmanie incä de atunci, dupa pretuirea ce au facut Maimar-
basa Inca traind Arghira ; apoi dupa moartea Arghirei au
luat pravalia in stapAnire biserica.

www.dacoromanica.ro
142 BISERI A SF. NICOLAE SELART

Dupa aceasta, ardtand eu nemultumire pe acea hotarare

.domneasca si dupa jalbile ce am dat catre stapanire, aflan-
Au-se oranduita aceasta pricina in cercetarea cinstitului inalt
Divan si pana a nu ne mfatisa am cazut amandoul partile
la invoire, ca sa se precurmeze aceasta pricina dintre bise-
rica cu mine Culoglu; mai vartos cunoscand dumnealor epi-
tropii greutatea familiei mele, precum si dupa indemnarile
ce ne-au facut si alte prea cinstite si publice obraze de aceia
ca sa se faca din partea bisericii un ajutor pentru pome-
nirea raposatilor ctitori, pentru patru fete ce le am acum si
alta ce am maritata, de fiesicare sa dea cate lei una mie
-doul suteNo. 1.200; Insa plata acelor bani sa se urmeze
atunci and va fi asupra maritisului lor, precum (fereasca
Dumnezeu) murind vre-una dintr'insele, cei cuveniti bani ai
.ei sa se dea pentru ingropaciune, dar sa fiu eu dator a le
aduce foaia de zestre fata si ginerele, ca sa treaca dumnealor
epitropii suma banilor si apoi sa-i numere biserica, si cu
tnijlocul acesta sa fim isbaviti unii de catre altii pentru tot-
cleauna, iar acum vor numarà lei doua milNo. 2.000, pentru
fata cea maritata lei una mie doua suteNo. 1.200 si lei opt
suteNo. 800 pentru fata ce mi-a murit mai d'inainte, ca sä
fie pentru cheltuelile pomenirilor ei. Si voi da ravas de pri-
mire adeverit de catre comisia vopselie, iar lei sase mii
trei suteNo. 6.300, pretul binalei pravaliei ce se arata mai
sus, care s'au numarat la cinstita Hatmanie, dupa hotararea
.anaforalei domnesti, sa am a-i primi eu dela cinstita Hat-
manie sau de unde se vor fi afland cu inscrisul ce are dum-
-nealor epitropii de a lor raspundere. Si asa sf. biserica din
elari sa fie desfacuta in veci de aceasta pricina de prigo-
nire, Parä a putea dupa aceasta cineva din neamul meu Cu.
loglu sau al Arghirei ca sa mai faca vreun fel de pretentie
la vreun Domn vreo data pentru aceasta pravalie sau bise-
rica asupra-ne. i fiindcä ne-am aflat la cinstitul 'Malt Divan
c u aceasta pricing precum zicem, ne-am rugat ca sa se in-
tareasca amandoul inscrisurile ce s'au facut de invoire, dan-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CCI AVERI PROPRII 143

du-se unul mie Culoglu, §i atul O. ramae la sf. biserica, ca

sg.-§i poatA avea temei §i puterea in veci.
.r837 Noetnvrie, Bucurefti. STERIE CULOGLU.

inaltul Divan al Principatului rdrei-Ronuinefti.

Cu doul asemenea zapise de invoire ce au facut epitropii
sf. biserici din Selari, la care se praznue§te hramul sf. ie-
rarh Niculae, cu Sterie Culoglu: insa unul acesta pe care-I
da Sterie Culoglu la manile epitropilor bisericii §i altul din
partea epitropilor pe care-I dau lui Culoglu.
Viind in presudvia Divanului atat epitropii cat §i Culoglu,
au facut aratare §i rugaciune prin jalba, zicand ca pentru pri-
cina ce sa cuprinde in zapise, macar ca era oranduiti a se
inflti§a la inaltul Divan, dar fiindca din bunavointa lor s'au
impAcat §i s'au isbavit cu mijlocul ce intr'insele este aratat-
au cerut a se adeveri §i de catre Divan, carora facandu-li,
se intrebare de s'au urmat invoiala aceasta cu multumirea
amandorora pArtilor, farä a fi vre-o prIvilnicg zAticnire sau
a mai avea vreun cuvant de pricinuire, au raspuns a cu a
lor primire §i bunavointa s'au savar§it §i nu mai au niciodata
a mai face vre-o pretentie unu dela altul. Drept aceia dar,
dupa a amandorora partilor aratare i cerere §i rugaciune
ce au facut, adevereaza. inaltul Divan invoiala aceasta, ca sa
se pAzeasca totdeauna intru toate intocmai fara niel o strA-
mutare in veci. i trecandu-se amandoul zapisele In condica
Divanului, sa se inchida dela pricini.
1.838 Ghenarie 29.
COHST. GHICA. §TEFAN BALEAMI. RLEXANDRU FILIPESCU.

Prociti, GRIGORIE SERDAR.

NOTA
Tipirit dupi copia originalului, adeveriti de Directia generall a
Arhivelor Statutului la 1891 Octomvrie 12, sub No. 317.

www.dacoromanica.ro
 20.
DOSITEI MITROPOLITUL UNGRO-VLAHIEI INVOETE
PREOTULUI MATEI DELA SF. BISERICA DIN ELARI 5A4I FACA
NIgE CASE IN CURTER ZISEI BISERICI, CCI PLATA CATRE
BISERICA DREPT CHIRIA LOCULUI.
z800 Septemvrie s.

Dositei cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop i

mitropolit Ungro-Vlahiei.

Dam pecetluitul nostru preotului popa Matei, ce se afla

pasnic cu oranduitele slujbe la sf. biserica din S. elari, unde
se cinste§te §i se praznue§te hramul sfantului ierarch Nicolae,
sa-i fie de adeverire cä el neavand casa de sala§luire §i
acolea in curtea bisericii aflandu-se o odaita veche, ce a fost
facuta de raposatul popa Mihalache, in care acum se afla
§ezand, §i fiind cu totul ajunsa la indarapanare, nefiind mijloc
de meremet, ¡Ira numai a se preface, dupa rugaciunea ce
au facut molitfa sa smereniei noastre, i se face a§ezamant
pentru china locului §i sa i se dea voe a o preface cu a
molitfei sale cheltuiala §i Ali aiba odihna intr'insa neban-
tuit. Dandu-ne pliroforie pentru aceasta cucernicul harto-
filax kir popa Dimcea, epitropul sfintei biserici, ca. e intoc-
mai precum au aratat preotul, dupa rugaciunea-i, printr'acest
pecetluit al smereniei noastre, i-am dat voe ca sali faca
casa de odihna cu a molitvei sale cheituiall, cum ii va placea
§i ii va da indemana, pe acel loc al caruia cuprindere se
arata mai jos. Si dupa ce o va ispravi sa aiba a plati la

www.dacoromanica.ro
 BISERICI Cu RVERI PROPRII 145

biserica chirie pentru loc cate talere patru pe an, in soroc

la ziva praznicului. i platind china saii aiba stapanirea §i
odihna nebantuit intr'acea casa, atat molitva sa:cat §i copiii
molitvei sale cat vor fi in viata. lar cand va voi a vinde
la alta mana, sa nu fie volnic, t'ara numai la preolii ce se
vor afla pasnici acolo dupa vremuri sau bisericii, dand in
stire §i Mitropoliei, spre intarirea a§ezamantului. Drept aceia
dar, spre §tiinta, i s'a dat acest pecetluit al smereniei noastre
sa-1 aiba spre adeverire. Aceasta scriem.
r800 Settemvrie 5.

hivelor. NOTA
Tiplrit dup I copia originalului, adeverita de Directia generala a Ar-
Statului la 1891 Septemvrie 24, sub No. 280.

Biseriel ea averi proprii IO

www.dacoromanica.ro
 21.
ZAPISUL PRIM CARE MARIA, PREOTEASA RAPOSATULUI
PREOT MATEI, IMPREUNA CU FECIORII SAI, VINCE BISERICH
SF. NICOLAE ELARI 0 PERECHE C4CIOARE
IN CURTEA BISERICII.

Prin acest zapis al meu adeverez eu impreuna si cu doi

feciori ai mei, care mai in jos ne vom iscali, cá avand o pe-
reche de cascioare ramase dela sotia mea, raposatul popa
Matei, ce sunt in curtea sf. biserici sf. Nicolae din Selari,
care loc este al sfintei biserici cu chirie 4 lei pe an, ce 1-am
stapanit cu pecetluitul sfintei Mitropolii. Si fiindca acum foarte
s'au darapanat din toate partile, cat a si cazut o parte din
case despre dumnealui kir Teodor Cioaca si mai mult nu
se poate de a mai tili cineva inteinsele, fiind puse pe stalpi
de lemn si s'au putrezit,si acum m'am invoit cu epitropii si
am vandut-o sfintei biserici in talere 300, adica trei sute, ca
sa fie si spre pomenirea mortilor nostrii, care bani i-am
primit deplin in manile noastre. Deci acum noi mai multa
suparare sa nu avem a face sfintei biserici intru nimica de
a pretenderisi vre-o chilie sau altceva danie, fiindca cu buna
voia noastra si cu buna invoiala, nesiliti de nimenea, am
vandut-o sfintei biserici, fiind si preotii bisericii de fata la
invoiala aceasta, care se vor iscali si martori fiind si prin stirea
stapanirei intarit, ca sa aiba toatä odihna sf. biserica aceasta.
Eu MARIA, preoteasli a rSposatalui popa MITI, adeverez.
Ea MUSTAFA, fecioral r6posatulai, adeverez.
Ea ALI, fecioral rgposatalui, adeverez.

NOTA
Tipgrit dupa copia originalului, adeveritl de Directia generall a
Arhivelor Statului la 1891 Septemvrie 24, sub No. 277.

www.dacoromanica.ro
 22.
ZAPISUL PRIN CARE MARIA PREOTEASA, SOTIA
RAPOSATULUI PREOT MATEI, VINDE EPITROPILOR BISERICII
SF. NICOLAE ELARI 0 CASA IN CURTER ACELEI BISERICI.
1824 SePleMV1ie 12.

Printr'acest zapis al meu adeverez eu cea mai jos iscl-

lita precum sà se stie cà avand eu o pereche de clscioare
ramase dela sotu meu, rAposatul popa Matei, ce sunt in curtea
sfintei biserici sf. Nicolae din Selari, care locul este al sfintei
biserici cu chirie 4 lei pe an, ce 1-am stAp Ini t Cu pecetluitul
sfintei Mitropolii. i fiindcä acum foarte s'au dArApanat din
toate pArtile, cat a si clzut o parte din casà, dupA cum se
vede, si mai mult nu se poate de a mai trai cineva
sele, fiind puse pe stalpi de lemn i s'au putrezit. i acum
de mare nevoe i lipsa atlandu-ml, m'am tocmit cu dum-
nealor epitropii si am vandut-o sfintei biserici in talere 300,
adicA 300, ca sä fie si spre pomenirea mortilor nostrii, care
bani i-am primit deplin in mana mea. Deci acum eu mai
multa suparare A. nu am a face sfintei biserici intru nimic
a pretenderisi vre-o chilie sau altceva daune, fiindca cu bung
voia mea si cu invoiala nesilita de nimenea am vandut-o
sfintei biserici, fiind i alte obraze de oameni faä la va.n-
zarea aceasta, care mai jos se vor arata i martori, fiind
prin stirea sfintei Mitropolii intArit acest zapis, ca aibl
toatä odihna sfanta biserica. i spre mai bunä sigurantI a
sfintei biserici s'au dat in mana epitropilor i pecetluitul cel
vechiu ce I-am avut dela sfanta Mitropolie i nestiind eu

www.dacoromanica.ro
 1 48 BISERICA SF. NICOLAE §ELARI

carte ca sl mA iscAlesc, m-am rugat de scriitorul acestui

zapis §i m-au iscAlit, unde am pus §ft degetul meu, in loc de
pecetie, ca sA se creazl.
1.824 Seidemvrie 12.
Ea MARI preoteasa, solla rSposatalui pop/ MATE!, adeverez.
DIMITRIE TRIHA manor, pe care IntrebAnd-o de este ca voia sa nanzarea, rAspanse
41 ca noIa sa este. (Nedescifrabb) martor. DIMITRIE LIS(' martor.
§i nm scrIs ea ierodiaconul CONSTANTIN 41 martor.

Cu acest zapis viind in dos numita §i inaintea noastrA §i

intrebAnd-o de i-au fost cu bunl voe vAnzarea caselor §i de
§i-au prmit toti banii cei in dos numiti, rAspunse ca i-au fost
cu bunl voe §i nesilitA de nimeni o au vandut, priminduli
toti banii. A§a auzind §i dupl rugAciunea ce ne-au flcut
1-am adeverit §i noi.
1824 Septemvrie 14.
PROTOPOPUL GHEORGHE. (Nedeseitrabil) SACHELARIE.

NOTA
Tiplrit dupa copia originalului, adeveriti de Direqia generali a
Arhivelor Statului ia 1u91 Septemvrie 24, sub No. 286.
Aceste trei documente din urml No. 20, 21 gi 22 sunt privitoare
la proprietatea de sub No. IV (vezi mai sus, p. 96), iar nu la acea de
sub No. III, cum am insemnat acolo, In nidAjde ci qi documentele a-
cestei propriatAti ne vor fi inaintate la vreme, spre a le putea tipari la
locul lor in aceste anexe.

www.dacoromanica.ro
 BUDGET

..t
xe

...-.
.4
Natura ven iturllor

a) Venituri.
1909/8/ni
de veniturile fd cbeltuelile &serial 5f. Nicolae ySelari pe anal financiar 1909-1910

Aprobate
Pe910

Lei B.
Aprobate
(1 Aprilie 1909-1 Aprilie 1910).

19O '79O9

Lei B.
Observani 1
6
Natura cheltuelilor

b) Cheltueli.
Aprobate
Pe
1909/910

Lei B.
Aprobate
Pr
1908/909

Lei B.
Observa

1 Din china privIlii 1 Plata pers. bisericii 10.440 10.440

din strada Lipscani 2 Intretinerea cu cele
No. 31 . ..... 3.400
Din china privAlii
3.400 dupil contract necesare cultului, lu-
2 miniri, unt de lemn,
din strada Lipscani
1

prescuri, etc. . . 300 300

No. 50 3 000 3.000 -- . 3 Lemne si cirbuni
3 Din china prIvalii pentru inalzit bis. si
din strada Lipscani cancelaria 1501
1

100
No. 54 . . . 4.000 3.200 4 Reparatiile locati-
Din chiria pray. din ve necesare bis. si i-
Piateta bisericii . . 2.321 60 2.321 60 , mobilelor 4001 I4

300
5 Din cupoanele scri- 5 Cheltueli cu hramul
surilor func. urb. Bu- bisericii . . . . 400 / 300
curesti 504 cap. no- 6 Legatele preotilor
minal . . . . . . 1.491 50 1.491 50 dupg testam. def. I.
6 Din venitul panga- N- Bacaloglu si A.
mini ..... . 200
Din taxa dela cununii
.
100
200
300
Bormas 200 200
7 7 Asigurdri contra in-
cendiului . . . 147 35 147 35
Totalul veniturilor 14.513 i0 13.913 10 Transport . . . 12.037 35 11.787 35

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprdbate
1., e pe Pe
3 Natura yeniturilor 190p9/910 1908/909 Observaiii 3 Natura cheltuelllor 190pe9/910 1908/909 Observaiii
d Lei B. Lei B. d Lei B. Lei B.

Report . . . 14.513 10 1.1.913 10 Report . . . 12.037 35 11.787 35

1

8 Revista Bis. Ort. . 10 10

9 Ridiearea gunoiului
din curtea bis. (abon.) 10 60 21 60
10 Cheltueli de cance-
larie i inqtiintArile e-
pitropiei . . 50 50
11 Fond pentru biblio-
12
tea
Pentruintroducerea
20 20

apei la bis. qi la toate f Impus obli-

gator de ono
proprietAtile epitro- Prindtri
piei etc. . . . . . 1.800 I.
13 Cheltueli neprevi-
zute, procese, etc. . 100 150
14 CaseiBis.conf.legii 72 75 41 25
Totalul chelt. . 114.100 70112'080 20

Vfizut 0 aprobat la venituri . . . Lei 14.513,10

» » » cheltueli
» . . * 14.100,70
Excedent la finele anului Lei 412,40
vAdTmoimniesstcr ua tor, Ai. Pbilimon.
o I p $eful serviciulupi;

www.dacoromanica.ro
 Iv.

BISERICTI TALPALAR1
(I A I)

www.dacoromanica.ro
 BISERICA TALPALARI
IA§I

Biserica 111pAlari din Ia0 situata in strada Sdulescu

No. 4, cu intrare 0 prin strada GAndul dateazA din a
doua jumAtate a sec. XVIII-lea, zidità fiindcAnd anume
nu se poate preciza de marele Vistier Iordache Canta-
cuzino (v. GhibAnescu, Bisericile dela Ia0, 1902, 30). A-
ceasta ne-o dovedeqte: a) vechiul pomelnic ctitoricesc al
bisericii, care incepe cu numele marelui Vistier (Iorga, In-
scriptii din Bisericile RomAniei, II, 186-7), b) mArturia
scoasA dintriun zapis de vAnzare din 1710 Martie 20, prin
care se aratà ca un oarecare Silion a vAndut preotului
loan 4dela biserica domniei sale rAposatului Iordache ce
au fost Vistiernic mare» un loc de cas5. pe ulita strAmbl
(T. Codrescu, Uricarul, XXIII, 379) 0 c) mentiuni prin acte
posteri-oare, privitoare la bisericA, cum cl aceasta e o fon-
datie a neamului Cantacuzinesc, acte intre cari se citeazä
acela din 1836 Fevruarie 9 (anexe documentare No. 11)
al Mitropolitului Veniamin al Moldovei, insu0, dui:4
muma, coboritor din neamul boerilor Cantacuzini.
,dia dar fondator al bisericii Talpalari din Ia0 e marele

www.dacoromanica.ro
154 BISE RICA TA LPA LAR I

Vistier Iordache Cantacuzino, cumnat lui Vasile-Vodd

Lupul, unul din cei cinci fii ai lui Andronic Cantacuzino,
care, dupd moartea silnicd a pdrintelui lor, S'a addpostit,

Biserica 111palari din Iasi.

destul de tdrziu, In Moldova, unde a pus temeiu «unuia din
neamurile cele mai Imbelsugate, mai bogate, mai doritoare

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU /WEB! PROfRII 155

de putere 0 de mArire» (lorga, Despre Cautacuzini, XLV).

Catapitenzma bisericii TS1p81ari din Ia§i.

www.dacoromanica.ro
156 BISERICA TALPALARI

Acest incepator al Cantacuzinilor moldoveni zidi deci bi-

serica cu hramul Naterii maicii Domnului din mahalaua
uncle-0 aveau locuintele 0 budaele pentru lucrul meqtequ-
gului talpalarii, dupa cari, precum biserica Sf. Nicolae e-
lan i din Bucureqti, zidita tot de un Cantacuzin, aa 0 aceasta
s'a numit Talpalari. Aci 10 avea sediul religios breasla bine
organizata a acestor me§tequgari, cari, 1mpreuna cu des-
cendentii vechiului ctitor 0 cu neamurile boerilor enoria0,
purtard destul de bine grije sfantului laca In tot cursul sec.
al XVIII-lea, timp din care nu ni s'au pastrat sau cel putin
nu cunoatem marturii mai de seama cu privire la pioasa
fondatie a lui Iordache Cantacuzino.
Caci abia numai catre sfar0tul acestui secol, la 1785,
aflam dintr'un document a lui Alexandru-Voda Mavro-
cordat cum ca atat biserica Talpalari cat 0 slujitorii ei a-
veau din vechi anumite danii 0 privilegii, pe cari, reino-
indu-le la 1792 August In 6, Alexandru-Voda Muruz le.
mai sporWe atat pe seama bisericii cat 0 pe seama preo-
tilor. Aceste danii 0 privilegii fura apoi confirmate In urma
rand pe rand de Mihai-Voda Sutu la 1793 Septemvrie 5,
de Scarlat-Voda Calimah la 1813 Fevruarie 27 0 de
Aiihai-Voda Sutu la 1820 Iulie 30 (anexe documentare
No. 1, 2 0 nota). Tot catre sar0tul sec. al XVIII-lea, la
1797, aflam dintr'un registru de socoteli al bisericii cd
aceasta a fost acoperita din nou, cheltuindu-se In acest
scop suma de 1.089 lei, dintre cari 700 au fost dati deubi-
sericd, iar restul de Logofatul Iordache Cantacuzino, Vi-
stiernicul Iordache Bak, Paharnicul Toader Carp 0 Slu-
gerul Petrache Cazimir.
Cu aceasta reparatie 0 cu altele ce va mai fi necesitat

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 157

In urmd, biserica a dus-o pAnd la 182'7 lulie 19, cAnd un

foc mare «inceput dela casele SpAtarului Die ZmAu si ar-
zAnd ulita mare toatA, Mitropolia, Ttreisfetitele, Curtea gos-
pod, Podul Vechi,TArgul de Jos, Heresteaua si SfAntul Con-
stantin On peste Bahlui» (Iorga, Inscriptii, II, 188), au ars
§i biserica Talpalari, distrugAnd 'And la goliciunea zidu-
rilor clàdirea sfântului lAcas al marelui Vistier lordache
Cantacuzino.Atunci un urmas al ctitorului, marele
Vornic Dimitrie Cantacuzino, vAztInd trista ruinare a bi-
sericii, in care-si dormiau somnul de veci mosii si stramosii
sAi, rezideste sfAntul lAcas, facAndu-i de nou boltile si ca-
tapeteazma, mArindu-i ferestrele si infrumusetandu4 ccu
cele din lAuntru si din afarà podoabe».
Pentru aceastà pioasd si crestineasca faptd Mitropolitul
Veniamin Costachi rAndueste, cu scrisoarea sa din 1836
Fevruarie 9, epitrop al bisericii Talpdlari pe noul ctitor
Vornicul Dimitrie Cantacuzino. Epitropia acestuia tinu
Ora ce, imbolnAvindu-se si trebuind sd se ducg peste bo-
tar pentru cdutarea sandtdtii, fu rAnduit in locu-i Arhiereul
Filaret Beldiman Apamias, care retrocedeazA locul pre-
decesorului sAu insanAtosit, la 1844 Aprilie 12 (anexe
documentare No. 11). Sub aceasta a doua epitropie a
lui Dimitrie Cantacuzino, acum mare Logolk, se con-
strueste, intre 1853-7, in curtea bisericii, cele cloud rAn-
duri de case, destinate a servi de locuintà preotilor, cari
au costat 143, 825 lei vechi. Incepute cu banii bisericii,
ele n'au putut fi terminate decAt cu ajutorul boerului epi-
trop si ctitor, care imprumutd in acest scop bisericii suma
de 90.412 lei vechi, fArA dobAndA. Din acesti bani marele
Logoat Dumitrie Cantacuzino a primit succesiv din ve-

www.dacoromanica.ro
158 BISERICA TALPALARI

niturile bisericii numai 53.194 lei, iar restul de 37.218 lei

Vornicul D. Cantacuzino, §I sosia sa Pulheria.

Ctitori bisericil MIOlari.

ce mai avea de primit 1-a ertat 1nainte de moartea sa

1ntAmplatà In anul 1862.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO AVERI PROPRII 159

Cladirea bisericii, rezidita dupa focul din 1827 0 inainte

de 1836, a durat pan5. la 1884, cand fiind cu totul
nata, s'a reparat radical din insu0 veniturile ei. Lucrarile
acestei reparatii au tinut pana la 1890 0 au costat 45.583
lei: s'a reparat intreaga zidarie, s'au pictat peretii i boltile
in ulei, s'a poleit catapiteazma, s'au refacut cafasul, uqile
ferestrile in parchet i s'au construit din flop clopotnita,
pridvorul i vestmantaria.
In aceasta stare se gasWe astazi biserica Talpalari din
Bunurile ce ea poseda, cu toatele danii din secolul
trecut, sunt urmatoarele:
Doul dugheni, In Targul de Jos, langa Pescarie,
ruite la 1806 de Catrina Bosiasa, dupa cum se constata din
zapisul pentru Inchirierea lor, incheiat intre Manole Negu-
titorul epitropii bisericii la 1807 Martie 1 (anexe docu-
mentare No. 3).
Casete din str. Alba, cladite de olptia boerilor moldo-
veni, spre a servi de locuinta Agentiei Austriace, daruite
la 1815 Decemvrie, cu conditie ca biserica sa plateasca
datoria de 16.520 lei ce aveau asupra lor catre Vasile
Anastasiu Sluger (anexe documentare No. 4). Cu cinci
luni mai inainte de a se face aceasta danie, Veniamin Mi-
tropolitul Moldovei destineaza biserica Talpalari ca metoc
Episcopiei de Hui, In care situatie ea ramase pana la
1833 August 14 (anexe documentare No. 5).
Casa situata In Str. de Sus No. 19, daruita de Maria
Branzoaia cu diata sa din 1815 Noemvrie 28. Casa fu-
sese cumparata de tatal daruitoarei Gheorghe Branza,
cum arata cartea de judecata a Divanului lui 8 August
1816 (anexe documentare No. '7).

www.dacoromanica.ro
 1 60 BISERICA TALPALARI

Un loc de dughiarialif TM-gut 'de Sus (acum Strada

Veche No. 43), daruit de Alexandra Anastase biv vel
Serdar prin actul dela 15 Aprilie 1815 (anexe documen-
tare No. 6) Tot acest donator, mort la 1815 Iulie 28 si in-
-gropat in biserica Talpalari (Iorga, Inscriptii, II, 184),* a
mai afierosit sfântului locas un al doilea loc de dughiana
In Po dul Vechiu.
Doua dughene in Podul Vechiu, &drake la 1819 Sep-
temvrie 12 de Caminarul Anastasie Scortescul, dupa cum
se constata din actul fiului säu Alexandru Scortescu dela
1825 Martie 12 (anexe documentare No. 9).
Un loc in mahalaua Talpalarilor unde au fost budae
pentru lucrarea mestesugului daruit la 1823 Iunie 30 de
talpalarii Dimitrie sin Nicu i Enache Fastasan, pe care
loc insa biserica nu l-a stapânit niciodata (anexe No. 8).
Mosia Madarjeci din fostul tinut al CArligaturii si o vie
la Iasi in dealul lui Coroiu, pe mosia mAnastirii Socola, da-
ruite de Anastasie Gosan prin diata sa dela 1828 Aprilie
6. Donatorul murind de holera la 17 Iunie 1831, sotia sa
Rucsandra, care fusese lasata uzufructara, se calugareste
la manastirea Varatec. Murind si ea la 1843 Ianuarie 19,
biserica intra in deplina stapAnire a mosiei i viei testate
de rdposatul Anastasie Gosan (anexe No. 10).
Un loc situat in mahalaua Talpalarilor (azi str. Arcu
No. 5), (=Unlit de Ancuta Mihalache cu actul de danie din
Mai 1844, legalizat de judecatoria Iasi (anexe documen-
tare No. 12).
Un loc luat cu bezmen prin invoiala incheiata intre
epitropie i Paharnicul Teodor Stamati, doctor in filosofie,
la 1844 Iunie 15. (anexe documentare No. 13).

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER! PRQPRII I 61

Un loc luat tot cu bezmen dela bisericd In 1846

Aprilie 20 de Gheorghe Lambrino, loc pe care erau casele
cumpdrate de acesta dela Iconomul Vasile, preot la Tal-
palari (anexe documentare No. 14).
Casele din strada Motoc No. 35, afierosite bisericii
dupd moartea Marghioalei sotiei sale de Vasile GiuFd. la
1867 Noemvrie (anexe documentare No. 15).
In sfiar*, pe lAngd aceste donatiuni, biserica Talpdlari
mai posedd §i alte locuri cu bezmen, a cdror situatie
venit se poate vedea In tabloul anexat, reprezentand bud-
getul bisericii pe 1909 1910.

NOTA
Pentru tiri mai mirunte privitoare la biserica TI1pAlari, dupi ink-
turii de epitafe, inscriptii pe odoare 0 InsemnAri prin manuscrise 0
cArti vechi din biblioteca foarte bogati a acestei biserici, a se vedei
1 ublicatia d-lui N. Iorga, Inserifilii din Bisericile Ramdniei, II, 1. c.)

Biserici co aver' proprii. 11

www.dacoromanica.ro
 1.

tILEXANDRU PI/IVROCORDAT, DOPINUL PIOLDOVEI,

PIILUEVE BISERICTI TALPALIARI DIN MI CU 0/1RECARI
VENITURI I FICORDA PREOTILOR El /IMPUTE PRIVILEGII.
/785

Cu mila lui Dumnezeu Io Ale xandru loan Mavrocordat

Voevod, domn tArii Moldovei. -- SA face §tire cu aceastA
carte a domniei mele pentru biserica din mahalaua TAlpAla-
rilor de aicea din ora§ul Iaii, unde sA prAznuejte hramul
prea sfintei stApanei de Dumnezeu nAscAtoare, cä prin
jalba ce ne-au dat preotii ce se aflA slujitori acestei biserici,
arAtatu. a se aflA lipsitA de cele trebuincioase §i
nici un ajutor §i s'au rugat ca sI fie impArtA§iti din domne§tile
noastre mile, precum §i in vremile altor Domni mai ina-
inte de noi au fost ajutoriti. Deci dar, adeverindu-ne dom-
nia mea de slaba stare acestei biserici, n'am trecut cu ve-
derea, ce dupA cum pentru alte sfinte dumnezee;ti lAcasuri
cu cele ce s'au socotit s'au ajutorat, asemenea dar §i pentru
aceastA bisericA o miluim §i intArim printr'acest hrisov, prin
care hotArim ca sA ail:PA a lua pe toatA luna nesmintit din
vama gospod cate trei oca untdelemn §i cate una sutA dra-
muri tAmaie. A§ijderea sä aibA a scuti preotii ce slujesc la
aceastA bisericA Cite una sutA vedre vin de vAdrArit din

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 163

drepte viile lor ce vor avea. Drept aceia poruncim domnia

mea ve! Vame§ §i slujbasilor vAdrari: sä aveti a urma dup.
cum sä hotArA§te prin cartea aceasta. Poftim domnia mea
§i pe alti frali luminati domni, cari din mila lui Dumnezeu
vor fi orAnduiti in urma noastrA la domnia acestei tari,
nu strice aceastà putinl mill, ce mai vártos sä adaoge §i
sä intAreascl pentru a domnielor sale vecinicl pomenire.
r785.
lo .ALEXANDRU PIAVROCORDAT Voeuod.

NOTA
Dupg originalul din biblioteca Academiei Romane, sig. 29/LV.

www.dacoromanica.ro
 2.

RLEXANDRU MURUZ, DOPINUL MOLDOVEI, REINOEFE

VECHILE BAHR ALE BISERICII TALPALARI 1 PRIVILEGII ALE
PREOTILOR, RDAUGAND LA ELE RLTELE NO'.
1792 August 6.

Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandru Constandin Muruz

Voevod, domn tArii Moldaviei. SA face stire cu acest hri-
sov al domniei mele pentru biserica din mahalaua TAlpl-
larilor de aicea din orasul Esii, uncle sA prAznueste hramul
prea sfintei nAscAtoarei de Dumnezeu, ca prin jaiba ce au
dat domniei mele preotii ce se aflA slujind acestei biserici,
arAtatu-ni-au cA se aflA lipsitA de cele trebuincioase si fArA
de nici un ajutor si s'au rugat ca sA fie impArtAsitA din
domnestile noastre mile, precum si in vremea altor domni
ce-au fost mai inainte de noi au fost ajutoratl. Deci adeve-
rindu-ne domnia mea de slaba stare acestei biserici, n'am
trecut cu vederea, ce dupa cum pentru altele sfinte dum-
nezeesti lAcasuri cu cele ce s'au socotit s'au ajutorat, ase-
menea dar si pentru aceastA bisericA o miluim si intArim
prin acest hrisov, cu carele hotArim ca sA OA a lua pe
toatA luna nesmintit din vama gospod: cate trei ocA untde-
lemn si cate douà sute dramuri tAmaie si cate una oca cearA.
Asijderea sA aibA a scuti preotii ce slujesc la aceastA bi-
sericA cate una sutA cincizeci vedre vin de vAdrArit din
drepte viile ce vor avea si cate cincizeci stupi de desAtinA,

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 165

cum §i patru liude oameni strdini ce- § vor putea gdsi fArd
de bir in Vistierie, pe care sd aibl a-i scoate de peste ho-
tar, dintr'alte pArti streine, §i in vreme ce-i vor gdsi sd-i ducd
inaintea dregdtorilor tinutului Ia§ii sau la dumnealui vel
ca sd-i cerceteze §i, adeverindu-i cd sunt strdini §i nu au
nici un amestec de bir cu ldcuitorii pdmanteni, sd le dea
rdvas ca sa nu fie supdrati ; hotdrim sd fie scutiti de tot
birul Vistieriei §i de toate alte ddri i angarii, rAmdind ca sd
fie numai pentru slujba trebuintelor acestei biserici. Drept
aceea poruncim domnia mea domniei voastre dregAtori ai
tinutului i vamesilor de carvasarà, slujitorilor desAtnici §i
vddrari, cu totii sä aveti a urma intocmai dupd cum sd cu-
prinde §i sd. hotdrkste mai sus. *i poftim domnia mea §i
pe alti frati luminati domni, cari din mila lui Dumnezeu
se vor randui in urma noastrd cu domnia acestei tdri, sd
nu strice aceastd putind mild, ce mai vartos sd adaoge §i
sä intdreascd pentru a domniilor sale vecinicd pomenire.
Scrisu-s'au hrisovul acesta in scaunul domniei mete in ora§ul
intru cea dintdi domnie a noastrd la Moldavia.
1792 August 6.
ALEXANDRU MURUZ Voevod.

NOT A
Dupa originalul din biblioteca Academiei Romane, sig. 28/LV.
Aceste danii i privilegii ale bisericii Talpalaii au fost reinoite ulte-
rior: a) la 1793 Septemvrie 5, de Mihai-Vodi Sutu, printr'un hrisov
identic, ca cuprins si forma, cu precedentul (orig. Acad. Rom., sig.
11/V); b) la 1813 lanuarie 27, de Scarlat-Vod& Calimach, printr'un hri-
sov identic cu precedentul, ca forma, cu deosebire Insa in cuprins [in
loc de trei oca untdelemncinci, in loc de doul sute dramuri tamAie,
trei, in loc de una oca cearatrei, nu se reinoeste partea privitoare
la cei patru liude oameni streini scutiti de bir] (orig. Acad. Rom. sig.
16/V) ; c) la 1820 fulie 30, de Mihai-Voda Sutu, printr'un hrisov
identic Cu precedentul, ca forma i cuprins, adeca cu iceleasi deosebiri
fatá de documentul din 1793 Septemvrie 5.

www.dacoromanica.ro
 3.
ZAPISUL LUI PIANOLE NEGUTATORUL JIDOVUL PRIN
CARE IA CU CHIRLE 0 DUGHEANA DIN TARGUL DE JOS R
BISERICII TALPALARI.
.r807 Martie 1.

Manole negutAtorul jidov adeverez ca aceasta scrisoare

a mea: din douA dug-heni ce are sfanta biserica Talpalari
la Targul de Jos, danie dela rAposata Catrina Bosiasa Me-
delnicereasa, cari dughene sunt amandoua alAture : una
dintre aceste dugheni, avand-o eu luatA cu chirie incA mai
dinainte, prin de isnoava asezare ce am facut cu dumnealui
Paharnicul Petrache Cazimir, epitropul bisericii, am luat
cu chirie iarAs aceeas dugheanA in care m'am aflat sezAtor,
In vade de trei ani, cari se incep din anul curgAtor 18a7
Martie 1, si cu tocmeala ca pe tot anul sA aib a da cate
una suta lei, prin indatorire ca pe fiestecare an sA rAspund
tanii toti la inceputul anului. Si pe langa aceasta, once
dare de bani sau once havale va fi asupra dughenelor eu
sunt indatorit a rAspunde dela mine, afarl de chirie, PArA
sA fie supAratA biserica cu cat de putin. Si once s'ar strica
la aceastA dugheana in curgerea acestor trei ani sunt in-
datorit a face si a intocmi cu a mea cheltuialA. Si asemenea
si pentru once voi mai face la dugheanA de isnoavA sunt
indatorat a 'Asa sA ramae a dughenei, fail sA pot a cere

www.dacoromanica.ro
 HISERICI CU AVERI PROPRII 167

dela biserica cat de putin vre-o plata. Si dar, intru aceasta

cuprindere a tocmelei ce se arata prin scrisoarea aceasta,
urmand eu la toate intocmai, voi avea §i voi stapani du-
gheana fara de nici o suparare pana la implinirea vadelei.
Iar pentru impotriva urmare sau nepazirea tocmelei din
partea mea, cu darea banilor sau cu altele, este sloboda
biserica cu tocmeala ce am facut a ma scoate din du-
gheana §i a da dugheana altuia. Pentru care incredintez
cu insumi iscalitura mea jidove§te.
1807 Mar/le z.
MANOLE NEGUTATORUL (evreegte).

www.dacoromanica.ro
 4.

O sariti DE BOERI Al PIOLDOVEI INCHINA BISERICII

TALPALARI CASELE CUPIPARATE DE EI MAI NAINTE PENTRU
AGENTIA AUSTRIACA, CASE PENTRU CARL A RAPIAS
BISERICA A IMPLINI O SUPIA DE BANI PANA
ACOPERIREA PRETULUI LOR.
1815 Decemvrie.

Omul trecand din viata aceasta intru cea viitoare, nimica

nu iea impreuna cu sine, toate le lasa, toate le pierde; dar
insusi pomenirea numelui sau de nu o va sprijini prin
lucrari de fapte bune i prin ispravi vrednice de lauda,
in graba se stinge si se intuneca. Asa vietuirea noastra vre-
melnica fiind, macar ori i cat ar merge, si agonisirile noa-
stre avand a le parasi toate inteun minut nenadajduit pe
pamant, cata se cuvine a fi ingrijirea fiestcarui vietuitor pen-
tru mantuirea sufletului, spre a-I face partas vietii cei ne-
sat-site a dreptilor fericiti, iar pe langa aceasta de a lasa
pe pamant in lume i oarecari semne, incat se poate mai
destoinice, spre cinstea vietuirii i buna pomenire nume-
lui salt.
Noi dar, o unita insotire a o sama din boerii ce ne aflam
petrecatori in politia aceasta a Esului, in urmarel hotaririi
acute intru adunarea dumnealor velitilor boeri la anul 1813,
spre a se alcatui trei case aici in politia Esului pentru
lederea- consulifor curtilor straine, pentruca prin chipul

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU /iVERI PROPRII 169

acesta sa se ridice nevoia acea suparatoare ce dela o vreme

obicinuise a se face [la] unul i altul cu luarea caselor prin
salnicie, pentru sederea consulilor i pentru gazduirea altor
musafiri, alcatuindu-ne cu &Ina invoire i primirea tuturor,
am cumparat o casa din aceste trei hotarite cu insusi banii
nostri, and fiecare ceeace s'au socotit dupa insusi vointa
sa, adeca casele Slugerului Vasile Anastasiu din mahalaua
Cacainei, case mari de piatra, cu grajd, cuhne si alte tre-
buincioase ale casii din prejur, cu locul lor, care este cu
bezman luat dela manastirea Sfantului Spiridon, savarsind
cumparatura lor prin bunavointa stapanului lor i dupa
obicinuita oranduiall a pamantului in pret de 45.000 lei,
care casa o am si dat spre sederea consulatului austriecesc
ni s'a dat j noua luminat hrisovul mariei sale domnului
stapanitorului din leat 1814, intaritor cumparaturii si cu-
prinzator hotaririi de a ramane in toata vremea ocrotiti de
supararea luArii caselor noastre pentru asemenea trebuinte,
toti noi aceia ce am alcatuit insotire spre cumparatura lor,
care anume se arata prin izvod intarit cu pecete gospod.
Fiind insa ca banii peste tot s'au fost imbracat numai
37.670 lei, dupa cum pe larg se arata in iT.vodul cu pecete,
si au ramas cusur de 7.330 lei, pana la suma de 45.000 lei
al pretului casei, care cusur s'au fost socotit sa-1 plateasca
din china casei ce se va lua ; i osebit de aceasta, fiindca
si din insusi suma banilor de 37.670 lei, o suma de bani
s'au luat cu prelungire, au esit rei de pe la unii i altii, dupa
socoteala ce ne-au aratat epitropii oranduiti dintre noi, am
vazut a fi datori Inca cu ¡4. .00 lei dumisale Slug. Va-
silita, spre a-i istovi adica suma de 45.000 lei, a pretului
casei, bez dobanda ce se cuvine a lua, dupa zapisul ce i-am
dat, cuprinzand aceasta dobanda 2.520 lei pana la impli-
nirea de doi ani, cand la (loc alb) sa implineste vadeua
ce au primit Slugerul Vasilita sa astepte sa-si iee banii.
Acesta dar vazand i judecand, deoparte neinlesnirea de a
se putea plati acest cusur de 16.520 lei din china casei, care

www.dacoromanica.ro
1 70 ISISERICA TALPALAR1

nu este mai mult acum de 1.500 lei, iar de alta cg, inclt
va rgm me a se prelungi plata lor, intru atata urmeazl a
se adgogi si mai mult suma acestei datorii, am socotit
si Cu luare aminte am cgutat ca sg afIgm un oarecare chip
prin care sI se poatä vindeca neinlesnirea plgtii acestei da-
toril si sl se plzeascä alcltuirea casei nestrlmutat;
Asa dar, de a mai face de isnoavg altä analoghie pentru
plata acestor 16.520 lei neprimindu-o insotirea noastrl
precum nici de a rgspunde careva din noi suma acestor
bani sub vre-o oarecare alcdtuire nevoind a se ins/rcina
nimeni, dar nici de a scoate casa ca sl o dgm in vanzare
negAsind-o nici intr'un chip cu cale, fiind aceasta un lucru
nu numai impotriva trebuintei si a folosului nostru, dar si
insusi a dreptei judeclti si a cinstei noastre : am socotit
si prin glasul unirii a toatg insotirea noastrg am glsit mai
cu cale §1 mai cu bunä cuviintg ca sä o facem hgrAzire
cgtre unul din dumnezeestile llcasuri, pentruca sä se poatl
pgzi in pgstrare si sl fie si spre vecinicä pomenire a noa-
strl. Drept aceea, intru aceastg a noastrá obsteascg hotg-
rire, am socotit si am flcut casa aceasta, Cu toate ale ei,
vecinicA danie cltre biserica Talpalarilor de aici din Es,
unde se prAznueste hramul prea sfintei stIpanei noastre
nAscgtoarei de Dumnezeu, care bisericg a primit de a plgti
si banii argtati ai datoriei de 16.520 lei dumisale Sluger
Vasile Anastasiu. Deci de astgzi inainte si in veci nu-
mita bisericg va stgpani casa aceasta ca pe un drept aca-
ret al slu si ali lua pe tot anul chirie dela dansa, dup.
tocmeala urmAtoare a vremii, nestramutandu-se sederea con-
sulatului austriecesc dintrInsa, in cltä vreme va cere trebu-
inta, spre a se pAzi si privilegiul aplrgrii caselor noastre,
dupa hotgrirea domnescului hrisov ce avem. Si nimeni nici
din noi, nici din urmasii nostri sau din neamurile noastre,
sä nu poatg sminti dania acestei case sau a pricinui cea
mai puting supgrare bisericii nici odinioarä sub nici un
fel de cuvant, ramanand ca sl o stgpaneascg in pace, ca

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 171

pe un drept i adevArat acaret al ei, pentruca i rugAciu-

nile ei sä fie pururea ditre Dumnezeu pentru mantuirea
sufletelor noastre. Spre aceasta dar, dand numitei biserici
toate scrisori!e casii, cu care o avem si noi cumpAratl, i-am
dat si aceastl scrisoare de danie, incredintatA si intArità sub
iscAliturile noastre.
18r5, Decemvrie.
GRIGORI HAL§ Post. TEODOR BAL§ Vornic. ANDRONACHI DONICI Post.
ALEXANDRU CALIMACH Post. ALEXANDRE" HELDMAN Ag. DIN. HELDMAN
SpNt. TOADER CARP Ban. PETRACHI CAZIMIR Ban. ELENCO ANASTASA.
IORDACHI DRAGHILI Ban. DRACACHI ROSET SpiStar.CONSTANTIN STURLA.
MARIOARA ROSET. PIIHALACHI CA. , .IOAN LUCA Ban.ANASTASA SCOR-
TESLU Cumin. MATE! ROSET Com. DINE' NEGRU§ Paharnic. GRIGORI CO-
DREANU Serdar. IORDACHI CALIMIR Serdar. IOAN NECULCE SpKtar.COST.
NELULCE LS:n.CONSTANTIN SIrdar.DIN. CODREANU Stolnic T1 din partea so-
crului mea dumnealoi Paharaicul TOMA STAPIATI. IANLU MICLESCU SpIltar. I0-
NITA PRAJESCU Ban.CONST. CARP CSminar.ALEXANDRU BAL§.IOAN TINTA
Stolnic. PIANOLACHI RAM' Umnar.ELISAVETA MONAHIA. PIMA' GANE Serdar.
GRIGORIE Paharnic. CONST BURGHEA SSrclar. NICOLA' DRAMA.MIHALALHL
PASCAL. CONST. PAN Medeln. CONSTANTIN VEISA. ENACHE VENITEANU.
FLOREA Paharnic.CONST. 'STRATI Paharnic. CONST. MATE' Paharnic.
IORDACHI GANEA.MIHAI VEISA. VASILE DAR!. IORDACHI LOLONSCHI Pa-
harnic..GRIGORIE Skdar.VASILE NEGURA Stager. IONITA Pitar.--GHEORGHE
HERMELIU epitropul acestei case. VASILE GHINDA. TOADER BUHU§ CtimInar.--
ILIE PIANU.IORDACHI ROSET gel Vordc.PETRACHI VASILE CO-
ROIU Paharnic.IOAN TAUTUL Ban.-10AN , Medeln. GHEORGHE RACLI§L
IOAN CARP Paharnic. IOAN ISPIR Pit. TOADER NOOR Sfirdar. GRIGORIE
HERESCU.GHEORGHI DIMITRIU.SPIRIDON VELOS Climinar. MATEIU COSTIN
Clucer.ALECU Clucer.NEDELCU. GRIGORIE RADU.CHIRACOS

Dcla Divan.
ArAtandu-se dania aceasta in Divan si vAzandu-se cl este
sAvarsitl cu buna credintA i muIumirea tuturor celor ce
au cumpdrat casa aceasta, s'au Incredintat si de cAtre noi.
1816 Mai 25.
VENIAMIN Plitropolit STURLA rel LogotNt.BAL§ vel Vornic.--
ALEXANDRU LEU gel Vornic. RALET vel Vornle. ROSET gel Vornic. BAL.§ vet
Vornic.ALEXANDRU GHICA se! Vornic.TEODOR STURLA vel SpStar.

www.dacoromanica.ro
 5.
VENIA/11N PIITROPOLITUL /IOLDOVEI FACE
I1ETOH EPISCOPIEI HU§ILOR BISERICA TALPALARI DIN I11I
- r8r5 hinie 21.

Cu mila lui Dumnezeu smeritul Veniamin Mitropolit

Moklaviei.

Biserica Na§terii prea sfintei nAscAtoare de Dumnezeu

din mahalaua Talpalarilor de aici din orasul Ia§ii, care este
ziditA de boerii Cantacuzine§ti, cu cari fiind §i smereniam ea
rudenie, incl din vremea ce mA aflam Episcop sfintei Epis-
copii liu§ului, s'au fost dat de cAtre boerii ctitori sub a
noastrA purtare de grije. Acum dar, socotind pentru cea
mai bunA intemeere a acestui dumnezeesc lAca§ §i paza bu-
nelor ramdueli biserice§ti §i pentrucA sfanta Episcopie Hu-
plui nu are aici in Ia§i metoh, unde prea sfintitul Epis-
cop sA-si aibl lini§tita odihnl in vremile ce trebuinta il cere
a veni dela Episcopie la Ia§i, cu primirea boerilor ctitori
§i cu a noastrA bunAvointA, prin aceastA a noastrA arhipAs-
toreascA carte, o facem metal sfantei Episcopii Hu§ului, cu
toate ale ei din lluntru §i. de pe afarl, incredintandu-se
prea sfintitului Episcop al numitei Episcopii chir Meletie
numita bisericA cu anexa ei prin arAtAtor izvod anume de
fiecare, asupra clrei va avea, atat prea sfintia sa cat - §i
in urmA pe care Dumnezeu va alege §i va randui in locul prea

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROM! 173

sfintiei sale la scaunul acestei numite sfinte Episcopii, toata

stapanirea i purtarea de grija, ca pentru insusi numita
Episcopie, intarindu-se scrisoarea aceasta cu pecetea Mi-
tropoliei si a noastra iscalitura.
r815 Iunie 21.
VERMIN Mitropollt Moldaviet.
S'a trecat In condld: CORM PAI'ADOPULO.

Inalt prea sfintite si mull milostive stet' pane.

Biserica Nasterea maicii Domnului de aici din Iasi, Inca

din vremea prea sfintiei sale parintelui Episcop Meletie, ce
se afla inca Episcopul Husului, dar si dupa trecerea prea
sfintiei sale la scaunul Eparhiei Romanul, prea sfintia sa
parintele Episcop Sofronie, oranduit din partea prea sfin-
tiilor sale, fiind eu purtätor de grija, atat in launtru pentru
cele de trebuinta bisericii, cat si pe din afara la putine fo-
loase ce avea irat, care aceste prin bunele economii si cu
ajutorul poporanilor ce se sargue a ajuta, se putea oaresice
inlesni la cele de nevoie imprejurari. Aceasta insa au urmat
pana la anul 1827, cand s'a intamplat arderea focului, au ars
aceasta sfa.ntä biserica, si din vreme in vreme, biserica
fiind descoperita, s'au slabit cu totul ; putin irat ce avea s'au
micsorat, poporanii impregiuirasi de pagubirile pricinuite de
arderea focului au lipsit cu totul ajutorul bisericii, pana cand
in vara anului trecut dumnealui boierul Spatar Dimitrie
Cantacuzino, patruns de ravna sufleteasca i iubitor de fapta
cea buna, au prefacut aceasta sfanta biserica mai ca si din
nou, i aducand-o Ora la savarsirea a tot lucru, impodo-
bind-o mai vartos i cu multe lucruri din launtru, precum
se vede astazi, putin lucru mai ramaindnumai asezatul ca-
tapitesmei, care si aceasta in curanda vreme va fi gata.
Dupa toate aceste imprejurari, carele plecat fac cunoscut
inalt prea sfintiilor voastre, indraznesc a face stiut inalt

www.dacoromanica.ro
 74 BISERICA TALPALAKI

prea sfintiilor voastre i aceasta, cá acum la arderea fo-

cului din vara aceasta, au ars atat casete unde se afla lo-
cuinta cinstitei C. C. Agentii, precum si niste dughenuti ce
le avea biserica, si pe nimeni nu vad a avea vre-o prive-
ghere, a strange din materialul ce au ramas din foc, adeca
ferarii, caramida si altele, ce se prapadeste, furandu-se de
catre norod.
adresat catre dumnealui boierul Spatar Dimitrie
Cantacuzino i dumnealui mi-au dat raspuns cl nu se ames-
teca nici intr'un chip la purtarea de grill a bisericii,
de aceea care sufletul domnieisale au dorit de a face bise-
rica, care prin ajutorul lui Dumnezeu a savarsit lucrul. Eu
nu indraznesc a ma amesteca, in vreme cand dela dära-
marea bisericii nu sunt porancit de case nimeni, macar
ca aceasta sfanta biserica astazi se afla lipsita de tot ve-
nitul pana la un ban.
1833 lidie 23.
Al prea stintiei voastre prea pIecat i sapasA slugX, Diacon ALEXANIM.

Cu frii,teasc4 in Hristos dragoste îmbrätisämpe

trea sfintia la.
Prea sfintia ta pe larg pliroforie vei lua din alaturatul
inscris i imprejurarea bisericii la care se cinsteste hramul
Nasterii nascatoarei de Dumnezeu, care se zi-e Talpalarii,
care urmasii ctitorilor din ravna sufleteasca au facut-o acum
ca din nou cu a lor cheltuiala. Pentru aceea dar, fiindca
aceasta biserica cu al ei venit i documenturi este data
metoh Episcopiei fratiei tale inca din vremea procatohului
fratiei tale si pentruca dupa urmare aceasta Episcopie ca
pentru metohul sat' au trebuit a avea toata ingrijirea, atat
pentru biserica i slujitorii ei, cat i pentru acareturile sale,
care flind venit al sat' spre a se imbunatati si a se aduce
in sporire, iar nu in scadere: noi facem intrebare fratiei
tale ca, daca ai in gand sa porti de grila pentru acest

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER' PROPRII 175

metoh, insg nu precum pang acum, ci precum lui se cu-

vine, sg ne lgmuresti; iar dacg nu, apoi s ne trimiti toate
documenturile la noi ca sg ia Mitropolia pentru el ingrijire.
frAtia ta apoi pentru datoria ce-au lgsat la trecerea proca-
tohului frAtiei tale la Roman asupra acestui metoh, iti vei
cguta-o cu procatohul.
Al prea sfintiei tale in Hristos frate.
1833 lithe 26, lafi.
VERMIN nitropolit Moldaviet.

Doug condice dimpreung cu alte scrisori ale bisericii Tal-

palarii de aice din Iasi pe locurile ce are, s'au primit dela
Episcopia Husului ca sá stea aice la Mitropolie si de pri-
mire s'au chi aceastä adeverintg, care scrisori la numgr
sunt ease.
'833 August
VENIAMIN Mitropolit Moldariel.

S'au primit hartiile bisericii Talpalarii i s'au dat si adeve-

rintg la dumnealui Spatar Iordachi Miclescu,despre care
vorovind domnieisale Spatar Dumitrache Pascanu, au primit
asupra sa insgrcinarea epitropiei acestei biserici Talpalarii;
rImane acum a trimite si scrisorile casei consululuifrantuzgsc,
cu care pricing dumnealui se insgrcineazg a se judeca,
din banii ce se vor putea scoate se va despAgubi Episcopia
cat va fi la putintg i drept. Al frAtiei tale in Hristos frate.
1833 August LI.
VENIAMIN Mitropolit Moldaviei.

www.dacoromanica.ro
 6.
ALEXANDRU ANASTASE AFIEROSETE BISERICII
TALPALARI UN LOC DE CPiSA PARINTESC, CU DUGHEANA
DE PIATRA PE DANSUL, PE ULITA PODULUI VECHIU.
1815 Afilie 15 -
Alexandru Anastase biv vel Sardar fac incredintare pen-
tru ca sa fie §tiut ca avand un loc de dugheana de pe tatal
meu Clucerul stefan Anastase la ulita podului vechiu in
dreptul portii mandstirii Sfantului Sayapeste drum, cur-
mezi§ la ulita §ease stanjeni §i la fund iara§ §ease stanjeni,
iar lungul din ulità §i pana in zaplazii manastirii Sfantei Vi-
neri, precum umbla hotarul, care loc este dat de Mal meu
cu zapis din 1767 Septemvrie 1 lui Gheorghe Bra§ovan ca
sa faca dugheana de piatra §i sa plateascä bezman pe fie-
care an cate patruzeci lei, §i apoi binaua, adica dugheana
de piatra, au trecut in vanzare la Toader Corne Bra§ovanu,
cand a mai sporit la plata bezmanului Inca cinci lei la un
an peste patruzeci lei, facandu-se plata bezmanului cate pa-
truzeci §i cinci lei pe an; §i dela Toader Corne iara§i bi-
naua a trecut in vanzare la negutatorii armeni hagi Margos
§i hagi Mamcim, tot cu acest bezman de patruzeci §i cinci
lei pe an; acest loe dupa hotarirea maicii mele Zoita 1-afie-
rosesc la biserica de mir Talpalarii, ca sa fie ajutor la chel-
tuelele bisericii, unde au fost §i este popor §i unde este in-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER! PROPRII 177

gropat §i tatAl meu §i maicA-mea §i feciorii mei, ca sA fie

spre pomenirea pArintilor mei §i a tot neamul, §i sl se
treacl numele pArintilor mei la pomelnicul cel mare in nu-
mArul ctitorilor §i nici odinioarA epitropii ce vor fi dupI
vremi la aceastI bisericä sl nu fie volnici a vinde pe bani
locul acesta. i am iscAlit.
1815 Aftrili; Is., lagi.
ALEXIINDRU IIHASTIISE Sardar adeverez.

Btaeriei ea avert proprii 19

www.dacoromanica.ro
 7.
CARTEA DIVRNULUI PRIN CARE SE CONFIRM DANIA
PIARIEI BRANZOIR CATRE B1SERICR TALPALRRI:: O DUGHIRNA
CUPIPARRTADE TRTAL EI GHEORGHE BRANZA..
'816 August 8

Veniamin Mitropolitul Mo

La divan inaintea noastrà in sfanta Mitropolie s'au jude-

cat Anita, fiica lui Andrei Bagul din E§i, cu Iconomul Ni-
colai dela biserica Talpalari i Enachi FAclieru, epitropi
Mariei Branzoaei, pricina fiind: Anita prin jaiba ce au dat
mAriei sale lui VodA, cu care s'a randuit in cercetare vor-
nicia obstiei, au facia arAtare c5. Maria, fiica verii sale Safta,
toatA averea dela mopl lor Ionità Ravi a luat-o: 9.030 lei,
douk" dugheni cu locul in Targul de Sus, o casa in TA.10-
1Arie, un loc de cas5. in Muntenime. Si casa din TAlpAlarie
au vandut-o cu 1.300 lei i nici un copil clironom nu au rA-
mas. Si acum la savar§irea ei, Parä stirea jeluitoarei, au facut
lAsand epitropi pe Iconom Nicolai §i pe Enache Fa-
clieru, §i cä numitii epitropi pe dansa cu nimica nu vor
sä o impart4easca, ruglndu-se ca prin cercetarea vorni-
ciei ob§tiei sA se impArtaseasca. §i pe dansa din averea sl-
var§ità, dupA hotdrirea pravililor, aflIndu-se femee sIracl
§i cu doul fete mari de mAritat.
S'au intrebat pe numitii epitropi ce rAspund. Ei au scos
de au arAtat diata sAvarsitA fiind din anul trect 1815 Noem-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU hVER.1 PROPRII 179

vrie 28, in care s'au vazut pus degetul Mariei.Branzoae iscd.-

lita de preotul loan duhovnic si de alti doi preoti, preotul
Constantin duhovnic dela sf. Teodor i preotul Gheorghie
ot Curalari, diaconul Alexandru, scriitor dietii; cu cuptin.,
dere a mai inainte de toate lasa sotului ei Constantin
Cazacliu un sal de pret 700 lei, asternutul de culcat i alte
panzuri.; lasa i neamurilor matusii sale Anitii Cu feciorii
ei adicl jAluitoarei 300 lei ; mosului ei Condurat Cu fiiilui
3)0 lei; verei sale Ilenii 100 lei; verei sale Mariei 7001,1ei
lasA i rudelor dup4 tatal sau 7oo lei ; iar Anitii, ce este
crescuta de dansa, ii lasa o casa ce este ramasa dela, Maf-
teiu, .cel dintai barbat al ei, si din casa dup4 izvod ce irar
fi dat, cum si 400 lei bani.. Si lui Serban baiatului pe.care
l'au crescut zoo lei. Iar o dugheana ce este cumpArata de
tatal ei Gheorghe Branza o da bisericii Talpalarii, unde
se praznueste hramul Nasterii maicii Domnului. Si alta
dugheanl o da bisericii Cura ari, unde se praznueste hra-
mul Pogorirea sfantului Duh, pentru mantuirea sufletului
ei si a parintilor ei si a tot neamul. Iar o casa cu locul
ei, un loc sterp si cele ce mai sunt in casa, afara de cele
ce sunt date prin izvod Anitei, toate sa se vanza, sa se
plateasa datoria, sä i se faca i pomenirile pana la impli-
nirea de trei ani. Aceste indatoreste pe epitropi a le sa-
varsi. AdNogand jeluitoarea a arata ca savarsita ar fi fost
si in oarecare patima de betie, fata fiind preotul loan dela
biserica Curalari, duhovnicul savarsitei, au marturisit ca
varsita fiind in intregimea mintei, atat la facerea diatei si
in urma pana la savarsire in trecere de ease luni si mai
bine, tot aceeas hotarire au avut, cum prin diata au asezat.
Care raspuns a jeluitoarei s'au cunoscut a fi Cu defaimare spre
a putea surpa diata, ca implineasca scoposul ei. Dar de
vreme ce toata averea ramasa, cum prin diata se arata, s'au
dovedit dreaptA a savarsitei Maria Branzoae, au fost volnica
cu al sau sa faca ce va voi. i fiindcA diata s'au cunoscut
urmata depa randuiala, caci dupa ce din dreapta averea ei

www.dacoromanica.ro
180 BISERICA TALPKLARI

au impartl§it pe toate rudeniile §i oamenii casei, apoi au

randuit plata datoriilor §i grijile obicinuite pAr la trei ani.
Si spre vecinica pomenire a ei, a pArintilor §i a tot nea-
mul, au afierosit acele doul dugheni la doul sfinte biserici.
Drept aceea spre ali avea diata arAtatl tAria ei §i spre ali
putea stApani sfintele biserici acele doul dugheni cu pace
§i fArA nici o supArare despre neamurile shar§itei, s'au dat
cate o asemenea carte la amandouà bisericile. lar pentru
locurile cu case i alte mArunti§uri ce se hotAre5te prin diata,
sA se vAnza spre plata datoriilor §i spre a se plAti la rude
cele randuite §i spre a se pune la cale pomenirile pin la
trei ani a grijilor slvar§ite, cinstita vornicie a ob§tiei va
face urmare cum prin diatA se aratA.
,r816 August 8.

www.dacoromanica.ro
 8
ZAPISUL PRIN CARE TALPALARII IENACHE FAST4AN 1

DIPIITRIE SIN NICU HARAZESC BISERICH UN LOC.

1823 tunic 30.

AdicA eu Enache FAstasan si eu Dimitrie sin Nicu tal-

palari si cari mai .ios ne vom pune numele si degetele, de
aici din mahalaua TAlpAlAriei din Iasi, dAm aceastA a noa-
strà scrisoare sfintei biserici Talpalarii, unde se cinsteste
si se prAznueste hramul Nasterii prea sfintei nAscAtoare
de Dumnezeu, precum sA fie stiut cA fiind un loc aici in
mahalaua breslei talpalarilor ce eram asezati aici, unde
avem unía din noi budae pentru lucrarea mestesugului
nostru, si dintre acei ce am avut acest loc rAmAnand acum
numai noi, si noi Ma ne mai avand trebuintA de dAnsul,
1-am da t danie numitei sfinte biserici, pentru a noastrA po-
menire si pentru sufletele celorlalti, cari la aceastA sfantl
bisericA sunt ingropati. Care loc se hotArAste: din sus cu
un loc al bisericii Banului, din jos cu un loc al Mariei FAs-
tAsAnitii, dela deal cu locul sAracilor, iar despre Bahlui cu
un loe al dumisale SArdarului Alexandru Voinescu si cu
Enache FAstAsanu. Acesta cu bunavointa sufletelor noastre
1-am afierosit sfintei biserici Talpalarii, ca sl ail:4 a-1" stAj)Ani
ca pe o dreaptA ocinA in veci, arA de nici o supArare des-
pre nimeni ; iar cari, ori din fiii nostri ori din neamul nos-

www.dacoromanica.ro
1 82 B1SERICA TALPALARI

tru, sau din neamul celorlalti, cari au mai fost din breasla
noastra §i impreuna am avut acest loc, s'ar ispiti vre-odi-
nioara sa strice a noastra aceastA danie, zicem pentrucl
§i spre pomenirea noastra §i spre pomenirea sufletelor
lor §i a tot neamul o am facut, sa fie neiertati de
domnul Dumnezeu §i de prea curatl a sa maica §i de toti
sfintii. Pentru care am dat §i aceasta scrisoare de danie, intru
care, spre mai buna credinta, ne-am pus numele §i degetele,
rugand §i pe alti cinstiti martori de au adeverit, ca sa ramae
statornica in veci.
182? /unit. ja.
Ea ENURE FASTA§ANU mi-am pus namele 1 degctal, neitlind carte. Ea DI.
PUTRIE NICU sin ANASTASE NICU mi-am pus camele L degetaL nestiind carte. Ea
vasme FASTA VINCI Wain ',alit.
Ca primIrea namitilor de sus am awls danie aceasta Diacon ALEXANDRU ot
Talpalari.

Duhovniceasca dicasterie a Mitropoliei Moldaviei.

Afierositorji. prin aceasta, mai sus iscalitii, fiind fata in
duhoyniceasca dicasterie i aratand cl de bunAvointa lor au
fAcut danie pornenitul prin aceasta bisericii ce se nu-
meste Talpalarii, au cerut sa se incredinteze a lor danie
si de cAtre dicasterie, pentru care, dupa a lor cerere, s'a
incredintat ca sa-§i alba tara in toata vremea.
824 lidie r.
GAYRUL BARNOSKI. N COLAI IL.0/40/1. ANTONIE ICONOM.

www.dacoromanica.ro
 9.
ALEXANDRU SCORTESCU CONFIRMA DANIA FACUTA
DE PARINTELE SAU BISERICII TALPALARI: BOLA DUGHENE
PE PODUL VECHIU.
-- 182$ Alartie 12. --

Adeverez prin aceasta precum ch pArintele meu Caminar

Anastase Scortescu prin diata sa din 1819 Septemvrie 12
au afierosit bisericii ce se nume§te a Talpalarilor, unde se
praznue§te hramul Na§terii pi-ca sfintci nascatoare dc Dum-
nezeu, &ma dughene de pe podul vechiu din ora§ul Ia§i,
spre pomenirea sa §i a nepotului sau §i a tot neamulni
intru care coprindere am dat scrisorile acestor dughene
.(ce acum se afla arse din pricina intamplarilor trecute, ra-
maind numai locul) cate s'au aflat in mana mea la prea
sfintia sa parintele episcop de Hui chir luand §i
eu sinet dela prea sfiintia sa de primire din I82 Iulie 6.
5i spre adeverinta acestei afiercsiri, am iscalit.
1825 Alartie. 12.
ALE/CAROM SCORTESCU Spkar.

www.dacoromanica.ro
 10.
DIATA LUI ANASTASIE GOSAN BIV VEL BAN PRIN CARE,
INTRE ALTE DONATIUNI, HARAZE§TE BISERICII TALPALARI
O PIOIE (MDRAJACII) I O VIE LF1 COPOU
IN DEALUL LUI COROIU.
1828 Aprilie 6. --

Insu§i dumnealui Banul Atanasie, duhovnicescul nostru

fiu, venind inaintea noastrá §i cetindu-ne acest al domniei-
sale a§ezámant, ne-au rugat ca spre nestrAmutare li intocmai
plzire acelor intru aceasta cuprinse, sl legám §i cu arhie-
reascA legáturl pe cei ce ar cuteza in urml a strámuta §i
a nu urma intocmai cele de dumnealui ránduite. Drept aceea,
dupl a domniei-sale ruglminte, legám §i sub neblagoslovenie
supunem pe acei ce impotriva hotáririlor domniei-sale ar
cuteza sá urmeze, intgrind §i incredintani a§ezámantul a-
cesta ca a noastrá arhiereasca iscAliturá.
1.828 Aprilie 30.
VENIRIIIN Plitropolit tiollaviel. P1ELETIE : piscop Romanalui.

In numele Domnului nostru Is. Hs., a marelui §i prea pu-

ternicului Dumnezeu, a maicei prea curatei Fecioare §i a
tuturor sfintilor, amin.
Deci §i eu rob a marelui §i prea ináltatului Dumnezeu,
Tanasie Gosan biv ve! Ban, fiu a ráposatului Tanasie Go-
san biv ve! Paharnic, vázandu-mA fárá clironom, pentru pg.-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO 7VER1 PROPRII 185

catele mele am socotit ca mai .inainte de sfarsitul meu sa

fac aceasta hotarita si neschimbata diata, cuprinzatoare pen-
tru toate cum sa se urmeze dupa sfarsitul vietii mele si in
. ...... . . . .............. .
yeci cu nici intr'un chip stramutare.
Pentru sufletul meu hotarasc si afierosesc, dupa sfarsitul
meu si a sotiei mele Ruxandra, mosia Madrajecii si Co-
drestii pol sat dea tinutul Carligaturii, ce-mi sun: mie cli-
ronomie dupa sfanta pravila si prin doul anaforale intarite,
cum si viile mele dela dealul lui Coroiu, pe locul manastirii
Socola cu baticu asezate, care sunt drepte a mele noul po-
goane si trei firte, cu casa, cu crama, cu livada cat este in-
gradita, asemenea si tiganii cati or ramane, bez cei dati
copilei Marioarei si Tomii si bez cei ertati, toate aceste
mosii, tigani si vii le dau si le afierosesc bisericii ce se
numeste Talpalarii, unde se praznueste hramul Nasterii prea
curatei Fecioare. si in yeci sa le stapAneasca sfanta biserica,
cu pace si fara nici o suparare despre nimenea, spre po-
menirea mea si a pArintilor mei, unde se afla si ingropati
(Atanasie si Ana) si a tot neamul meu, care la sfanta bi-
serica sa ma ingroape si pe mine in mormantul parintilor
mei; iar de se va intampla a muri la alt loc, indatoresc pe
sotia mea de va trai sau pe dumnealor boerii epitropi ce
prin rugaminte ii las ca sa pue la cale aducerea oaselor
mele, ingropandu-le la aceasta sfanta biserica. si dupa sa-
varsirea sotiei mele indata, dupa puterea dietii mele, sa le
iea sfanta biserica in stapanire, si dupa luarea in stapanire
a mosiilor, yiile si tiganii de catre sfanta biserica sä mi se
faca griile mele la tot anul, la ziva aceea ce ma yoiu sa-
\Tarsi, cu slujire de arhiereu, cu impartire de pane, lumine
si impartire de bani ; iar pana atunci se va face de sotia
mea ca o clironoarna ce este in viata pe toate, facandu-se
si desgroparea mea, dupa legea crestineasca si prayoslay-
nica. Si afara de aceste mai indatoresc pe sfanta biserica
a da pe tot anul, insa :

www.dacoromanica.ro
184 BISERICA TALPALARI

Lei.
50. Adicl cincizeci lei la biserica prapadoamna Paraschiva
dela PAcurari, unde (este) ingropatl sorA-mea Smaranda, la
care sunt indatorit §i pentru cl-mi este sorA §i pentrucl
mi-au dat danie o parte §i jumAtate din mo§ia Glodenii, ce
din vechi s'au numit Du§manii, cu cari bani sä facl pome-
nire preotii dela acea bisericA la ziva ce s'au sA.var§it sora-
mea, la 12 zile a lunei lui Marte. $i cu cinci zile mai Ina-
inte sl se dea la preotii ce vor fi. Si afarl de banii ace§tia
mai dau acelei sfinte biserici §i trei locuri de casl ce am
in TAlpAlArie, dandu-se §i scrisorile ce sunt, care le va stl-
pani in veci, fiind cumpArate cu drepti banii mei.
20. Adicl doulzeci lei la sf. mare mucenic Gheorghi dela
Lozonschi, unde sunt ingropati cumnatu-meu Grigorie, sera
mea Zamfira §i nepotul Nicolai, stApanind aceastä sfantl
bisericA §i partea din mo§ia HAnAsenii, ce atunci la sAvar-
sirea nepotu-meu Nicolai i-am dat-o sfintei biserici spre po-
menirea lor, cu indatorire prin aceea§ scrisoare de danie
dupA care sl urmeze sfanta bisericA.
55o. AdecA cinci sute cincizeci lei la schitul Vovidenia
ot mAnAstirea Neamtului, unde mä aflu ctitor dela facerea
bisericii, unde se prAznue§te §i hramul sfantului mare fa-
cAtor de minuni Spiridon. Si se vor da banii la ziva san-
tului arAtatA pe tot anul, adicl cinci sute cincizeci lei.
2). AdecA doulzeci lei la biserica de mir Socola, unde
iarä mä aflu ctitor dela zidirea bisericii, care bani sA se
dea la preotii de acolo de ziva praznicului a Na§terii maicii
prea curatei Fecioare, dandu-se nesmintit pe tot anul pentru
luminA §i untdelemn la ziva hramului.
2e. AdecI douAzeci lei sä se dea la biserica dela mo§ia
Todire§tii, tinutul Cärigäturii, unde sunt ingropati fratii mei
sora mea Catrina. $i iarl§ la preotii biserici de acolo se
vor da pe tot anul.
50. Adecl cincizeci lei sA se dea la biserica dela mo§ia
MAdrjacii, bawl a doi preoti slujitori acolo, card. bani.iarA§i

www.dacoromanica.ro
 BISERICI Ca AVERI Kt6PRII 187

se vor da pe tot anul preotilor de acolo, urtandu-se de

grije de lumini si untdelemn bisericii.
Acesti bani intocmai precum se randuesc de mine sa se
dea pe tot anul. Si in cata vreme va fi in viata sotia mea
Ruxandra se vor da de catre sine. lar dupa savarsirea sa
se vor da de catre parintii egumeni sau dumnealor boerii
epitropi acestei sfinte biserici Talpalarii, in cata vreme
va tinea milostivul Dumnezeu intemeierea lumii. Caci once
stapanire se va intampla a veni, mai ales pravoslav-
nica, nu vor sminti afierosirile cele cu dreptate date sfinte-
lor lacasuri dumnezeesti. Si din aceste afierosite de mine
nime nici sa poata vinde, nici a schimba, nici a le instraina
dela sfanta biserica, ci precum le-am afierosit, asa sa rama.e
statornice in veci, dupa cuprinderea dietii acestia.
notarasc i pentru tigdnii ce-i las sfintei biserici, dupra
ce-i va lua in stapanire, dupa savarsirea sotiei mele, sa
teascl numai dajdie cate doulteci lei pd an, adica zece lei
la sf. Gheorghe si zece la sf. Dimitrie. Si copiii lor in casa
sa nu li se ia nici odinioar4, iar cand va fi trebuinta de .

vre-un meremet, atunci se vor aduce la lucru cu plata si

Cu hrana. Si dajdia nici sa se sporesça, ici sa se scada.
Aceste sunt hotaririle me!e i dia i afier,osire, care din
suflet (3, am facut, i,cine va cutoza a prihani sau a umbla
sä zminteasca cea mai mica hotarire din aceste cuprinse
prin diata aceasta, drept judecator milostivul Dumnezeu
IVIaria prea curata Fec:oara, a careia biserici este si hra-
mul, parts sa le fie rasplatitor unora ca acelora si in lumea
aceasta si in cea viitoare; iar care or pazi si or intemeia
cele cuprinse prin diata si or implini, ertati sa fie si bla-
gosloviti i fericiti dela milostivul Dumnezeu si Maria prea
curata Fecioara. Si spre intemeerea si intarirea in veci a
acestor cuprinse prin diata i afierosirea aceasta, am iscalit
cu mdna mea rugand si pe alte ()braze cinstite de au iscalit.
Epitropi las rog ca sa primeasca a fi prea sfintitul Mi-
tropolit al Moldaviei si pe dumnealor boerii Pascane.sti'Ce

www.dacoromanica.ro
 188 BISER ICA TALPALARI

sun,t ctitori a acestei sfinte biserici Talpalarii, dumnealui

Visternicul Costachi Canta §i fiii domniei-sale: dumnealui Vor-
nicul Alecu Canta, dumnealui SpAtarul Dimitrie Canta §i
dumnealui SpAtarul Mihalachi Canta. Si nu numai pentru
intemeerea §i pAzirea dietii ii rog, dar §i pentru ajutorul
sotiei mele la nevoile ce va avea cat va fi in viatA. Si va
fi epitrop §i nepotu-meu Grigorie Tufescu biv vel Comis,
cum §i urma§ii sAi cu a dumniilor-sale boerilor epitropi, §i
a bisericii §i a mei, ca pe un fiu ce-1 am §i in viatA §i dupA
ducerea mea din viatA.
1828 Aprilie 6.
TANASA GOSAN hie vel Ban. FILARET APAPIIAS martin.. GRIGORIE STURM
Log of. martin.. TEODOR BAI4 Logo,. martar. COSTACHI CANTA Vint. martur.
DIPIITRIE CANTA Sp/Star martar. VARLAAPI SKrdar.DUPIITRACHI STURZA Logof.
martar.ANDRONACHE DONICI Logof. martar. ALECU CANTA Vornic martar.
rnHFtLaCHI CANT& Spiltar martar.

Divanul de apelalie al rarii de Sus.

Prin jaiba ce au dat cAtre acest Divan monahia Epracsia
Gosan, fAcAnd cerere de a se incredinta aceastA diatA a rgpo-
satului domniei-sale sot, Banul Tanasie Gosan, care diatA vA-
zAndu-se sub adevAratA iscAlitura rAposatului Ban Tanasie
Gosan testatoriul ei, cuprinsA in zece file, §nuruitl §i pecetluitA
de cAtre insuA adeveritA de prea sfintitul Mitropolit Venia_
min §i Episcopul Romanului chir Meletie §i mArturisitA de Ar.
hiereul Filaret Apamias §i de dumnealor boerii Dumitrachi
Sturza LogofAt, Teodor Bals Logoat, Costachi Cantacuzino
Vistier, Dimitrie Cantacuzino SpAtar, Mihalachi Cantacuzino
SpAtar §i de rAposatii Arhiereu Varlam Sardeon, Grigora§
Sturza Logofht, Andronachi Donici Logoflt §i Alecu Canta-
cuzino Vornic,pentru aceea dará, dupl a jeluitoarei cerere,
se incredinteazA §i cu iscAliturile noastre §i pecetea Divanului.
_btu August 3,
GRIGORIE GHICA Vornic. IORDACHI BUCONESCU Postelnic. flANOLACHI
VEISII AgL Director, Ban ENACHI STAMM. ef Sectiet, Pah. VA-
SILE LAZAR ACIJE. Registrator, IOAN CAPIPIANU.

www.dacoromanica.ro
 11.
VENIAMIN MITROPOLITUL MOLDOVEI RANDUESTE
EPITROP AL BISERICII TALPALARI PE MARELE VORNIC
DIMITRIE CANTA,CUZINO.
1836 Fevruarie 9.

Cu mila lui Dumnezeu smeritul Veniamin Arhiepiscop

f i Mitrotolit Sucevei i Moldovei i cavaler.
Datoria cea neapIratä a celui adevArat pAstor §i povItuitor
al norodului hristianicesc este nu numai a se Ingriji pentru
indreptarea §i povAtuirea la faptele cele de suflet folosi-
toare a unuia fie§tecAruia din oile cele cuvantAtoare a
staulului sAu, carele i s'au incredintat dela marele Arhiereu
Domnul nostru Is. Hs., dar nu mai putin a fi cu privighere
§i pentru buna starea §i podoaba sfintelor ldca§uri intru
care cerescul ImpArat se proslAve§te. Smerenia noastra cu
netAgAduire cunoscand aceastA indatorire, am luat aminte
§i pentru biserica cu hramul Na§terea prea sfintei de Dum-
nezeu nAscItoare, ce se zice §i Talpalari, de aice din Ia§i,
carea fiind din temelie ziditA de familia CantacuzineascA §i,
dupA nenorocita intamplare a arderii focului, imbunatl-
tindu-se prin silinta §i cheltuiala iubitului nostru duhovni-
cesc fiu dumnealui marele Vornic Dimitrie Cantacuzino,
unde §i familia neamului dumnealui sA ingroapA, pentru
mai buna ei stare §i intemeere pe viitorime la cele din
lluntru §i din afarl podoabe §i imfrumusetAri.

www.dacoromanica.ro
190 BISER:CA TALPALARI

Cu aceasta a noastra carte randuim acum si epitrop tot

pe dumnealui, persoang. ravnitoare in hristianicestile da-
torii, dupa cum prin fapta au dovedit silinta ce au avut
spre infrumusetarea atat acestui dumnezeesc lacas cat si
pentru slujitorii lui. Deci dumnealui asemenea si de acum
inainte va avea cea mai de aproape privighere si ingri-
jire, ca pentru un lucru de suflet folositor si fapta placuta
lui Dumnezeu, indreptand toate cele cate privesc spre buna
randuIala i folosul cel cu adaogire a venitului si cheltue-
lelor pe an, avand i slujitorii bisericesti lefiie hotarite la
vremi, dupä imprefjurari i putinta, ,spre a se putea tinea
in cea mai bunä stare, ant imbundtatirile acestui sfant lacas
cat §i dumnezeefile slujbe a se implini cu toata incuviin-
tarea si buna randuiala la vremi ; iar pentru jertfa dumisale
Vornicului i sarguinta implinirii acestei trebuinte, Data-
torul a toate va rasplati Immiit cu darul i mila sa, cum
ne invata, zicand: sfinteste, Doamne, pre cei ce iubesc bunä
podoaba casei tale.
1836 Pevruarie 9, lafi. VENIMIN rlitropolit Ploldaniel.

Asa precum inalt prea sfintia sa proin mitropolitul Ve-

niamin in urmarea tragerii dumisalc Logoratului Dimitrie
Cantacuzino, cand s'au dus peste hotar fiind bolnav, din epi-
tropia bisericii cu hramul Nasterii prea sfintei de Dumnezeu
nascatoarei, zic si Talpalarii, de aici din Iasi, care este
zidita de familia Cantacuzineasca, au binevoit a mä insgr-
cina pe mine cu epitropia acestei biserici,de aceea prin
aceasta fac i eu cunoscut ca, aflandu-mä bolnav si slab si
neputand purta rnai mult aceasta sarcina, las de epitrop in
locul meu pe dumnealui Logoatul Dimitrie Cantacuzino,
carele, ca unul ce este si ctitor acelui sfant laca, se so-
coate epitrop, atat fire§te cat §i dupg, inscrisul ce are dela
proin mitropolitul din 9 Fevruarie 1836.
Iagi, 20 April& 1844, FiLARET APAPHAS1

www.dacoromanica.ro
 12
ANCCITA /11HAL21CHE AFIEROSETE BISERIC11 TALPALAM
UN LOC RAPI/IS DE LA PAR1NTELE SAU LUPUL NACUL
STOLN1CUL.
1844 Mai 6. --

Anul una mie opt sute patruzeci, i patru, Mai in 6 zile,

orasul
Jos iscAlita Aneto Mihalache adeverez prin aceasta ca
locul ce-1 am de clironomie dela rAposat plrintele meu
Stolnic Lupu Nacu in mahalaua Talpalari, ce se mdrgineste
pe din sus cu casele Buturoaci, pe din jos cu grAdina casei
raposatului Postelnic RAducanu Cazimir, pe din dos cu locul
Calicilor, pe din fatA cu drumul PAcurarului ; i in mArimea
arAtatA mai jos:
Sapte stásijeni patru palmefata despre acest drum,
Sase stanjeni trei palme mijlocul,
Sapte stanjeni patru palme fundul,
Doudzeci doi stftnjeni sase palmelungul, din drumul acela
pul in locul Calicilor, masurat cu stanjeni gospod :
L-am afierosit bisericii Talplarilor din Iasi, unde sunt
ingropati pArintii si neamurile mele, pentru ca deapururi
la sfintele s:ujbe sA se pomeneascA sufletele rAposatilor,spre
ertarea pAcatelor, precum i pentru ajutorul sufletesc i tru-
pesc i ertare pAcatelor a neamurilor ce se vor afla din
vreme in vreme in vial i acelor ce se vor trece din vial.
Care loe, in temeiul documenturilor alAturate pe rángA a-

www.dacoromanica.ro
192 BISERICA TALPALARI

ceasta danie, II va stapani biserica ca pe o adevarata a ei

fara a se instraina vre-odinioara in de veci vanzare ;
ce venitul pomenitului loc pentru dapururea se va intrebu-
inta numai in cheltuiala acestei biserici.
pentru credinta urmeaza a mea iscalitura :
ARCM PURALACHE AGIOAE, adeverez.

Dupa vointa dumi-sale maca-mi, am am scris aceasta danie:

L. PUHALACHE, SpEtar.

judecatoria sectia

Inscrisul acesta de danuire, fiind sub adevarata iscalitura

dumneaei Agioae Ancuta Mihalache, de aceea, potrivit ce-
rerii ce pi-in osebita ((oc alb) au facut, trecuta la registru
No. 1.912, se incredinteaza pe forma.
1844 mai No. 279. AL. JORA. Director, CAP.

www.dacoromanica.ro
 13.
INSCRISUL PAHARNICULUI TH. STAMATI CU EPITROPII
B1SERICII TALPALARI PENTRU UN LOC LUAT CU EMBATIC
DELA BISERICA SPRE A FACE PE DANSUL BINA.
/844 hinie 15.

Sub iscAlitul Paharnic Teodor Stamati, doctorul de filo-

sofie, fac §tiut cd am fdcut ve§nicä alcdtuire cu dumnealor
boerii epitropi din mahalaua Talpalari, tinutul Ia§i, ca sd
mi se dea un loc din locul bisericii cu embatic, pe care loc
am sl-mi fac bina dupd chipul mai jos urmItor :
Acest loc s'a mdsurat cu stanjeni de opt palme dom-
ne§ti, incepand cu mAsura intaiu din coltul de sus a zapla-
zului ce astdzi este despre Academie, §i in jos aldturea cu
acel zdplaz doudzeci §i cinci stanjeni, unde s'a fdcut colt ;
a treia mAsurl s'a fdcut din acest col drept in sus pang
in drumul numit al Calicilor doudzeci §i cinci stanjeni; §i
al patrulea mdsurd s'a flcut din acest colt allturea de dru-
mul acela pand in coltul zaplazului de unde s'a inceput
cinci stanjenicu care aceste patru mdsuri s'a incheiat acest
loc, care 1-am luat dela cinstita epitropie.
Atat eu cat §i urma§ii mei ne indatorim a plAti la
cinstita epitropie pe fie§tecare an cate patrusprezece gal-
beni blanc In cloud ca§tiuri, adecd pe jumdtate la sfantul
Gheorghe, Aprilie 23, §i jumdtate la sfantul Dimitrie, 0C-
Biserici ea averi proprii. 13

www.dacoromanica.ro
194 DISERICA TALPALARI

tomvrie 26, datori fiind a plati fail cea mai mica zmintealà
§i zabava macar de o zi.
3. Eu volnic voiu fi a zidi pe acest loe bina precum ¡mi
va placea, afara de acoperamant ce nu voiu avea voie a-1
face de stuh, rogoz sau paie, nici umblatoare a zidi despre
biserica. Si eu §i urma§ii mei nu suntem volnici a inchiria
sau a vinde binalele ce vom face la alte fete decat numai
de relighie pravoslavnica. Si la intamplare de vecinica van-
zare ale acestor acareturi, datori sunt intai a face cunoscut
cinstitei epitropii, care voind a le cumpara cu pretul ce vor
da altii, se va protimisi.
5. In sfar§it, spre a face in veci temeinica §i statornica
aceasta savar§ita alcatuire cu cinstita epitropie, am dat din
partea mea aceasta scrisoare, primind §i eu asemenea scri-
sori dela cinstita epitropie.
1844 Innie 15. Doctor T. STAIIATI Paharnic.

www.dacoromanica.ro
 14.
INSCRISUL LUI LAMBRINO GHEORGHICI CU EPITROPII
BISERICII TALPALARI PENTRU BEMENUL CE VA PLATI
PENTRU NqI'E CASE CE ARE PE LOCUL BISRRICII,
CUMPARATE DELR PAR. ICONOCI VASILE.
1846 Aftrilie 20.

Jos iscalitul Lambrino Gheorghiu prin aceasta fac cuno-

scut cum am alcatuit cu dumnealor boeri epitropi ai sfintei
biserici Talpalari ea sa platesc pe fie§tecare au bezman
una suta doulzeci lei pentru casele ce le-am cumpa rat dela
sfintia sa parintele Iconom Vasile, aflate pe locul bisericii,
care bezman platindu-1 regulat pe fie§tecare an la 23 Apri-
lie, vom stapani pomenitele case atat eu cat §i ficele me:e
Sofia §i Roxandra cat vom fi In viata ; iar dupa savarsi-
rea noastra vor ramane a bisericii, cu toate acareturile
ce vom mai face fara a mai pretinderisi urma§ii no§tri
vr-o plata. Locul acestor case Insä se mArginqte in patru
stanjeni gospod fata, §i lungal pana in zidul caselor cc. Iorgu
Dimitriu, din temelia acestora. i spre a se pazi aeeasta
nestramutat fiind, facandu-se doua asemenea, s'a incredintat
de Judecatoria tinutului Ia§i, sectia I, dupa. forme.
1846 Aprilie 20. LarIBRINO GHEORGHIU.

www.dacoromanica.ro
 15
'

TESTMENTUL LUI VAS/LE GIqCA PRIN CARE

'DARUETE BISERICII TALPALARI UN RAND DE
CASE.
r867 Noemvrie 2.

Fiindcd Ind gdsesc &ab de boall la asternut de vr'o sdp-

tdmand de zile, apoi pand in minte si a nu sldbi mai tare
grdbesc a regula pentru avutul meu in proprietate si in
bani, care sunt aceste insemnate mai jos :
Casele de sub biserica Talpalari.
Un loc sterp la podul lui Iancu Bacalu si o vie la mosia
Uricani.
66 stupi matci.
Doi cai de trAsurä ca gabrioletd, al hamurile lor si
o trAsurI proastl.
13.230 lei, care acum stau spr implinire prin Portdrei,
ce am sä ieau dela casa Codrescu, osebit 50 # dela D. Cos-
tachi Botez. Iar averea mea mi§cAtoare mai este dota vaci
Cu vitei, o gonitoare §i un mAnzat.
Ca la 3o mere pdpusoi aproximativ. Apoi precum tre-
bueste a indeplini legatele testamentare cei intfti sotii a mea
Profira, care este Immormantatd la biserica cu hramul mai-
cii Domnului, pronumitd Talpalarii, care anume sunt:
ao # capete sl rdmaie la epitropia bisericii Talpa-
larii, iar procentul sl se dea preotilor slujitori la acea bi-
sericd.
Stdnjenii de lemne ce prin testament sunt llsati sl se
impArteascd dupa rostirea testamentului, dotal fantani si un
podet, precum si plata slujbei arhiereului de i.o zile, care
trebue luati bani Cu imprumut de unde se vor gilsi 150 #

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPR/I 197

una suta cincizeci galbeni, la inmormantare va cheltui 70 #

si care a fi cu arhiereu i ceilalti, pentru griji pana la 4o
zile se va cheltui cate 3 # i pana la implinirea de 7 ani,
Ond se va face desmormantarea, cand se va cheltui 30 #.
Las a le face aceste griji si legaturi din testamentul de mai
sus pe sotia .mea Marghioala impreuna Cu fratele meu Io-
nica, iar in lipsa domniei-sale las pe d-1 Saya Tiplica si exe-
cutor pe d-1 Gheorghi Vitu.
Mai este si alta avere :
Un boloboc de vin vechiu alb si unul ros si o balercuta
si al treilea ált boloboc de vin nou, pe jumatate bolobocu,
din care vin se va intrebuinta cat se va cere la immorman-
tare. si mai este o parte a lui Iorgu Mancas din averea
tatalui lui, partea femeii lui Gh. Cristea, care toata averea
de mai sus o regulez in chipul urmator :
1. Casele din Iasi de sub Talpalari le las sotiei mele
Marghioala, cu toate atenansele lor dimprejur, pe cat i-a
lungi Dumnezeu viata; iar dupa moartea domniei-sale, ra-
man bisericii Talpalarii. Acele doul parti de clironomie ce
au a se trage din averea domnului Gh. Mancas le las co-
pilelor lui Gh. Mancas. lar locul dela podul lui Iancu Ba-
calu si via las copilelor lui Iorgu Mancas. Sotiei mele Mar-
ghioala i se cuvine a trage ioo # bani de zestrea sa
osebit ii mai las 50 #, care are a-i trage din banii ce am
sa iau dela Codrescu.
Pojijia casei care se afla la casele din Iasi precum i la
vie vor ramanea sotiei mele ; stupii care-i am la vie se vor
vinde pentru cheltuelele immormantarii; caii cu trasura ti
las tot sotiei mele Marghioala; .asemenea si vaca Cu vitelul
vezeteului Vasile, care-1 am astazi ; o junca o las fetei Ca-
sandrii; iar manzatul desrobitei Casandrei.
Banii ce vor mai ramanea din banii dela Codrescu
acei dela D. Botez, îi va primi fratii mei si sosia mea, a-
vand a-i face in päri drepte, din care vor fi datori a da
6o # prin prietenii mai de aproape, cari au iscalit i ca

www.dacoromanica.ro
198 BISERICA TA LPA LARI

marturi in acest testament, spre a-i imparti la femei nobile,

care le vor crede scapatate.
Si dar, spre a-§i avea tarie acest testament de autentic,
conform art. 86o, urmeaza confirmarea autoritatii competinte.
Se mai adauge ca straiele ce le am: §ubl, palton, pan-
taloni, surtuc, jiletce, se vor da de pomana. Si popusoii
din pod sa ramaie sotiei mele Marghioala, iar acei din co-
§ere la cei doi frati.
1867 Noemvrie 2.
VASILE GIU§CA. PlartorI prezenti : SAVA TIPLICA, S. BOGONOS.
P. N. PIALCOCI.

In numele Mdriei Sale Carol I, Domnul Romeinilor.

Tribunalul judefului lap; Saga III civilci.
Avand in vedere cererea dumnealui Vasile Giufca, inre-
registrata No. 8.364 anul curent, de a se legalisa §i transcrie
acest testament in registrul respectiv, avand in vedere re-
feratul judecatorului Gh. Savescu din 3 Noemvrie curent,
din care se constata ca mergAnd la domiciliul dumnea-
lui Vasile Giu§ca, l-a vazut bolnav, dar in intregime de
minte,drept aceea au indeplinit formalitatea ceruta de art.
862 cod. civil, primind afirmarea dumnealui Vasile Giu§ca
ca acest act este fault din libera sa vointa §i iscalit de el
§i ca este al sau, a vAnd in vedere cele continute in art.
861 §i 862 cod. civ., Tribunalul, potrivit prescriptului verbal
No. 41 din 3 Noemvrie curent,au legalizat acest testament
§i 1-au trecut in registrul respectiv la No. douazeci -§i §ase,
astAzi In patru Noemvrie, anul una mie opt sute seasezeci
§i §apte.
E. FILIPESCU. OH. SAVESCU. Grefier PANT/MU.

NO TA
Toate aceste documente, privitoare la biserica TalpIlari,:afard de eel°
cloud dela inceput, s'au tipdrit dupi copiile originalelor acute de par.
Econ. D. Vereanu din Iasi si de pdr. Gr. Popescu-Breasta din Craiova.

www.dacoromanica.ro
 BUDGET
de veniturile i cheltuelile bicericil Aafterea M. Domnului (ThIpalari), 1(70 pe anul financiar 1909-1910.
(1 Aprilie 1909-1 AprIlie 1910).
Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate 1
Pe Pe Pe Pe
§ Natura veniturilor 1909/910 191.18/909 Observant I Natnra cheltuelilor 1909/910 1908/909 Observan!
z
-t Lei B. Lei B. Lei B. Lei 73-.

CAP. I. CAP. 1.
Venituri imobiliare. Personal.
1 Arenda mosiei MA- 1 Diumele persona-
dirjesti din pl. Bablu- lului bis. dupa stat
Cirligitura jud. Iasi, No. 1 aliturat la finele
arendata d-lui L. Su- bugetului 11 760 11.760
limovici 18 050 L8.050 9 Diurna unui sccre-
2 Accesorii In sarcina tar al Epitropiei . . 720 720
arendas. pentru plata 3 Plata unui pizitor
foncierei mosiei . . 2.848 2.848 de hotar la mosia MI-
3 Accesorii in sarcina darjesti . . . . . 240 240
arendas. pentru plata . .
unui plzitor de hotare CAP. II.
la mosie . . . . . . 240 240
4 Arenda vi ei dela So- Cheltueli materiale.
cola com. Bucium, a- Arendati de
rendata d-lui Dionisie la1 Aprilie Luminatul bis. . 250 --1
1908. . 250
Rafaila . . . . . 220 200 2 Prescuri, litii si yin. 120 120

De rcportat . . . 21.358 _121.338 De reportat . . . 13.090 113.090

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate C
i.1) Pe pe Pe pe o
I8
.. Natura veniturilor 1909/910 1908 909 Observant 6 Natura cheltuelilor 1909'910 1908/909 Observant
' Lei B. Lei B. -,C
.
Lei B Lei B.

Report . . . 21.3581 21.338 Report . . . 13 090 13.090

51 Accesorii in sarcina Lemne p. Incalzit
arendasului viei pen- bis. si cancelaria . . 250 250
tru asigurarca cladi- 4 Reparatii si faceri
rilor 45 40 din non de vesminte
6 . China caselor din si alte obiecte . . . 600 100
str. Alba 23,1nchiriate 5 Cumpararea de cart'
d-lui A. S. Goldenthal 2.505 2.505 p. biblioteca si lega-
7 China casei din str. tul lor 100 50
de sus No. 19 inchiria- 6 Untdelemn, srnima
te d. losub Schwartz. 190 190 mangal, rogojini, pot-
8 China casei din noage, maturi, carpe,
curtea biseritii inchi- ' p. spalat biserica, stal
riata d-nei Olga G. pad, tei si altele . . 60 60
Tcodoru. 80 80 7 Plantatii si intreti-
9 China casei din nerea gradinilor din
curtea bis. inchiriata curtea bis. 50 50
d-lui M. N. Alexief. . 300 300
1.0 China casei din Dela 1 Apr. CAP. III.
1908 data /3.o
l -
curtea bis. inchiriati cuinta cantor. Obligatiuni testa-
d-lui Apostolidi . . 200 1. Vasiliu
mentare.
11 China easel din str.
Moter No. 36, inchi- Incbiriere a-:
Cu or
1 Pomenirea def. do-
1 data d-lui V. V. Sta- &manta No. nator Al. Gosan la 17
1 mate . . . . . . 350 I 450 8.088/91-03. lun. dupd testamcnt . 300 300
De reportat . . . 24.828 40125.063 De rcportat . . . 14.450 13.900

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
1.., Natura veniturilor ,9r 910 10& 909 Observapl 1 Natura cheltuelilor 149e/910 14909 Observaill
.Z - Lei B. Lei B. 6 Lei B Lei B.

Report . . . 24.828 40 25.063 Report . . . 14.450 13.900

12 China a cloud oddi 2 Hramul bis.cu pan-
din curtea bis. 1nchi- dicta ctitor. la 8 Sept. 300 300 .
riate d-lui los. Piont- 3 Hramul bis. dela mo-
13
coscki
BesmIn dela erezii
80 80 4
ia MIddrjqti la 25 Ian
Legat cdtre schitul
100 100

def. Colonel Alex. Vovidenia al M rei

Cristea pentru locul Neamtu . . . . . 176 176
caselor din str. Tal- 5 Legat cdtre bis. Prea
pdlari 200 200 C. Paraschiva din Iai. 16 16
14 BesmIn dela d-1 T. 6 Legat citre bis. Sf.
A. Negrutz pentru lo- Gheorghe Lozonschi
cul caselor din Iaqi din Iazi . . . - . . 6 42 6 42
str. Arcu . . . . . 117 50 117 50 7 Legat cdtte b is. dela
15 Bestridn dela d-1 L. Socola 6 42 642
Abaroh pentru locul 8 Legat citre bis. de
caselor din Iaqi str. la MddirjWi . . 16 16
Cismariei . . . . . 120 120 9 Legat citre bis. de
16 Besmdn d-1 P. Ni- la Todirqti . . . . 6 42 6 42
tescu pentru locul ca-
selordin Iazi str. de jos. 80 80 CAP. IV.
17 BesmIn dela d-1 Gr.
Buicliu pentru locul Impozite qi asigurdri.
caselor din Ia0 str. 1 Impozit fonciar p.
Veche 14 42 14 42 moqia Middrje0i . . 2.848 2.848
De reportat . . . 25.440132 25.674 92 De reportat . . . 17.925 26 17.375 26 o

www.dacoromanica.ro
1

Natura veniturilor
Aprobate
pe
1909/910
Aprobate
pe
1908/909 Observant 7
a
Natura cheltuelilor
Aprobate
Pe
1909/910
Aprobate
Pe
1908/909
.
Observant
o
.:4 ====
Lei I B. Lei I B. Lei B. Lei B.

Report . . . 25.440 32125.674 92 Report . . . 17.925 26 17.375 36

18 Besman dela d-na 2 Impozit p. casa din
El. Dobias pentru lo- str. Alba 201 80 202
cul caselor din Ia0 3 Taxa de 30/01a com.
str. Veche 250 250 p. aceasta casa . . . 40 50 40 50
4 Impozit p. carcle din
VCP. II. curtea bis. 108 80 108 60
5 Taxa de 3°4 p. a-
Procente la capital ceste case 21 82 21 82
In efecte. 6 Impozit p. casa din
str. de sus 25 90 25 90
1 Pr. la capitalul bis. 7 Taxa de 3°4 p. a-
in valoare nominal& ceste case 5 19 5 19
4.000 lei consi stand in 8 Impozit p. casa din
4 scrisuri ale Credi- str. Motoc 51 60 51 60
tului Func. Urb. Ia0 9 Taxa de 30/0 p. a-
50/, in valoare de cite ceste case . . . . 10 35 10 35
1.000 lei No. 35.419, 10 Besmen la Epitr.
35.420,35.421035.422. 190 190 Sf. Spiridon p. locul
2 Capital numerar con- caselor din str. Alba. 150 150
semnat la Casa de De- 11 Asig. caselor din str.
puneri cu recip. A-tiei Alba cu polita No.
Fin. jud. laqi, No. 8.327. 285.303 86 85 86 85

De reportat . . . 25.880 32 26 114 92 De rcportat . . . 18.628107118.078 07

I

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
pe e v Pe Pe
Natura yeniturilor 1909/910 190p8/909 Observafil Ts Natura cheltuelilor 1909/910 1908/909 Obseryalll
Lei ¡B. Lei B. Lei 1 B. Lei I B.

Report . . . 25.880 32 26.114 92 Report . . . 18.628 07 18.078 07

3 Capital numerar con- 12 Asig. caselor din
semnat la Casa de De- curtea bis. cu polita
puneri cu rec. A-tiei No. 282.866 . . . . 96 80 96 80
Financ. jud. Iaqi, No. 13 Asig. casei din str.
13.507, 13.190, 24.661, de sus cu polita No.
16.583 in suma de lei 282.865 3 3
21.306,46 14 Asig. casei din str.
I4 Motoc cu polita No.
CAP. III. 1 282.717 20 20
I
Diverse venituri. 15 Asig. bisericii cu
poi. No. 285.500 . . 89 89
Venituri din pangar, 16 Impozit asupra bes-
5 cutii, aprinderea po- manului ce se ja dela
licandrului, etc. . .
Diverse venituri ex-
20 d-1 P. Nitescu . . . 9I 9 --
A se face asig.
17 Asig. ecaretelor din
traordinare, procente via bis. dela Socola . 49901 l Ludn. Lua 13: -
6 etc. 20 20 Apr. 1909.
CAP. V.
CAP. IV,
Rimasite din exerc Diverse cheltueli.
1nchise.
1 Cheltueli de cance-
Diverse ramasite din
ex. Inch. 20 20
Totalu1 venitarilor. . 25.940 82 26.154 92
larie, registre, impri-
mate, etc I 60 I
60
De reportat . . . 18.955 77118.355 87 m
o
- - . cm

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobata i Aprobatel Aprobata
Po Po Po Po
I
.':.'
C
Natura yenIturilor 1909/910 1908/909 Observant 1 Natura cheltuelilor
:-.
1909/910 1908/909 Observant
< Lei B. Lei WI. .4 Le T3. Lei Ti
3

Report . . . 25.900 32 26.154 92 Report . . . 18.955 77 18.355 87

,, 2 Chelt. proces , Um-
:$ g bre, avocat si trans-
2i 1- port in interesele bis. 100 10
1 8 3 Pentru publicarea
al a .
.".s.t4 g ...
.a
8- *4
1.,z 4
monografiei bis. . .
Fond de rezerva p.
700

.r, ..a t deschiderea de cre-

3.4 4 ii dite extraordinare . 624 55 699 05
I - ' 5 Ajutor acord. vadu- Aprobat prin.
1. 03. vei Maria Maxim sotia ord. No.
co. d def. cantor V. Maxim. 360 -- 15.366/908.
Ps
.*C 'V, u
CI ?. 3 t CAP. VI.
I 'ii -a P-"Y
iC ;f, S0(3; Zecimea cuvenità
Casei Bis.
et] 1 e 1 151/0 cuy. C. Bis.
din prisos de venit
e net. dupa sciderea
t:a.
e e e 4e , cheltueliior potriyit
legii, pe excrc. 1908/9 900 945
>14
ru p. wa cc
Total . . 20.940 32 20.799 92
- Excedent bngetar . 5.000 .5.355
o Totalul .veniturilor. . 25.940 32126.154 92 Total . . . 26.154192
25.940,I32

www.dacoromanica.ro
 V

BISERICA DONIE
(FO WINO

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DONIE
- FOCANI -

Biserica cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» din

Foqani s'a zidit pe la Inceputul veacului XVIII. Ctitorul
ei este Vistierul Donie. Aceasta ne-o mArturisqte o carte
de hotArnicie mai veche, din 1755, reprodusA intr'un act
mai nou, din Mai (anexe documentare) 1841, prin care se
aleg hotarele locurilor afierosite de acel Donie Vistierul
ctitoriei sale bisericii pronumite de atunci «Donie».
In ce anume an s'a acut zidirea acestui sant 1A.ca nu
putem ti cu sigurantA, de oarece vitregia vremurilor nu
ne-a pAstrat decAt o parte din inscriptia vechei clàdiri, care,
dupa lectura meritosului autor al monografiei ora§ului
Foqani, rAposatul profesor D. F. Caian, glAsuWe astfel.
«Aceastà santà 0 dumnezeeascä biserick unde se pi-Az-
nuete Adormirea prea sfintei de Dumnezeu nAscAtoarei
0 pururea fecioarei Mariei, este ziditA 0 inAltatg din te-
melie de dumnealui Doni za margine i. . . . jupa-
neasa lui . . . 0 inzestratá de fata luí Raducan Vistier, In
zilele luminatului 0 InAltatului Domn Constantin B. Basa-
rab, spre pomenirea Orintilor vecinic6.». .

Din aceste rAnduri reese cà alAturi de primul ctitor au

mai contribuit 0 alti membrii ai familiei la zidirea bisericii

www.dacoromanica.ro
208 BISERICA DOME

Donie. Clddirea s'a acut dar In zilele lui Constantin Basa-

Biseilea Donie din Foesani.

rab BrAncoveanul, Domnul "'Atli Romtlneti (1689-1'714),

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER! PROPRII 209
cAnd intemeietorul ei i-a hArdzit i inijloacele materiale cu
www.dacoromanica.ro
cari sä poatá sd sé intretinä in decursul vremuriloi
Biserici co averi proprii. 14
210 BISERICA DONIE

In Martie 1854 biserica Donie cazu prada flacarilor

incendiului intamplat in Focqani in acel an. Un membru al
familiei Donie, stranepot Vistierulul ctitor, Clucerul loan
Donie, o invelete dupa modelul bisericii 4Scaune» din
Bucurqti; iar pentru imbunatatirile interioare a Incredintat
tot atunci In mainele preotului 0 protoiereului Ion Kiriac
o suma potrivita Cu nevoile ivite.
In anul 1877 s'a facut o reparatie radicala de catre epi-
tropia instituita de acela binefacator loan Donie, care, prin
testamentul sail, legalizat de Tribunalul Ilfov No. 28 din
11 Martie 1871, lasa acestei biserici mo0a Capoteasca
din trupul Gulianca, judetu1R.-Sarat (anexe documentare).
Legatul lasat bisericii este recunoscut 0 de nepoat-
ele piosului donator, Maria Basarabescu 0 Ecaterina Ni-
culescu, prin procura data lui Mihail Basarabescu, spre a
face cuvenita declaratie la Tribunal in numele lor (anexe
documentare).
In anul 1893 o alta ruda a Clucerului loan Donie, a-
nume Marghioala Basarabescu, cere anularea acestui le-
gat, ceia. ce i se 1ncuviinteaza prin sentinta No. 1'79/93 a
Tribunalului de R.-Sarat. Contra acestei sentinte epitropia
de atunci face apel 0 Curtea din Galati, sectia II, prin
sentinta-No.
.1.
165 din 20 Decemvrie 1893, respinge acti-
unea intentata de Marghioala Basarabescu 0 o condamna
la 300 lei cheltueli de judecata (anexe documentare).
Astfel pana azi biserica stapanqte neturburata acest
legat. Intregul trup al mo0ei Capoteasca era la inceput in
stapanirea a trei proprietari 0 anume: domnul A. F. Ro-
bescu, Primaria urbei Tecuci 0 Epitropia bisericii Donie.
In 1848 Noemvrie 30 Pitarul G. Chiritpiu facuse ho-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER, PROPRII 211

tarnicia acestei moqii, partea proprietatii domnului Ro-

bescu, confirmata de Tribunalul R.-Sarat prin sentina No.
15 din 28 i,Aprilie 1856; dar aceasta hotarnicie ramase
neexecutata pAna la 3 Mai 1889, and ea se face de dele-
gatul aceluiaq Tribunal (vezi in anexe documentare pro-
cesul verbal din 3 Maiu 1879)..Tribunalu1 de R.-Sal-at prin
sentinta No. 135 din 9 Iunie 1890 confirma hotarnicia fa-
cuta 0 o declara definitiva (anexe documentare).
Cartea de hotarnicie cu No. 65 din 7 August 1889 a-
rata cá aceasta mo0e, partea bisericii, are o intindere de
471, 149 m. p., aducAnd un venit anual de 10.020 lei (vezi
aceasta carte in anexe documentare).
Printre proprietatile bisericii se mai numara 0 o vie fi-
loxerata, situata in comuna Budeqti, judetul R.-Sarat, cum
0 urmatoarele locuri cu embatic:
In strada Brailei, locurile situate la No. 3, 5, 7, 9, 11,
13, 15, 17, 19, 21, 23, 25 0 27; iar in calea Cuza-Voda,
locurile dela No. 4, 5, 18 0 20. Actele de hotarnicie 0
de masuratoare ale acestor locuri se publica in anexe do-
cumentare.
Biserica mai poseda Inca un capital de 21.400 lei efecte
comunale, judetene, depuse cu recipisa No. 67.763 din
30 Aprilid 1902; 5.800 lei proveniti din rascumpararea
locurilor cu embatic in efecte urbane Ia0, depu0 cu re-
cipisa No. 62.612/99; 1.000 lei obtinuti din vanzarea viei
din comuna arligele, judetul R.-Sarat, depu0 cu recipisa
No. 3.122/904; 3.939 lei 0 95 bani, depu0 cu recipisele
No. 1.418/900 0 7.490.

www.dacoromanica.ro
 I
'
DIATA CLUCERULUI IOAN DONIE PRIN CARE HARAZEVE
BISERICII DONIE DIN FOC§ANI PIOIA CAP() TEASCA DIN J(1.
DETUL RAPINICUL SARAT.
1871 Marile

Ceasul mortii ne fiind §tiut far de numai milostivului Dum-

nezeu, mai jos iscalitul Clucer loan Donie, judecand cä omul
intr'aceastklume.trebue sl fie`§i sufletete pregAtit, am facut
aceastA diata acuma cand mä aflu sAnAtos §i in mintile in-
tregi, In care mA rog ca oricare sa ma erte §i oraduesc Ca,
dupä trecerea mea din aceastA lume la cea de veci, sA se
urmeze cele de mai jos coprinse intr'acest al mea testa-
ment. Si fiindcl eu nu am mo§tenitori nici de sus nici de
jos §i prin urmare desIvar§it stApan pe vointa §i averea
mea, pe puterea dar acestui drept al meu dispui dupä cum
urmeazA :
1) Tot trupul mo§iei Obilqti din Districtul Ramnicu-
Sarat, este impArtit in patru pArti, cu stApanire In deval-
ma§ie, din care eu am cbta pArti, adica jurnatate din tot
trupul mo§iei Obilesti, iar celelalte douI pArti se stapa-
nesc, insa o parte de nepoata mea Marghioala Basarabescu
§i alta, adicä a patra parte, de nepoata mea Catinca Ni-
culescu; aceste dar douä pArti din Obilqti le daruesc ne-
poatelor mele din sor Generali.sti(?) Sofia Botianoff §i Mar-
ghioala Basatabescu, ca aceste douI persoane, dupa sfar-
§itul vietii mele, sl aiba de o potrivA stipanire cat una
alta indevAlmA§ie, in mai sus numita mo§ie din Obile§ti,

www.dacoromanica.ro
 B1SERICI Cu AVERI PROPRII 213

pe care aceste pArti douA dAruite de mine nu vor avea

putere nici a le jaloji nici a le vinde, ci a le lAsa §i dum-
nealor mostenire intactl urma§ilor lor.
. 2) In tot trupul mo§iei numitA Sforile din districtul Ram-
nicu SArat, avand in stApanire pe jumAtate aceasta, partea
mea o dAniesc nepoatelor mele Marghioala Basarabescu,
Catin ca Niculescu si Sofia Diamandescu, ca dumnealor cate
trele, dupl moartea mea, sA ail:4 stApanire indevAlmAsie la
mai sus mosia mea Sforile, pentru care pui indatorire ca O.
nu poatA dumnealor nici a jaloji nici a vinde din pomenita
mosie ; iar cealaltA parte din pomenita mosie Sforile este
a Schitului Cotesti, lAsatA danie la rAposata sora mea cAlu-
gArita Alexandra Donie,si de aceea tot trupul mo§iei Sfo-
rile se stApaneste in devAlmAsie cu schitul.
Mosia mea CApoteasca din districtul Ramnicu-Slrat,
pe care o am cumpAratA la anul 1848, prin zapis legalizat,
dela Stolniceasa Smaranda Topliceanul, o las danie la sfanta
bisericl din Focsani, numitA a lui Donie, unde mg aflu titor
§i epitrop, de a se stApani in veci de aceastA sfantA bise-
ricA, cu toatA cealaltA avere ce mai are, si pe care eu am
larnurit-o. MA rog cu umilintA cA aceastA sfantA bisericA
sl fie sub ingrijirea sfintei Episcopii competinte si averea
ei sub controlul rudelor mele, a unor locuitori din orasul
Focsani, spre a i se pAzi averea cu creclintl si bunA °ran-
duealA, pentru intretinerea bisericii dupa cuviintl, spre po-
menirea neamului meu.
Proprietatea mea din strada GermanA cu No. 49, sub
sf. Dumitru din Bucuresti, alcAtuitA de patru prAvAlii, cu
etaj deasupra lor, in doul apartamente, pe loc mostenire,
ce o am cumparat la anul 1857 dela domnul Vasile Paapa,
cu act legalisat, precum si casete In cari locuesc din sub.
biserica Doamna, strada Academiei No. 41, din Bucuresti,
pe care le-am cumpArat dela doamna logofeteasa Elena
Floreasca, la anul 1841, cu act legalizat, precum §i tot ce
este in casA, bani in fiintA, bonuri rurale, precum si bani ce

www.dacoromanica.ro
214 HISERICA DONIE

se vor dovedi cl sunt dati de mine cu imprumutare, trl-

suri, cai, mobile si once lucruri si obiecte, aceste toate
coprinse in acest al 4-lea articol din presentul testament
le dAruesc in deplinA si desAvarsitA stApanire dumneaei Ma-
sinca (Sasimca) Stefanovschi, cu care trAesc impreuna vie-
tuire dela anul 1846 Iunie 23 si care in tot cursul acestor
multi ani s'a arAtat cAtre mine cu vrednicie, cinste si bunA
credintl, ingrijind cu osardie si ravnA de averea si per-
soana mea, si la vremi bune si la boale cand am patimit.
De aceea, recunoscand meritele sale, drept recompensA a
recunstintii mele, i-am dAruit cele de sus precum le des-
lusesc si rog pe oricine a respecta neatins aceastA dis-
pozitie a mea in privinta darului ce fac Masinchii Stefa-
novschi, care a bine meritat dela mine darul ce '11 fac.
Eu la nimeni nu sunt dator cu nimic, decat lui Costache
sin Cristea din satul Titesti, districtul Arges, carele in ca-
natea de servitor mä slujeste, cu credintA si vrednicie, dela
'anul 1856 Mai 17, si care acest Costache sin Cristea are
zapisul meu la mana lui iscAlit de mine, in care se aratA
pe larg ce-i sunt dator bani, si ceeace i se va mai face i
se vor raspunde dupl moartea mea din once avere a mea.
Dupl sfarsitul,,vietii mele immormantarea se va face,
cu arhiereu si preoti, la sf. biseria Icoana din Bucuresti
sau la un schit cu apropiere de Buctiresti si, ori la care
bisericl voi fi immormantat, oranduesc O. se dea din averea
mea 50 galbeni ca sA mA pomeneascA, osebit se va mai
da si 4o sArindare la bisericile ce vor chibzui epitropii,
spre a se urma cheltuelile potrivit caracterului si stArii mele,
precum si celelalte cheltueli Ora la vreme de sapte ani,
care cheltueala a cAutArii sufletului meu, sl se ja din ve-
nitul averii mele.
Hainele mele se vor da servitorului meu Costache sin
Cristea Serban, lar biblioteca mea si toate cArtile de in-
\TAtAturl se vor da la bAeti-copii ai nepoatei mele Mar-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI Cu BVER1 PROPRI1 215

ghioala Basarabescu sau la alt copil ce se va socoti cA are

rAvnl la invAtAturA, spre a mA pomeni.
Incuviintez spre facerea de bine a se da la persoanele
precum urmeazA la condeiele de mai jos din banii ce mi
se vor gAsi in casA : 25.600 lei vechi, in galbeni 800 opt
sute, insA 400 galb. domnului Constantin Carlova §i 400
galb. d-lui M. Basarabescu, care aceste douA persoane sunt
rugate sA se insArcineze a fi epitropi §i executori testa
mentari dui:4 moartea mea, spre a se aduce la indeplinire
cele cuprinse in aceastA diatA intocmai; 3.200 lei vechi, in
una sutA galbeni (mo), las la trei fete nemAritate, fiice rli
posatului preotului Stan dela biserica Doamna ; -6.4o3 le.
vechi, in galbeni douA sute, No. 203 galb., las lui Costache
sin Cristea serban, servitorul meu, afarl din simbri.a- sa
ce i se va face ; 960 lei vechi, in treizeci galbeni, No. 30,
las domnului Enache Pascal ; 640 lei vechi, in galbeni,
las doamnei Zoita Cantacuzin, nAscutl Floreasca ; 1.600
lei vechi, in cincizeci galbeni, No. 50, las ob§tei cAlugArilor
la schitul DAlhAutul din districtul RAmnicu SArat, care se
vor impArti lor pentru a mea pomenire ; 1.6o3 lei vechi, in
50 galbeni, No. 50, las ob§tei cAlugAritelor dela schitul Co-
te§ti din districtul RAmnicu SArat, sa se impartA lor pentru a
mea pomenire; 960 lei wchi, in 33 galbeni, la cer§Atori; 480
lei vechi, in cincisprezece galbeni, No. 15,11as la slugile mele
ce se vor afla in slujbA, slujind in curte la vremea mortii
mele ; 960 lei vechi, 30 galbeni las domnului Dumitru Tu-
feanu ; 42.43o lei vechi este suma banilor pe care dispun a
se ImpArti dupl moartea mea.
9) Cele cuprinse in acest testament, fiind nestrAmutatA
vointa mea cea dupA urmA, se vor aduce la indeplinire dupA
sfArsitul vietii mele precum mai sus se aratA ; iar cine se
va arAta cu nemultumir& pe coprinderea acestui testament
§i va voi prin vre-un mijloc a ataca, direct sau indirect, dis-
pozitiunile din acest testament,aceluia nu se va da nimic,
depArtandu-se dela legat ca un nemultumitor, §i partea le-

www.dacoromanica.ro
216 BISERICA DONIE

gatului sgu se va impArti de o potrivg intre ceilalti Jega-

tari, care vor fi multumiti.
/871.
Ulcera! IOAN DONIE.

Langg cele de mai sus leggturi, dgruesc i domnului

Alexandru Stiracovschi 20) galbeni, care se vor da dupg
moartea mea din veri-ce bani se vor ggsi in casa..
1871 Martie zr.
(lacera IOAN DONIE.

Tribunalul Ilfov, Seclia

S'a presentat in pretoriul Trib. dumnealui Clucerul loan
Donie, care prin petitia inregistratg la No. 3.842, a cerut
legalizarea acestui testament, dupg care i s'a citit testa-
mentul din cuvant in cuvant, in auzul si prezenta testato-
rului, care a declarat cl testamentul este al slu, fAcut din
libera sa vointg, nesilit de nimeni, cg testamentul este scris
de o altg persoang, care a scris tot ce domniasa i-a dictat,
ca este subsemnat prin propria domnieisale semnAturg.
fArg adausul din josul testamentul este scris de domniasa
subsemnat prin propria domnieisa!e semngturg.
Tribunalul,
avAnd in vedere dispozitiunile art. 861 si 862 din Codul
Civil, incuviinteazg legalizarea testamentului, trecgndu-se
in registrul respectiv.

DOS. NO. 502/7T, 1871 Mar/le Ir, No. 28.

Grefier, I. S. PETRESCU.

Dei in acest testament, legalizat sub No. 28 din anul

.1871 Martie ii i anexat pe langl aceastg fila., fac danie
Ja art. 4 din starea mea pe chipul de (Masinca) Sasinca
Stefanovschi, precum se cuprinde fArg nici o alta. schim-

www.dacoromanica.ro
 DISERICI CU AVERI PROPRII 217

bare §i de astAzi, adaug cA eu cu de mai sus numita m'am

cununat dupa toate formele legiuite, §i prin. urmare declar
pe Masinca Donie de legitimA consoartl.
1872 Marne r.r.
IOAN DONIE.

Grefa Tribunalului Blau, Secfia II-a civil&

Presenta copie fiind conform cu originalul aflat la dosar,
cu No. 1386/73 se legalizeazA, spre a se da domnului R.
Ganciu, conform cererii fAcutl prin suplica reg. la No.
6008/74.
1875 Marlie 28.
p. Grefier, GR. CIJPESLU.

www.dacoromanica.ro
 2.
PROCURA DATA DE NEPOATELE CLUCERULUI IOAN
DONIE CA TRA BASARABESCU, PRIN CARE RECUNOSC
DONIE DIN F0ANI /10IA CAPOTEASCA, DARUITA
BISERICII DE RAPOSATUL LO R UNCHIU.
- 1875 Aprilie ï.

Subsemnatele, nepoatele decedatului Ion Donie, autorizam

cu deplina putere pe domnul Mihail Basarabescu, ca sa faca
din parte-ne declaratie la-onor. Trib. civil, sect. II, Bucure-,iti
cum O. noi rudele decedasului am recunoscut pe seama bi-
sericii Donie din Foc§ani mo§ia apoteasca din judetul
R.-Sarat, ce-i s'a dat danie prin testamentul derunctului nostru
unchiu Donie, legalizat de Trib. sect. III la No. 28 din anul
1871. Martie is, §i dupa cererea facuta de dumnealor R.
Ganciu §i V. Calcaiu, epitropi ai zisei biserici, am §i dat
bisericii posesiunea numitei mo§ii, conf. art. 895 C. civ., so-
mftnd prin capul portareilor pe domnul arenda§, ca ca§tu-
rile mo§ii sa le dea deadreptul domnului V. Calcaiu, unul
din epitropi, §i in consecintà autorizlin tot pe domnul Ba-
sarabescu, carele este §i executor al testamentului, sa ceara
dela onor. Trib. a pune la dispozitia epitropului bisericii,
domnul V. Calcftiu, chitantele casierului Casei de Depuneri
consemnatiuni in numar de trei, pentru ck§turile varsate
la acea casa de arenda§ul mo§iei, spre a putea numitul epi-
trop a primi toti acei bani depu§i ca un drept al bisericii
§i ca sA poata indeplini vointa testatorului.
Bucurefti, 1875 Aprilie r.
MARIA BASARABESCU. - ECATERINA NICOLESCU.

www.dacoromanica.ro
 3.
SENTINTA CURTII DE APEL DIN GALATI PRIN CARE
SE CONFIRMA BISER/CII DONIE STAPANIRE PESTE /10IA
CAPOTEASCA, DARUITA DE CLUCERUL IOAN DONIE.
1893 Decemvrie zo.

Romeinia.
Curtea de Apel din Galati, S. II. Pre§identia d-lui M. Poe-
naru Bordea, pre§edinte.
P. Ionescu, consilier.
Sc. Popescu »
M. Be§telei
G. TanoNiceanu, consilier.
D-1 Consilier D. Pdrvulescu prezideazA juriul.
In ziva de 14 Decemvrie, la ordinea zilei fiiind cercetarea
apelului flcut de iconomul Ion Kiriac, Stan Costian §i Pavel
Beceanul, in calitate de epitropi ai bisericii Donie din Foc-
§ani, in contra sentintei Trib. R.-SN.rat No. 179/97, datà a-
supra procesuiui ce are cu Marghioala Basarabescu pentru
anularea unui legat, in acea zi la apelul nominal s'au pre-
zentat Stan Costian §i Teodor Nicolau, numit epitrop in
locul domnului Pavel Beceanu, dupg cum dovede§te prin
adresa Prefecturei Putna No. 13523/93, in numele lor, §i
autorizatia colegului lor iconomul Ion Kiriac, prin procura
legalizatA de Politia Focrani No. 13071/93, asistati de domnul
advocat G. Marzescu, reprezintAnd epitropia apelantl, iar
din parta intimatei Marghioala Basarabescu s'a prezentat

www.dacoromanica.ro
220 BISERICA DONIE

domnul advocat Ion Em. Culoglu, in puterea procurei an-

tentificatg de Tribunalul Ilfov, sec. de notariat, No. 802193.
S'a constatat cä apelul este fgcut in termen.
S'a citit sentina Tribunalului.
S'a ascultat domnul Marzescu, care a cerut respingerea
actiunei i cheltueli de judecatg, desvoltand motivele in
sensul concluziunilor scrise depuse in urml la dosar.
S'a ascultat i domnul Culoglu, care a cerut respingerea
apelului in sensul concluziunilor depuse in urmg. la dosar.
Apoi, socotindu-se necesitate de deliberatiuni mai intinse,
prin incheerea No. 2.118, s'a amanat pronuntarea.deciziunei
pe astazi, cand
Curtea
Asupra apelului intergetat de iconomul loan Kiriac, Stan
Costian si Pavel Beceanu, in calitate de epitropi ai bisericii
Donie din Focsani, contra sentintei Trib. Ramnicul Sgrat
No. 179/93:
Auzind sustinerile orale ale pgrtilor ;
Vgzand si concluziunile lor scrise ;
Avgnd in vedere ca prin sentina atacata cu apel s'a ad-
mis actiunea intentatA de Marghioala Basarabescu i, de-
clarandu-se nul legatul lgsat numitei biserici de defunctul
Clucer Ion Donie prin testamentul sau din II Martie 1871,
s'a condamnat epitropia apelantg sä delase in depling pro-
prietate i posesiune a Marghioalei Basarabescu, ruda cea
mai apropiatg a defunctutui, objectul lgsat mosia Capo-
teasca din jud. R.-Sarat ;
Avand in vedere cä Marghioala Basarabescu, prin ac-
tiunea introdusl inaintea Trib., a cenit anularea acestui legat,
pe motivele cä biserica Donie din orasul Focsani, nefiind
o persoanA juridica e incapabill a primi darul 'ce i se fa-
cuse, iar apelantul bisericii, atat inaintea primei instante,
cat §i In apel, cere ca actitinea indreptata contra-i sa fie
respinsa: 1) pentru ca biserica Donie, avandu-§i existenta

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 221

sa legala ca persoanA juridicl, era capabila a primi once

donatiune; 2) pentru ca intimata Basarabescu, in calitate de
succesorl a defunctului Clucer Ion Donie, a executat testa-
mentul acestuia prin predarea obiectului legat, §i aceastA
executare voluntarA tine loc de recunoa§tere la actiunea in
nulitate.
Asupra intaiului motiv de apel :
Considerand cA existenta bisericilor cre§tine ortodoxe ca
fiinte juridice, capabile de a primi daruri prin acte vii sou
de ultimA vointd, s'a afirmat, in ambele Principate sut ori,
indatA chiar cu fundarea Statului. In adevAr monumentele
istoriei noastre nationale sunt pline de dovezi cA strAbunii
no§tri, condusi de sentimentul religios, care a fost stalpul
cel mai puternic al insA§i nationalitAtii romane, au fondat in
toti timpii arzAminte religioase §i le-au inzestrat cu averi
insemnate, pentru ca acestea, sl poatä avea existenta 'or
proprie. Legi positive vechi, afarä de acelea ale Imperiului
Roman de RAsArit, care sunt de altmintrelea origina drep-
tului nostru, au consacrat intotdeauna fiinta legall a unor
asemenea institutiuni. Astfel codicile BasarabIndreptarea
Legii"--la pag. 118 zice: cate lucruri ce le da ne§tine la bi-
serici sau la monastiri, ori vie, grAdini, mo§ii . . acestea

toate lui Dumnezeu le-a dat". Codicil Caragea §i Calimach,

Regulamentul organic al Munteniei §i al Moldovei, vorbind
despre monastiri §i biserici, prevAd dreptul ion de a putea
primi 'averi mi§cAtoare §i nemi§cAtoare §i chiar de a le
stApAni.
Toate aceste monumente juridice §i istorice sunt unanime
nu lasa nici o indoiala cA in dreptul nostru national bi-
serica a avut existenta sa proprie ca persoanA juridicA prin
simplul fapt al infiintArii unor asemenea pioase locapri,
fArl a fi nevoe de intervenirea vreunui organ nl stApanirii.
In timpii mai apropiati avem legea dela 186o, care con-
sidera bisericile ca a§ezAminte publice §i, recunoscand astfel
existenta lor, supune proprietItile acestora, deosebit de con-

www.dacoromanica.ro
222 BISERIC/1 DONIE

tributiunea funciara, la a doua impozitiune, reprezintand

taxele de transmitere.
Considerand ca insa§i intimata Basarabescu, prin apAra-
torul sau recunoa§te, ca. in adevar bisericile ortodoxe au
avut calitatea de persoane juridice cu dreptul de a primi §i
poseda once avere, sustine insa ca legea dela 1863 De-
cemvrie 17, secularizand averea tuturor monastirilor, prin
aceasta a desfiintat §i personalita tea juridica pe care bise-
ricile o aveau pana la aceasta data.
Considerand ca, pentru a ne da seama de intentiunea pe
care a avut-o legiuitorul din 1863, nu trebue sa pierdem
din vedere ca la aceasta epoca §i inel decatva timp Ina-
inte administratiunea monastirilor inchinate, fie pamantene
fie straine, se departase dela scopul care presidase la in-
fiintarea O. inzestrarea acestor a§ezaminte. Averile insem-
nate, cari in timp de mai multi secoli venise ca sa mareasca
proprietatea monastirilor, erau intrebuintate intr'un alt scop,
nu mai era vorba nici chiar de desvoltarea sentimentelor
de caritate cre§tind.
Este evident ca in fata une asemenea star de lucruri,
Statul Roman nu putea sa ramana nepasator la cele ce se
petreceau, cand vedea ca se calca pe fata vointa §i dorinta
acelor pio§i donatori de pe timpuri, de aci legea dela 17
Decemvrie 1863, al carei scop nu era catusi de putin des-
fiintarea personalitatii juridice a acestor a§ezaminte, ci luarea
averilor pe cari acestea le posedau §i intrebuintarea lor la
adevarata destinatiune ; ori care ar fi fost insl. intentiunea
legiuitorului din 1863, fie ca. a voit a seculariza numai ave-
rile monastirilor inchinate sau neinchinate, fie de a desfiinta
§i personalitatea lor juridica, nu este insa mai putin con.
statat ca aceasta lege, dupa cum insa§i titlul sat' §i dispo-
zitiunile dinteinsa arata, nu s'a ocupat decat de monastiri,
de acele congregatiuni religioase, care din cauza averilor
ce posedau §i a pornirilor de care unele dintr'insele erau
insufletite incepusera a deveni primejdioase pentru linistea

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRI1 22S

Statului Roman, amenintat in chiar nationalitatea §i limba

sa §i in once caz lipsite de once sentiment de adevarata
caritate cretina, legiuitorul dela 1863 n'a avut catu§i de
putin in vedere bisericile de mir.
Ca daca aceasta lege s'ar fi ocupat §i de aceste a§eza-
minte §i ar fi voit a le seculariza averile §i, dupa cum pre-
tinde aparatorul intimatei, a le desfiinta chiar personalitatea
lor juridica, atunci este neexplicabil faptul, cum in urma
zisei legi o multime de biserici de mir ca Spiridonia din
Ia§i, Madona Dudu din Craiova, Cretulescu, Silvestru, Sf.
Voevozi etz. din Bucure§ti, precum §i celelalte biserici, a§e-
zaminte nu numai de binefaceri, dar pur religioase, func-
tioneaza in lini§te mai in fiecare judet, avand fieçare bunuri
proprii, pe care le stapanesc §i le administreaza de timp
indelungat, fara ca Statul sä fi secularizat sau sa incerce a
seculariza aceste averi, pe care multe din aceste biserici le
posedau in momentul cand se executa legea dela 1863.
Acest fapt este dovada cea mai vie ca legea de seculari-
zare nu a privit bisericile de mir, ca aceste a§ezarninte au
ramas cu aceea§ personalitate, pe care le-o recunoa§te ve-
chile noastre legiuiri.
Ca daca in urma secularizarii dela 1853, Statul Roman
a inscris in budgetul sail intretinerea a o multime de bi-
serici, aceasta nu o facea ca consecinta a desfiintarii cali-
MO de persoana juridica a bisericilor, ci pentru ca., luand
averea din manele tuturor monastirilor, trebuia, necesar-
mente se (lac alb), atat la intretinerea acestor monastiri cat
§i a bisericilor ce depindeau de aceste a§ezaminte, precum §i
a celoralte biserici nationale de mir, cari nu aveau nici o
avere a lor proprie, raspunzand cu chipul acesta sentimen-
tului de pietate cretina de care fusesera insufletiti toti fon-
datorii §i inzestratorii de pe timp ai acelor locapri a caror
avere Statul o lua.
Ca ceeace invedereaza mai mult cä legea dela 1863 nu
s'a ocupat intru nimic, fie de personalitatea juridica, fie de

www.dacoromanica.ro
224 BISERICA DONIE

averea bisericilor de mir este imprejurarea cA toate legile

comunale, cari s'au succedat dela 1864 incoace, precum §i
cea de astAzi in vigoare, recunosc o stare preexistentA de
lucruri : aceea cl sunt biserici cari au averi proprii ale lor;.
lar noua lege asupra clerului mirean prevede chiar cl ad-
ministratia acestor averi are sA se urmeze de epitropiile
lor speciale, instituite prin actul lor de fondatiune, sub pri-
vigherea §i controlul autoritAtilor comunale.
ConsiderAnd dar cl din toate acestea se stabile§te pe
deplin cA bisericile ortodoxe de mir au avut fiinta lor legaba
ca persoane juridice din cele mai vechi timpuri §i cl ele
§i-au conservat personalitatea lor pana azi, astfel cum a
fost consfintitA in dreptul nostru national istoric, fArA ca
vreodatA sl fi intervenit vre-o lege care sA fi §tirbit intru
cAtva acest drept ;
Ca astfel biserica Donie din Foc§ani, fiind persoanA ju-
ridicA, ca atare a fost capabilA de a primi legatul ce i s'a
lAsat de care defunctul Clucer loan Donie prin testamentul
acestuia din II Martie 1871;
Ca certificatul liberat de Ministerul Cultelor, prin care
se afirml cl aceasta bisericA nu ar fi recunoscutl ca per-
soanl juridicA, nu. poate fi considerat decat numai Inteatat
cA biserica Donie nu a fost recunoscutl ca persoanl juri-
dicA prin o lege speciall, dar aceastA lips1 de lege spe-
ciall nu a ridicat acestei biserici calitatea de fiintA morall
ce a avut-odupA cum s'a arAtat mai sus §i a cArei exis-
tentA numai instantele judecAtore§ti sunt in drept de a i-o
recunoa§te;
CA dar primul motiv de apel fiind fundat, actiunea inten-
tatA de Marghioala Basarabescu contra bisericii Donie ur-
meazA a se respinge din acest punct de vedere, WA a mai
fi nevoe ca Curtea sl discute §i cel de al doilea motiv
de apel;
VAzand §i art. 140 §i 146 din procedura civill,
Pentru aceste motive

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU RVERI PROPRII 225

Curtea
In numele legii
Decide :
Admite apelul %cut de iconomul Ion Kiriac, Stan Costian
§i Pavel Beceanu, in calitate de epitropi ai bisericii Donie
din Foc§ani, in contra sentintei Trib. R.-Sarat No. 179193;
Reformeaza aceasta sentinta ;
Respinge actiunea intentata de Marghioala Basarabescu
in contra epitropiei apelante ;
Condamna pe Marghioala Basarabescu sä plateasca epi-
tropiei bisericii Donie din Foc§ani trei sute (300) lei chel-
tueli de judecata.
Deciziunea se pronunta definitiv §i este supusa recursului.
Data §i cititä in audienta publica astazi 23 Decemvrie 1893.
BORDER.IONESCU.POPESCU,BEVELEI.TANOVICEANU.
Grefier, S. RAIRNU.

Romdnia.
Portaren Curlii de Apel din Gala/i.
Prezenta copie fiind conforma cu originalul, se atesta §i
se va da epitropiei bisericii Donie din Foc§ani.
§efcd Portkeilor Curtil, G. D. PERIETEMILL

NO. IOI. 1894 lailltarie 25.

Biseriel ea aneri proprii

www.dacoromanica.ro
 4.
CARTEA DE EXECUTARE LA FATA LOCULUI A SENTINTEI
TRIBUNALULUI DIN R.-SARAT, RELATIVA LA HOTAR-
NICIA /101EI CAPOTEASCA.
1889 Mai i

Noi Dionisie Craifaleanu, membru de §edinta al Tribu-

nalului R.-Sarat.
Conform delegatiunii ce ni s'a dat de Tribunalul local
prin jurnalul No. 2535 din 2 -Mai a. c., de a executa pe fata
pamantului sentinta acestui Tribunal No. 15 din 28 Aprilie
1856, ramasa definitiva §i investita cu formula executorie la
No. 56 din 21 Lille 1872.
Azi 3 Mai 1889, insotit de domnul Eugeniu Dem. Zaga-
nescu, ajutor de grefier, ne-am transportat la localitate, in
comuna Gulianca din acest judet, unde am gAsit prezinte
pe reclamantul A. F. Robescu, asistat de domnul inginer S.
Dumitrescu, autorizat de Tribunal de a executa cu noi men-
tionata sentinta, prin autorizatiunea No. 14178 din 25 Oc-
tomvrie 1888, domnul G. Bulaiu, ajutor de primar a comunei
Tecuci, reprezintftnd primaria acelei comuni §i autorizat
pentru aceasta prin adresa acelei primarii No. 1433 din 1
Martie 1889, asistat fiind §i de d. inginer L. Botez §i dom-
nul Stan Costian, epitropul bisericii Donie din Foc§ani, re-
prezentftnd interesele acelei biserici, §i dupa ce am supus
juramantului pe domnul S. Dumitrescu inginer, dupa cum
se constata prin osebit proces-verbal, i-am citit dispozitivul
sentintei ce este delegat a executa Cu noi, care confirma
hoatrirea facuta de domnul Pitar G. Chiritoiu la 30 Noem-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CB AVERI PROPRII 227

vrie 1848 §i care, in ce prive§te pe domnul D. Robescu, au-

toru domnului A. F. Robescu, despre vecinatatea cu partea
din trupul mo§iei Capoteasca a bisericii Donie din Foc§ani,
unde se executa azi, cuprinde :
In urma tuturor aratatelor documente a§ternute in peri-
lipsie, documente ale fiecaruia, indestulandu-ma din co-
prinderea lor, dupa ce i-am despartit-o de catre vecinii ra-
za§i, prin semnele movile §i pietre ce am gasit, ca amandoul
razoarele ale vecinilor raza§i, din sus §i din jos, §i din ve-
chea stapanire, precum s'a urmat 0111 acum, §i am facut §i
masuratoarea cu lantul pe fata parnaniului a tot trupul mo§iei
cu stanjenu lui Serban-Voda §i cu chipul urmator, insà:
t-a trasura, la capul despre hotarul tarii, despartitor aman-
dorora proprietatilor, punand lantul din marginea razorului
mo§iei Gulianca, propietatea excelentei sale domnului Ge-
neral Laptev §i tragand de-a curmezi§ul pe linie dreapta
spre soare apune, pe dinaintea hanului domnului Serdar Tu-
doran Cincu §i pana in marginea mo§iei Crangeni a dom-
nului Praporgic Olanescu §i a schitului Dalhauti, au e§it
stanjeni 422 palme 4, unde am facut semn movila de Omani
2-a trasura, la mijlocul mo§iei, puind lantul tot din mar-
ginea mo§iei Gulianca §i din piatra hotar ce este in coastele
unui buzael §i tragand de-a curmezi§ul tot spre sfintit pAnA
in piatra hotar despartitor mo§iei Crangeni de Capoteasca,
au e§it stanjeni 33o palme una.
3-a trasura, la capul dela drumu Martine§tilor, puind lantul
din movila ce este pe razorul Gulianca §i tragand de-a
curmezi§u tot spre sfintit pana in piatra hotar ce este inteo
movilita despartitor mo§iei Crangeni de Capoteasca, unde
vin §i alte mo§ii de stä cu capul acolo, au e§it stanjeni 192
palme 3, care stanjeni, adunandu-i dela cate trele trasuri,
se insemneaza stanjeni 945 tocmai, din cari lepadadu-se doua
päri dupa ordnduiala, ramln masa stanjeni 315, coprin§i in
pomenita copie de hotarare din leatul 1787 Septemvrie ir,
precum §i in celelalte de mai sus a§ternute documenturi,

www.dacoromanica.ro
228 813ER /CA DONIE

cari stanjeni s'au i impartit fieste caruia dupa documenturi,

potrivit cu figura mosiei, dandu-le lat lat si din ingust in-
gust, Insa :
StImien1 Palme Palmace
105 5 la capul mosiei despre hotarul tarii,
,
/1

partea domnului Dumitru Robescu despre rasarit, unde-si

are cladita i carciuma din vechime si alaturea cu mosia.
Gulianca, tragand cu lantul de-a curmezisul spre soare apune,
din marginea razorului mosiei Gulianca pana unde i s'a im-
plink aratatii stanjeni In marginea fasiei domnului Cruceru
Iancu Donie, unde am facut semn movila de parnant des-
partitor ; a 2-lea trasura, la mijlocu moiei, tragand cu lantul
de-a curmezisul tot spre soare apune, din piatra hotar ce
arat la trasura dela mijloc a mosii ca este in coasta unui
buzael i pana in marginea fasie domnului Cruceru Iancu
Donie, stanjeni 82 palme 4 palmace 2, unde am facut semn
movila de pAmant despartitor ; 3-a trasura, la capul dela
drumul Martinestilor, tragand cu lantul de-a curmezisul tot
spre soare apune, din movila cc ark cä este la capul mosii
Gulianca paha in marginea fasie domnului Crucer Donie
stanjeni 40 palme 6, unge am facut iarasi un semn movila
de pamant :care stanjeni adunandu-se dela cate trele tra-
suri fac stanjeni 236 palme 2, din cari stanjeni lepadandu-se
doua parti, dupa oranduiala, raman masa stanjeni saptezeci
si opt, palme 6 No. 78 palme 6.
Dupa care ne-am transportat cu toti la capul mosiei Ca-
potéasca despre Namoloasa, la punctul dupa schita data de
domnul inginer executor, la punctul litera A a actualii stapa-
niri, si am masurat trasura de-a curmezisul mosiei pana in
piatra botar dintre Crangenii doamnei Olanescu si Capo-
teasca a tuturor codevalmasilor, si au esit 839 metri In loe
de 830 metri sau 422 stanjeni 4 palme, cat se coprinde in
hotararea ce executam. Aci domnul proprietar A. F. Ro-
bescu ne-a prezintat o copie legalizatA dupa deciziunea a-
cestui Tribunal cu No. 193 din 1856 Fevruarie 21, prin care

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER! PRQPRII 229

se constata ca pe cat se atinge despre vecinatatea cu Gu-

lianca a mo§tenitorilor domnului Laptiov, Ttibunalul zice:
ca., pe temeiul art. 10 dela cap. 3 partea 2 din Condica ci-
vill, intare§te hotarnicia §i planul §i despre aceasta vecina-
tate §i hotara§te ca domnul Laptov sa stapaneasca intocmai
dupa cum se arata in hotarnicie §i plan a merge acea linie
despartitoare.
Domniasa arata §i o copie de plan nelegalizatä a mo§iei
Gulianca, lacuta de domnul inginer Ramniceanu, in care se
vazu platul de loc ce s'a pierdut din mo§ia Capoteasca cu
aceasta hotarire citata.Domniasa adauga cA ar trebui ca
aceasta pierdere sa priveasca proportional pe toti codeval-
ma§ii, insa daca domniile lor, epitropia bisericii Donie §i
primaria comunii Tecuci nu vor face contestatiune, domniasa
ja asupra sa paguba platului pierdut despre Gulianca §i
prime§te a da deplin codevalma§ilor sai suma stanjenilor
dep!ini, care se prevede in hotarnicia ce executam. In con-
secinta domnul inginer executor Dimitrescu a inceput ma-
suratoarea primei trasuri din actuaba posesiune §i a dat
i-iu domnului Robescu 105 stanjeni §i 5 palme, tocmai cat
s! prevede in hotarnicia confirmata, sau metri 207, 40 c.m.,
ramaind pe seama celor doi devalma§i intreaga suma de
stanjeni ce li se prevede prin hotarnicie, mai mult Inca 9
metri.
La implinirea sus zi§ilor stanjeni de 105 §i 5 palme, par-
tea domnului Dimitrie Robescu, autoru domnului A. F. Ro-
bescu, am facut movila mare, puind §i piatra, ramaind acest
punct A din schita ca hotar despartitor intre domniasa §i
codevalmasii sai, epitropia bisericii Donie §i spitalul din Te-
cuciu. Dupa aceasta ne-am transportat cu toti la mijlocul mo-
siei, in drumul posesiunei actuale, in malul Vaei Gogeanului
semn firesc, §i aci domnul inginer a masurat iara§i curme-
zi§ul, puind lantul din punctul C dupa schita ce ne-a predat, §i
am mers drept la movila cu piatra hotar 'despartitor intre
Crangenii doamnei Olanescu.§i Capoteasca acelor trei co-

www.dacoromanica.ro
230 BISERICA DONIE

devalmasi si ne-a declarat ca a esit 652 metri in loe de 648

metri 97 c. m. sau stanjeni 330 palme 1, adica cat se pre-
vede in hotarnicia ce se executasi prin urmare un prisos
de 3 metri, la care domnul A. F. Robescu a rAspuns
nu cere alteeva cleat atat cat este prevazut in actul de
hotarnicie.
Asa dar la implinirea a 82 stanjeni si 4 palme sau metri
161=99 s'a facut movila mare de pamant si s'a pus piatra
hotar de astazi despartitor intre proprietatea domnului Ro-
bescu i sus zisii codevalmasi, ramaindu-le peste suma cu-
venita dupl hotarnicie Inca trei metri prisos.
Intr'aceste doua pietre insemnate pe schita de plan B
D, domnul inginér in prezenta tuturor partilor a facut linie
dreapta, ridicand i cinci movili intermediare; dupa aceia
aceasta linie dreapta dintre B i D s'a prelungit pana'n
marginea padurii si de aci la vechiul botar despartitor intre
Muntenia si Moldova.
In urma acestora ne-am transportat iaräi cu toti la capul
mosiei despre drumul Martinetilor si din movila veche des-
partitoare intre Gulianca, Donoaia i Capoteasca, am tras
drept la movila cu piatra tot in drumul Martinestilor hotar
despartitor intre Capoteasca, Crangeni si Donoaia, si au esit
stanjeni 192 si 3 palme sau 378 metri, tocmai cat se cu-
prinde in hotarnicia ce se executa.
Din aceasta suma s'a dat domnului Robescu 48 stanjeni
si 6 palme sau metri 95,50 C. m., ramaind condevalmasilor
sai tocmai suma prevazuta in hotarnicia ce li se cuvine in
acest punct, dupa schita de plan ce domnul inginer ne-a dat
sub litera E, s'a ridicat movild mare si s'a pus piatra, ra-
maind acest punct E ca hotar despartitor intre partea dom-
nului Robescu §i partea condevalmasilor sai.
Dupä aceasta domnul inginer a facut iaras linie dreapta
intre punctul E si punctul D, infiintand noul movile inter-
mediare, ramaind astfel ca de astazi inainte hotar despar-
titor intre partea domnului A. F. Robescu si condevalmasii

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER( PROPR11 231

sai, epitropia bisericii Donie din Focsani §i spitalul din Te-

cuci, fosta proprietate a domnului A. Cincu, sa se urmeze
din punctu E in drumu Martine§tilor vecini cu Donoaia linie
dreapta la punctul D, in dreptul muchei vai Gogeanului, in
trasura de a doua, §i de aci prin o alta linie dreapta la
punctul B dela trasura cea dintai, §i de aci drept inainte pe
prelungirea acestei linii pang in hotarul fost despartitor intre
Muntenia §i Moldova.
Cu modul acesta am executat, de acord cu domnul inginer
Dumitrescu autorizat pentru aceasta, hotarnicia confirmata
prin hotarnicia ce executam.
De cele constatate am dresat acest proces verbal, pe
langa care s'a anulat doua coale timbru a un leu una §i pe
care'l vom inainta Tribunalului in original, impreuna §i Cu
schita dupa planul mo§iei executate, depusa de domnul in-
giner Dumitrescu.
/Umbra de gedintII, D. CRRIFALIANU.
IngIner hotarnic, S. DUMITRESCU
Grefier, EUGENIE DEM. ZAGANESCU.

Romania.
Cortul Portareilor Tribunalului R.-Sdrat.
Prezenta copie fiiud conforma cu origanalul ei se atesta
§i se inmand ()data cu copia sentintei No. 135/890 Onor.
epitropii a bisericii Donie din ora§ul Focsani.
Romania.
Membru Supliant al Tribunalului R.-Sarat.
No. 2.395. ,r88p Aprilie 1.7.

cita/infle.
Subscrisul, delegat de Tribunal prin jurnalul cu No. 2308/88,
ca sa execut pe teren sentina acestui Tribunal sub No. 15/856,
investita cu titlul executoriu, care confirma jurnalul Tribu-

www.dacoromanica.ro
232 B,SERICA DOME

nalului sub No. 193 din 21 Fevruarie 1856, relitivA aceastA

sentina §i jurnal la confirmarea hotArniciei mo§iei CApoteasca
a domnului A. F. Robescu, despre vecinAtatea cu mo§ia bi-
sericii Donie din ora§ul Foc§ani,
In consecintA am fixat ziva de trei Mai 1889 ora zece di-
mineata, pentru cand am onoare a vA invita ca sA vl pre:
zentati la mo§ia in cestiune, situatA in acest judet, plasa Mar-
ginea de Jos, cu documentele ce yeti fi avand, cum §i un
inginer spre a fi fall la operatiune.
In caz contrar se va procede conform legii.
Membru supleant, EM. C. PETRESCU.
§eful portgreilor, GEORGESCU.

Procurd
Prin care autorizez -pe domnii Vasile CAlcaiu §i Ruscu
Ganciu a prezenta contestatiunea cuvenitA intre noi asupra
eecutArei hotArniciei domnului N. Laptov; a insista pe langa
domnul judecator executor a procede conform diferitelor
sentinte §i zisei hotArnicii; acere cu toatA stAruinta ca dom-
nul judecatoar sA mearga cu executarea prin mu§uroaele
existente, prin care este astAzi posesiunea; precum §i a face
toate mAsurAtorile liniilor, atat intre mu§uroae, cat §i a trA-
surilor constatate de suma stanjenilor cuveniti domnului
Laptov, conform sentintelor.
Cu un cuvant a face numitii domni toate demersele na-
cesare, spre a nu pierde ingust nici o parte de pAmant, nici
biserica reprezentatA prin domnii Ruscu Ganciu §i Vasile
CAlcai, nici subsemnatul ca copArta§i.
/875 Aftriiie. A. F. ROBESCU.

Comi.sia Culoarei Verde.

Semnatura de sus a domnului A. F. Robescu proprie
fiind, se atestl §i de comisie dupA cererea facutA.
787; /tome 19.
Comisar, (SS) NICULESU.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI al AVERI PROPRII 233

Tribunalul Districtului R.-Seirat.

No. 13s. Audienfa din 9 lunis 1890.
Presidentia domnului C. D. Popescu, presedinte.
Domnul Al. BArsescu, membru.
Domnul Membru Supleant S. UrlAteanu ocupat cu lucrAri
in camera de consiliu.

AstAzi termenul fixat pentru cercetarea si verificarea ac-

tului de executare fAcut de domnul membru de sedintA in
ziva de 3 Mai 1889, care constatA executorea senitntei acestui
Tribunal No. 15 din 28 Aprilie 1856, prin care se confirmA
hotArnicia mosiei CApoteasca, proprietatea domnului A. F.
Robescu, lucratA de domnul Pitar G. Chiritoiu la 30 No-
emvrie 1848, despre vecingtatea cu dumnealor Anton Cincu,
Primgria urbei Tecuci si epitropia bisericii Donie din Focsani.
La apelul nominal s'a prezintat in instantA reclamantul
asistat de domnul advocat A. Mosgos, si din partea PrimAriei
urbei Tecuci s'a prezintat domnul ajutor de primar G. Po-
povici, autorizat de PrimArie cu adresa No. 1771/890, lip-
sind autoru Cincu si epitropia bisericii Donie din Focsani,
in privinta cArora procedura s'a vAzut completg.
S'a dat lecturA actului de executare si celorlalte lucrAri
din dosar. Domnul Mosgos a cerut a se confirma actul de
executare de oarece sentinta s'a executat conform hotAr-
niciei si planului domnului Popovici, a lAsat la aprecierea
Tribunalului chestiunea aceasta: dacg o hotArnicie fAcutg la
1848 se mai poate astAzi executa, si dacg Tribunalul gl-
seste cä executoria s'a acut conform cu planul si hotArnicia,
atunci n'are nimic de zis.
Tribunalul deliberAnd si
AvAnd in vedere cl In spetA este sesizat a se pronunta
dacg executarea sentintei acestui Tribunal No. 15 din 28
Aprilie 1856, care confirmA hotArnicia si planul mosiei CA-
poteasca, proprietatea domnului A. F. Robescu, despre ve-

www.dacoromanica.ro
234 BISERICA DONIE

cinii sli, Anton Cincu, Primaria urbei Tecuci, epitropia bi-

sericii Donie din Focsani, s'a ncut de domnul judecator de
sedinta al acestui Tribunal, conform hotarniciei acute de
domnul Pitar Gh. Chiritoiu la 3a Noemvrie 1848.
Avand in vedere hotarnicia si planul ;
Considerand cä din procesul-verbal dresat de domnul
membru de sedinta al acestui Tribunal D. Craifaleanu in ziva
de 3 Mai 1889 s'a constatat cl sentina No. 15 din 28 Aprilie
1856, care confirma hotarnicia si planul mosii C5poteasca
a domnului A. F. Robescu, s'a executat pe fata pamantului
despre vecinii sgi, asa dup. cum a fost facuta de domnul
Pitar G. Chiritoiu la 30 Noemvrie 1848, confirmata de Tri-
bunal;
Considerand ca in contra acestei executari nu s'a facut
nici o contestatie de care vecinii rIza§i ai acestei mosii, astfel
ca astazi Tribunalul, conform art. 34 din regulamentul de
hotarnicie, este intarit si sumele si semnele hotarelor raman
sume definitive :
Pentru aceste motive Tribunalul
In numele legii
Hotaraste :
Confirma executarea facuta de domnul judecator de se-
dinta al acestui Tribunal D. Craifaleanu prin procesul verbal
dresat in ziva de 3 Mai 1889 a sentintei acestui Tribunal
No. 15 din 28 Aprilie 1856, care confirma hotarnicia si
planul mosiei Capoteasca. a domnului Alecu F. Robescu §1
prin consecinta inchide dosarul executarii ;
Declara cä hotarnicia este intarita si sumile hotarelor rl-
man sume definitive.
Se va da partilor copii legalizate dupa actul de executare.
Hotarnicia si planul s'au adeverit, incredintandu-se recla-
mantului.
Data si citata in sedinta publica la 9 Iunie 1890.
C. D. POPESCU. S. BARSESCU.
Grefier, It. IONESCU.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 235

Ronuinia.
Corpul Porkireilor Tribunalului R.-Seirat.
Prezenta copie fiind conform cu originalul ei, se atestg.
§i se va inmana onor. epitropi ai bisericii Donie din ora§ul
Foc§ani.
NO. 3.842, I890 lidie 4.
§eful Portgreflor, L BARCALESCU.

Romeinia.
Membru Supleant al Tribunalului R.-Sgrat.
No. 5332. 1888 Octomvrie 22.

Citatiune.
Subscrisul, delegat de Tribunal prin jurnalul cu No.
2338/88, ca sä execut pe teren sentinta acestui Tribunal sub
No: 15/1856, Investitg cu titlul executoriu, care confirmg jur-
nalul Tribunalului sub No. 193 din 21 Fevruarie 1856, re-
lativä acestei sentinte §i jurnalul la confirmarea hotgrniciei
mo§iei Cgpoteasca a Domnului A. F. Robescu despre ve-
di-Mate cu mo§ia domnieivoastre,
In consecintg am fixat ziva de dougzeci §i noug (29) Oc-
tomvrie 1888 ora zece dimineata pentru and am onoare
a vä invita ea sä v1 prezintatj la mo§ia in chestiune, si-
tuatA In acest judet, plasa Marginea de Jos, cu documentele
ce yeti fi avAnd, cum §i un inginer spre a fi fatg la ope-
ratiune.
In caz contrariu se va. proceda conform legii.
/Umbra supleent, DONCIU.

www.dacoromanica.ro
 5.
CARTE DE HOTARNICIE A /10IEI CAPOTEASCA.
-- 1889 August 7.

Subsemnatul inginer hotarnic, primind autorizatiunea o-

noratului Tribunal jud. Ramnicu-Sarat No. 2.707 din 20 Fe-
vruarie 1889, prin care ma autorizeaza a face hotarnicia
Capoteasca, prpprietatea spitakflui urbei Tecuci, situata
in comuna Gulianca, plasa Marginea dejos, judetu Ramnicu-
Sarat,
Am sorocit pentru efectuarea acestei lucrAri termenul
de 15 Iunie a. c., pentru and, pe langa ca am citat per-
sonal cu citatiuni speciale pe toti vecinii in parte, dar
apoi am publicat acest termen si prin Monitorul Oficial
No. 275/89, conform cu dispozitiunile cuprinse in titlul al
111-lea art. 8 din regulamentul de hotarnicie.
In ziva termenului defipt, fiind in fata locului, in cance-
lara primariei comunei Gulianca i asteptand pana la ora
din zi, am gasit stAruitor numai pe domnul Stan Costian,
unul din epitropii bisericii Donie din Focsani, citat cu cita-
tiunea No. 45, iar ceilalti vecini n'au fost urmatori a se
prezenta.
Vazand actele de procedura chemarii vecinilor complete si
conform legii, cum probeazA do vezile aflate in &sax la fila
No. 1o, 17, 18, 19, 20 si 22, am dresat procesul-verbal No. 215
aflat in dosar la fila No. 46 pentru procedarea in lucrare.
Domnul Stan Costian, epitropul bisericii Donie din Foc-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI Cu RVERI PROM, 237

sani, mi-a prezentat suplica aflata in dosar la fila No. 48 In

urmatoarea cuprindere :
Astazi 15 Iunie, termenul defipt de dumneavoastra.
pentru hotarnicia mosiei Capoteasca din comuna Gulianca,
judetul Ramnicu-Sarat, proprietatea spitalului din Tecuci
subsemnatul, in calitate de epitrop al bisericii Donie din
', acest oras, insarcinat cu procura legalizata de Comisia des-
partirei a IV sub No. 1.381, vin prin aceasta a ma infh-
tisa inaintea dumneavoastra ca reprezentant drepturilor
zisei biserici si totodata va declar ca, in baza documen-
telor ce va. infatisez, biserica Donie poseda in vecinatate
cu hliza spitalului doul parti din in treaga mosie Capoteasca,
pamant care 11 stapaneste fara vre-o prihanire in intre-
gimea lui.
Astfel rog ca prin hotarnicia ce veti face, fall cu docu-
mentele citate mai sus si cu aducerea de indeplinire de
hotare ce s'a facut de domnul A. F. Robescu, prin care
ns'a respectat atat drepturile bisericii cat si ale spitalului,
sa clutati sa binevoiti a regula deplinirea stanjenilor, cu
sporul ce se va gasi in analoghie, socotit dupa marimea
mosiei, doua parti bisericei si una parte spitalului, din ca-
timea ce se va cuveni, atat bisericii cat si spitalului ora-
sului Tecuci.
In urma acestora, luand note de pe actele:citate, cari s'au
inapoiat domnului epitrop, spre a ma putea orienta asu-
pra semnelor de hotare, am prccedat mai intai cu ridicarea
in plan a intregului trup Capoteasca, din care face parte
domnul A. F. Robescu, biserica Donie si proprietatea spi-
talului Tecuci, dupa care, consultand actele fata cu planul
ridicat de subscrisul, am constatat:
Din cartea de alegere a mosiei Capoteasca No. 42 din 9
Septemvrie 1854 se constata a mosia Capoteasca s'a ma-
surat de-a curmezisul in trei locuri si anume: trasura intaia,
la capatul despre hotarul tarii, despartitor amandorora pro-
prietatilor, incepand din marginea razorului mosiei Gulianca,
_

www.dacoromanica.ro
238 BIS ERICA DONIE

astazi proprietatea domnului Eugeniu Laptef, pana in mar-

ginea mo§iei Crangeni a doamnei Olanescu, se cuvinea ca
422 stanjeni 4 palme serban-VocIA sau 830m,94625 ; a doua
trasura, la mijloc, dela piatra de pe marginea unui buzuel,
hotarul mo§ii Gulianca, tot spre sfintit pana in piatra hotar
despartitor mo§ii Crangeni de Capoteasca, se cuvenea 330
stanjeni i palma sau 649m,19086 ; masura a treia, la ca-
patul dela drumul Martine§tilor, din movila ce este pe ra-
zorul Gulianca, tot spre sfintit, WA in piatra hotar ce este
intre movila despartitoare mo§ii Crangeni de Capoteasca,
unde vin §i alte mo§ii de sta cu capul acolo, se cuvine 192
stanjeni 3 palme sau 378'n,30543. Din aceste trei trasuri de-a
curmezisul s'a dat la masurá intai domnului A. F. Robescu
105 stanjeni 5 palme sau 207m,71155 din Gulianca spre
apus, 211 stanjeni 2 palme sau 415m,4231 partea proprietAtii
bisericii Donie din domnul Robescu spre sfintit §i 105 stän-
jeni 5 palme sau 207m,7155 partea spitalului urbei Tecuci
din mo§ia bisericii Donie spre apus pana in hotarul mo§iei
Crangeni.
La masura a doua, prin mijloc, dela piatra de pe malul
unui buzuel hotarul mo§iei Gulianca spre apus pana in pro-
prietatea bisericii Donie, s'au dat 82 stanjeni 4 palme §i 2
per. sau 162°,2854 domnului A. F. Robescu, 163 stanjeni,
4 palme s'au 324m,5708 tot spre apus s'au dat biserkii Donie
§i din mo§ia bisericii Donie s'au dat 82 stanjeni 4 palme
2 per. sau 162m,2854 pana in piatra din hotarul mo§iei
Crangeni partea proprietatii mo§iei spitalului urbei Tecuci.
La mAsura a treia 48 stanjeni 6 palme sau 95m,85685
s'au dat din hotarul Gulianca in spre apus domnului A. F.
Robescu, 97 stanjini 4 palme sau 191m,73372 tot spre apus
partea bisericii Donie §i 48 stanjeni 6 palme sau 95m,86686
din mo§ia bisericii Donie spre apus pana in hotarul mo§iei
Crangeni, partea spitalului urbei Tecuci.
Hotarele despartitoare mo§iei domnului A. F. Robescu de
despre Gulianca §i de despre Capoteasca bisericii Donie,

www.dacoromanica.ro
 BISERICI ca AVERI PROPRII 239

fiind stabilite definitiv prin aducerea intru implinire a ho-

taririlor, efectuata la 3 Mai 188), am luat ca punct de
plecare hotarul despartitor mo§iei domnului Robescu de-
mo§ia bisericii Donie §i am procedat conform cererii epi-
tropului bisericii Don le allata in dosar la fila No. 48, in
chipul urmator:
La masura Intai, despre hotarul tarii, am gasit in stapa-
nirea actuala, din movila razorului domnului A. F. Robescu
spre apus pana in movila veche cu piatra din razorul mo§iei,
Crangeni 631m,50, adica Cu 71°,35535 mai mult deck se cu-
vine, bisericii Donie §i proprietatii spitalului urbei Tecuci.
Ace§ti 6311°,5o, reportandu-le in trei, am dat 4211°,00 bise-
ricii Donie §i 210 ,50 partea spitalului urbei Tecuci, care
este intre punctele notate pe pian cu lit. c. §i piatra No. 2
car min.
La masura a doua, prin mijloc, din movila definitiva a
domnului Robescu §i pana in piatra hotar de pe razorului
mo§iei Crangeni, insemnata pe plan cu carmen No. 18, au
gasit in stapanirea actuala 491,50, adica cu 41°,6438 mai
mult deck se cuvine bisericii Donie §i spitalului urbei Te-
cuci. Ace§ti 49 im,50, repartandu-i in trei, am dat 3271°,67 par-
tea cuvenita bisericii Donie §i 1631°,83 partea cuvenita urbei
Tecuci.
Masurand din movila cu piatra dela tufe din razorul mo§iei
Olaneasca sa.0 Crangeni spre miazazi §i pana in movila din
razorul mo§iei domnului Robescu, am gasit 4971°,55, pe care
repartandu-le in trei, am dat 331m7- partea cuvenita bise-
ricii Donie §i 1651°,85 partea cuvenita spitalului urbei Tecuci.
La masura a treia, la capatul dela drumul Martine§tilor,
masurand din movila definitiva despartitoare mo§ei dom-
nului Robescu de a bisericii Donie spre apus pana in piatra
hotar despartitoare mo§iei Crangeni de Capoteasca, care s'a
insemnat pe plan cu carmin No. 25, am gasit 2871°,60, adica
tocmai cat se cuvine sa aiba aceste doua hlize, din care am

www.dacoromanica.ro
240 BISERICA DONIE

dat 191m,73 partea bisericii Donie i 95°1,87 partea spita-

lului Tecuci.
Dui:A ce am stabilit aceste trei masuri principale cu una
intermediara, care sunt notate in plan cu carmen No. 2, 18,
22 §1 25, m'am inturnat la piatra din hotarul vechiu, insem-
nat pe plan cu carmin No. 2, si am tras o linie dreapta
spre nord vest pana in hotarul tarei, la o movila ce am
facut-o, insemnata pe plan cu carmin No. 1, si din piatra zisa
cu No. 2 am tras o linie dreapta spre vest sud, prin mo -
vila veche insemnata pe plan cu No. 14 carmin, pana in
piatra hotar despartitor de mosia Colaneasca sau Crangeni,
insemnata pe plan No. 18 carmin.
Intre punctele vechi pe actuala stapanire, insemnate pe
plan cu carmin No. 2, 14 §1 18, am mai stabilit puncte in-
termediare insemnate pe plan cu carmin No. 3, 4, 5, 6,
7, 8, 9, io, II, 12, 13, 15, 16 si 17, in locurile si la distan-
tele prevazute in plan. La piatra No. 18 din hotarul Ola-
neasca sau Crangeni hotarul coteste putin spre nord si
merge linie dreapta tot pe stapanirea actuala pana la piatra
cu movila numita dela tufe, insemnata pe plan cu No. 22
carmin. Intre piatra No. 18 si movila No. 22, am mai pus
musuroaele insemnate in plan cu carmin No. 19, 20 §1 21,
ca puncte intermediare in locurile i distantele prevazute
in plan. i la piatra No. 22, tot din hotarul Olaneasca sau
Crangeni, hotarul mai coteste foarte putin spre nord
merge linie dreapta pe stapanirea actuala pana la piatra
hotar din drumul Martinestilor, insemnata in plan cu No. 23
carmin.
Intre piatra No. 22 §1 25 am mai facut movilele No. 23
si 24, ca puncte intermediare in locurile si la distantele pre-
vazute in plan.
De acolo m'am inturnat cu hotarnicia linia despartitoare
mosiei Capoteasca spitalului de mosia Capoteasca a bise-
ricii Donie si am inceput din movila dela drumul Marti-

www.dacoromanica.ro
 LISER14.1 CU AVER! PROPRII 241

nestilor, insemnata pe plan Cu lit, r, si am tras o linie dreapta

pana la movila insemnata pe' plan cu lit. O.
Intre movilele r §i 0 am mai facut movilele q si p, ca
puncte intermediare in locurile si la distantele prevazute
in plan.
La movila insemnata pe plan cu lit. 0, unía mai coteste
putin spre est-nord si merge linie dreapta pana la movila
insemnata pe plan cu lit. K din dreptul pietrei notata pe
plan cu No. 18 carmin.
Intre movilele cu literile 0 si R am mai facut movilele
cu literile m, n si 1, ca puncte intermediare la locurile si
distantele prevazufe in plan. La movila K din dreptul pietrii
cu No. 18 hotarul mai coteste putin spre vest-nord si merge
linie dreapta pana la movila insemnata in plan cu lit. c din
dreptul pietrei notate in plan cu No. 2.
Intre movilele notate in plan cu literile K si C am mai
facut movilele insemnate in plan cu literile j, i, h, g, f si
d, ca puncte intermediare in locurile si la di*antele pre-
vazute in alaturatul plan.
Din movila cu lit. c linia hotarului merge drept tot cu
directia din urma pana la movila insemnatä pe plan cu li-
tera A.
Intre punctele a si c am facut movila cu litera C, ca punct
intermediar in locul si la distanta prevazuta in plan.
Hotarul despre ost, in vecinatate cu Contele de Roma,
fiind stabi:it din vechime prin o vale ce se numeste ho-
tarul tarii, nu s'a mai facut vre-o reinoire de hotar sau
semn, fiind hotarul natural.
Asemenea si hotarul despre vest, dela drumul Martine-
stilor, in vecinatate cu domnul Maior I. Perticare, fiind sta-
tornicit din vechime prin movile cu pietre, s'a respectat
acel hotar, facandu-se numai movile ca despartire, care slu-
jesc i ca puncte intermediare.
In aceasta lucrare cari au luat finit la 17 Iunie a. c., cum
probeaza procesul verbal incheiat de subscrisul si alipit
Eiserici co averi proprli. 1G

www.dacoromanica.ro
242 BISERICA DONIE

la dosar fila No. 49, au asistat domnul Neculai Trandaburu,

arenda§ul mo§ii Olaneasca sau Crangeni, §i domnul Stan
Costian, unul din epitropii bisericii Donie, cari s'au incre-
dintat personal de exactitatea §1 nepartinirea executarei
lucrarei prezente.
Pentru cele ce preced s'a redactat aceasta carte de ho-
tarnicie §i planul cuvenit in opt exemplare, din care un plan
cu cartea de hotarnicie s'a alipit la dosarul format de sub-
scrisul pe cincizeci §i opt file §nuruite, parafate §,i sigilate
in regula, un plan §i o carte de hotarnicie s'a dat pe seama
primariei urbei Tecuci §i §ase caiti de hotarnicie cu spite
de planuri cuvenite pentru vecini se vor inainta onoratului
Tribunal dimpreuna cu dosarul vorbit, conform art. 18 din
regulamentul de hotarnicie.
Facut astdai la 749 August 1889.
Inginer hotarnic, LEON BOTES.

www.dacoromanica.ro
 .
CARTE HOTARNICA PENTRU PROPRIETATILE CE ARE
BISERICA DONIE IN FOCWINI.
/841 Mai .r.

Cinstitei Judecalorii a judefului Siam-Rcimnk. Armaf

Barbucin Pdvd lache hotarnicul.

Prin porunca acestei cinstite JudecAtorii cu No. 1813 Mai

17, 1840 inputernicindu-ml eu de hotarnic dupA jaiba dum-
nealui biv ve! Stolnic Ion Donie, spre tragerea '§i alegerea
locurilor sfintei biserici din Foc§ani numita a lui Donie, unde
se aflA ctitor dumnealui pomenitul boer, ca fatA cu vecini
rAza§i §i dupl documenturile ce va Inati§a atat dumnealui
Stolnic cat §i ceilalti rAza§i, sA Aim in lucrarea hotArniciei
locurilor bisericii lui Donie, potrivit povAtuirei pravilei §i a
organicescului regulament, urmAtor fiind, am incuno§tiintat
vecinilor rAza§i a veni la fata locului. Din care cuvio§ia sa
pArintele chir Matei iconomul mAnAstirii din Foc§ani a sfan-
tului Ion, dei m'a in§tiintat a va veni spre infAtipre, dar
prin adresul din parte-i dela 27 a trecuturui Mai, cu No. 47,.
mi-a scris cl nu poate veni farA porunca prea sfintiei sale
pArintelui VIAdicAi, nAstavnicul numitei mAnAstiri.
In urmA dui:4 trimisul rAspuns dela prea sfintia sa ca sl
fie vechil intru aceasta cuviosia sa pArintele chir Matei

www.dacoromanica.ro
244 IiISEMCA DDNIE

dupA al doilea porunca cu No. 231.3 Iunie 26 a acestei

judecatorii ca sA. pAsim in lucrare
1) Am mers dimpreuna cu pomenitul iconom ca un vechil
volnicit (fiind fa tA si alte obraze) mai intai la locurile ce le
are sfanta biserica Donie in cot la Moldova, care vAzandu-le
cuviosia sa iconomul c. sunt mArginite cu soseaua de nisip,
drumul mare si cu matca veche a hotarului Moldovei, nea-
vand inclinare cu vreun pAmant a mAnAstirii, asemenea si
ograda cu namestiile a dumnealui Pitarului Gheorghita Chi-
ritoiu, vazand cl despre miaal-zi este marginitl cu numita
sosea si despre miaza-noapte cu drumul ce merge la car-
ciuma dumnealui Sluger Alixandrescu, a zis si cuviosia sa
ca la pomenitele plmanturi nu se poate socoti nici o cAlcare,
fiind ocolite cu semne firesti.
Dupa aceasta trecurAm si la mosia tot a sfintei bise-
rici Donie, pe care este sfanta bisericA, tot aci aproape de
locurile de mai sus, si fiindca aceastA mosie este iarAsi mar-
ginita cu semne firesti, despre miaza-noapte cu soseaua §i
despre apus cu drumul de caldaram si despre rasArit cu
hotarul sec al MoldoVei, neavand despre aceste pArti incli-
nare cu mosia manastirii, merserAm dupa cererea cuvio-siei
sale despre miaza-zi, spre capAtul acestei mosii, unde zicea
cuviosia so ca locul ce-1 are coprins chir Ionita Marculescu
si plateste besman la dumnealui Stolnic Donie, avand pe
dansul hanul ce 1-a cumpArat dela dumnealui Sardarul GhitA
Sont,u, n'ar fi tot a numitei biserici, ci de dinaintea acestui
han locul despre namezi ce se vede fari bina ar fi al mAnA-
stirii si ca pentru acest loc viran un Dumitrascu Stejar ar
fi platit din vechime la manAstire cate lei 5 pe an embatic
§i cä in locul hanului era casa acelui Dumitrascu Stejar
pentru care-si plAtea embaticul deosebit la biserica lui Donie.
Intrebat de are sineturi mosia manAstirii, zise cuviosia
sa ca nu are, decat s'ar fi gasind in condica manAstirii plata
de mai sus catre acest Dumitrascu Stejar; iar dumnealui
Stolnic Ion Donie ne arata aci la fata locutui o hotarnicie

www.dacoromanica.ro
 I LERICI CU AVER! PAOPRII 243

Cu leatul 1755 Aprilie 8 pentru cumparatoarea mosiei dela

mosnenii din Focsani de catre Visternicul Donie, stramosul
dumnealui Stolnicu Iancu Donie, care iscalit intre ceilalti boeri
hotarnici si de Teoclit egumenul manastirei Sf. Ion, dupä
acca vreme. Pe aceasta dar hotarnicie originalnica a citi
din r uvant in cuvant domnul Dumitrache Vrana gramaticul
manastirii in auzul tuturor, in care se arata pe unde s'a
factit a doua trasura a mosii, scriind ca : a doua trasura, la
mijlocul mosii, din apa Milcovului, prin ograda lui Vasile
Stejar Mazgosul, pana in drumul despre Bancila, stanjeni 3a,
unde la fata locului, dupa cercetarea ce facuram, ne arata
si domnul chir Ionita Marculescu, am trécut in varsta locul
casei acelui Vasile Mazgosul, unde i acum i se cunoaste
tintirimul ce se afla in ograda hanului dumneaei Vistiresei
Marghioala Mosgosoaei, pe-ntru care dupa vremi urmand si
judecati intre casa boerilor Donicesti cu Mosgosi s'a vazut
documenturile dreptatilor sfintei biserici Donie prin sa-
varsirea tuturor formelor, intru care este si un zapis ot leat
1836 Julie 12 lamuritor de dreptatile biscricii lui Donie,
-dat din partea dumneaei Marghioala Mosgosoae, iscalit intre
alte obraze si de preacuviosul arhimandrit chir Chipion,
fostul egumen al manastirii sf. Ion, adeverit si de cinstita
judecatorie locala. Langa aceasta mai arata domnul Stolnic
si o anafora originala ispravniceasca ot leat 1799 Fevruarie
I°, in care zice cá se dovedeste ca. tasa, pivnita i ograda
cu gradina Masgosului este pe mosia sfintei biserici Donie
cum si a lui Dumitrascu Stejar. Dupa aceasta luand in
bagare de seama i starea locului, vazuram ca mijlocul mosiei,
dupa glasuirea hotarnicii, n'au putut fi prin alta parte decat
pe langa mai sus pomenitul tintirim a lui Vasile Mazgosul.
Pe aceste dar temeiuri razamandu-ne, am tras curmezisul
la mijlocul mosii, din gardul cel dela drumul pomenit despre
apus, unde s'a facut semn, mergand cu sfoara pe linie dreapta
pe langa tintirimul lui Vasile Masgosul pana in matca ho-
tarului sec al Moldovei despre rasarit, in gardul pomeni-

www.dacoromanica.ro
246 BISERICA DON1E

tului horn a Vistieresei Mazgosoe, au e§it stanjeni 1,30 §i

palme 3, langa o salcie, unde s'a &cut semn, facand aceastä
trasura precum §i celelalte din urma cu stanjenul lui erban
Voda, ce 1-am potrivit dup. stanjenul de fier dela cinstita
judecatorie locall. Aceste dar luandu-se in bagare de seama,
zise §i cuvio§ia sa ca sa se masoare §i lungul mo§ii despre
apus, §i 2.a puind sfoara din §oseaua de nisip, semn ne-
stramutat, unde in colt pe parnantul bisericii Donie este
carciuma Logofatului Margarit Dumitru zet Costea §i mer-
gand pe pomenitul caldaram cel despre apus, pana la semnul
facut, unde deacurmezi§ul s'a masurat mo§ia bisericii, au
venit stanjeni 82 §i jumatate, I bis. Din care semn a mij-
locului mo§iei iara§i mai masurand tot pe pomenitul drum,
pana s'au implinit alti stanjeni 82 §i jumatate, unde s'au &cut
semne pe pamant langa mo§ia manastirii sf. Ion, pana in
care semn este un stanjen §i jumatate din talpa carciumei
lui Andrei Calcai, §i din acest aratat semn ce facuram pe
pamant, tragandu-se despre miaza-zi curmezi§ul mo§ieisfintei
biserici dupa hotarnicie stanjeni II pana langa un §ant,
alaturea cu co§arul lui Andrei Calcai, g-a cunoscut ca po-
menita carciuma §i jumatate co§arul precum §i casa lui
Andrei Calcai cade pe mo§ia sfintei biserici Donie, iar linia
lungului mo§iei ace§tia despre apus este de stanjeni 165, dupa
masuratoarea de mai sus. Pentru care intreband pe cuvi-
o§ia sa de are ceva§ impotriva a raspunde la ace§tia,
zise ca Ali mai la seama §i va raspunde. Langa aceasta
propune domnul Stolnic Iancu ca sfanta biserica Donie
mai are un loc in cuprinsul ograzei dimnului Stolnic Du-
mitrache Misirescu §i ca. §i-a luat embaticul pe dansul dela
raposatul D. Rigu, pana and §i-a vandut raposatul casele
dupa acel loe, iar pe urma scriind domnului Stolnic Misi-
rescu nici raspuns nu i-ar fi dat. Pentru care zise §i cuvio§ia
sa parintele iconomul ca i-ar fi spus parintele arhimandrit
fostul egumen, ca sfanta biserica Donie are un loe in ograda
domnului Stolnic Dumitrache Misirescu langa un put, dar

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER, PROPRII 247

de cati stanjeni nu se §tie. Pentru care §i mie hotarnicul

tot a§a mi-a spus pgrintele batranul fostul egumen. Ducan-
du-ne cu ace§tia la iconomul §i la domnul Stolnic Dumi-
trache Misirescu ne-au aratat zapisul cel de vanzarea caselor
de catre Rigu, in care cu adevarat nu se pomene§te de locul
bisericii, insa domnul Stolnic Donie scoase un pitac cu
leatul 1831 Ianuarie 17, iscalit §i scris cu slova raposatului
Rigu, coprinzator ca: domnule, este §tiut cä cate trei lei am
platit pe an §i in zapisul mangstirii este cuprins acest loc,
poftesc ca sa-mi arati pe cati ani sunt dater a plati §i voi
trimite bani, lar viind Jarca voi arata dumnealui. Si fiindca,
raposatul D. Rigu in pitacul sail zice ca locul este al bi-
sericii Donie sa cuprinde intru acest zapis al mangstirii
dupg care §i-au fost cladit casete raposatului Rigu. Pentru
care intrebandu-1 noi ca sä ni-1 arate, raspunse dumnealui
Stolnicul Misirescu ca acest zapis al manastirii nu-1 are.
Mai aratg dumnealui Stolnic Donie un zapis in original cu
leat 1795 Octomvrie 26, dat de catre Dumitra§cu Stejaru
la mana parintelui egumen Ioanichie ot biserica Donie, cä
acand numitul Stejar casa cu grading cu ograda pe locul
sfintei bisericii Donie, s'a tocmit sä dea pe an cate parale
cinci; arata §i chir Ionita Marculescu un zapis cu leatu 1832
Iulie 29, dat de dumnealui Sardar Ghita Sontu, In care zice
cä vinde lui chir Ionita. IVIarculescu pivnita cea dupa pg-
Tantul bisericii lui Donie §1 ca sa plateasca chir Ionita cftte
lei 20 embaticul la biserica lui Donie pentru locul acelei
pivnite, in care documenturi nu vorbe§te pentru mangstirea
sfantului Ion ca ar fi avand vr-un loc.
Dup. aceasta am tras aceasta. mo§ie §i despre miazg-noapte,
punand sfoara din drumul de piatra cel despre apus de langa
carciuma din colt a logofatului Margarit Dumitrie zet Costea
§i mergand pe marginea §oselei pana in coltul gardului lui
Bocner carata§ul de langa §antul acut de cinstitul Magistrat,
pana unde au e§it stanjeni 79 §i jumatate ; insg fiindcg in ho-
tarnicie scrie numai stanjeni 78, se intelege ca, N acest capat

www.dacoromanica.ro
248 BISERICA DONIE

numitul Bocner s'a intins cu gardul cu un stanjen i juma-

late afara din suma stanjenilor hotarniciei. 5i asa din semnul
ce-1 acuram in marginea soselei, pana la care semn a venit
stanjeni 78 ai hotarniciei, masurand pe urmele vechi a ho-
tarului sau despre rasarit, pe dindosul grajdului Visteresei
Mazgasoe, pana la semeul de mai sus pomenit de langa
salcia cea dela mijlocul mosiei, au esit stanjeni 89 si juma,
tate, dela care semn de langa salcie masurand inainte spre
miaza-zi printr'o salcie din gardul hanului Vistieresii Maz-
gasoae i Inca i prin (alta salcie) din marginea sanutului
de langa drum si pe din dosul casei lui Andrei alai si
prin jumatatea cosarului numitului Calcai pang la semnul
de langa san, unde au venit stanjeni II ai curmezisului,
au esit stanjeni 74 si jurnatate. i asa linia lungului despre
rasarit a mosiei acestuia este de stanjeni 164, iar ocolul acestei
dupa masurile de mai sus, este de stanjeni 418.
Dupa aceasta am tras si locurile din cot dela Moldova tot
ale sfintei biserici Donie. Pentru care aratAnd dumnealui Stol-
nic Donie doua zapise, unul cu leat 1804 Martie 13 i altul
cu leat 1810 Aprilie 23 originale ; am masurat intaiu ograda
lui Mincu sin Droinea Sarbul, unde sunt d3ua case ale bi-
sericii, in care sade numitul cu chirie: tras-am despre miaza-zi
pe langa locul dumnealui chir Ionita Marculescu, puind sfoara
din marginea hotarului sec al Moldovei pana in coltul gar-
dului acestei ograzi, au venit stanjeni 12 §1 palme 3; tras-am
si despre rasarit pe matca hotarului sec si au esit stanjeni
14 si palme 2; tras-am si despre miaza-noapte, unde au e§it
stan.:eni 19 ; tras-am si despre apus si au ejit stanjnei 13
si palme 6 si asa se face de stanjeni 59 palme 4 tot ocolul
gardului ograzii numitului sarb.
Am masurat tot in cotul Moldovei i ograda lui Mihalache
Ciubotaru sin Constantin, unde are doua case si plate§te em-
baticul la santa biserica Donie, puind sfoara din gandul lui
Mincu Sarbu, mergand despre rasarit pe matca hotarului sec,
pana in santul cel din marginea soselei de nisip, au esit

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CB /WERE PROPRII 249

jeni 39 palme 3; tras-am §i despre miaza-noapte, pe dinlaun-

trul gardului despre drumul de nisip, §i au e§it stdnjeni 25,
palme 5 ; tras-am §i despre apus, pe din afara gardului din
marginea §antului §oselei, pana in gardul ograzii lui Mincu
Sarbu, §i au e§it stanjeni 31 palme 2 ; am tras §i despre miaza-
zi pe langa gardul numitului Sarbu §i au e§it stanjeni 15, fa-
candu-se tot ocolul ograzii lui Mihalache Ciubotaru stanjeni
III palme 2. Insa numitul Mihalache zise cä despre apus, all-
turea cu gardul acestei ograzi, locul ce se vede sterp éste al lui,
din care ar fi coprins un stanjen §i jumatate Bocner careta§uL
Cu ingradirea ce a facut, a caruia aratare fiind adevarata,
au. &cut schimb Cu dumnealui Stolnic Donie prin invoiala,
lasand acel stanjen §i jumatate in ohavnica stapanire a bi-
sericii lui Donie, §i numitul Mihalache cu locul lui cel sterp
sa intre a stapani un stanjen §i jumatate din locul bisericii
cel din ograda caselor unde locue§te el, precum mai pe
larg se arata in deosebite doua. zapise de schimb dat unul
la mana altuia, adeverite §i de cinstita judecatorie locald
dela 28 a trecutei luni Iulie sub No. 2772.
Am mers §i la locul tot a numitei biserici Donie, pe care
dumnealui pitarul Gheorghe Chiritoiu are casele, culmea, graj-
dul §i §opronul, unde fata cu dumnealui Pitarul am inceput des-
pre rasarit cu trasura, din coltul gardului dumnealui, mergand
cu sfoara pe marginea acestui gard pe despre miaza-noapte,
pe drumul ce merge la carciuma dumneaei Slugeresei Ali-
xandrescu §i prin ulicioara, pana unde au ajuns stdnjeni 3)
palme 4, dupa grajdul dumnealui, unde acolo intru acest
semn din gard love§te gardul cel despartitor de gradiná
dumnealui, din care acest semn din gard, pe din dosul graj-
dului tragand curmezipl, pe langa pomenitul gard al gra-
dinei, pana in gardul despre miazl-zi, unde love§te acest
gard al gradinei, au e§it aceste lature despre apus de stan-
jeni i6; apoi din semnul unde se imbuca gardul gradinei in
gardul despre miaza-zi, tragand laturea gardului cea .despre
§ose pana in coltul gardului despre rasarit, au e§it stall-

www.dacoromanica.ro
250 BISERTCA DONIE

jeni 40. $i a§a tot ocolul acestei ingradituri a pamantului

bisericii lui Donie, dupa trasurile de mai sus este de stan-
jeni 86 palme 4. lar pentru locul ingradit cel din dosul graj-
dului pomenit, facand Intrebare raspunse domnul Pitar, atat
prin grai cat §i prin inscrisul domnieisale cel dela trecutul
Iulie 19 cu No. 19, ca casele, culmea cu grajdul §i §opronul
pana in gardul ce-1 are din dosul grajdului este pe locul
bisericii lui Donie, iar celalt loc ce este Ingradit din dosul
grajdului ar fi a dumnealui Pitarului, cumparat dela Postel.
nicu Glondir, aratandu-ne dumnealui Stolnicul Donie §i doua
documenturi, unul cu leat 1797 Decemvrie 2 §i altul cu leal
1832 Iunie, pe" ntru pamantul de mai sus al bisericii, pe care
are domnul Pitar Chiritoiu pomenitele namestii.
Am fost §i la locul ce-1 are numita biserica Donie In ulita
mare in ora§ul Foc§anii munteni, pe care este pravalia ce a
cumparat-o prin mezat domnul Nicolae Stavar, cu plata de
embatic, pentru pomenitul loc dupa tocmeala zapisului ce-1
zuram cu leat 1835 Mai 3o, adeverit §i de cinstita judecatorie
locall, aratandu-ne dumnealui Stolnic 'Inca doua documenturi
originale pentru acest loc, unul Cu leat 1795 Iulie 26 §i altul
cu leat 1796 Aprilie io, pe care pomenitul loc masurandu-1
acum au e§it In fata doi stanjeni latime, iar in dos despre ulita
pravalia§ilor a e§it numai un stanjen §i doua palme §i juma-
tate, lipsind cinci palme §i jumatate din doi stanjeni ce scriu
documenturile, unde dupa bagarea de seamà ce am &cut
s'a cunoscut invederat calcarea ce i se face cu doua palme
de catre Ionita Calpacciul vecinul cel despre miaza-noapte,
iar de catre Serbdn Burdulea cu trei palme §i jumatate ve-
cinul cel despre miaza-zi ; tragand §i lungul §i a unei
§i al altea ale locului acestuia, au e§it la fiecare cate §apte-
sprezece stanjeni, cunoscandu-se §i la lungime calcarea de
catre ulita din dos a pravalia§ilor.
Aceste pamanturi de care vorbesc intru aceasta a mea ho-
tarnicie dupa vechea stApanire §i dupa temeinicele documen-
turi, sunt toate deslu§ite pamanturi ale sfintei biserici Donie,

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 251

neavand pe nici unul nimenea vre-un loc infundat. Deci, atat

pamanturile din cotul Moldovei cat §i cel pe care i§i are dom-
nul Pitar Chiritoiu namestiile, sunt limpezite precum s'au vor-
bit, fara sa banueasca cineva ca-1 calca. Asemenea si mo§ia
pe care se afla cladita sfanta biserica Donie, macar ca Orin-
tele economul al manastirii sfantului Ion zicea cä mo§ia aceasta
a bisericii lui Donie, cu capatul ei cel despre namezi ar fi
calcand o bucata de loe din mo§ia manastirii, dar nearatand
cuviosia sa nici sineturi nici aducand alte dovezi, dupa so-
rocirile ce i s'a pus in multe randuri, ramane bine dovedit
ca §i acest parnant al bisericii Donie este deslu§it in toate
partile, atat dupa vechia hotarnicie cat §i dupa celelalte
dovezi, intocmai dupa trasurile ce am facut.
A§i§derea §i locul bisericii cel din ulita mare, pe care este
pravalia domnului Nicolae Stavar, macar cä dupa documentu-
rile aratate s'a lamurit câ are latimea de doi stanjeni in fata §i
de doi in dos, in fund despre ulita pravaliasilor, dar de vreme
ce vecinii de bunavoe nu cunosc acest adevar, ramane ca prin
judecata sa'§i afle sfanta biserica dreptatiele sale. Iar pentru
locul cel din ograda dumnealui Stolnicul Dumitrache Misi-
rescu, atat din pitacul raposatului D. Rigu, cat §i din ne-
tagaduirea parintelui arhimandrit, fostul egumen chir Chi-
prian, precum se arata mai sus, facandu-se dovada cä este
al sfintei biserici Donie, dar negasindu-se zapisul ca sa arate
lungimea §i latimea §1 ramaind aceasta la chibzuire, zice ca
un loe la mahala se poate socoti a fi de nu mai mult cel
putin de cincisprezece stanjeni in lung asemenea §i in lat
pentru locuinta de un om slab la stare. De aceia, potrivit
povetei ce ni s'a dat de catre cinstita judecatorie, urmand
lucrarea cuvenita, am dat aceasta carte de hotarnicie la
mana dumnealui Stolnicului Ion Donie, ca sfanta biserica
numita a lui Donie sa-§i stapaneasca in lini§tire toate pa-
manturile care le arat aci, dup. deslu§irile §i masuratoarea
ce le-am Plait.
.r..44% Mai, Focgani. lima; BAR BUCIN PAVALACHE hotarn/c.

www.dacoromanica.ro
252 LISERILA DONIE

Cifind cuprinderea acestei hotArnicii, pe a cAreia cuprin-

dere xlmaind multumit, am isalit ca unul ce ml gAsesc
stApftnitor locului lui stefan Burdulea.
184)- Noemvrie 1.4.
Preota NADU CRAPIPE§U.

Asemenea si eu, citind cuprinderea acestei hotArnicii si

mulumindu-ml, am iscAlit.
1845 Noemvrie 14.
MO FAGARAW/I.
Asemenea si eu, citind cuprinderea acestei hotArnicii, pe
a cArei cuprindere multumindu-mA, am isa.lit. lar pentru
cAlcarea ce mi se face de cltre domnul Lupu Roset isi va
muta gardul dupl locul meu, pe unde a fost mai inainte
pe lAngA pomi.
1845 Noemvrie r4.
ION PIARCULESCU.

NOTA
Tipirit5. si de D. F. Calan in dIstoricul orasului Focsanie 1906,
pp. 67-75, anexe.

www.dacoromanica.ro
 BUDGET
de veniturila i cbeltuelile bisericii Donie din Focsani, pe anul financiar 1909-1910.
(1 Aprihe 1909-1 Aprilie 1910).
Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
pe pe v pe pe
Natura yeniturilor 1909 910 1908/909 ObSerVa til e Natura cheltuelilor 1909/910 1908/909 Observatil
_______
Lei B. Lei B. C Lei I B. Lei B.

Venituri ordinare. Cheltueli

1 Arenda mosiei Ca- 1 Retributiunea pers.
poteasca din com.Gu-
llanca jud. R.-Sirat . 10.020 - - 2
bisericii
Pentru Intretinerea
7.020 - --
2 Arenda locului din
com. Budesti jud. R.- 3
serviciului divin . .
Cheltueli de cance-
350 - --
Slrat 65 -- - -- larie 60 -
3 Procentele capit. de 4 Pentru patronul bi -
lei 23.500 In efecte sericii si diferite aju-
consemnat cu recip. toare
Cumplrare de lu-
300 - --
No. 4554/908 prin Sin-
diculBursei Bucuresti. 1.175 -
Dela locurilecu em-
-- 5
cruri in bis. si repara-
rea celor existente. 100 - --
4
batic din Focsani . . 170 - -- 6 Carti de ritual si
biblioteci . . . . . 100 - - -I 1

Venit. extraordinare Intretinerea grldi-

Dela Pangar . . 50 -
7

8
nei bisericii . . . .
Reparatiuni si 1m-
200 - --
- -,
1
De la groapa de
2
ghiati
Transport . . .
150
11.630 - I --
bunLdtiri la curtea bi-
sericii
Transport . . .
100
8.230_
- -- --I-

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
pe pe Pe

, Natura yeniturilor Natura cheltuelilor

1909/910 1908pe 909
Observatli 1909 910 1908/909
75 Obserratil
*:
Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

Report . . . 11.630 Report . . . I 8.230

9 Plata darilor fiscale. 1.400
3 Neprevizute . . . 10 Cheltueli p en tru
4 Rimi.lite de em- procese, urmariri §i
batic 50 transporturi la moqia
bisericii . . . . . . 200
Totalul venit 11.685 I 11 Cheltueli de hare-
tinerea cladirilor dela
Capoteasca . . . . 300
12 Diurna parohului . 360
13 Lemne pentru in-
calzit biserica . . . 100
14 Plata rev. Biserica
ortodoxi romani . . 10
15 Taxa pentru con-
servarea efectelor . . 30
Vázut §i aprobat la venituri . . . . Lei 11.685,00 ,16 Cheltueli extraord. 100
a a a a cheltueli . . . a 10.873,25 17 Pentru publicarea
Excedent budgetar Lei 811,75 monografiei bisericii.
18 Se adauga 1504 a-
supra excedentului de
Administrator, P. Garboviceanu. venit 143
Seful Serviciului, Al. Pbilimon.
Totalul chelt 10.873 25

www.dacoromanica.ro
 VI.

BISERICTI SF. GHEORGHE-NOLI

(CRRIOVR)

www.dacoromanica.ro
 BISERICA SF. GHEORGHE-NOU
- CR1\101/}1 -

Pe la jumatatea sec. al XVIII-lea se zideqte In mahalaua

«Sf. Gheorghe-Nou», numitá mai tArziu i 4Solomon» In
Craiova un nou loca de Inchinare Celui-atot-Puternic, bi-
serica cu hramul «Intrarea In BisericA a prea sfintei I\TAscA-
toarei de Dumnezeu i sf. Gheorghe». Ctitorii acestei
noi biserici sunt Milcu Stoenescu biv Staroste, sotia sa
llinca i nepotul lor chir Hagi Constantin Stoenescula
1755 (-=- 7263),In timpul domniei lui Constantin Mihai Ra-
covit5 Voevod si a pAstdriei episcopului Grigorie al RAm-
nicului-Noului Severin dupà cum mArturisqte urm6.-
toarea pisanie:
AceastA sfanta i dumnezeiascA bisericA, caré se pi-Az-
nueste hramul Intrarea in BisericA a prea sfintei de Dum-
nezeu Nascatoare 0 a sfAntului mareluimucenic Gheorghie,
este zidita din temelie i Impodobità cu toate cele ce sA
vAd cu cheltuiala i cu osteneala dumnealui jup6n Milcu
Stoenescu biv Staroste, ImpreunA cu jupAnita dumnealui
Ilinca, din Inceput Ora la sfAr0t, avAnd ajutor 0 pe ne-
potul dumnealui chir Hagi Constantin Stoenescu, In zilele
prea luminatului i bunului creOn Domn lo Constantin
Mihai RacovitA VV., cu blagoslovenia iubitorului de Dum-
nezeu chir Grigorie episcopul RAmnicului-Noului Severin,
la anul 7263 (-=- 1755) dela Adam».
Biserici Cu awed proprii. 17

www.dacoromanica.ro
258 BISERIZA SE. GIIEORGHE-NOU

Dupd traditia pdstrata de membrii familiei ctitoricesti,

Biserica SI. Gheorghe-Non.

se pare cd ace astd bisericd, ziditd la 1755, s'a fdeut in locul

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU /WERT PROPRII 2,59

unei alteia mai vechi. care era de lemn si care s'aingtat,

-s,") :1

!if
15.f. r

-
!.rt

Eiserica SI. Gheorghe-Nou.

la 1722 de un Milcu, probabil tatal lui Milcu Stoenescu

www.dacoromanica.ro
260 BISERICR SF. GHEORGHE-NOU

de care vorbevte pisania de mai sus. Inteadevar pomelnicul

bisericii prenumara, dupa Milcu i Ilinca dela 1755, pe un
alt Milcu, care poate fi Intemeetorul primei biserici dela
1722. Anul acesta 11 da Statie Enache Stoenescu, tatal
actualului ctitor Gr. Stoenescu, In testamentul sail dela
15 Septemvrie 1882 (anexe documentare).
Cladirea dela 1755 dura pana la 1848, cand, din cauza
unui cutremur Yntamplat atunci, slabindu-se zidaria, cti-
torul de pe vremi, Statie Enache Stoenescu, a refacut din
nou turlele, coperivul i pictura, dupa cum marturisevte ur-
rnatoarea pisanie, avezata deasupra uvii in interiorul tindei :
«Fiindca aceasta biserica din temelie este zidita de d-1
Milcu Stoenescu biv Staroste, precum se arata prin
epigraf, ce se vede deasupra uvei din afara, sapat In piatra
cu litere poleite; care In leatul 1848, stranepotul mai sus
numitului ctitor, d. Statie Stoenescu a daramat turlele,
fiind slabe de cutTemur, vi au vi... coperivul i altele, atat
pe dinauntru cat vi pe dinafara, cheltuiala din venitul zestrei
acestei biserici, precum i acum s'au zugravit din nou,
tocmai dupa desenul ce s'a gasit In finta Inca dela Intaiul
mai sus pomenitul ctitor; iar staruitori au fost dd. Leontie
Teodoru, epitrop oranduit din partea ctitoriceasca, vi al sail
tovarav d. Pitarul Costache Eovipale, oranduit din partea
inaltei Stapaniri, insa tot cu cheltuiala din venitul sf. bi-
serici, in zilele prea inaltatului nostru Domn Barbu Dimitrie
tirbei VV., care prin domnescul ofis au vi lntarit testa-
menturile ctitoricevti, de a se pazi Intocmai (anexe docu-
mentare); prin osardia i dupa ravna prea sfintiej gale
DD. Calinic episcop Ramnicului, spre vevnica pomenire.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER' PROPRI1 261

1853 Octomvrie 16. Zugrav Postelnicul Barbu Craio-

veanu».
Aceasta a doua cladire dureaza Ora azi.
Negre0t ca primul ctitor al bisericii Sf. Gheorghe-Nou
ii va fi harazit averi pentru intretinerea ei 0 a personalului
clerical. Din nefericire.1nsa, actul de fondatie al acestui
sfant loca q nu se cunoaqte. Din pisania ultima se vede
cä ctitoria lui Milcu Stoenescu Starostele era considerata
ca ,ctitoriceascam, ca una ce-0 avea avere proprie. Actele
ei de fundatie, zice pisania,. au fostIntarite cu ofisul Dom-
nitonilui Barbu tirbei. Acest ofis e din 1850 Octomvrie
11 0 era menit sa puna ordine In administratia averilor
biserice§ti ctitoriceqti, pentru cari se hotaraqte a se institui
cate doi epitropi : unul din partea Stapanirei, altul din
partea neamului ctitoricesc...
Biserica aceasta, cu toate ca are mijloace, e In rea stare.
Fostul episcop al Ramnicului-Noul Severin 0 actual Mi-
tropolit Primat dispusese sa fie Inchisa. Dupa §tiinta noastra
P. Sf. Ghenadie, episcopul Ramnicului-Noul Severin va
dispune Inchiderea ei. i cu drept cuvant. aci rui se poate
permite ca o biserica ctitoriceasca sa cada In ruina 0 cei
in drept sa nu ja nici o masura pentru restaurarea ei, mai
ales ca e monument istoric. Spun acestea cu multa du-
rere sufleteasca, dar n'am ce face

www.dacoromanica.ro
 1.

O'FISU11, LUI BARBU DIM. TIRBEI, DOPINUL TARII

ROPIANETI, PRIN CARE REGLEPIENTEAM CHIPUL DE ALE.
GERE I NUMIRE AL EPITROPIILOR SISE.
RICILOR CU AVERI PROPRII
18;o Oclomvrie Ir

Noi Barbu Dimitrie Stirbei, cu mila

lui Dumnezeu Domn stä pánitor in Tara Romdneascli.
CcItre Detartamentul Credintei.
Avand in vedere ca multe biserici fiind inzestrate cu ve-
nituri, chivernisirea lor nu se urmeaza dupa- oranduelile
ctitorice§ti §i precum buna cuviinta cere, noi poruncim
acelui Departament ca in aceasta privinta. sa ja in deobste
dispozitiile ce inca din anul 1834. se afla intocmite §i sa
starueasca a se pune in lucrare acele dispozitii, ara alta
amanare, pe la toate bisericile care au venituri din a§eza-
manturi ctitorice§ti §i se afla lipsite de legiuitii lor epi-
tropi.
Se va intocmi adica:
i-iu. Pentru fiecare bisericä sa se orandueasca cate doi e-
pitropi, din care unul va fi din partea guvernului, iar celalt
din partea celor ce au cadere de ctitori ai acei biserici.
2-lea. Epitropul cel din partea guvernului se va hotari
de catre noi, din doi candidati ce ni se vor supune de Lo-
gofatul bisericesc §i Chiriarhul eparhiei respective, dupA re-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 263

comandatia ocarmuitorului cu maghistratul prin judete, iar

in Bucuresti numai de maghistrat, alegandu-se din persoa-
nele din partea locului, dintre cei mai cinstiti i cu frica lui
Dumnezeu.
3-lea. Cel de al doilea epitrop se va alege de cátre cei
ce au cadere de ctitori lipsa acestor, de mahalagii
sau,.'
enoriasi si se va incunostiimaChiriarhului eparhiei a-1 intári.
4-lea. Amandoi acesti :epitropi vor admini§tra veniturile
inchiriind i arenduind mo;iile i acareturile prin
licitatie inaintea maghistratului i in fiinta ctitorilor, carora
le va da de stire inscris cu o luna mai inainte de ziva ho-
tarita pentru adjudecatie, de vor voi sá fie l'ata.
5-lea. Epitropii vor fi indatorati ca la inceputul fiecarui
an in luna lui Ghenarie sä infáti§eze la maghistrat socoteli
pe anul trecut, spre .a se cerceta fa:tá cu ctitorii sau cu
enoriasii de vor voi a fi, spre a se putea adeveri de ma-
dularele acelui maghistrat.
Asemenea sa infatiseze si budgetul ce vor alcatui de ve-
niturile si cheltuelile anului urmator, ca sa se hotarasca si
aceasta de cátre maghistrat, potrivit cu asezamanturile cti-
toricesti i cu cele mai grabnice trebuinte dinteacel an.
Infiimandu-se treptat aceste epitropii, Departamentul Cre-
dintei va ingriji a se lamuri in cel mai scurt soroc averea
venitul fiecaria biserici prin catagrafie In indoit exemplar,
din care unul va sta la epitropie si altul se va depune la
acel Departament.
18;o Octomvrie rr.
MIRE(' DIMITRIE §TIRBEI.
NOTA
DupA Buletinul Oficial No. 96, p. t, din 1850

www.dacoromanica.ro
 2.

TESTAMENTUL LUI STATE ENACHE STOENESCU

PRIN CARE TRANSMITE FIULUI SAU DREPTURILE CTITORI-
CEFI ASUPRA B1SERICII SF. GHEORGHE-NOU
DIN CRAIOVA.
1882 Septemvrie

Voinia Testamentuhu meu:

Mai intai de toate omul este dator §i la viata de veci
a se gandi, care 11 a§teaptI, §i prin urmare este dator
regula cum urmeazA a se urma in urma incetArii din vial.
De aceea am hotArit §i eu a nu lAsa mfthniti nici pe con-
soarta mea Athina State Stoenescu, rascutd A. Nicolae
Dumba, nici pe unicul meu fiu Grigorie State Stoenescu,
de a trli multi ani cu familia sa §i a fi in armonie §i a
avea in vedere a fi conservator pentru familie impreunl
cu .consoarta sa, de a inmulti averea, ca sA poatl fi §i copiii
sli In urrnI in norocu lui, precum am fAcut eu pentru el.
Vor cAuta a plAti in urml tot ce datorez, atAt la Banca
fo. nciarà, precum §i micile datorii ce vor fi.
Fiul meu Grigorie State Stoenescu, mo§ia BrAdqti
toate pArtile rAmane pe seamA4 stApan a face cum va voi
cu dansa.
Mo§ia Scaeti, din judetul Dolj, precum mo§ia Drl-
ghiceni din judetul Romanati, moara dela Cacaleti Cu mo§ia
impreunA, via dela DrAgA§ani din Dealu-Verde din judetul
Valcii, via de aci din Dealu ValcAne§ti, a treia parte din

www.dacoromanica.ro
 IUSERICI CU AVERI PRQPRU 265

livadia dela Poppoveni §i pravalia din ulita mare, casele

cu locul tot, acestea se vor stapani de consoarta mea Athina
§i de fiul meu Grigorie:strangand venitul lor, platind din
datorii partial pe fiecare an pana la achitarea lor, §i restul
il va imparti pe din doua, jumatate consoarta mea §i
fiul meu Grigorie St. Stoenescu jumatate. Dela achitarea
datoriilor mele, vor urma cu venitul dupa cum se vor in-
telege muma cu fiu, cad cred a trai in armonie, ca sa aiba
blagoslovenia parinteasca §i a mea §i Atheni consoartei
mele.
4. Pe mine ma va immormanta dupä cum se cuvine, ne-
facand exageratie. Si nu primesc a mi sa face nici un cuvant,
cad imi cunosc tara §i oamenii §i n'am trebuinta a fi expus.
Se va cherna Episcopul Eparhiei §i doulzeci preoti, carora
li se va da de fiecare cate un napoleon in aur, batist de
matase buna au fulare, dupa cum fac negustorii lipscani. Si
va cherna patru cantareti, carora li se va da o jumatate
napoleon la fiecare. Arhiereului i se va da ro napoleoni,
protopopului doi napoleoni. La saraci se va imparti zoo
franci, de fiecare cAte un franc. Dap aceasta la mormantul
meu se vor scoate oasele parintilor mei §i copiilor mei
§i se vor a§eza in mormant. Mai pe urma, dupa toate ace-
stea, mi se va face un monument cu portretul meu intrinsul
punandu-se cuvintele acestea: Aici zace robul lui Dum-
nezeu State Enache Stoenescu impreuna cu ramA§ita oaselor
parintilor sAi: Enache Stoenescu §i Maria Stoenescu; fii
sai : Olga fata §i Ioan fiul sail. Dumnezeu sa-i binecuvin-
teze pe toti".
Las fiului meu Grigorie St. Stoenescu dreptul de ctitor
al bisericii sfantului Gheorghe-Nou, care este fondata de
Milcu Stoenescu la anul 1722 §i se trage familia noastra,
care Grigorie cu fii sai vor veni al cincilea neam §i fii lui
Grigorie al §aselea. Si Dumnezeu sa-i protege urma§ii ina-
inte ai neamului, care foarte putin au putut sa fie o a§a in-
delungata generatie.

www.dacoromanica.ro
2'615 BISERICA SF. GHEORGHE-NOCI

5. Rog mai iritAi de toate pe consoarta mea, copilul

Biserica S. Gheorghe-Nou.
Grigorie §i nora mea aduce aminte de mine §i a h ertat
din parte-le.

www.dacoromanica.ro
 BISERKI CU AVERI II 267

Rog pe toate rudele care vor voi erMciune.

Tampla bisericil Sf. Gheorghe-Nou.

Rog pe toti amicii §i pe toti cunoscutii a mg erta, §i la
cei insotitori in mormanturi care vor voi.

www.dacoromanica.ro
268 BISERICA SF. GHEORGHE-NOCI

Acest testament este flcut, scris §i subscris de mine.

Aceasta este dorinta mea §1 cred cl se va urma intocmai.
Anul 1882 Septemvrie 15, fiind in Craiova.
Dumnezeu sA mä binecuvinteze §i s mA erte.
STATE ENACHE STOENBSCU.

Suplimentul.
Dei la articolul al treilea zic cA consoarta mea sa im-
partA venitul jumAtate cu fiul meu Grigorie, dar pentru cA
Grigorie are familie i domneaei este singurA, va lua fiul
meu Grigorie douA pArti i consoarta mea o parte, dispu-
nand amandoi §i stápani in toate, insA administratia o va
avea Grigorie in unire cu mama sa.
Craiova, 1882 Septemvrie
STATE ENACHE STOENESCa.

N. B. La cortegiul meu sl nu-mi aducl vre-un locuitor

de pe la mo§ii.
STATE ENACHE STOENESCU.

Prim-preedintele Trib. Do/f, Seclia

Acesta este testamentul ce s'a depus astAzi de domnul
Grigorie St. Stoenescu i doamna Athina State Stoenescu,
a cArui stare materialA s'a constatat de noi prhn-pre§edin
tele Trib. Dolj, prin procesul-verbal ce am dresat astAzi
1'888 lanuarie ar.
Prim.prefedInte, I. DOBRESCU.
Grefier, GABRIELELICU.

AMENA S. STOENESCU.GRIGORIE ST. STOENESCU.

Proces-verbal.
No. 447, r888 lanuarie TI.
AstAzi anul 1888 Ianuarie 21, orele ri §i 1/, a meridiane
Noi Ion -G. .Dobrescu, --primuhrprerdinte- al Trib. Dolj

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO AVERI PROPRII 269

sectia i-a, asistat fiind de domnul C. Gabrielescu grefierul

acestei sectiuni.
In urma procesului-verbal dresat de Trib. cu data de astazi,
prin care se -dispurie -ca -sa- procedam la constatarea starii
materiale a testamentului defunctului State Enache Stoe-
nescu:
Am facut mai intai apelul nominal, la care au raspuns
persoanele citate pentru astazi: doamna Athena State Stoe-
nescu §i Grigorie State Stoenescu, in pr:vinta cArora pro-
cedura de chemare s'a vazut indeplinita. Astfel dar, fata Cu
aceste persoane, am procedat la controlarea starii materiale
a testamentului. Prin urmare constatAm cA testamentul este
scris pe doul pagini complete §i parte din a treia pagina,
pe hartie alba; prima pagina poarta ca titlu Voiata testa-
mentului meu" §i incepe cu cuvintele Mai intai de toate
§i se termina cu cuvintele Atenii consoarti mele", conti-
nand treizeci i unu randuri in care nu intra titlu Vointa
testamentului meu"; a doua pagina incepe cu cifra 4 §i cu-
vintele pe mine mA va inmormanta" §i contine treizeci
§ase randuri, in care nu intra sub semnatura: State Enache
Stoenescu; a treia pagiO incepe cu titlu Supliment" §i apoi
cuvintele ,,Dei la articolul al treilea zic", coprinde §apte
randuri, in care nu intra sub semnatura State Enache Stoe-
nescu ; in rand cu semnatura este data 1882 Septemvrie 15
dedesupt o linie §i apoi cuvantul Craiova".
Tot pe aceasta pagina a treia s'a vazut urmatoarele NB:
La cortegiul meu sA nu-mi aduca vre-un locuitor de pe la
mo§ie" §i apoi, inaintea acestor cuvinte, semnAtura : State
Enache Stoenescu.
Se constata ca in tot coprinsul testamentului nu am ob-
servat nici o §tersatura sau (adlogire) indreptare, decat
numai pe pagina intaia, randul al doulzeci§i §aptelea, adaogat
cuvantul jumatate" i semnul cu linie tot la acel rand, unde
se termina cuvantul §i fiul meu Grigorie State Stoenescu";
iar pe a doua paginA, la randul al optsprezecilea, adaogat

www.dacoromanica.ro
2 70 BISERICII S. GBEORGHE-H04

cuvantul acelor" §,i la rftndul al doulzeci §i noulea cuvantul

aminte". Am dat dupl aceastl citire intregului testament,
care constat a este scris in totul cu cerneall
Noi prim presedinte am vizat impreunl cu grefierul §i
phrtile testamentul pe pagina treia.
Pentru constatarea tutulor acestor formalitAti, conform
art. 892 al. II din urma codului civil, am dresat presintele
proces-verbal, semnat de noi primul pres,edinte i grefierul,
care ne-au at-Mat cl pArtile nu au stAruit panA la dresarea
prcicesului verbal.
Originalul testament va rAmanea in conservarea dom-
nului grefier al acestui Tribunal.
PrIm.pregedinte, I. G. DOBRESCa.

Gretier, GABRIELESCa.

www.dacoromanica.ro
 BUDGET
de veniturile fi cfreltuelile bisericii.Sf. Gbeorgbe-Nou din Craiova pe anul financiar 1909-1910.
Aprilie 1909-1 Aprilie 1910).

Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate

1
a pe pe pe
79 Natura yeniturilor 1909pe 910 1908 909 Observatll = Natura cheltuelllor 1909 910 1908 909 Observant
Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

Cap. L
Cap. I.
§ 1-
Exceden! § 1.

1 Exccdentul ce va Plata fiersonalului,

rlmlne bisericii la
incheerea socotelelor 1 Onorariul Epitro-
pe anul 1908-1909; pului ctitoricesc a
Insl lei 555,500/0 la cloud sute lei pe luna,
consemnatie, lei 500 care este Insircinat
lute° obligatie a ora- cu Incasarea venitu-
sului Bucuresti Cu No. rilor si efect. cheltue-
1375, lei 12000, capi- ¡flor 2 400 2.400
tal In numerar, dati 2 Onorariul Epitro-
cu Imprumut Cu pro- pului din partea gu-
cent 50/, pe an si lei vernului a una sutl
54000 depusi la Banca lei pe lund. . . . . 1.200 1.200
Comertului Cu diferi- 3 Retributia unui se-
te termene spre fruc- cretar al Epitropiei
tificare si rezervati bisericii a optzcci lei
pentru reparatia radi- pe tuna ' 960 960
call a biscricii :
Lei 67.055,50 De reportat . . . 4.560 I 4.560

www.dacoromanica.ro
 Aprebete Aprobase Aprobate I Aprobate
o pe
pe ! - pe
79
r.
Natura yeniturilor 190197910 1908/909 Observaill i Natura cheltuelllor 1909/910 1908/909 I Observapi,
-tt Lei B. LeTTF-3. Lei B. Lei B
I

Report . . 4.560 - 4.660

4 Retrib. unui preot
§ 2. al biscricii a cloud sute
lei pe luna . . . 2.400 - 2.400 -
Arenzi fi chirii. 5 Idem cintiretului
din strana drcapti a
2 Aren. mosiei Smir- una suti lei pe luni . 1.200 - 1-200 -
&step) i ce- i zicc si 6 Idem cintdretului
Vilcinesti din Jude- din strana sting& a
tul Dolj. Impreuni Cu §easezeci lei pe luna 720 - 720 -
plata lefei confinistu- 7 Idcm paracliserului
lui insi lei a seasem ci lei pe luna 720 - 720 -
10.372 arendi anuali
mosiei' 8 ldcm confinistului
si lei 240 plata lefei I mosici Smirddstetu
confinistului pe an cc-i zicc si Valcinesti
dupi contract, in total a doud zeci lei pc I 1

lei . . 10 612 - 10.612 - lund . . . . 240 - 240 -

3 Arenda mosiei Sir- 9 Idcm confinistului
bii ce-i zice si Salcia mosieiSirbii ce-i zice
din Judetul Romanati si Salcia a doua zei I
imprcuni cu plata le- I
pe luna 240 - 240 - r

fet confinistului mo- ,

§iei, ins& lei 7000 a- Diferite cheltueli

renda anuall si lei tO Pcntru luminiri de
De réportat . 10.612 _l10.612
l - De reportat 10.080 - 10.080 -

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobatc Aprobate Aprobata -1
.2 Pe Pe Pe e
8 Natura veniturilor 1909/9/0 190b/909 Observant §
..., Natura cheltuelllor 1909/910 190P8/909 Observant
T.
.4 Lei 1 B. Lei B. d. Lei B. Lei B.

Report . . . 10.612 10.6121 Report . . . 10.080 10.080

240 plata lefei confi- cearl albi, la sfepice
nistului pe an dui:4 0 policandru, untde-
contract, in total lei . 7.240 7.240 lemn, smirna, Mina
4 China praviliei din pentru prescuri, vin
Craiova, Str. Madona qi allele necesare in
Dudu pe an dupA con- biserici pe an . . 600 600
tract . - 5 000 5.000 I

;
11 Pentru cheltuiala
5 Chiria privilliei din I
hramurilor Sf. Gheor-
Craiova, Str. Unirii I
ghe 0 Intrarea in Bi-
No. 66 pe an dupi con- serica precum i fa-
tract 3.433 3.4331 cerea parast. pentru
6 Chiria celor 4 pri- pomenirea riposati-
vAlii 0 a etajului de lor ctitori 300 300
SUS cu dependintele 12 Pentru cumpArarea
lor din Str. Lipscani lemnelor qi cArbuni-
pe un an dupa con- lor necesari pentru
tract - 5 150 5.150 incAlzitul bisericii pe
iarnA . 100 100
§ 3- 13 Cheltueli de instan-
1

Procne's. te, timbre, taxe de

portarei,plAti de avo-
R[ocente
.
de 41/, Vo catie 0 transporturi
De report . De reportat . .
i

. 31.435 _131.435 . 11.080 _I11.080

44

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate I Aprobate Aprobate
pe Pe o Pe
° Natura veniturilor 19097910 1908/909 Observatll .° Natura cheltueltlor 19&91O 19Pe08/909 Obseryatil
,.
Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.
I

Report . . . 31.435 31.435 Report . . . 11.080 11.080

la obligatia orasului
Bucuresti cu. No. 1375
In valoare de lei 500
pe anul curent . .
8 Procente de 5°A. la
capitalul de lei 12000,
dat cu imprumutare,
care capital de 12000
lei este trecut la ex-
cedent la art. I pe
an .
Embaticuri
9 Din embaticuri Cu
aproximatie pe an b 180
Venit extraordinar
10 Din venituri extra-
ordinare cu aproxi-
matie
De reportat . . . 32.337 50i32.457 50
necesare in cursul a-
nului In procesele
bisericii cu aproxi-
22 50 22 50 matie 1 000 800
14 Pentru reparatiile
ce se vor face la pra-
valiile si casele din
curtea bisericii, dupa
devize si dupa rezul-
tatul licitatiei cu a-
600 600 proximatie . . . . . 2.000
15 Pentru reparati a co-
nacurilor de la am-
bele mosii si in spe-
cial reparatia radica-
300 la a conacului de la
m o s i a Smarddstetu
ce-i zice si Valcaresti
din judetul Dolj, hind
ruinat cu desivirsire,
cum si facerea imprej-
100 100 muirilor la ambele a-
De reportat . . . 14.080 _J11.880

www.dacoromanica.ro
 Aprobate

I
Aprobate Aprobate Aprobate
pe pe pe
... Natura yeniturilor 1909/910 1908/909 Observant Natura cheltuelilor 1p
909e/910 1908/909 Observant
r.
Lei B. Lei B .E Lei B Lei B.
_

Report . . 32.337 50 32.457 50 Report . . . 14.080 11.880

ceste conace, dupa
proectele ce se vor
lutocmi 0 dupl re-
zultatul licitatiei se
trece cu aproximatie. 2.000 4.500
16 Pentru facerea ho-
tArniciilor la mo0ile
bisericii 0 anume :
m o 0 a SmArd4tetu
ce-i zice 0 Vulcinqti
din judetul Dolj 0
mo0a SArbii ce-i zice
0 Salcia din jud. Ro-
manati com. Sladoa-
ra, In care suml se
coprinde atit plata
d-lor ingineri hotar-
nici cit 0 toate chel-
tudile necesare la a-
ceste hotArnicii cu a-
proximatie . . . . . 2.200 2.500
17 Pentru asigurarea
De reportat . . . 32.337 I50 32.457 50 De reportat . . . 18.280 18.880
..

www.dacoromanica.ro
 tO
Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate .1
4 t Pe Pe Pe pe 0%

.3 Natura veniturilor 1909/910 1908/909 Observant .. Natura deltuelllor 19°9/910 1908p09 Observan-11
.Z. Lei B. Le r.}-3 Z Lei B. Ler73.
Report . . . 32.337 50 32.457150 Report . . . 18 280 18,880

bisericii, imobilelor
din oras si ecaretelor
de la ambele mosii
ale bisericei contra
incendiului cu apro-
ximatie . . . 300 300
18 Instalarea si eclera-
rea a trei limpi c-
lectrice In fata si do-
sul biscricii pe an cu
aproximatie . . . . 300 300
19 Pcntru diferite pu-
blicatii prin foi vo-
lante si jurnale si di-
ferite imprimate, re-
gistre si acte, In care
sutra se cuprinde si
cheltuelile cancela-
riei cpitropiei cu a-
proximatie . . . . 150 150
20 Pentru cheltucli ne
previzute ce se pot
De reportat . . . 32.337 50 32.457 50 De reportat . . . 19.030 19.6301-1
. 1

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
Pe Pe Pe Pe
Natura veniturtlor 19097910 1908/909 Observatil = Natura clieltuelilor 1909/910 1908/909 Observatil
Lei B. Lei B. .. Lei B. Lei B.

Report . . . 32.337 50 32.457 50 Report . . . 19.030 19.630

Intimpla in cursul a-
nului Cu aproximatie.
§3
Ajutoare
Ajutor tinirului
§tefan I. Hagiu fiind
din familia fondato-
rului bisericii si su-
ferind de o boallin-
curabill h. 40 lei lunar
Ajutor d-nci Maria
P. Samoilescu, fiind
480 , 480

familia fundatorului
bisericii, vIduvi cu
un; copil minor si
- t fiind lipsiti de mij-
It à40 lei pe lunl. 4130 480
CAP.!!
§1.
Repara fia bisericii
Acompt pentru fa-
cerca reparatiunii ra-
De reportat . . . 32.337 50132.457 50
De reportat . . 19.990 120.590
I

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
pe e 2 e e
Natura Yeniturilor 19097910 190p8/909 Observa lli .2 Natura cheltuelilor 1989/910 1988/909 Observatil
Lei B Lei B. LeTT3. Lei B.

Report . . . 32.337 50 32.457 50 Report . . . 19 990 20.590

dicale a bisericii a-
tat in interior cat si
la exterior la zidarie,
lemnarie, timplarie,
facerea acoperisului
din nou cu tabla de
metal, dupi devizele
si proectele ce se vor
intocmi de un d. ingi-
ner arhitect insarcinat
de epitropie; tot din
aceasta suma se va -

Odd d-1 inginer ar-

chitect si dupa rezul-
tatul licitatieicu apro-
ximatie 11 337 50
Pentru monografia
bis., suma ce trebuia
achitata in anultrecut. 1.000
Total . . . 32.337 50132.457 501 Total . . . 32.327 50120.590
Vazut i aprobat la venituri .. . Lei 32.337,50 p. Administrator (ss) A. Pbilimon
» s cheltueli . . 32.337,50 p. Pful Serviciului (ss) V. 'Tomes=
Excedent la finele anului . , Lci 7

www.dacoromanica.ro
 VII.

BISERICA DIN COPIOTENI

- DOLJ -

www.dacoromanica.ro
 BISERICIA DIN COMOTENI
- DOLJ -

In anul 1786 se ,IFicepe zidirea bisericii cu hramul Sf.

Nicolae din comuna Comosteni (jud. Dolj) de fericitul In-
tru pomenire Serban sin Mirea Lazarescu, pentru ispravi-
rea careia acesta insarcina pe sotia sa Anca, hotarInd prin
diata din 25 Martie 1796 urmdtoarele: ca toata averea sa
miscatoare cum si 30 stanjeni partea sa de mosie din Gau-
reni sa se vanda spre a face pomenirile lui si ale ei, iar
ce va prisosl sa dea la sí. biserica sa se ispraveasca.
lata cum glasueste si prisania acestei biserici:
4( Cu mila Tatalui si a Fiului si a Sf. Duh s'au facut acea-
« sta. biserica de raposatul jupan erban I-Azarescu si de
4robii lui Dumnezeu acestia: Constantin Cocioiu, Luca Co-
4 cioiu si Preotul Dumitru. Anul 1786».,
Intamplarea Ins& face ca sotia lui *erban sa moara Ina-
intea acestuia. La 1798 moare si Serban. Un stranepot al
sail, anume Dinca Cocioiu, falsifica diata lui *erban, susti-
nand ca averea unchiului sail li este testata lui. *i pentru
a da mai mare crezare celor faptuite de el termina biserica,
facandu-se In acelas timp stapan, atat pe 'averea lui ser-
ban cat si pe mosia testata bisericii.

www.dacoromanica.ro
282 BISERICA BIM COAOFEBI

In aceasta stare de lucruri ran-ane averea bisericii Ora

la 1815, cand mo0-kenii Lazareti, rudele lui erban, Al-
buesc Domnitorului tarii pe Dinca Cocioiu, aratAnd cá el
n'a avut nici o patina de parnAnt in hotarul Gaureni, afara
numai ca erban Lazarescu l-a lasat epitrop pe 121/2 stAn-
jeni, inchinati bisericii din Como§teni, 0 ca Cocioiu, cu
drept de protimisis, iau mai cumparat 69 stAnjeni, nu nu-
mli dela mopenii cari au avut mo0e, dar 0 dela cari
nu aveau, impresurandu-le partea lor cu totul, tragandu-i
prin judecati,-cerAndu-le mari sume de bani,pAna i-au adus
la mare saracie. Prin aceasta jalba ei cereau: scoaterea
lui Cocioiu din epitropie; pentru cei 69 de stAnjeni cum-
parati de el, s6.-0 primeasca bani inapoi dela dAnqii, fiind
cumparati acei stAnjeni dela fratii 0 rudele lor, iar ei ii
vor harazi bisericii din Como§teni; Cocoiu sa fie alungat
din mijlocul lor. S'au rAnduit cercetari la fata locului 0 s'a
dovedit intemeiata plAngerea moqnenilor,'mai aratAndu-se
ca, de0 in diata lui Serban se zice ca lasa 30 de stAnjeni
mo0e in Gaureni, insa din foaia de Imparteala a acestei
mo0i, facuta de doi boerina0, Mateiu Padeanu 0 Gheor-
ghe Valceanu, ot leatu 7251 (=---1743) Noemvrie 22, se
dovede§te ca are numai 12 stAnjeni 6 palme 0 8 degete
masa.
Divanul din Craiova hotar4te scoaterea lui Cocioiu
din Epitropie 0 ca dumnealui biv ve! Ban Grigorie BrAn-
coveanu, stapAn al moqiei Como§teni, unde se afla cla-
dita biserica, sa aleaga alt om de isprava epitrop, care
sa faca zapt q' acei stAnjeni 12 palme 6 degete 8 pe seama
bisericii, O. ceara socoteall lui Cocioiu de venitul acestor
stAnjeni etc. lar pentru acei stAnieni 68 palme 7, ce cu

www.dacoromanica.ro
 BISERIC1 CO !VER' PROPRI1 .283

protimisis i-au cumpArat Cocioiu din hotarul Gaureni,

Biserica Sf. Nicolae din Comosteni.

41110 rdutAtile cu care s'a purtat Cocioiú 1-ata de moneni,

www.dacoromanica.ro
284 BISERICA DIN CO(IOVEN1

gAseqte Divanul cu cale sd-i Intoarcà moquenii banii pe

acele cumparAturi 0 sA ramAna 0 acei stânjeni iarl0 ai
bisericii, precum insu0 mwenii au primit, clAnd 0 carte
de danie sub iscAliturile lor, care stAnjeni sa-i facl noul
epitrop zapt, fArl a se amesteca mpenii 1ntru nimic la
dAn0i, ci 0 insu0 ei de vor face niscaiva arlturi 0 ago-
niseall pe dan0, sà-0 dea dijma 0 orce avaet al mo0ei la
bisericA dup. obicei; iar Cocioiu sA se lipseascA cu totul de
stapanire, ca un rAsvrAtitor care a sardcit pe mopeni,
raspAndindu-se 0 40 de case din satul Greceqti de raul lui
(anexe documentare).
Constantin Cocioiu, nerAmAnAnd multumit pe aceastA
hotàrlre, face recurs la Domnul tArii loan Caragea, care,
prin hotArirea din 10 Septemvrie 1815,1narWe anaforau a
velitilor boeri sus amintitk poruncind aprodului hatmanesc,
ca luAnd pe Cocioiu de acolo, sa-1 ducA la Divan ot Cra-
iova, unde s1-1 Indatoreasca ca s5. paradiseasei (1nchee)
socotealà curatk prin carte de blestem, de venitul ce va fi
luat Ora atunci dupà stanjenii lui Serban 0 cheltuelile ce
va fi fAcut. Si orcAti bani se vor dovedi, sa-i facA teslim
In mtma epitropului, ca sl fie pe seama bisericii, s5. pa-
teascA 0 alte cheltueli mo§nenilor, fiind dovedit, 1ntre
alte fapte rele, 0 plastograf, poruncind a4 goni cu totul
din preajma acelor mo0i. lar venitul celor 69 stânjeni
cumpArati dela Mo§neni, -sà fie bine luati ca dobAndA a
banilor cumparaturilor (anexe documentare).
In virtutea acestei hotArki cei 81 Va stAnjeni mask ce
Insumeaza ambele danii, s'au posedat de biserica din Co-
moqteni pfulà la anul 1836, cAnd onor. epitropie a aqezà-
mintelor Brancovene0i a arendat-o lui Nicolache Mihail.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU RVERI PROPRII 289

Mosnenii Lazaresti, urmasii donatorului Serban La-

zarescu, vazand schimbarea de administratie, au chemat
in judecata pe N. Mihail la 1840, zicand in jalbâ ca
parintii lor, zidind o biserica in mosia Comosteni a rapo-.
satului Ban Brancoveanu, au inzestrat-o si cu 81 1/2
stanjeni de mosie (anexe documentare).
Venitul acestei mosii, care pana aci se strangea de un
ingrijitor numit de mosneni pe seama bisericii, fu luat in
acest an numitul arendas, Aceasta facu pe mosneni a cere
ca el sa fie indatorat a lasa lor strangerea acestui venit.
Judecatoria judetului Dolj, sectia I, cercetand afacerea,
fata si de a,ezamintele Brancoveneti, a respins cere-
rea mosnenilor, gasind cu cale ca si de aci inainte sa
se urmeze Cu administratia venitului acestor stanjeni,
conform anaforalelor dela 1815, No. 130 din 1840 si
No. 16 din 1841.
Mosnenii fac apel la Divanul din Craiova, care, prin
hotarirea No. 105 din 1844, le respinge apelul, con-
damnandu-i si la 258 lei cheltueli de judecata (anexe do-
cumentare).
De atunci biserica din Comosteni poseda In pace
mosia de 81 1/, stanjeni din hotarul Graureni, sub ad-
ministratia epitropiei asezaminteler Brancovenesti, pana
In anul 1866, cand unul dintre mosneni, Stan Lazarescu,
ja cu arenda dela epitropia asezamintelor Brancovenesti
aceasta mosie pe anii 1866 si 1867. Acest Stan Laza.-
rescu, dupa expirarea termenului de arendare, se uneste
Cu alti mosneni si 'Imam in mosie ca cutropitori.
Arendasii din periodul 1868-1870 si 1870-1873,
nu au mai putut scoate din mosie pe acesti uzurpatori.

www.dacoromanica.ro
286 BISERICA DIN COPIO§TENI

La anul 1882, epitropia arzdmintelor BrAncovenesti

intenteaza proces de revendicarè cetei morenilor La-
zare0i la Tribunalul Do1j, sectia II-a.
In acest proces face interventiune 0 epitropia bisericii
Sf. Nicolae din Como§teni.
La infatirre epitropia arzAmintelor Brâncovenqti
cere a i se recunoate dreptul de administratoare a ace-
stei mo0i, iar epitropii bisericei Sf. Nicolae din Como-
§teni cer dreptul de nuda proprietara.
Morenii LAzAreqti au sustinut ca poseda aceasta mo-
0e neintrerupt din timp departat, adica inainte 0 dupa
1815 i ca anaforalele din acest an, neexecutându-se in
termen de 30 ani, au rdmas ca ni0e simple documente.
Tribunalul, avAnd in vedere anaforalele prezintate 0
hotaririle Judecatoriei judetului Dolj No. 130 din 1840
0 No. 16 din 1841, 0 cartea Divanului din Craiova
No. 105 din 1844; avAnd in vedere mArturisirea facuta
de morenii LAzAreqti, prin jaiba de intentarea proce-
sului din 1840, prin care arata ca parintii lor, facAnd o
bisericà in comuna Comoteni, au inzestrat-o cu 811 g
stAnjeni mo0e in Graureni, al caror venit s'a strAns de
un ingrijitor numit de moreni pe seama bisericii, iar pe
acel an s'a facut stdpi'M Nicolache Mihail etc. etc.
Tribunalul, prin sentinta No. 34 din 1893, respinge ce-
rerea epitropiei arzamintelor BrAncoveneqti 0 admite
cererea de interventiune a epitropiei bisericei Sf. Nicolae
din Comoqteni; obliga ce ata morenilor Lazdrer sa
lase in deplinA proprietate 0 posesiune numitei epitropii
suma de 811/2 stAnjeni de moqie din hotarul Gaureni,
comuna Grece§ti (anexe documentare).

www.dacoromanica.ro
 BISERICI Cu AVER! PROPRII 287

Atat ceata moqnenitor Lazareti cat i epitropia aseza-

mintelor Brancovene0 fac apel la Curtea din Craiova,
sectia I-a, contra acestei sentinte, care respinge apelut prin
deciziunea No. 62 dinMartie 1894 (anexe documentare).
In anul 1894 epitropia a cerut executarea acestor
hotariri Ja 21 lunie 1894 s'a efectuat executarea pe
fata pamantului, prin masuratoarea celor 81V2 stanjeni
de moqie din hotarul Gàureni, cum se constata din
procesul-verbal Incheiat de d-1 portarel A. Teodorescu
d-I inginer P. Persianu, alcatuindu-se de acest din urma
0 o schita de plan, in care se prevad qeapte trasuri,
fiecare de cate 811/2 stanjeni, facute peste latul moqiei
aleasa pe seama bisericii, care fu pusa astfel de fapt in
stapanirea moqiei cuvenita din hotarut Gaureni.
In anul 1894 Iunie 30, Tribunalul Dolj, sectia II-a, prin
proces'ul-verbal No. 4058, constata ca s'a incheiat cel
din urma act al executarii (anexe documentare).
Ceata mpenitor Lazareqti face recurs la malta Curte
de Casatie, sectia II-a, care, prin deciziunea No. 74 din
1896, respinge i acest recurs (anexe documentare).
Aceasta moqie numita Masa Dania este situata in co-
muna Greceqti, judetul Dolj, are o intindere de 407 po-
goane 0 se arendeaza cu 8.015 lei anual. Pe langa pro-
prietatea aceasta, biserica mai are depusa o suma de 27.
mii de lei.
Actualmente biserica din Comoteni este mica, ve-
che ruinata, aqa inclit o rezidire a ei se impune.

www.dacoromanica.ro
 1.
ANAFORAUA VELITILOR BOIERI CATRE DOMN, CU
HOTARIREA FiCESTUIA, PENTRU PRICINA DE STAPANIRE A
STANJENILOR DE MO§IE DIN GAURENI RI BISERICII DIN
COMO§TENI.
784 Seplemvrie ro

Jo Ion Gheorghe Caragea Voevod ft. Domn

Tarii-Romcinesti.

Pe aceastà alaturata anafora a dumnealor velitilor boieri,

neramaind multumit Constantin Cocioiu dela Craiova, zap-
dui cel oranduit dumnealui vel I Tatman al Divanului, 1-au
infatisat la Divan inaintea domniei mele cu Toma i Nicula
Magaranu, vechili fiind §i celorlalti sateni din satul Gre-
ce§ti, i cu Ilie §i Gheorghe Lazare§ti din Como§teni, i
diaconul Dimitrie Voinescu §i Constantin Lazarescu din
Tarnova, ce au mo§ie in Gaureni, cerand insa : dela unii
a-i plati tufele ce le-au tAiat §i fanul ce 1-au mancat, iar
dela altii a-i implini paguba ce zice ca-i fac cu pa§unea
vitelor, calcand partea lui de mo§ie din Gaureni. Caruia
facandu-i-se intrebare sI arate cu ce titlu tine §i stapane§te
acei stanjeni doisprezece §i jurnatate ai lui Serban sin Mir-
cea Lazarescu in Gaureni, adica cu mo§tenire sau cu cum-
paratoare, §i de mai are vre-un alt sinet pentru ace§ti start-
jeni, afara din diata lui Sarban i a sotiei lui, sau de a mai
avut el in Gaureni vre-un stanjen de mo§ie al lui de mo§-
tenire, bez acei stanjeni doisprerece §i jumItate §i bez stan-
jenii ce i-au cumparat cu protimisis ai acelor doisprezece

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO AVER! PROPRII 289

jumAtate,rAspunse el el este strAnepot de nepot al Mirei,

tatal lui Serban, si cä alt sinet nu are afarA din numitele
dieti, nici vre-un stanjen de mosie mai avea in GAureni, Marl
din acei doisprezece i jumAtate ai lui slrban si din cei
cumpArati de el in urml cu protimisis ai acelor 12 §1 1/2.
Dupl care acest raspuns al lui Cocioiu i-am cerut de ne-au
arAtat diata lui SArban, pe care o vAzurAm scrisl din
leatul 1796 Martie 25 si numele lui Arban iscAlit ca
slova scriitorului dietiei, popa Dumitru, coprinzAtoare fiind
intre altele cä are si treizeci stanjeni de mosie in Glu-
reni i cä toate le lasa sub stapanirea sotiei sale Anchii,
ca sa le vanzl pe bani i sA-1 caute pe el si pe dansa,
ce va prisosi sA dea la sfanta bisericA sA se isprAveasca,
iar altcineva din rude sau din nepoti sl nu o supere de
nimic, din josul cAria dieti sub iscAlituri vAzum adAogat
tot slova numitului preot la leatul 1798 Iunie 12, iscAlind
si pe *erban, cum cl cu toate ca. a lAsat pe sosia lui Anca
peste ce s'aratA in diatA, dar fiindcA au rAposat inaintea
lui, au lAsat toate sub stApanirea nepotu-slu Dina Cocioiu,
pentru care acest adaos osebit, cA acum singar popa Du-
mitru ot Comosteni, scriitorul dietei, a dat mArturie In scris,
prin adeverinta sa ce o vazum i noi in Divan, scrisa in
leat 815 si adeverita si de Divanul nostru ot Craiova,
este a numitului preot i cuprinzAtoare cA pe urma, dup.
moartea lui sArban, s'a scris de el, fiind inselat de Co-
cioiu, cand el se afla bolnav de boalA grea. Dar si din
chiar cuprinderea sa, acest adaos sa dovedeste a fi min-
cinos si scris fAr5. de stirea lui Sarban, dupl moartea lui,
pentru cA in diatA sA cupiinde cA lucrurile sale le lasa a
se vinde pentru pomenirile lui si ale sotiei lui, si ce va mai
prisosi sl se dea pentru isprIvirea bisericii ; iar in adaos
se zice cl le las1 toate sub stApanirea lui Cocioiu, far de
a pomeni nimica de vanzarea lor sau de pomenirea lui i
a sotiei lui, ori de biseri0,*-L- adica cuprindere in potriva
dietei si in potriva vointei mortului, sl-si lase sufletul lui
Biserigi cu avert proprit. 19

www.dacoromanica.ro
 290 BISERICA DIN COPIOVENI

si al sotiei lui necautat si sa-si claruiasca lui Cocioiu toata

periuisia. Catre aceasta am intrebat pe Cocioiu de a chel-
tuit ceva si pentru pomenirile lui Sarban si a sotiei lui i
la lucrurile bisericii i ce au &cut venitul acelor stanjeni
i lucrurile ce au ramas dela 5 b an ? i raspunse cä la bi-
serica au cheltuit dela sine-si talere cincizeci, pe care nici
nu-i cere, lar lucrurile le-au vandut, si din pretul lor i-au
cautat pe amandoi la boala, i din venitul mosiei le-au facut
pomenirile. Deci, de vreme ce insusi Cocioiu au marturisit
la Divan inaintea noastra cä alt sinet nu mai are pentru
acesti stanjeni din Gaureni, afara din mai sus numitele doul
dieti a lui Sarban si a sotiei lui. Cat pentru diata sotiei
lui ,s Arban, zicem O. de nici un ajutor nu este lui Cocioiu:
intaiu cä este aorta pe lucruri straine, adica ale barbatu-sau,
si al doilea cä, murind inaintea barbatului sau, a ramas
acea diatä drept nimic socotita ; iar in diata barbatu-sau,
cuprinzandu-se curat cä orandueste a se vinde toate lucru-
rile lui, spre a li se face pomenirile, i prisosul sa se dea
bisericii si mai la vale departand cu totul si pe nepotii lui
de a nu se amesteca intru nimic: ramane bine dovedit ca
pe nici unul din rudele lui n'a vrut sa le lase clironomi,
nici din cele de aproape, nici din cele departate, precum
adausul cel din josul dietii fiind dovedit insa din cele
mai sus aratate cä este mincinos, si de vreme ce Cocioiu
alta mosie a sa n'a mai avut acolo macar un stanjen bez
stanjenii lui Sarban (care dupä foaia de impartiall acelor
doi hotarnici ot leatu 725r sa cavine a fi stanjeni doi-
sprezece, palme sase, degete opt, iar nu stanjeni trei-
zeci, precum sunt aratati in diata) i bez stanjenii ce i-au
cumparat in urma cu protimisis ai stanjenilor lui Sarban.
acesti stanjeni, pe cari drban in diata sa ii orandueste
a se vinde, de vreme ce au ramas nevanduti, cuviindu-se a
ramanea pe seama bisericii, nici un cuvant sau dreptate de
protimisis n'a avut Cocioiu, cu care sa fi putut cumpara in
hotárul Gaurenilor macar un stanjen de mqie, fiind cu totul

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO AVER' PROPRII 291

strain §i de mo§tenire §i de vr'o veche cumparatoare de

mai inainte. Dar §i sa fi avut macar acolo mo§ie, ori de mo§-
tenire ori de cumparatoare mai veche, de vreme ce ob§tea
mo§tenitorilor §i locuitorii de acolo fac strigare asupra lui
§1 nu-1 primesc a mai fi intre ei, fiind om ram, rasvratitor
§i pricinuitor Intre dan§ii de judecati cu cheltueli §i pagube,
iara§i se cuvenea a se izgoni de acoto. Drept aceia §i ho-
tarim ca numitul Cocioiu sa lipseasca cu. totul de acolo §i
atat acei stanjeni doisprezece §i jurnatate ai lui Serban sa
ramfte pe seama bisericii, cat §i stanjeni cei cump.arati de
Cocioiu din hotarul Gaureni, cu tuvant de protimisis ai stan-
jenilor lui Serban, rascumpere ceilalti mo§neni cu pretul
care-i cumparase Cocioiu §i sa ramae §i aceia iarasi pe
seama bisericir dupa Mijlocul §i oranduiala ce s'arata Intea-
ceasta anafora -a dumnealor velitilor boeri §i dupa cum §i
insu§i mo§nenii se multumira inaintea noastra. Al carora
venit ce va fi luat Cociolu pana acuma sa ramae bine luat
pe seama lui, drept dobanda banilor cumparatori; iar pentru
venitul stanjenilor bisericii §i pentru celelalte lucruri ale lui
Serban ce arata cä le-au vandut §i au cheltuit la boala lui
Serban i a sotiei lui §i la pomenirea lor, volnicim pe sluga
domnieimele (lac alb) aprod hatmanesc ca luandu-1 de aitea
sa-1 duca la Divanul nostru ot Craiova, unde poruncim durni-
tale, cinstite §i credincios boerule al domniei mele; vechilule
al Climacaniei, i dumneavoastra boerilor divaniti, de acolo
sa-1 indatorati ca fata cu epitropul bisericii ot Como§tani ce-1
va orandui dumnealui biv vel Ban Grigorie Brancoveanu,
stapanul mo§iei, sa paradoseasca socoteala curata, prin carte
de blestem, atat de pretul lucrurilor ce le-au vandut i de
.venitul ce va fi luat pana acum dupa stanjenii lui Serban
ce i-a avut in stapanire, cAt §i de cheltuiala ce va fi facut
(bez talere cincizeci ai zugravitului bisericii, care nu are a-i
_cere, dupa cum insu§i au primit inaintea noastra). i oricati
bani se vor dovedi ca raman asupra lui, Implinindu-i prin
oranduit Mumba§ir, sa-i faceti teslim in mana epitropului, ca

www.dacoromanica.ro
292 BISERICA DIN COMOVENI

sa fie pe seama bisericii, precum asemenea sa faceti cer-

cetare §i pentru oricata paguba se va dovedi ca au &cut
vecinilor de mosie, ce le-au impresurat, atat cu hrapirea ve-
niturilor cat §i cheluelile ce se vor dovedi ca le-au pricinuit,
purtandu-i prin judecati, atat pe vecini cat §i pe mo§nenii ot
Gaureni. i acele pagube i cheltueli sa le impliniti dela dan-
sul pana la un ban celor pagubiti, de vreme ce el toate
aceste porniri le-au facut ca un monean §i 'Arta§ in hotarul
Gaureni. Si acum dovedindu-se din cele de mai sus aratate
nu numai ca nu se cuvine a avea nici un stanjen in Gau-
reni §i Inca §i plastograf, dupa toata dreptatea se cuvine
a plati toate acele pagube §i cheltueli, fiindca insu§i el a
fost pricinuitorul acestora, §i apoi sa-1 isgoniti cu totul din
preajma acelor mo§ii de a nu se mai duce pe acolo. Si
macar cä pentru stanjenii cei cumparati, pricinui Cocioiu
cele dup. urma, cerand a ramanea in stapanirea lui, cu
cuvant ca: pentru ce au tacut mo§nenii pana acuma, §tiindu-1
de cumparator §i vazandu-1 ca-i stapania ? Dar la aceasta
Impotriva raspunsera mo§nenii ca ei socotindu-1 de mo§te-
nitor al lui Serban §i ne§tiind cuprinderea dietei, de aceia
au tacut. Al carora raspuns se dovedi de adevarat chiar
diritr'un zapis ce ni l-au aratat in Divan insu§i Cocioiu, dat
lui din partea unora din mo§neni la leatu 804, cand i-au fost
tras Cocioiu la judecata pentru stanjenii lui Serban, in care
zic mo§nenii cä, adu§i fiind la Craiova de numitul Cocioia,
pentru stanjenii de mo§ie ce-i are ca mostenire partea
Mirei Lazarescu din hotarul Gaureni, cerca Cocioiu, dup.
diata lui Serban, sa fie stanjeni treizeci,s'au invoit ei a sta-
pani el numai stanjeni doisprezece §i jumatate, din care
aceasta cuprindere fiind bine dovedit cä ei 11 §tiau de mo§-
tenitor al lui Serban pe numitul Cocioiu. i acum facandu-se
dovada inpotriva, pricinuirea lui de tacerea mo§nenilor
de§arta §i poruncim dumitale vel Hatman al Diva-
nului ca toate zapisele de cumparatoare §i diatele sa se
ja szjin mainile lui Cocioiu §i sa se dea la epitropii bisericii

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER! PROPRII 293

ot Como§teni bez zapisul cumpArdtorii stdnjenilor dela co-

drul de loc ce este de langd Gdureni, care §i acela, ludndu-
se dela Cocioiu, sd se dea chiar vdnzAtorilor, dup. hotd-
rirea ce am dat domnia mea la osebita anafora a dumnealor
velitilor boeri (urmeazd mai jos).
1815 Seftlemvrie fo.

Pi-ea inaltate Doamne,

Din luminata porunca mdriei tale dumnealui vel Hatman
al Divanului au adus inaintea noastrd pe Constandin Cocioiu
dela Craiova cu jaiba ce au dat pentru Toma i ceilalti
sAteni dela Grecqti sud Doljiu, zicand cd in anul trecut, ju-
decdndu-se la dumnealor velitii boieri cu páriii sd.teni, i-au
indatorat judecata a-i plAti paguba ce-i fAcu cu pd;unea vi-
telor §i calcarea mo§iei. i fugind pardtii de judecatd. au
dat jalbd mdriei tale §i i s-au fdcut anafora de Logofetia
cea mare, intdritd de cAtre indltimea ta, §i cu mumba¡ir
ca sd-i apuce sd-i plAteascd. §i sd se invoiascä cu dansul
pentru pd§unea vitelor a-i cldcui cftte trei zile pe an, dupd
cum i-au fost indatorat §i dum ealui Postelnicul Scanavi fiind
Caimacam, plAtindu-i §i tufele ce i le-au tdiat i fdnul ce i
1-au mftncat. Si cum cd mergand cu mumba§ir i-au §i in-
datorat dumnealui Caimacamul a-i plAti toate pagubele, dar
un Hagi Enu§i dela Craiova, ce au fdcut sat aldturea cu li-
vezile lui, au mijlocit prin unii din dumnealor boeri divaniti
de acolo, de s'au oranduit cercetdtor la fata locilui dumnealui
Paharnicul Nicolae BrAiloiu, carele n'au da t ascultare marto-
rilor lui,§i cere dreptate. A§i§derea au jeluit mdriei tale
§i : insd hie LAzdrescu, Gheorghe sin Barbul
rescu, nepoti de veri premare lui Ser'oan sin Mircea LAzd-
rescu, ce §ed pe mo§ia Camo§teni a d-lui biv vel Ban Gri-
gorie Brancoveanul §i au pArti de mo§ie in hotarul Gdu-
reni, i diaconu Dumitru Vonescu i Constantin LAzdrescu,
ca §ed amdndoi la Tarnava §i au pArti de mosie in Gdu-

www.dacoromanica.ro
294 BISERICII DIN COMOVENI

reni, i Toma si Nicula MAgAran, ce sed in satul Grecestip

pe mosia Giura a lui Hagi Enus, zicAnd cä Cocioiu n'a
avut mAcar o palml de pAmAnt in GAureni, de cAt I-au
Ilsat Serban LAzArescu epitrop pe stAnjeni doisprezece
jumAtate i pe toatl agoniseala casei lui, ca sA-i facl po-
menirile cu ce va prisosi sl ispr1veascA biserica ce au
PAcut-o acel ser b an la Comosteni, si cl Cocioiu in puterea
acelor stanjeni 12 si jumAtate au mai cumpArat i alti stftn-
jeni, nu numai dela mosnenii ce au avut mosie, ci i dela
altii ce n'au avut, pe lang1 care stanjeni le-au tmpresurat
partea lor cu totul, i cl umbland cu feluri de viclesu-
guri Prin' judecAti, dand jelbi necurmate i scotAnd hotAr-
nicii fArA stirea lor, arat1 cA au cheltuit de stanjen cate
talere ibo, ea Cu pricina cheltuelii sl le cuprindA i partea
lot- de Thosie ce le-au ramas ; insA zic ca de vreme ce sin-
gur Cocioiu fArl de stirea lor, el sl trag1 chel-
tuiala ce va Tfi fAcut, cAci mosia lor au fost lAmuritI i n'au
avut trebuint1 `de hotArnicie. Asisderea zic cl Cocioiu este
om rAu ji rAzvrAtitor si nu-1 mai pot suferi dui:4 multele
neajunsuri si nevoi ce le-au fácut. Ins1 nici rAzasii nu-1 in-
gAduesc a mai fi in stApAnire, cici de and s'au incuibat
acolea, au stricat toate semnele vechi, atAt ale mosiilor cat
si ale vecinilor rAzási. Ci ca unu ce este acest fel de rAz-
vrAtitor, sA-si primeascl banii inapoi dupA zapize, cum si
pentru rAmagele lui Serban ce le-au 11.sat bisericii sl se
scoatA Cocioiu din epitropie, sA se orAndueascA alt epitrop
in locul lui, ce se va gAsi cdcale de cAtre stApänul
DupA ale cArora jelbi oranduitul zapciu dumnealui vel Hat-
man al D:vanului, infAtisAnd inaintea noastrA pe amIndoul
pArtile, ne arAtarl pftritii locuitori carte de judecat/ a Di-
iranului Craiovei de la 6 -ale trecutului Iunie, cuprinzAtoare
61 dup§' cercetarea Ce prin carte de blestem s'au flcut de
6Atre dumnealtii Paharnicul-Nicolae BrAiloiu, randuit fiind
din partea Divanrlui, s'au dôvédit: IntAiu pentru silistea Gre-
cestilor A nu eke pusA in margarea hotarului mosiei GA-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 295

urenilor in lung, pe langa stanjenii Cocioiului ce-i are in

Gaureni, ca sa-i pricinuiasca stricaciune la livezi si locuri
aratoare, precum au aratat el prin jalba catre mar:a ta, ci
este asezata inauntrul hotarului mosiei Gaurei a lui Hagi
Enus, pe langa care hotar sunt alti stanjeni 96 V, ai dia-
conul Dumitru Ionescul, unul din pariti, apoi se incep stan-
jenii Cocioiului de cumparatoare, nici araturi sau livezi
aproape de silistea Grecestilor are Cocioiu si ca si insusi
Cocioiu are carciuma si patul despre silistea Grecestilor,
langa carciuma diaconului Damitru, si dupa dreptate Oman
satenii a fi aparati de cererile Cocioiului. Al doilea pentru
tufele ce zicea Cocioiu cà i s'au taiat de catre satenii ot Gre-
cesti, s'au dovedit ca pe stanjenii lui de mosie n'au avut vre-o
deosebita opritura, ci numai lastari marunte ; si nu numai pe
stanjenii lui sunt lastari, ci peste toate hotarele de mosie,
unde locuitorii din toate satele au fost slobozi de au taiat.
Al treilea, pentru claca si suhatul ce cerea Cocioiul dela
Greeesti impreuna cu ale satului Tarnavei si pasc pe toate
hotarele dinprejur, prin tufe si locuri slobode, si n'a avut
obicei pana acum sa plateasca claca sau suhat, precum le
cere Cocioiu, mai vartos ca nici stanjenii lui nu sunt deo-
sebiti cu semne, davalma cu ceilalti mosneni, cari nu fac
nici o cerere de claca sau de suhat. Al patrulea pentru
fanul ce zicea ca 1-am avut ingradit si 1-ar fi mancat vitele
Grecestilor, s'a dovedit cä lasandu-1 desgradit, s'a mancat
de vitele tuturor satelor dimprejur i de caii chirigiilor ce
trecea cu bumbac pe acea vreme, fiind pus langa drum.
Al cincilea, pentru dijma de grau i de orz ce zicea Cocioiu
cä a avut-o stransa la arie si i s'ar fi ars de un Lazar si
Craciun, ciobanii lui Hagi Emus, s'a dovedit ca acea arie a
lui s'a aprins la sfete lije, cand Craciun lipsia cu oile la
Nedea. Mai arata Divanul ca s'au arAtat cu jaiba si mos-
nenii Lazaresti, pla ngandu-se pentru Cocioiu cä n'au urmat
dupa diata lui Serban a-i ispravi biserica, ci s'au facut sta-
pan pe toate, vanzandu-le si prapadindu-le, si cum ca pe

www.dacoromanica.ro
a96 HISERICA DIN CO11OFENI

langa stanjenii bisericii a cumparat §i el cativa stanjeni de

mo§ie in hotarul Gaureni, cu care stanjeni nu numai toata
partea lor de mo§ie o mananca in silnicie, ci inca §i alte
hotare, dupa 'mprejur le calca §i le impresoara, §i ca in
curgere de 14 ani, de cand au intrat Cocioiu intre dan§ii,
dupa rau naravul lui, i-au tot tras §i i-au cheltuit prin jude-
cati, cerandu-le mari §i nesuferite sume de bani, pana i-au
adus la proasta stare §i la adanca saracie. Si au cenit ca
sa.-§i dea Cocioiu socoteala de acei stanjeni doisprezece §i
1/2 ai bisericii i de celelalte ramasuri ale lui Serban §i sa
se oranduiasca alt epitrop in locul lui, ca sa urmeze dupä
diata; precum §i pentru stanjenii ce i-au cumparat cu proti-
misis ai acelor doisprezece §i jumatate stanjeni, sa-§i pri-
measca banii dela dan§ii, fiind cumparati dela fratii i rudele
lor, §i ei ii harazesc bisericii din Como§teni, ca sa lipseasca
Cocioiul cu totul de acolo, ca sa scape de relele lui urmari,
cu care s'a purtat §i se poarta §i acum printre dan§ii a
carora cerere a gasit-o §i Divanul cu cale. Am intrebat pe
Cocioiu de au avut el vre-o parte de mo§ie in hotarul Gau-
reni, mo§tenire ramasa dela neamul lui cat de putina. si
zise a n'au avut, decat arata o diata cu leatul 1795 Martie
25, de sunt ani 19 trecuti, a acelui serban sin Mirea La-
zarescu, scrisa de un popa Dumitru ot Como§teni, de rama-
surile lui cele mi§catoare i de stanjeni 30 mo§ie, ce zice a
au avut §i el parte la Gaureni, randuind a aceste ramasuri
O. le vanza sotia lui toate pe bani §i sa-i faca pomenirile
lui §i ale ei, §i ce va prisosi A. dea la sf. biserica sa se
ispraveasca. Iar mai din jos, peste doi ani trecu¡i, adica la
leatul 1798 Iulie 12, scrie tot cu slova acelui popa Dumitru
ot Como§teni, ca cu toate ca. basase pe sotia Iui Anca sa fie
stapana pe toate ce se cuprind inteaceasta diata, dar fiindca
a murit inaintea lui, le-au lasat toate sub stapanirea lui Dina
Cocioiu nepotul sail. Ne mai arata Cocioiu §i alta diata a
Ancai, sotia lui serban, scrisa tot de acel pöpa Dumitru ot
Comn§teni cu leatul 1798 Ghenarie II (adica cu 7 luni mai

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 297

inainte pana a lasa Serban pe Cocioiu epitrop), in care ara ta

toata iconomia ce avea in casa i vite si altele si zice
doi boj i doua vaci si o iapa ce au fost dez estre ale ei sa
le dea soru-sa Zoita pentru sufletele lor, cum si o vaca i
o ma.nzata ce mai era sa se dea Zoitei pentru hainele de
ingropare ce i-au dat, iar celelalte sa se vanza i sa se dea
toate la biserica, afara din cele ce randueste sa se dea
Badei i Rizei, zicand cä aceasta diata a lasat-o la. papa
Dumitru duhovnicu i la soru-sa Zoita sa le caute de suflet,
iar mai din jos zice ca lasa si nepotului sau Dinca Cocioiu
partea lor de mosie dela Gaureni cata se va alege. Dar
parìii impotriva acestor dieti aratara o foaie de imparteala
mosiei Gaurenilor, iscalita de domnii boernasi Matei Pa-
deanul i Gheorghe Valceanul ot leatul 7251 Noemvrie 22,
de sunt ani 72, coprinzatoare de trei trasuri ale mosiei
de stanjenii ce s'au dat tuturor mosnenilor pe anume la
fiescare trasura, intre care mosneni este pus si Mirea
zarescu cu fiul sau Serban, cum ca i s'a dat la trasura de
&supra viilor stanjeni 12% i la trasura dupa mijloc stan-
jeni 12% trasura capului despre apus stanjeni I31/ cari
fac masa stanjeni 12 palme 6 degete opt. Si deosebit zi-
sera paritii cä chiar acel popa Dumitru, scriitorul dietilor,
a mArturisit la Divanul Craiovei cum ca Serban la sfarsitul
sat' a lasat ca tot avutul lui sa se vanza i sa i se faca po-
menirile si cu prisosul ce va ramanea sa se ispraveasca
biserica; iar diata ce arata Cocioiu a scris-o dupa moartea
lui Serban, precum 1-au invatat Cocioiu, beat fiind numitul
preot, care aceasta marturie era sa se scrie in anaforaua
Divanului Craiovei, dar a ramas de nu s'au scris, ca sa nu
caza acel preot in vina. Am cercetat i zapisele de cumpl-
ratoare ce are Cocioiu de stanjeni 68 palme 7 : 12 zapise
de stanjeni 6o sunt dinaintea trecutei razmiriti, iar doul de
stanjeni 8 si patru palme sunt din vremea razmiritei. Insa
trei zapise dinaintea razmiritei unul de stanjeni cinci al
Dragei, fata lui Constantin Lazarescu, ot leatu 8(33 Aprilie

www.dacoromanica.ro
298 BISERICA DIN COPIOFENI

25, §i altul de stanjeni 7 palme 4 al lui Die sin Nicolae LI-

zArescu ot leatu 804 Iunie 1, §i altul de stanjeni unu palme
una al lui Blnitl. sin Gheorghe, cum §i unul din vremea
rAzmiritei de un stanjen al Mari sotiei lui Banita ot leatu
811 Iunie io zisera paritii mo§tenitori cA sunt rele. Dar
Cu toate acestea se mul.tumirA mo§nenii inaintea noastrA ca:
sä intoarcl dela dan§ii banii cumparAtoarei lui Cocioiu pentru
toate zapisele, §i bune §i rele, §i sI fie inchinati ace§ti stan-
jeni ot Como§teni Cu venitul lor, dimpreunA §i cu acei 12
stanjeni palme §ase degete opt, ce i-au inchinat Serban la
bisericl, sA fie pentru ajutorul cheltuelilor bisericii, fAr de
a nu se mesteca nici ei nici neamul lor, nici odinioarA la
stApanirea acestor stanjeni, facand pentru aceasta acum §i
carte de danie bisericii sub iscAliturile ion. Ne mai arAtara
paritii §i altA carte a Divanului Craiovei, tot dela trecutul
Iulie 6, de prigonirea ce au avut Cocioiu cu Hagi Enu§, unde
se cuprinde §i pentru supArArile ce pAtimesc ei dela numitul
Cocioiu, plangandu-se ca.-i supAra Cocioiu cu feluri §i chi-
puri de mijloace, cerand dela fiecare sume mari de bani,
prAdand pe Constantin LIzArescu cu talere 398 i 2000 oca
grau §i orz §i mai cerand dela dansul talere Boot), cu cu-
vant cä n'ar fi avand mo§ie, i alti talere 400 pe ni§te po-
rumb ce 1-ar fi lepAdat Inteo arie a sa §i s'ar fi prApAdit,
precum §i dela diaconu Dumitru Vonescu iarl§i cere talere
7.000 §i deosebit §i dela sAtenii ot Grece§ti, unde Cocioiu
n'are nici o parte de mo§ie, cere talere 5.7 ,o, cu ce cuvant
nu stiu ; dinteacAruia pricinl sunt ani la mijloc de cand tot
ii poartä prin judecAti, stingandu-i cu cheltuelile, ramanand
intru adancul sAracie. De care zice Divanul a in vreme
t 6 Cocioiu numai cu stanjenii ce i-au cumparat le-au fAcut
atatea zulumuri §I dArApAnAri, dar cand va intra cu mai
multa stApanire, cine poate sA mai trAiascA cu dansul ? Deci
din. insu§i diata ce aratl. Cocioiu a luí erban Ldzarescu,
prin care asase epitroapl pe sotia lui, ca sl-i vanzI cele
rAmase ale sale, mi§cAtoare §i nemiscAtoare, §i sA-i caute

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CO AVERI PROPRII 299

de sufletul lui si al sotiei lui, i murind sotia lui mai Ina-

inte de dansul au incárcat Serban pe Cocioiu ca sg. urmeze
dupg diata ce lgsase sotiei lui, se dovedeste cg epitrop l-au
lgsat, iar nu clironom, precum s'au fgcut el, de va fi fost Msä
acea epitropie a lui adevgratg. In vreme ce pgripi zic
cg. popa Dumitru scriitorul dietei a argtat la Divanul Cra-
iovei el dupg moartea lui erban, beat fiind numitul preot,
l-au pus Cocioiu de au scris acel adaos in diatg. lar diata
sotiei lui Serban, prin care lasg. lui Cocioiu acei stftnjeni din
Ggureni, n'are nici un temeiu, cici ea mosie n'au avut, ci
stánjenii aceia au fost ai lui .. erban si ea a murit inaintea
lui erban, cum si suma de stánjeni 30, ce se vede scrisl
in diata lui Serban cg a avut in Ggureni, este neadevgratg,
in vreme ce mosnenii dovedirg cu foaia de impArteala mosiei
de ani 72 cl Mirea Lgzgrescu i fiul sgu Serban au avut
parte de mosie in Ggureni_numai stanjeni 12 palme 6 de-
gete 8, iar nu 30 precum scrie in diatg. Insg nici acesti
stánjeni nu se cuvine sg-i stgpfineascg Cocioiu ca unul ce
si de s'ar socoti epitropn'a urmat dupg coprinderea dietei
a vinde toate rgmasele i Cu prisosul ce va rgmánea din
pomeni a isprgvi biserica. Ci ggsim cu cale sä se scoatg
Cocioiu dinteaceastg epitropie a bisericii, si dumnealui biv vel
Ban Grigorie Bráncoveanul, ca un stgpán al mosiei Como-
steni, unde este biserica, sä aleagg el om de ispravg i sg-I
rándueascä epitrop in locul, lui carele sa facg zapt i acei
stánjeni doisprezece palme sase si opt degete pe seama
bisericii, indatoránd Divanul Craiovei pe Cocioiu ca sg-si
dea socoteala cgtre noul epitrop de cheltueala ce va fi flcut
i de venitul acelor stanjeni, i ceeace va rgmánea asupra
lui sg-1 apuce sg implineascg, ca sä fie spre ajutorul bise-
ricii. Cum si pentru acei stánjeni 68 palme 7 ce in proti-
misis ai stanjenilor lui Serban i-au cumpgrat Cocioiu din
hotarul Ggureni, dupg rgutgtile cu care s'au purtat Cocioiu
cltre mosnenii Ggureni, precum se dovedeste din cercetgrile
Divanului Craiovei, ggsim cu cale sl-i intoarcA mopenii

www.dacoromanica.ro
300 BISERICA DIN COPIOFEN1

banii pe acele cumparatori §i sa rarnae §i acei stanjeni ia-

ra§i ai bisericii, precum insu§i mo§nenii au primit inaintea
noastra, and §i carte de danie sub iscaliturile lor, care
stanjeni sa-i faca noul epitrop zapt, fara a nu se amesteca
mo§nenii intru nimic la dan§ii ; ci §i insusi ei de vor face
niscareva araturi §i alta agoniseala pe dan;ii, sa-§i dea dijma
§i once avut al mosiei la biserica, dup. obiceiu. lar Cocioiu
sa lipseasca cu total din stapinire, ca un rasvratitor si
Orator, atat acestor jeluitori cat §i altor imprejura§i,
cindu-i §i prapadindu-i cu ale lui netrebnice urmari si si-
luiri, din care §i chiar locuitorii din satul Grecesti s'au ras-
pandit peste 40 de case, dupa aratarea ce ne facura insusi
mosnenii de fata cu Cocioiu, zicand cA§i celelalte case cate
au mai ramas se vor raspandi asemenea, cand nu va lipsi
Cocioiu dintre ei, pricinuindu-le adesea suparari §i cheltueli.
lar hotarirea ramane la maria ta.
1815 August r8.
DIPHTRIE RACOVITA nel-Vornic.CONSTANTIN BALkCEAMO wel-Voraic. TEO.
DORACHE VACARESCV nel-Vornic.NESTOR Clacer.

NO TA
Tiparit dupá copia facuti la Directia general& a Arhivelor Statului in
1885 Ianuarie 29, sub No. 44.

www.dacoromanica.ro
 2.
JALBA DATA IPIPOTRIVA ARENDA§ULUI PIOSIEI GANGIOVA
PENTRU WIRER VENITULUI MOIEI DIN GAURENI
A BISERICII COPIO§TENI.
I840 hillie I.

Cinstiteiludeciltorii a judefului Do/f. Prea plecatei jab&

Fierbinte jeluim cinstitei Judecatorii pentru dumnealui
Nicolache Mihail, arenda§ul mo§iei Gangiova, cA Orintii
no§tri, facand o biserica pe mo§ia raposatului Ban Bran-
coveanu, in satul Como§teni, au inzestrat-o §i cu 8r1/2 stan-
jeni de mo§ie din mo§ia lor ce se zice masa. Pana in leatu
833 s'au strans venitul dupa ace§ti stanjeni de ingrijitorul
ce .oranduiam noi §i il intrebuinta in cele d2 lipsa la sfanta
biserica. Dela leatul 833, intrand arenda§ dumnealui Con-
stantin Caneciu, s'au facut de sine§i stapan. Am dat jalba. cin-
stitei Judecatorii §i ne-am judecat cu dansul la cinstita
Judecatorie, sectia 2-a, §i la dreptatea ce am avut ne-am
ca§tigat dreptul. In leatul 838 au intrat arenda§ dumnealui
Nicolache Mihail in mo§ia Gangiova §i nu s'a amestecat.
In al 24ea an, in vara trecuta, in salnicie s'au pus §i au luat
tot venitul dupa ace§ti stanjeni dupa masa, pe ce drept nu
§tim, ca parintii no§trii au dAruit-o sfintei biserici, lar nu
arenda§ilor mo§iei Gangiova. Ci, ca un lucru ce este dAruit
de parintii no§tri sfintei biserici §i ca ni§te ctitori ce suntem,
chiar §i in contract de-1 va avea, noi nu putem a ingadui
aceasta urmare; ci pe care il vom cunoa§te noi cu frica lui

www.dacoromanica.ro
302 BISERICII DIN COMOVENI

Dumnezeu, il vom indatora sa Ingrijeasca pentru sfanta bi-

serica, pentru care plecat ne rugam cinstitei Judecatorii a
fi sco§i cu numitul la indreapta judecata, §i la drep tul ce
vom avea sa. ne aflam indestularea cinstitei Judecatorii.
Prea plecati :
MAN GEORGE DrIscALa ot TotI Sfintii.Eu PATRU sin NITRO! LAZARESCU ot
Glareni, Jad. Don, co ceta§li lui.

Grefa Tribunalului Dolj, Seclia I.

Copia aceasta fiind conforma cu originala jalba, data a-
cestui Tribunal de catre Ion George Dascalu §i altii, regi-
strata la No. 2.609 din anul 1840, aflata in dosarul cu
No. 293/84o, se atesta.
1904 Decemvrie 2.
Grefier (IndescUrabIl).

www.dacoromanica.ro
 3.
1-IOTAR1RE JUDECATOREASCA DATA IN PRICINA DINTRE
MOSNENII LAZARESTI SI ARENDASUL MOSIEI GANGIOVA
PENTRU VENITUL MOSIEI BISERICII DIN COMOSTENL
1840 Sefilemorie 3.

Judectitoria Judefului Do1j, Secjia Ta.

loan George Dascalu din Craiova, mahalau Toti Sfintii,
Patru sin Mitroi Lazarescu si cetasii lui ot Gaureni, prin
jaiba cu No. 2.609 ce au dat la intai Iunie anul urmator,
au facut aratare cä parintii lor, facand o biseria in mo§ia
Comosteni a raposatului Ban Brancoveanu, au inzestrat-o
si cu 81 si 1, stanjeni de mosie. Si pana in leatul 1835 se
strangea venitul de ingrijitorul ce-1 oranduia ei pe seama
bisericii; iar de atunci, intrand arendas d-1 Constantin
Caneciu, s'a facut de sinesi stapan, luand venitul acelor
stanjeni, pe care tragandu-1 in judecata sectiei al 2-lea
si-au castigat dreptul. Apoi in leatul 1838, intrand arenda§
mosiei Gangiova d-1 Nicolache Mihail, in al 2-lea an a
Mat tot venitul dupa acei stanjeni si, ca un lucru drept al
bisericii dat de parintii lor, nu-1 pot ingadui a se instraina,
cer indestulare. Dupa care prin citatii regulate chemandu-se
amandoua partile in judecata, paritul Nicolache Mihail nu
s'au vazut, iar jeluitorii din sus, impreuna cu alti 3 ceta§i
ai lor, anume Stan sin Ilie, Marin sin Nania si Petru sin
Constantin Lazarescu, venind au dat spre dovada cererei
lor o invoire din anul 1838 Decemvrie 3, sub iscalitura

www.dacoromanica.ro
304 BISERICA DIN COPIOVENI

lui Constantin Caneciu, data lui Petru sin Mitroi §i altii

patru ot Gaureni, adeverita de cinstita Judecatorie, sectia
II-a, dintr'acel leat sub No. 31, coprinzatoare ca asupra ju-
decatii ce au pornit mo§nenii Lazare§ti ot Gaureni §i Co-
mo§teni prin Patru Mitroi, Marin Ciau§ul, Stan Ilie §i
Patru Ciauu1 cu jaiba de sub No. 185, pentru venitul a
81./2 stanjeni mo§ie din hotarul Gaurenii de Jos, ce sunt da-
ruiti de neamul lor bisericii din mo§ia Como§teni, pe care
o avea Caneciu in arena in Ieatul 1835, 1836 §i 1837 §i
in care se amestecase, luandu-le venitul, Para sa-1 aibA in
contrat. i apucandu-se de jeluitor, atat de venit cat §i de
cheltuelile urmate, au cazut la invoire cu dansii, proprind
judecata. i socotindu-se cu numitii de tot venitul luat in
curs de trei ani i de cheltuelele facute in trebuinta bise-
ricii, I-au mai ajuns ca lei zoo, pe care i-au raspuns §i s'au
desfacut.
Deci, pe temeiul invoirei facuta intre fostul arenda§ cu
jeluitorii (fiind tot dupa acei stanjeni venitul luat §i de catre
acel din urma arenda§ Nicolache), au drept numitii
primi §i dela acest arendas venitul pe anul trecut §i estimp
ce zic ca li s'au luat §i, dupa pravill, partea 3-a, cap 16,
§ I, hotarim sa se urmeze dupa invoire numai asupra ve-
nitului ; lar daca proprietarul mo§iei Como§teni, pe care se
allá cladita biserica, va avea vre-o pretentie pentru acei
stanjeni de danie ce arata jeluitorii cá i-au facut din tru-
pul lor de mosie ce se nume§te masa, slobod este a §i-o
porni §i se va judeca pravilice§te, platind paritul §i doi
galbeni imparate§ti, unul al taxei §i altul cheltuiala jelui-
torilor ; pe care hotarire de nu va ramanea multumit se
va arata iara§i la aceasta Judecatorie, in soroc de opt zile
dela primirea acestei copii de anafora, spre a-§i arata cu-
vinte destoinice, care l-au impedecat de n'au putut veni
dupa cherdarile ce i s'au facut §i a i se cerceta pricina de
izvoava, cand va fi dator a starui ori insu§i sau prin ve-
chi cu deplina putere a se da pricinei savar§ire, in aceeas

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVER! PROPRII 305

vreme dupl. luminata deslegare ce este data ; iar neara-

tandu-se in zisul soroc, va apelarisi la cinstitul Divan ci-
vil din Craiova in soroc de doul luni, socotit dela primirea
ace§teia.
z840 Seftlemvrie 3.
ION GIGARTU. I. CARAGIC.
Grefier, SCARIAT STANESCU.

Grefa Tribunalului Do/f, Seclia

Copia aceasta fiind conforma cu originala hotarire ci-
vila cu No. 130/840, stata in dosantl acestui Tribunal cu
No. 293/840, se legalizea-za de noi.
1904 Decenwrie 2.

Grafter (IndescitrabIl).

Judea,' toria Judelului Do/f, Seclia

Domnul Nic ,lache Mihail, arenda§ul mo§iei Gangiova, ne-
ramanand multumit pe alaturata anafora cu No. 130 a acestei
judecatorii, slobozita in lipsa la 3 Septemvrie anul trecut,
dui:a reclamatia cu No. 3639 a lui Ion George Dascalu de
aici, PatKu sin Mitroi Lazarescu §i cetasii sAi ot Gaureni,
.§i in legiuitul soroc de opt zile aratandu.se cu apelatie sub
No. 4218 tot catre aceasta Judecatorie, s'au infati§at de iz-
noava amandoul partile, avand numitul arenda§ pe langa
insu§i §i pe domnul Pitar 13aluta Blicanov, vechil al cinstitei
epitropii a spitalului Brancovenesc, cu vechilet inscris, ade-
verit dupa orand,uiala pravilei. Pe temei ca pretentia pa-
ritilor se atinge mai cu seama de drepturile proprietari.
ce§ti, iar nu pentru vre-un in parte folos al arena sie: sale,
au aratat apoi numitul vechil in judecata, spre raspuns la
pretenda ce face paritii dela numitul arenda§, condica spi-
talului Brancovenesc, adeverita pe fie§care foaie de do r-
nul Serdar George Pognaru, in care condica se §i vazu
trecuta o anafora a dumnealor velitilor boeri, scrisa dela
Biserici ea averi proprii. 20

www.dacoromanica.ro
306 BISERICA DIN CONO§TENI

18 August leatul 1815, intAritA si de mAria sa Ioan-Vodl

Caragea, tot in acel leat la io Septemvrie, coprinzAtoare
intre altele la hotArirea ce s'au fost dat, ca sA se scoatA un
Cocioiu din epitropia bisericii ce se aflA ziditA pe mosia
Como§tenilor si dumnealui Banul Grigorie BrAncoveanu,
stApAnul mosiei, sA aleagA alt om de ispravA si sl-1 oran-
dueascA epitrop in locul aceluia, spre a face zapt atat stan-
jenii lor 12 palme 6 §i 8 degete, ce s'au dovedit buni ai lui
serban sin Mirea LAzArescu, de cAtre carele s'au fost zidit
acea bisericA pe mosia Comosteni, precum §i alp stftnjeni 68
palme 7, ce au fost cumpArat acel Cocioiu din hotarul GAu-
reni, si dupA rAutAtile lui, cu care s'a purtat cAtre numitii
moreni, s'au indatorat ca prin intoarcere de bani, rAscum-
pArAndu-i dela dAnsul, sä rAmfte si acestia tot pe seama bi-
sericii, precum insusi mosnenii au primit, dAnd si carte de
danie sub iscAliturile lor, cu legAturA a. nu se mai amesteca
la dAnsii intru nimic, nici ei nici neamul lor, ci de vor face
arAturi sau altA agoniseall pe dAnsii, sa dea la bisericl
dijml §i once alt avaet al pAmantului dupA obicei.
AdAogand in urma acestora iarl§i vechilul cinstitei epi-
tropii a arlta judecAtei cl cinstita epitropie, asemInat cu
duhul hotAririlor de mai sus, din vreme in vreme sarcina
acelei epitropii avand-o pusA asupra arenda§ilor mosiei Co-
mo§tenilor, §i socotelile venitului bisericii §i a cheltuelilor ur-
mate peste an se infAtiseazA regulat tot la cinstita epitropie.
lar paritii, aflandu-se statorniciti tot pe cele coprinse in
reclamatia ion, ce este trecutA in alAturata anafora, au mai
arAtat §i acum in judecatA urmAtoarele hArtii:
O jalbA a ion, morenii GAureni, datA la 20 Ghenarie leatul
1828 cAtre fosta CAimAcAnie de aici, in potriva dumnealui
Pitarului Constantin Braboveanu, ce era atunci arenda§ al
' mo§iei rAposatului Ban Grigorie Brancoveanu, cl le hrA-
pe§te venitul a 8r stAnjeni de mo§ie, cu care ei au fost avut
obicei de intampina cheltuelile bisericii, ce este fAcutl de
pArintii lor pe mo§ia Como§teni;

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CCI AVER! PROPRII 307

Leatul 826 Martie 23, o porunca iara§i a Climacaniei de

aici, coprinzatoare ca dupa pliroforia luata dela boerii is-
pravnici ai judetului pentru trei poslu§nici ai bisericii ot
Como§teni, incredintandu-se ca sunt buni ai bisericii, porun.
ce§te a se implini sferturile lor dela un vistier Tanasuica
sau dela arenda§, fiindca sunt a ramftnea a pururea pe seama
bisericii;
0 foae a lor de cheltueala ce ar fi facut cu biserica, dela
anul 838 Aprilie, in suma de lei 733 par. 30, zicftnd in urma
acestora §i prin graiu ca venitul bisericii fiind daruit de
catre neamul lor, precum se face dovada chiar din anafo-
raua dumnealor velitilor boeri, ce se vazu trecuta in condica
spitalului BrAncovenesc, nu-1 mai pot ingadui de acum ina-
inte a se lua in folosurile arenda§ilor mo§iei Como§tenilor,
fArä a da vre-o socoteala catre Stapanire sau macar sa fie
indatorati a ingriji de cele trebuincioase ale bisericii de peste
an; ci sa se orandueasca un alt epitrop adiafor, cu indato-
ririle ce pot aduce la indeplinire cugetul stramosilor lor.
Deci de vreme ce prin pomenita anafora din anul 1815
a dumnealor velitilor boeri, ce se vazu intarita §i de Domnul
Ion-Voda Caragea, se cuprinde cu deslusire a nici acei
dania§i nici neamul lor vreodinioara A. nu se mai poata
amesteca la stapanirea acelor stftnjeni de mo§ie ce sunt dati
bisericii danie cu inscrisul lor, precum §i dreptul de a se
orändui epitrop asupra acelui venit se da numai raposatului
Ban Grigorie Brancoveanu, pe a carui proprietate se ail
zidita acea biserica, iar nu §i celor ce dupa vremi se vor
mai trage din acel Serban dania§ul sau ceilalti mo§neni,
ori ca sa poata macar a cere vre-o socoteala din vreme in
vreme pentru venit §i cheltueli dela cel orAnduit epitrop de
catre raposatul Ban Grigorie Brancoveanu.
De aceia judecata pe aceste temeiuri, cunoscandu-le pre-
tentia paritilor cu totul nedreapta §i mai cu seama acum
straina de dan§ii, care, dupa puntul pravilei partea a §asea
cap. I paragraful 4, n'au avut slobozime a o porni asupra

www.dacoromanica.ro
ZO8 BISERICA DIN COPIOVENI

pomenitului arendas sau a proprietanilui mosiei Comoste-

nilor, glseste cu cale ca si de acum inainte casa rgposatului
Ban Grigorie Brdncoveanu sau cinstita epitropie a spitalului
Brancovenesc sg aibg a orftndui pentru toatg vremea pe
epitropul bisericii dupg mosia Comosteni, cu urmare intr4
toate duhului hotgrirei dumnealor velitilor boeri din anul
1815, ce se vgzu intgritä tot in acel an si de mgria sa
Domnul Ion Caragea-Vodg, datori fiind paritii mosneni
pentru nedreapta smdcinare ce au pricinuit numitului arendas
sg-i pl5teasca si cheltuelile judecgtii peste tot lei 45. lar
partea cea nemultumitg pe aceastg hotgrire, slobodg este a
da apelatie si la cinstitul Divan civil de aici in soroc de
doug luni, socotit din ziva ce vor primi copie dupg aceastg
anafora.
1841 Martie 15.
sr. ZATREANU, ION GIGARTU. ION CARAGIC.
Grefier, A. HRISESCU.

Grefa Tribunalului Dolj, Secpa I.

Copia aceasta fiind t onfofmä cu originala hotgrire civilg.
Cu No. 16/841, statg in dosarul acestui Tribunilcu No. 293/840,
se legalizeazg de noi.
1904 Decemvrie 2.
Grefier (IndeseifrabiD.

www.dacoromanica.ro
 4
HOTARIREA DIVANULUI JUDECATORESC DATA IN PRICINA
DINTRE ARENWUL /10§IEI GANGIOVA 1 PIO§NENII LAZARETI
PENTRU VENITUL /AWE' BISERICII DIN COPIOSTENI.
18.,t4 Sefilemorie 1.

Divanul judeadoresc, Sectia I, din Craiova.

PAtru Mitroi UzArescu, Marin Nania, Stan sin Ilie si
PAtru sin Constantin cu cetasii lor, dela satul Gdureni din
Dolj, apelarisind la acest Divan, sub No. 741 la 13 Mai
anul 1841, impotriva alAturatei hotlriri a JudecAtoriei Dolj,
Sectia I-a cu No. 16 dela 15 Martie acelas an, datd in
cursul prigonirei ce au cu d-nul Nicolache Mihail, aren-
dasul mosiei Comosteni a spitalului BrAncovenesc pentru
venitul la optzeci si unu si jurratate stftnjeni mosie din
hotarul GAurenii de jos, ce sunt dlruiti de neamul lor bi-
sericii din mosia Comosteni,
VAtaful de Aprozi au infhtisat pe amandouI pArtile In
Divan, fail fiind d-1 Serdar Balutg. Eigianoiu, vechil cin-
stitei epitropii a spitalului BrAncovenesc, si cetindu-se In
auz atat alAturata hotArire a JudecAtoriei, cät si hotArirea
velitilor boeri din anul 1815 August 18 si intgritoarea ho-
Mrire a Domnului Ion Caragea dela io Septemvrie acelas
an, de care se vorbeste prin alAturata hotArire a JudecAtoriei,
din care vlzandu-se ea prigonirea aceasta este precurmatA
Cu hotArIre domneascl.
De aceia Divanul nu mai poate intra acum in cercetare,
ci rAmftne a se urma cu epitropia pomenitei biserici dela
Comosteni, intocmai dupA prezisa hotArire domneascA, si

www.dacoromanica.ro
310 BISERICA DIN COPIOpENI

pentruca jeluitorii brä drept cuvant au smacinat pe numi-

tul arenda§ prin judecati, sa-i plateasca cheltuelile, care
din foaea ce au dat s'a ales in suma de lei doua sute cinci-
zeci §i opt, in care s'a socotit §i cheltuelile hotarite de Ju-
decatorie, cum §i plata legiuitei taxe. i partea ce nu va
ramanea multumita pe aceasta hotarire a Divanului se va
inainta cu apelatie la cinstitul inalt Divan, sectia I -a, in
sorocul legiuit de o tuna, socotit din ziva ce va primi copie
de pe aceasta. anafora.
1844 Sefitemvrie z.
CONSTANTIN ZETREANU. PURE OBEDEANCI.DIPI. BIBES9U. GR. RACOVITA.
Grefier, P. ELIAD.

Asupra decisiunei de mai sus s'au pus titlu executor,

dupa cererea ce au facut epitropia spitalului Brancovenesc
prin adresa No. 585/70, infintandu-se i dosierul No. 515/870,
pentru care atest.
Grefier, CARCEANU.

Grefa Curlii de Aftel, Seclia I, din Craiova

Copia aceasta fiind comforma cu originala decisiune civill
cu No. 105/844, trecuta in condica decisiunilor chile din acel
an, se legalizeaza de noi §i se da in primirea d-lui M. Po-
pescu, asemanat cererei facuta prin suplica data azi.
z904 Decemvrie 2.
Grefier (Nedeseifrabil).

www.dacoromanica.ro
 5.
SENTINTA TRIBUNALULUI DOLJ DATA IN PRICINA DINTRE
EPITROPIA FitZAPIINTE,LOR BRANCOVENEFI I EPITROPIA
BISERICII DIN COPIOFENI PENTRU STAPANIREA PIOIEI
CE ACEASTA DIN URPIA ARE IN GAURENI.
1893 Fevruarie j". -

Sentinla civilet No. 34.

Tribunalul Do/f, Seclia JI-a.
Presedintia d-lui S. S. Rusanescu, membru.
Membrii prezenti : d-1 Tb. Ant. Brgiloiu suplinente, iar
d-1 M. Marinescu au fost in concediu.
Epitropia spitalului Brancovenesc si a sfintei biserici
Domnita Bglasa din Bucuresti, prin petitia registratg la
No. 1071/82, a reclamat in judecatg pe locuitorii cari com-
pun ceata morenilor LIzgresti, domiciliati in cgtunul CALI-
reni, pandinte de comuna Grecesti, pentru a fi obligati sg
lase in proprietatea epitropiei bisericii cu hranul Sf. Ni-
colae din comuna Comosteni suma de 81 stgnjeni masg si
6 palme, teren ce au fost fgcut danie de mosnenii Lgzgresti
bisericii Comosteni, care teren s'a posedat de epitropia
spitalului Brgncovenesc pang in anul 1855, and s'au insusit
de numitii locuitori.
S'au citat pgrtile spre infgtisare i dupg mai multe jur-
nale de amangri, timp in care epitropia bisericii cu patro-
nagiu SI. Nicolae din comuna Comosteni i d-1 Andrei Sma-
randescu din comuna Grecesti, prin petitiunile registrate la

www.dacoromanica.ro
512 BISERICA DIN COMOSTENI

No. 5719/82 §i 3651/84, au intervenit in cauzI, prima ce-

rand a i se respecta dreptul de proprietarI asupra sumei
de 8272 stanjeni mo§ie din hotarul GIureni comuna Gre-
'ce§ti, reclamati de epitropia spitalului Brancovenesc, §i se-
cundul de a i se respecta de asemenea dreptul sdu de pro-
prietar asupra a 35 stanjeni mo§ie din aceia pretin§i de
epitropie, teren pe care pretinde cl-1 are cumplrat dela
mo§nenii LIzIre§ti, cu actul transcris la Tribunalul de nota-
riat Dolj, sub No. 201/881, cereri cari s'au admis la Tri-
bunal prin jurnalele No. 3551/83 §i No. 3137/84, §i astIzi
termenul regulat pe condick la apelul nominal fIeut s'au pre-
zintat in §edintl epitropia spitalului Brancovenesc prin dom-
nul advocat Emil LIzArescu, care a reprezentat pe epi-
tropii bisericii cu hramu Sfantu Nicolae din comuna Como-
§teni, in baza autorizatiunii datI prin procura legalizatI de
primIria comunei Como§teni la No. 682/92, intervenitul An-
drei Smarandescu in persoanI, asistat de domnul advocat
August Pe§acov, §i dintre mo§nenii LIzIre§ti s'au prezentat
Marin Mihaill, GhitI Tori Vladu §i Petrache LIzArescu, a-
sistati de domnul advocat Ulise Boldescu.
DupI cetirea actelor din dosar, Domnul LIzArescu sus-
tinu cä inainte de 1815 terenul reclamat de epitropie apar-
tinea unui Constantin Cocioiu, care stIpania cu titlu de da-
nie 121/2 stanjeni §i restul de 69 stanjeni cumplrati de dansul
dupI la locuitorii mo§neni LIzIre§ti. In anul 1815 mosnenii
LIzIre§ti, reclamand acest teten, au cerut sA iea dela Ca-
cioiu §i sg-i dea bisericii Comp§teni, in urma arei reclama-
tiuni mo§nenii UtzIre§ti' au §i obtinut ca§tig dé cauzI prin
hotArirea cu No. 64 din 18 Augusi 18z5 datI de Divanul
boerilot veliti, cari au dispus p-rin aceastl hotIrire ca pd-
mantul in discutiune de 811/2 stanjeni sl se stIpaneascI de
hiserica Sfantul Nicolae din comuna Como§teni, care se va
administra de Banul Grigorie Brancoveanu, pe care epitro-
pia a§ezImintelor Brancovene§ti succedI cu dreptul de
administrare si astfel epitropia bìsericii Como§teni, devenind

www.dacoromanica.ro
 BISERIC1 Ca AVER! PROPRII 313

proprietarA in virtWea acestei hotAriri ramasa definitivl,

a §i stApanit terenul sub administratia epitropiei a§ezà-
mintelor Brancovenesti pana in anul 187o, de cand mo§nenii
LazAre§ti 1-au insu§it prin usurpatiune §i-1 stApanesc de
atunci in continu fârä nici un drept. Conchizand a cerut ca
in virtutea titlului de proprietate, obtinut prin hotArirea sus
zisa, pe care o §i prezintà in copie, Tribunalul sd oblige pe
lccuitorii mo§neni Lazdre§ti §i pe intervenientul Alexandru
Smarandescu, care a cumparat o parte din acest teren, ale
carui titluri in posesiune erau viciale, sa lase in proprieta-
tea epitropiei bisericii SI. Ni-:olae din Comosteni suma de
811/9 stanjeni teren pretins, recunoscandu-se in acela§ timp
epitropiei a§ezAmintelor Brancovene§ti dreptul de admini-
strare asupra acestui teren, acordandu-se §i 3000 lei cheltueli.
Domnul advocat Pe§acov sustinu ca intervenientul Al.
Smarandescu a cumpArat terenul ce i se pretinde astazi
dela locuitorii LAzare§ti, care au lost §i sunt proprietari ai
acestui teren, ca de §i epitropia pretinde ca prin hotArirea
boerilor veliti din anul 1815 a devenit proprietara asupra
acestui teren ; insá pe langa el aceastA hotarire dispune ca
numai dupA ce se va rascumpAra pAmantul dela Cocioiu care-1
posedd, sd se dea bisericii Como§teni, fapt care nu se vede
ca s'a Neut. AfarA de aceasta, hotarlrea a fost anulatI de
Curtea de Casatie prin decizia No. 44/74 §i prin urmare
mo§nenii LAzare§ti, cari au stapanit in totdeauna acest te-
ren, erau proprie'ari §i in drept de a vinde domnului Sma-
randescu terenul in discutiune. Conchizand a cerut respirr-
gerea cererii acutI atat de epitropia spitalului Brancovenesc
cat §i de epitropia bisericii Como§teni §i condamnandu-i §i
1.500 lei cheltueli.
Domnul Boldescu sustinii câ rAu epitropia spitalului Bran-
covenesc a %cut actiune in revendicare, de oarece singurI
recunoa§te a nu este proprietara a terenului in discutiune
§i, prin urmare, neavand titlu de proprietate, nu poate sa re-
vendice, §i astfel actiunea principala fiind neregulat facutI,

www.dacoromanica.ro
314 B ISERICA BIM COMOVENI

nici cererea de interventiune facuta de epitropia bisericii

Como§teni nu poate avea loc ; ca dei epitropia pretinde ca
biserica din comuna Como§teni a devenit proprietara asupra
acestui teren in virtutea hotaririi din anul 1815, data de
boeri §i Voda-Caragea, in virtutea carora §i dansa are dreptul
de administratie, insa aceasta hotarire a fost anulata. de
Curtea de Casatie prin decizia No. 44174 §i prin urmare epi-
tropia nu mai poate invoca titlu de proprietate acea hota-
rire din anul 1815; ea afara de aceasta mo§nenii Lazare§ti
au stapanit intotdeauna neintrerupt §i stapanesc §i astazi
terenul in discutiune, pe care rau epitropia pretinde ca 1-a
stapanit pana in anul 1870. Conchizand a prezintat in copie
decizia Inaltei Curti de Casatie No./
44/ 74, 409/80, decizia
Curtii de Ape] din Bucure§ti, sectia II-a, No. 273/876, cerand
respingerea cererii facuta Atat de epitropia spitalului Bran-
covenesc cat §i aceea facua de epitropia bisericii Como§teni
§i cheltueli.
D-1 Lazarescu obiecta ca decisia Curtii de Casatie invo-
cata de d-1 Pe§acov §i Boldescu caseaza o decisie a Curtii
de Apel relativa la alta executare, iar nu hotarirea din anul
1815, care dispune ca terenul de 81,/, stanjeni sa se dea bisericii
Comosteni. i in ce prive§te fa ptul ca epitropia au stapanit
acest teren pana la anul 1870, aceasta rezulta din chiar
reclamatiunile mo§nenilor Lazare§ti adresate Judecatoriei de
ocol In anul 1840 §i Tribunalului Dolj, sectia I-a, in anul
1870, prin care recunoaste cd Epitropia stapane§te acest
pamant, dupa cum se constata din hotaririle Judecatoriei de
ocol No. 16 §i 130, precum §i din hotarirea Tribunalului
Ilfov, sectia I-a, No. 801/870, stata in copie in dosar. Con-
chizand a cerut admiterea conclusiunilor emise de d-sa.
D-1 Boldescu zise cd reclamatiunile pe care d-1 LAzd-
rescu pretinde ca le-a facut taranii la 1841 §i 1870 nu pot
forma pentru epitropie un act de proprietate §i gait de
aceasta reclamatiunea facuta in inul 1870 este acuta de
un singur locuitorjar, nu 'de ceata de mo§neni care astazi

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU RVERI PROPRII 315

nu recunoaste aceastA. reclamatiune si prin urmare nu li-se

poate supune. Conchizand a cerut respingerea cererii fAcutA
de ambele epitropii.
Tribunalul pentru a se pronunta in cunostintA de cauzA,
rAmAne in deliberatiune pang la 3 Fevruarie viitor, and
pArtile s'au obligat a veni sl asculte rezultatul, cAnd, la
apelul nominal flcut, s'au prezentat dintre locuitorii mos-
neni LAzAresti : GhitA Opris, Ion Stancu Sutuniscl si Pe-
trache LAzArescu, lipsand celelalte WO.
Tribunulul simtind necesitatea a mai studia actele cau-
zei, amAnA pronuntarea rezultatului pentru ziva de 5 Fe-
vruarie corent, pentru cand cei prezenti au luat cuno-
stintA de termen. Tribunalul, in urma deliberatiunilor ti-
flute, a pronuntat urmAtoarea sentintl, care s'a redactat de
d-nul membru RusAnescu :
Avand in vedere cererea acutl de epitropia spitalului
BrAncovenesc si a santei biserici Map. Domnita din Bu-
curesti, care are de obiect a fi obligati locuitorii ce compun
ceata mosnenilor LAzAresti, domiciliati in cAtunul GAureni,
pendinte de comuna Grecesti, sA lase in proprietatea bise-
ricii cu hramul Sf. Nicolae din comuna Comosteni suma de
81 stanjeni si sase palme teren din hotarul GAureni, comuna
Grecesti, precum de a se recunoaste epitropiei spitalului
Brancovenesc dreptul de administrator acestei averi.
Avand in vedere asemenea si cererile de interventiuni
fAcute de epitropii bisericii cu hramul Sf. Nicolae din co-
muna Comosteni si Alexandru SmArandescu din comuna
Grecesti, care au de obiect : prima de se recunoaste dreptul
de proprietar asupra terenului care face obiectul actiunii
si secundul de a i se respecta asemenea dreptul de proprie-
tar asupra 35 stanjeni teren din acela in discutiune ce pre-
tinde cA l-a cumpArat cu actul transcris la Tribunalul de
notariat Dolj No. 201/81.
.AvAnd in vedere actele cauzei si sustinerile pArtilor.
AvAnd in vedere cl. la 1815 mosnenii LAzAresti se pang

www.dacoromanica.ro
316 BISERICA DIN C0P10§TENI

Domnitorului tarii contra unui alt monean numit Cocioiu

cä acesta pe nedrept stapaneste 8V/2 stanjeni in hotaruL
mosiei Gaureni, de oarece actele, in virtutea carora posedk
anume diata dela Serban Lazarescu, care-i lasa 12 stan-
jeni in hotarul Gaureni, cu indatorire a termina biserica cu,
hramul Sfantul Nicolae din Comosteni ce acesta incepuse,
precum si pentru restul de 68 stanjeni ce Cocioiu mai po-
sedä in hotarul Gaureni, cu acte de cumparatoare, sunt false;
cä acel Cocioiu fiind om räu, ceata mpsnenilor Lazaresti su-
feria tot felul de vecsatiuni din partea lui. In urma acestei
plangeri Domnitorul rii trimite plangerea in judecata ve-
litilor boeri ai Divanului din Craiova. Velitii boeri pronunta
in ziva de 18 August 1815 anaforaua cu No. 64, prin care
cbristata. : 1. CA Cocioiu pe nedrept poseda 12 stanjeni
jumatate in hotarul Gaureni in virtutea dietei lui Serban
Lazarescu, de oarece acea diatä este falsa, hind fa.cuta de
un preot anume Dumitru, care a declarat cä era beat cand
a scris-o. 2. Anuleaza celelalte acte de cumparatoare in
virtutea carora Cocioiu mai poseda, tot in hotarul Guareni,
sasezeci si opt stanjeni, fiind false si dand drept mosnenilor
Lazaresti reclamanti ca in virtutea dreptului de protimisis
sa ja dela Cocioiu, pe langa cei 12 stanjeni i jumatate
ceilalti stanjeni in numar de 68, restituindu-i pretul ce se
prevede in actele cu care le-a cumparat, toti acei stanjeni
in suma de 81, de oarece mosnenii Lazaresti voesc faca
danie bisericii, anaforaua velitilor boeri decide ca sa apar-
tina bisericii Comosteni. Departeaza pe Cocioiu din epi-
trop al bisericii Sfantul Nicolae din Comtisteni, functiune ce
ocupa in virtutea dietii lui erban Lazarescu, obligandu-1 sa
dea socotelile noului epitrop, care se va numi de Grigorie
Brancoveanu, ca unul ce pe proprietatea sa se alflä cladita
biserica. Dispune alungarea lui Cocioiu din comuna, fiind
om ran si razvratitor.
Contra acestei anaforale Cocioiu tam recurs la Domni-
torui tarii, care, prin anaforaua No. 67 din 1815 din Io Sep-

www.dacoromanica.ro
 BISERIC1 CU aVERI PROPRII 317

temvrie, respinge recursul, intgreste anaforaua velitilor boeri

Cu No. 64. din 18 August 1815, ordong executarea ei, distru-
gand i actele ce poseda Cocioiu si in virtutea cgrora se pre-
tindea proprietar asupra sumei de 80/, stanjeni situati in ho-
tarul comunei Ggureni.
Avand in vedere cl anaforaua velitilor boeri No. 64/815
.aceea a lui Vodg-Caragea No. 67/815 sunt titluri de pro-
prietatea in virtutea carora atat reclamantii, epitropia spi-
talului Brancovenesc, precum i intervenientii epitropi ai bi-
sericii Sfantul Nicolae din Comosteni cer revandicarea sumei
de 81 stanjeni din hotaral Ggureni prima dreptul de admi-
nistrator si secunzii nuda proprietate.
In ce priveste epitropia asezgmintelor Brancovenesti.
Avand in vedere cA din anaforaua No. 64/815 a velitilor
boeri precum si din anaforaua No. 67 a lui Voda-Caragea
se constatA cä depArtand din postul de epitrop si depose-
dand pe Cocioiu, Divanului ggseste de cuviintg, de oarece
biserica era facutg pe mosia Grigorie Brancoveanu, a numi
el un epitrop in locul lui Cocioiu, care epitrop va ingriji
th biserica si va lua socotelile lui Cocioiu, fostul epitrop,
cu alte cuvinte din sus zisele anaforale nu rezultg pentru
Grigorie Brancoveanu dreptul de a administra cei 81 stanjeni
ce mosnenii Lazgresti dedese bisericii din Comosteni, ci
numai a alege un epitrop.
Avand in vedere cg epitropia asezgmintelor Brancove-
nesti, continuatoarea persoanei lui Grigorie Brancoveanu, nu
poate sg aibg mai multe drepturi asupra celor 81 stanjeni
astgzi in litigiu deck a avut autorul säu Grigorie Branco-
veanu,tot ce poate pretinde epitropia asezamintelor Bran-
covenesti este ca, conform legilor in vigoare, sA numeasca
si dansa un epitrop, iar nu singura sa administreze cei 8i
slanjeni astgzi in litigiu, amestecandu-i cu averea Igsata de
Grigorie Brancoveanu, aceste doug patrimonii avand o de-
stinatiune cu totul diferitg una de alta.
Avand in vedere cg rgu se invoacd si posesiunea de lung

www.dacoromanica.ro
318 BISERICA DIN COMOSTENI

timp, de oarece, dacd este adevdrat cd epitropia a admini-

strat imobilul in litigiu pand astdzi, aceastd posesiune a exerci-
tat-o in numele epitropilor bisericii Sfantul Nicolae din Co-
mo§teni, pe care a recunoscut-o in tot timpul proprietard
§i in numele cdreia a posedat-o §i chiar astdzi recunoa§te
cd biserica din Como§teni este singura proprietard. In ce
prive§te cererea de interventiune fAcutd de epitropia bise-
ricii Sfantul Nicolae din Como§teni, avand in vedere cd
prin sus zisele anaforale rdmase definitive se recunoa§te
dreptul bisericii in plind proprietate asupra imobilului astdzi
In litigiu, cd dreptul decurgand din hotdrire judecdtoreascd
rdmasd definitivd §i prin care i s'a -numit acest drept astAzi
nu se mai poate obiecta, dacd existd sau nu actul de danie,
nici cd acel act nu a fost ilcut conform legii.
Avand in vedere el obiectiunea ce se aduce: a o hotd-
rire ce nu se executd in termen de io ani se prescrie, catd
a se respinge, de oarece 1) ambele anaforale se constatd
cd au fost imediat executate, 2) din actele epitropiei
Brancovene§ti rezultd cd dansa a administrat imobilul in
litigiu mai bine de cincisprezece ani in numele bisericii,
3) din recunoa§terea reintratd, fAcutd de intimatii de astAzi
in toate procesele ce a avut epitropia biseri.ii Brancove-
nesti, cd biserica din Como§teni este proprietard imobilului
astAzi in litigiu.
In ce prive§te cererea de interventiune acutd. de A. Sma-
randescu, avand in vedere cd dansul, dei posedd un act
de cumpArdtoare, dar acest act, fiind posterior mentionatelor
anaforale, nu poate fi opus bisericii Sfantul Nicolae din co-
muna Como§teni.
Pentru aceste motive, in numele legii,
HotArd§te:
Respinge cererea PAcutd de epitropia spitalului Branco-
venesc §i a sfintei biserici Domnita BA la§a.
Admite cererea de interventiune fAcutd de epitropia bi-
sericii cu hramul Sfantul Nicolae din comuna Como§teni §i

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRI1 319

obliga pe ceata locuitorilor mo§neni Lazare§ti sa lase in

proprietatea §i posesiunea numitilor epitropi suma de 81V2
stanjeni mo§ie din hutarul Gaureni comuna Grece§ti, obliga
totdeodata pe numitii locuitori sa plateascd epitropiei zoo
lei cheltueli, respinge cererea de interventic facuta de dom-
nul A. Smarandescu. Prezenta sentina este supusa ape-
lului, cord. art. 318 proc. c. civil.
Data §i citita in sedinta publica, azi 5 Fevruarie 18)3,
in Craiova.
S. S. RUSENESCU. TH. BRA1LOIU.
Grefler, G. SOTIR.

www.dacoromanica.ro
 6.
PROCES.VERBAL iNCHEIAT PENTRU EXECUTAREA LA FATA
LOCULUI (PIOSIA GAURENI) A SENTINTEI TRIBUNALULUI
DOLJ DIN 5 FEVRUARIE 1893.
1894 Octottivrie 20.

Proces- Verbal.
Domnul pre§edinte al onor. Trib. Do1j, sectia II-a, con-
form jurnalului acelui onor. Tribunal cu No. 2.834/894, pe
langd ordinul No. 12.499, a inaintat domnului §ef al porta-
reilor acestui Tribunal sentina acelui onor. Tribunal No.
34/893 §i deciziunea onor. Curtii de Apel, sectia I-a, Craiova
No. 62/94, investitd Cu titlul executoriu No. 87/894, conform
legii, autorizandu-1 ca impreund cu domnul inginer Pavel
Persianu sä procedeze la executarea sus mentionatei deci-
ziuni §i sentinte.
Domnul §ef al Portdreilor Tribunalului Dolj, pre langa
adresa No. 3.215 inaintd.ndu-ne actele, ne autorizeazd a e-
fectua operatia.
Noi Antonie Theodorescu, portdrelul Tribunalului Doljiu,
domiciliat in Craiova, am fdcut somatiunea prevAzutä de art.
597 din procedura civild cetei mo§nenilor Ldzdre§ti din
cdtunul Gdureni, pendinte de comuna Grece§ti, pentru a lasa
in proprietatea §i posesiunea epitropiei bisericii Sf. Nicolae
din comuna Como§teni suma de optzeci §i unu .-ji jumdtate
stanjeni mosie din hotarul Gdureni comuna Grece§ti, care
somatiune s'au comunicat cetei mo§nenilor LAzdre§ti, co- nform
art. 75 al. 8 din proc. civild, dupd care am citat pdrtile
pentru ziva de 21 Iunie orele II dimineata sd fie fatd pe

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 321

mo§ia in posesia careia urmeaza a pune pe epitropia bi.

sericii Sf. Nicolae din comuna Como§teni, care citatiuni
s'au comunicat dupa cum atesta dovezile state in dosar.
Astazi 21 Ittnie orele II dimineata anul 1894, insotit de
domnul inginer Pavel Persianu §i asistat de domnul Ion
Marinescu, primarul comunei Grece§ti, ne-am transportat pe
teren, unde, facand apel nominal, a raspuns domnii: preotul
N. Predescu §i Marin Popescu, epitropii bisericii Sf. Nicolae
din comuna Como§teni, lipsind ceata mo§nenilor Lazare§ti
din catunul Gaureni comuna Grece§ti.
Cu cei de fata am procedat la operatiune §i astfel, in baza
celor sus expuse, am pus pe epitropia bisericii cu hramul
Sf. Nicolae din comuna Comosteni, reprezentata prin epitropii
preotul N. Predescu §i Marin Popescu, ace§tia §i ca procu-
ratori din partea celui de al treilea epitrop B. Dancovici,
recunoscuti in aceasta calitate dupa procura ce au prezentat
legalizata de primaria comunei Como§teni la No. 2991894,
in posesiunea sumei de optzeci §i unu §i jumatate stanjeni
mo§ie latul, incepand masuratoarea: despre rasarit, din apa
Jiului, unde s'a dat o trasura in lat, din hotarul mo§iei Sta-
tului Caluiu pana in stanjenii mo§nenilor Lazare§ti §i Gam-
reni spre miaa-noapte. Din apa Jiului pritnnl punct linie
dreaptà spre apus, pe hotarul mo§iei Caluiu, pana in §oseaua
comunala din Grece§ti, unde s'a dat a doua trasura in la-
time 811/2 stanjeni spre miaza noapte. Apoi tot inainte spre
apus pana in movila din dreptul padurei Caluiu, unde s'a
dat a treia trasura spre miaza noapte 811/2 stanjeni. De aci
inainte tot spre apus, curbandu-se linia putin prin magura
lui Stoian Sarbu inainte, pana in hotarul mo§iei doamnei Ca-
neciu, unde se termina hotarul mo§iei Cäiuiu, unde am dat
trasura a patra :stanjeni 811/2 spre miaza-noapte. De aci,
frangandu-se spre miaza noapte putin linia, pe langa codrul
doamnei Caneciu spre apus, linie dreapta pana in drumul
Nedeia, punct despartitor intre codrul doamnei Caneciu §i
mo§ia Mace§u Sarbesc, aci s'au dat a cincea trAsura
Biserici ea avert proprii. 2L

www.dacoromanica.ro
322 BISERICA DIN C0P1OFENI

jeni 81% tot spre miaza noapte. De aci tot spre apus linie
dreapta, pe langa hotarul mo§iei Mace§u Sarbesc, pana in
drumul Mace§u de Sus, movila despartitoare a mosiilor Ma-
ce§u sarbesc §i Barca, in dreptul movilei numita Ciuta, unde
s'a dat a §asea trasura stanjeni 802 spre miaza noapte.
Dela acest punct linie dreapta spre apus, pe langa hotarul
Barca spre miaza-zi pana in hotarul mo§ii Barca, unde se
termina lungimea acestor 80/, stanjeni mo§ie §i unde s'a
dat a §aptea trasura stanjeni 81% spre miaza noapte.
Masuratoarea prin cele §apte trasuri s'a facut de catre
domnul inginer Pavel Pers anu in fata noastra de catre care
s'au facut §i mu§uroae intermediare pe latura despre miaza-
noapte, despartitoare de mo§ia stanjenii mo§nenilor Laza-
re§ti §i Gaureni, pe toata lungimea din apa Jiului pana in
mo§ia Barca.
Spre constatarea celor precedate am format prezentul act
in trei exemplare, semnate de noi §i cei prezenti, dupa ce
1-am cetit; din care exemplare unul s'a dat epitropilor bise-
ricii Sf. Nicolae din comuna Como§teni, unul se va inainta
domnului primar al comunei Grece§ti pentru a-1 comunica
cetei mo§nenilor Lazare§ti din catunul Gaureni, pendinte
de comuna Grecesti §i unul s'au luat de noi, care, impreuna
cu toate actele, se va depune locului copetent ca rezultat
autorizatiei date.
PortSrel, A. TEODORESCU. 1-Igher, P. PERSIAMPrImar, I. PIARINESCU.

Grefa Tribunalului Doll, Sectia 11-a.

Copia aceasta fiind conforma cu originalul se atesta.
1894 OCIOnlvrie 20.
Grefier, PI. IONESCU.

www.dacoromanica.ro
 7.

SENTINTA INALTEI CURTI DE CASATIE I JUSTITIE

DATA IN CESTIUNEA STAPANIREI /10IEI DIN GAURENI A
BISERICII SF. NICOLAE DIN COPMTENI.
1896 Fevruarie 19.

NOI CAROL I
Prim gratia lui Dumnezeu si vointa nationald Rege al
Romdniei.
La toli de lard ,si viitori sänd late.
malta Curte de Casatie si Justitie.
Sectiunea I-a, No. 74.
Pre§identia domnului Gr. Lahovari. presadinte.
Membrii prezenti: domnii Ch. Pherekyde, Al. Geani,
C. C. Stephanescu, N. Predescu, G. P. Petrescu, I. Duca.
S'a luat in cercetare recursurile flcute de o parte de mo§-
nenii Lg26.re§ti §i anume: GhitA I. Vladu, GhitN. Opri§u,
Petrache St. LAzArescu, Marin Mihaiu §i Ion St. Putini§cA
§i de a1t1 parte de Andrei SmArAndc.'scu contra .deciziunei
Curtei de Apel din Craiova, secta I, cu No. 62/94 datA in
proces cu epitropia biscricii Sf. Nicolae din comuna Co-
mosteni, judetul Doljiu, §i cu epitropia a§ezAmintelor Bran-
covene§ti din Bucure§ti, recursuri conexate prin inchierile
acestei Curti No. 973 §i 974 din 3 Noemvrie 1895.
S'au prezentat in instantA domnul advocat D. Geani din
partea mo§nenilor LAzgresti Ghit6. I. Vladu, Gh. Opri§u,
Petrache St. LAzArescu, Marin Mihai §i Ion St. Putini§cg,

www.dacoromanica.ro
 324 BISERICA DIN COMOSTENI

autorizati Cu procura legalizata de primaria comunei Gre-

cesti, judetul Do1j, la No. 287/34 si asistati si de domnul
advocat M. E. Schina, recurentul Andrei Smarandescu in
persoana si asistat de domnii advocati D. Geani i M. E.
Schina, epitropia bisericii Sf. Nicolae prin Marin Popescu,
preotul N. Predescu si Balut Dancovici, epitropi autorizati
in regula si asistati de domnul advocat Al. Constantinescu,
epitropia asezamintelor Brancovenesti prin domnul advocat
Emil Lazarescu, autorizat in regula. S'au citit raporturile
facute in cauza de domnii consilieri Ch. Pherikyde i D.
Hantescu.
S'au ascultat domnii advocati Schina si Geani in desvol-
tarea motivelor de casare, cerand i cheltueli de judecata,
precum i domnii advocati Constantincscu i Lazarescu in
cambateri, cerand cheltueli de judecata.
Deliberand
Asupra primului motiv :
Exces de putere, denaturare de acte, gresita aplicare a
autoritatei lucrului judccat.
Instanta de fond atribue anaforalei din 1815 caracterul
unei hotariri judecatoresti, care ar fi rezolvat ver un di-
ferent contra noastra, pe cata vreme, dupa legea in vigoare
la acea epoca, anaforaua nu era decat o relatie catre Domn,
iar autoritatea lucrului judecat rezulta numai din hotarirea
domneasca. Or prin hotarirea domneasca sta.njenii In litigiu
ni se adjudeca noua mosnenilor ; prin ea se inlatura multe
din incidentele mentionate in anafora ; ea nu face nici o aluzie
la pretinsa danie ce mosnenii ar fi facut bisericii. Pretentia
Banului Brancoveanu asupra obiectului litigios se rezerva
a se cerceta ulterior, dar nu s'a cercetat niciodata.
Avand in vebere ca din deciziunea supusa recursului re-
zulta cu la 3 Fevruarie 1882 epitropia asezamintelor Bran-
covenesti a intentat proces la Tribunalul Dolj in contra
mosnenilor Lazaresti, recurenti azi, cerand sa fie obligati sa
lase in posesiunea sa 81 stanjeni si 6 palme mosie din ho--

www.dacoromanica.ro
 BISERICI ca AVER! PROPRII 325

tarul Gaureni, ca la 20 Maiu 1882 epitropia bisericii Sf.

Nicolae din Como§teui a intervenit in proces, cerand de a
se recunoa§te bisericii dreptul de proprietate §i posesia a-
supra pamantului in litigiu, a la 27 Aprilie 1884 A. Sma-
randescu, tot recurent azi, a facut §i el interventiune, cerand
de a fi admis §i dansul in instanta ca defendeor, alaturi cu
mo§nenii Lazare§ti, pe motiv ca dansul a cumparat dela mos-
neni cu act transcris la Tribunalul Dolj 35 stanjeni mo§ie
din cei in litigiu.
CA Curtea de Apel a respins cererea epitropiei a§ezamin-
telor Brancovene§ti §i a admis cererea bisericii Sfantul
colae din Como§teni, obligand pe mo§nenii Lazare§ti §i pe
A. Smarandescu sa lase in posesiunea bisericii cei 81 §i
stanjeni revendicati.
Avand in vedere cä Curtea de Apel, pentru a admite ac-
tiunea in revandicare a epitropii bisericei Sf. Nicolae, se in-
temeazA pe hotarirea Voivodului I. I. Caragea din io Sep-
temvrie 1815, data in procesul dintre un Cocioiu §i autorul
mos,ncnilor recurenti, hotarire pi-in care se respinge apelul
lui Cocioiu §i se stabile§te ca biserica Sf. Nicolae din Co-
mo§teni sa stapaneasca stanjenii dc mo§ie cari formeaza
astazi obiectul litigiului.
Considerand dar cä nu este exact in fapt cä Curtea de
Apel se Intemeiazd pe anaforaua velitilor boeri, dand ace§tia
caracterul unei botariri definitive, ci se intemeiaza pe ho-
arirea Domnului Caragea, care a statuat asupra anaforalei
velitilor boeri, hotarire ramasa definitiva §i deci putand fi
invocata ca autoritate a lucrului judecat.
CA a§a fiind, acest motiv este neintemeiat.
Asupra motivului al II-lea.
Singurul act ce se invoacl contra noastrA, ca titlu de
proprietate, ca temei al actiunei de revandicare, e pretinsa
danie ce ar fi fa cut autorii no§trii bisericil dela Como§teni.
Adversarii nici odata nu s'au destoinicit a produce acel
act, iar instanta de fond il face sa rezulte din declaratia ce

www.dacoromanica.ro
326 BISERICA DIN COPIOVENI

am fi facut noi inaintea velitilor boeri la 1815, ca adica :

harazim bisericii stanjenii ce revandicam dela Cocioiu. A-
ceastA declaratie nu s'a facut d2 autorii nostril, dupa cum
se vede din anaforaua velitilor boeri, deck in vedere de
a se obtine expulsarea din sanul lor a lui Cocioiu si n'a
insemnat nici atunci nici in urma, cand s'a repetat de noi
in 1840, 41 si 44, deck un lucru, nu adica cä ne lepadam
de proprietatea stanjenilor in litigiu, ci cä ne angajam a
afecta venitul lor chiar noi la intretinerea bisericii.
Prin urmare Curtea de Apel violeaza principiul cä con-
tractul de danie se inchee prin concursul vointei donatorului,
intruck biserica nu era parte in procesul ce se urma inaintea
velitilor boeri si nici iu urma judecatei nu s'a incheiat un
contract pe temeiul declaratiunei noastre intre biserica si noi.
Avand in vedere ca Curtea de Apel constata in fapt cä
autorii recurentilor au daruit prin act scris pamantul in
litigiu bisericii, cä acest act s'a prezentat la 1815 veliti-
lor boeri, trecandu-se aceasta in anaforaua lor, anafora care
au fost confirmata prin hotarirea donmeascä a lui Voda-Ca-
ragea, care a capkat autoritatea lucrului judecat, si deci nu
mai poate fi atacatà de recurenti, cä asa fiind, oricare ar
fi fost vitiile de formä ale acestui act de danie, daca vitii
au existat, acest act nu se mai poate ataca, intrucat a fost
confirmat si intarit prin hotarirea judecatoreasca ramasa
definitiva. Ca prin urmare si acest motiv e neintemeiat.
Asupra motivului al 111-lea.
Sustine ca insusi anaforaua velitilor boeri constitue pentru
revandicant un titlu de proprietate si cä ea are contra noastra
autoritatea lucrului judecat, Curtea de Apel :
Violeaza principiul ca hotaririle judecatoresti nu trans-
mit dreptul de proprietate, ele nu fac decal sa confirme un
drept preexistent, si atunci intrebam adversarii: ce drept
avea biserica, inainte de judecata velitilor boeri, in mosia
noastra, a mosnenilor ?
Violeaza principiul ca o hotarire nu poate fol.osi dupa

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 327

cum nu poate vatama deck pe acela care a fost ca parte in

proces : anaforaua velitilor boeri e pentru biserica res inter
alios judicata, intru cat n'a figurat in procesul ce se urma
numai intre noi si Cocioiu, n'a putut sa ceara ceva si prin
urMare nu i s'a ajudecat nimic.
Avand in vedere ca Curtea de Apel nu pretinde ca prin
anaforaua velitilor boeri i hotarirea domneasca s'a transmis
proprietatea pamantului in litigiu bisericii ci constata pur
si simplu ca prin anafora si hotarirea domneasca s'a In-
tarit actul de danie prin care autorii recurentilor daruesc
bisericii pamantul ce formeaza obiectului litigiului. Avand
In vedere cä intru cat autorii recurentilor se judecau cu Co-
cioiu, cerand sä le lase in stapanirea bisericii pamantul ce
cotropise,:prin aceasta chiar biserica a fost reprezentata ina-
intea velitilor boeri si a Domnului i prin urmare anafo-
raua i hotarirea domneasca nu sunt res inter alios ju-
dicata.
Ca dar. si acest motiv este neintemeiat.
Asupra motivului IV si V.
IV. Pentru a combate mijlocul nostru de aparare consta-
tand in aceea cä anaforaua velitilor boeri, admitand ipotetic
ca un titlu contra noastra, ea nu mai are valoare, intru cat
n'a fost executata dela data ei pana la 1882, data intentarei
acestui proces, instanta de fond afirma cä prin hotaririle
din 1840, 41 si 44 se constata in mod neindoios i cert
anaforaua a fost executata Inca dela data ei, ad i Curtea de
Apel prin exces de putere:
a) face o croare grosiera de fapt, intru cat afirmatia sa nu
rezulta nici direct nici indirect din coprinderea hotaririlor
din 1840, 41 si 44 si intru cat chiar adversarii nu ne opu-
neau ca act intreruptiv de prescriptie deck numai execu-
tarea din 1870, dansii nici ca au afirmat macar ca anaforaua
a fost executata dela diata ei; b) violeazä autoritatea lucrului
judecat rezultand pentru noi din decizia Curtei din Bucuresti
denatureaza hotaririle din 1840, 41 §i 44.

www.dacoromanica.ro
328 BISERICA DIN C0110FEN1

V. Instanta de fond nu se putea intemeia exclusiv pe asta

'afirmare gratuita, pentru a ne opune intreruptia prescrip-
tiei, de oarece insusi adversarii invocau cu act intreruptiv
de prescriptiune numai executarea din 1870, Curtea recunos-
cand ca executarea din 1870 nu ne e opozabill ; din aceasta
insa nu rezulta a acea anafora nu s'a executat niciodata.
Dar de unde mai face Curtea de Apel sa rezulte §i asta
noua executare. Ca act intreruptiv de prescriptie?
Adversarii n'au propus-o si mai putin incl. s'au destoinicit
sa prezinte actul de executare, ca sa iasa din impas. Curtea
sustine ca executarea rezulta din anaforaua mo§nenilor cum
ca au recunoscut la 1840 dreptul de proprietate §i chiar
posesia bisericii.
Excesul de putere e manifest, cad aci era vorba de faptul
material al posesiei, pentru care se cere proba prin acte
sau martori, iar Curtea se intemeiaza pe o pretinsa mar-
turisire a mosnenilor facuta intr'o instanta, in care partea
castigatoare de azi nu figura si care nu era chemata a re-
zolva diferendul de azi.
Avand in vedere ca Curtea de Apel constata in fapt ca
singuri recurentii au recunoscut in judecatile ce au avut
loe la 1840 si 1841 ca. pamantul in litigiu era al bisericii
si se stapania atunci de biserica.
Ca in acele judecati recurentii nu revendicau pamantul
dela biserica, ci din contra chemase in judecata pe arendasul
dupa acele vremuri, pentruca nu intrebuinta venitul pamán-
tului in folosul bisericii.
Ca asa fiind, chiar ei recunosteau ca hotarirea domneasca
fusese executata; ca afara de aceasta Curtea de Apel mai
tonstata in fapt ca anaforaua velitilor boeri si hotarirea
-domneasca fiind executate de fapt, biserica a posedat pa-
mftntul, fie chiar prin mosneni, printr'un ingrijitor al lor, cum
singuri au recunoscut prin petitiunea de intentare a pro-
cesului din 1840, fie de casa Brancoveanu ca administra-
toare a averei bisericii.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CH AVERI PROM! 329

Ca dar, zice Curtea, morenii posedand pamantul pentru

biserica, aceasta posesie a lor nu poate conduce la pres-
criptie, lucru exact intru cat morenii nu posedau pentru ei.
Ca a§a fiind §i aceste motive sunt neintemeiate.
Pentru aceste motive,
Curtea,
In numele legii,
Respinge recursurile (Acute de o parte de morenii La.
zare§ti §i anume Ghita L Vladu, Ghita Opri§, Petrache St.
LazNrescu, Marin Mihai §i Ion St. Putini§ca §i de alta parte
de Andrei Smarandescu contra deciziunii Curtii de Apel din
Craiova, sectia I, cu No. 62 din 1894.
Condamna pe rec renti sa plateasca intimatilor suma de
una suta lei (No. Ioo), cheltueli de judecata.
Data §1 pronuntata in audienta publica la palatul justi-
tiei, azi nousprezece Fevruarie anul 1.896.
Urmeaza semnaturile domnilor membrii §i a domnului
grefier.
Pentra conformitate, N. KIRITE,SCH.

Dam putere §i ordonam agentilor administrativi sa exe-

cute aceasta hotarire, procurorilor sa starueasca pentru a
ei aducere la indeplinire. Spre credinta prezenta hotarire s'a
subsemnat de noi.
PR. LAHOVARI.N. PREDESCU. DCICA. C. STHEPHAMESCH. CH. PHE.
RIKVDE. D. HANTESCH.
P. Grefier, I. D. §TEFANESCU.

Grefa Inaltei Curti de Casa/le i Justilie, Sectiunea I

Expeditia prezentei hotariri investita cu formula execu-
torie, conform incheierii acestei Curti cu No. din 2 Decem-
vrie 1897, se da epitropiei bisericii Sf. Nicolae din comuna
Como§teni, judetul Dolj, spre a cere executarea ei numai
In ce prive§te partea cheltuelilor cuvenite epitropiei.
1897 Decemvrie 2.
P. Grefier, I. D. §TEFANESCU.

www.dacoromanica.ro
 BUDGET CA
CA
o
de veniturile si cbeltuelile bisericii Comosteni pe anul financiar 1909-1910.
(1 Aprilie 1909-1 AprlIle 1910).
Aprobate Aprobate . Aprobate Aprobate
e pe pe I' Pe Pe
Ts
-.7:
Natura yeniturtlor 19097910 1908/909 Observatii 3
:.-:
Natura cheltuelilor 190/9910 1908/909 Observatil
d. Lei 1 B. Lei B. d Lei B Lei B.

CAPITOLU I. CAPITOLU I.
a
1 Din arenda m qiei § 1.
Masa-Dania, proprie-
tatea bisericii, din ho- Personal.
tarul Glureni, com.
Greceqti,judetul Dolj, 1 Salariul unui preot,
conform noului con- 90 lei lunar . . . . 1.080 960
tract de arendare, pe Reziliindu-se 2 Idem a 2 cintareti,
perioada 1909-1914,
lei 8.505 arena gi lei
contractul
prin hotAri-
re judecAto-
20 lei lunar .
a) Subventiune a-
. ..
480 360
20 procente la c5.- reasci, s'a a-
rendat din
cordati din partea e-
tiurile intarziate, in non cu suma pitropiei pentru per-
total . . . . . . 8.525 13.025 de iei 8.205. fectionarea 0 urmarea
2 Procente la capita- la gcoala de cintdreti
lul bisericii, su ma rea- a unuia dintre cei 2
11 lei 56.207 bani 93, cintlreti ai bisericii . 120
dupi socoteala anului b) Leafa unui scrii-
1907-1908, iar nomi- tor in cancelaria epi-
nail lei 57.900 . . . 2.895 -- 2.455 tropiei 60

De reportat . . . 11.420 15.480

I De reportat . . . 1.620 1.440

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate .Aprobate 1

Pe e pe
Natura veniturflor 1909/910 1908/909Pe Observaill Natura cheltuelilor 190p9/910 19°8/9°9 Obsempi
Lei B. Lei B. Lei B. Lei B

Report . . . 11.420 15,480 Report . . . 1.620 1.440

3 Venitul pangarului § 2.
(al cutiei), aprinderea
policandrului si alte Cheltueli ale bisericii.
ofrade in cursul a-
nului 10 10 3 Intretinerea cu cele
4 Din executari de necesare serviciului
hoariri judeatoresti divin,lumandri si pres-
castigate de epitropie. 250 250 curi, untdelemn, tA-
5 Venituri neprevl- mie, smirni, vin etc. 200 200
zute in cursul anului 10 Leafa servitorului
--x 5 4
in curtea si parcul bi-
sericii 240 240
5 Imprejmuirea cu u-
luca de stejar, piloti
si stinghii necesare a
curtii si gridinei bise-
ricii despre sud, cum
si procurarea celor ne-
ca unelte, se-
mi* de flori, pomi
cesare'
etc. in grldina bise-
ricii -- 400

De reportat . . . 11.690 _115.745 De reportat . .. . 2.060 2.280

www.dacoromanica.ro
.........
Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
0
CA
.
0
i
.2 Natura veniturilor
Pe
1909/910
Pe
1908/909 Observatil Natura cheltueltlor
Pe
1909/910
Pe
1908/909 Obserntil
d. Lei B. Lei B. 4 Lei B. Lei 7B.

Report . . . 111.690 15.745 Report . . . 2.060 2.280

Intretinerea cu gaz
a trei felinare in
I curtea 0 parcul bise-
ricii, lampe, sticle de
lampe, geamuri la fe-
restrele bisericii . . 25 25
7 Costul vinului ne-
cesar a se distribui
enoria§ilor In ziva In-
't vierei §i la parastasul
reposatilor ctitori. . 40 40
Procurarea unei
mese, unui steag, unui
chivot, unui tricher
gi a une cruel de me-
tal necesar sfintei bi-
serici -- 240
9 Impozitul care Stat
a cupoanelor, cum §i
taxa conserdrei efec-
De roportat . . . 11.690 _115.745 De reportat . . . 2.125 2.585

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate

I-1
.2
r.
Natura venituriior 1910);/910 1913)8e/909 Observalli Natura cheltuelllor 19Z 9e/910
Pe
1908/909 Observatil
<4 Lei I 13. I Tei 7T3. Lei B Lei I B.

Report . . 11.960 15.745

Report . . .I 2.125 2.585
telor depuse la Casa
de consemnatik . . . 150 150
10 Lemne de foc pen-
tru dona sobe In bi-
serica si una In can-
celaria epitropiei . . 50 50
11 Procurare din non
a une colivitre de
metal . . . . . 400
§ III.
Cheltuelite Eftitropie:
12 Abonament la jur-
nalul Biscrica Orto-
doxa si revista Al-
bina si portul postal. 16 16
13 Cheltuiala cancela-
riei epitropiei . . . 24 24
14 Costul inserarei prin
jurnale a diferitelor
publicatiuni, impri-
mari de foi volante,
timbre postale etc. . 40 40

De reportat . . 11.690 15.745 De reportat . . 2.405 3.265

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate

4 Natura veniturilor 14910 194909 Observalli 4 Natura cheltuelilor 19r/910 1947/909 Observatli
,y., .9.

_
:C. Lei Ei Lei B.
_
r.
04 Lei fi. Lei B.
J
Report . . . 11.690 15.745 Report . . 2.405 3.265
1

15 Pentru sustinerea
proceselor, platd de
advocati, taxe de por-
tarei, timbre, chirii de
carute, drum de fier,
copien i de acte 0 alte
in sustinerea dreptu-
rilor epitropiei in pro-
cesele ce va avea . 200 300
16 Diurna epitropilor
a 4 lei pe zi, and sunt
ocupati ziva intreaga
In afacerile epitropiei. 150 100
17 Registre 0 impri-
mate necesare . . . 20 20
18 Procurare de carti
pentni biblioteca epi-
tropiei, carti biseri-
1
ce0i qi legatul lor . 50 50
19 Pentru cumparare
de medicamente, sare
amará, unt de recina,
De reportat . . . 11.6901-115.745 De reportat . . . 2.825 I 3.735

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
Pe e I., pe pe
k
1"

9 Natura veniturilor 1909/910 190P8/909 Observant ° Natura cheltueltlor 19 0 910 1908/909 Observant
.1.!
,.
Lei B. Lei B. 't Lei B. Lei B

Report . . . 111.690 15.745 Report . . . 2.825 3.735

,
ching *i altele, spre
a se da bolnavilor lo-
cuitori saraci .. . 100 100

IV.§
Chelluetile mofiei
20 Leafa paznicului de
hotarg. 100 100
21 Cheltuiala inspec-
tiunii moqiei, consta-
tiri la turburiri de
posesie, distrugeri de
hotard qi darea In pri-
mire a noului arendag. 80 80

§V.
Diferite cheltueli
Ajutor din partea
\ 22
epitropiei bisericii la
De reportat . . 11.690 I 15.745 De reportat . . . 3.105 4.015
ul

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
u Pe Pe o
7
1.Y..
Natura veniturilor 1909/910 1908/909 Obsermill Ts Natura cheltuelilor 1909pe 910 1908Pe 909
Observalli
d' Lei B. Lei B. <4 1. 71B. Lei B.

Report . . . 11.690 15.745 Repott . . 3 105 4.015

construirea Cu pier&
sau beton a fAntinei
din qrada SArbeni din
It aceasti comuni. . . 400 -
23 Ajutor din partea
epitropiei comunei
Comoqteni, pentru a
putea cumpAra un
teren de un hectar,
necesar la formarea
cimitirului, conform
cererii primAriei Co-
moqteni cu No. 132
din 26 Ianuarie 1909. 800
It 24 Pentru procurarea
unui epitrahir necesar
la serviciile religioase
It ce face preotul . 20
It 25 Procurarea unui du-
lap pentru conser-
varca luminarilor 0

De reportat . . .
11.690 _115.745 De reportat . .. . 3.925 4.415 .

www.dacoromanica.ro
 Aprobate Aprobate Aprobate Aprobate
pe pe P* pe
Natura Yeniturilor 19097910 1908/909 Observapl 1 Natura cheltuelelor 1909/910 19087909 Observapi
Lei B. Lei B. 34-' Lei B. Lei B.

Report . . . 11.690 15.745 Report . . . 3.925 4.415

celor necesare la In-

fiintarea pangarului . 50
26 Zechnea cuveniti
Casei,Bisericii . .... 1.157 25 1.699 50
Totalul cheltuelilor. 5.132 25 6.114 50

VAzut si 'aprobat la venituri . . . . Lei 11.690,

, a a * cheltueli . . . a 5.132,25
Excedent bugetar Lei 6.557,25
Administrator, P. Garbo viceanu.
p. Contabil, I. Dumitrescu,

se
011
Totalul veniturilor . 11.690 15.745 oa
col
..4

www.dacoromanica.ro
 VIII.

BISERICIA GHENOPOCA"
DIN

VADUL SAPAT, COMINIA TOHANI

--BuzAu -

www.dacoromanica.ro
 BISERICA GHENOAICA"
DIN

VADUL SAPAT, COMMA TOHANI

-BuzAu-
Pe la inceputul veacului al XIX-lea, Ghinea Speteanu
biv vel Ceauq agiesc, zidWe cu a sa cheltuiala, pe mo0a
lui din Valea Scheilor, comuna Tohani, judetul Buz6u
(atunci Saac), o bisericl in cinstea «Sf. Ierarh Nicolae»,
a gInAltArei Domnului» 0 a gCuvioasei Paraschiva», pe
care o inzestreazA cu cele necesare cultului.
Iatà cum glAsueqte pisania acestei biserici: gleat 1804
Maiu 1. gAceastA sfantd 0 dumnezeeascA bisericA, unde
sa cinsteqte hramul Cuvioasei Paraschiva, Sf. Nicolae
0 inAltarea Domnului Hristos, din temelie este zidità 0 in-
frumusetatd, precum se vede, de robul lui Dumnezeu
dumnealui Ghinea Speteanu biv vel Ceauq agiesc».
Acestei fundatii ii hArgzeqte ctitorul ei mai multe pro-
prietAti, din venitul cArora urma sA se intretinl biserica,
qcoala, infiintatd tot de dAnsul, cum 0 vAduvele slrace
ce se adApostiau in casele clAdite lAnga bisericA.
Toate aceste institutiuni, create de Ghinea Speteanu,

www.dacoromanica.ro
 312 BISER1Ch oGHENOMC11»

au fost adeverite i intdrite de Domnitorul loan Gh.

www.dacoromanica.ro

Biserica aGhenoaica».

Caragea prin ofisul din 10 Fevruarie 1813 (anexe).

 BISERICI CCI RVERI PROPRI1 343
www.dacoromanica.ro
Biserica «Ghenoeica ca atenantele ei.
344 BISERICA KOHENOAICAD

_Potrivit dispozitiunilortestamentare5 proprietAtile ace-

stei biserici urmau sà fie administrate, durd trecerea
din vial a celor doi epitropi alei de Ghinea Speteanu,
de un epitrop ales din neamul sAu sau, in lipsa ace-
siuia, de un altul, arzat de pArintii MAndstirei Cernica.
Chipul In care s'a administrat averea testatA acestei
biserici, dupà moartea testatorului, nu ne este cunoscut.
Din putinele tiinte ce avem reese cá la epitropia ace-
stei biserici s'au succedat persoane cari au nesocotit
vointa testatorilor, administrAnd In chipmai mult de
cAt vitreg aceste averi. Cel ce a introdus risipa mai
mult decAt toti este Spirache Speteanu, care incasa
arenzile proprietAtilor In profitul sAu personal, InstrAi-
nAnd parte din avere i lAsAnd biserica flrA nici un
mijloc de Intretinere.
In anul 1896 murind Spirache Speteanu, epitropia este
Incredintatd altor persoane, care cAlcarà pe acelea0 cAi
ca i predecesorii.
OdatA cu Infiintarea Casei Bisericii se ja In de-a-
proape cercetare chestia epitropiei bisericii Ghenoaica.
Rezultatul a fost cA d-1 Ionit6. B. Speteanu, pe lAnga cl
nu putea sl-§i ImplineascA datoriile sale de epitrop,
se doved1 a nu fi nic1 mAcar rudenie ciS familia Spe-
tenilor.
Fatà dar cu neregulele constatate In administrarea
acestei averi, Casa Bisericei, potrivit legei ei organice.
a luat sub a sa administrare av.erea bisericii Ghenoaica.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU RVERI PROPRII 343

Proprietatile bisericii Ghenoaica".

Trupul moqiei Schiopoaia (Buzau) . 141,0200
. . .
» » Daneasa (Prahova) . . . 67,5000
» » Batrana-Vadu Sapat (Prahova) 12,8000
Afara de acestea are mai multe petece de pamant
arabil 0 cu livezi de pruni, doua vii 0 20 pogoane pa-
dure in comuna Tohani 0 Vadu Sapat.
Trupul mo0ei Podeni a fost vandut de Spirache
Speteanu.

Am fost de mai multe ori in localitate 0 am con-

statat cu cea mai mare durere starea de ruina 0 de
saracie a bisericii, a imobilelor din curte, veche gospo-
ddrie ctitoriceasca, 0 a casei preotului din sat. Si cum
sa nu ajunga totul in ruina, de vreme ce dela 1895
pana la 1905, adica timp de 10 ani, venitul bisericii
nu, se ridica decat la 1278 lei 0 86 bani 0 anume
sa dea arendapl: -
Arena. Lei 390,
Fonciera » 634,48
Personalul . 2. 666,66
Pensiunea unei vaduve . » 111,10
Intretinerea bisericii » 111,10
Lei 1.913,24
Din care scazandu-se fonciera . » 634,48
Venitul era redus la . . . . Lei 1.278,76
Prin urmare, pe periodul dela 1895-1905, timp de
10 ani nu s'a incasat decat 12.788 lei, adica aproape
atat cat venit are astazi numai inteun an.

www.dacoromanica.ro
436 MS ER ICA a G H EN 0111CA»

AstAzi venitul bisericii e de peste 11.000 lei, cu ur-

mAtorul budget de cheltueli:
Un preot 0 InvAtAtor, anual . . Lei 1.800
Doi cAntAreti a cAte 15 lei lunar » 360
Intretinerea bisericii » 200
Hramul 0 parastasul ctitorilor . 0 300
Brigadierul silvic » 480
Un gardian » 240
Cheltueli de cancelarie . . . . » 24
Lei 3:404
Restul din arendá se capitalizeazd.
Din venitul astfel economisit s'a reconstruit un local
din curtea bisericii, In care s'a instalat "qcoala din acest
sat uitat de oameni. Aceasta lucrare a costat peste
12.000 lei. S'a Imprejmuit curtea bisericii, s'a reparat
casa preotului, s'au cumpArat obiecte sfinte In bisericA.
Anul acesta se va acopen i biserica 0 se va construi
un pu t sistematic, absolut de nevoe In aceastA loca-
litate.
Dacä se vor corainua lucrdrile In sensul acesta, se
vor face adevArate minuni In acest sat sArac 0 se va
da 0 o frumoasá pildà de buna 0 cinstitA gospodArie.
Se va vedea 0 aici influenta bineacàtoare a Administratiei
Casei Bisericii.

www.dacoromanica.ro
 1.
TESTAPIENTUL LUI GHINEA SPETEANU, PRIN CARE
HARAZE§TE BISERICII DIN VADUL-SAPAT, ZIDITA DE DANSUL,
TOT AVUTUL
1813 Ghenarie jo.
De vreme ce intamplarea cea viitoare este nevazuta
nsui ingerilor necunoscuta, pentru ca numai lui Dumne-
zeu toate sunt stiute, drept aceea eu Ghinea Speteanu biv
vel Ceaus, ImpreunA §i cu ChivuSa sosia mea, dela Valea
Scheilor sud Saac, am socotit mai inainte pana a nu ne co-
prinde sfarsitul vieSii noastre si pang ne-au fost minSile in-
tregi i sanatoase, sa facem dieata i sa dovedim gandul
nostru catre mostenitorii nostril cei alei, cu cari voesc
chiverniseascâ ei averile noastre cele mutAtoare §i nemu-
tatoare, dupa petrecerea noastra din viata aceasta. Ci intai
ne rugarn lui Dumnezeu ca unui milostiv sa ne ierte mul-
Simea pacatelor noastre cele ce am gresit ca niste oameni
inteaceasta lume; asisderea ne ruglm §i tuturor crestinflor :
cui cele ce vom fi gresit sa ne ertati si de noi inca sa fiSi
ertati toSi casi ne vesi fi gresit i veri ce rau ne yeti fi facut.
Dupa aceasta lasarn aceasta de mai jos, randuim intocmai
Precum s'au asezat sa se pazeasca si nimeni volnic sa nu
fie a strica sau a le instraina la alta parte, pentra ca noi
cu tot cugetul din tot sufletul am harazit mai intai sfintei
biserici acestia, insa :
Mosia pe care este biserica i partea de mosie din Da-
neasa i Batrana i Budreasca ce se va alege la hotar, stan-

www.dacoromanica.ro
348 BISERICA CGHENOAICII»

jeni §aizeci mo§ie ce-i avem la Podeni, insa doua parti 'cum-
Orate de mine .;i o parte din zestrea sotiei mele Chivuta,
pe care este §i vad de moard §i de carciuma, are §i o.
ta§tina.
Stanjeni §aizeci tocma din hotarul Blandeasca.
Douazeci §i cinci pogoane de vie cu tot tacamul pe langa
biserica §i pana in apa Scheilor.
Ota§tina ce se ja dela vii §i altele ce voiu Insemna in
condica mea.
Talere cincizeci sa se dea pe tot anul la sf. schit Cernica.
Via din Dumbrava cu tot tacamul o las sä o lucreze dum-
nealui Sardaru Raducanu i Ghica, ce 1-am ales de epitrop
pentru ingrijirea §i purtarea de grilä ce va avea spre st.
biserica §i de cele ce s'au inzestrat, a-i lua rodul de vin
drept osteneall pe cat va avea vial, §i dupä sfar§itul lui
se va muta la cel care se va arza de cltre printii Cer-
nicani §i de catre ceilalti clironomi ai nostri, iar celalalt venit
sa fie pentru trebuinta bisericii, insa clironomul sa se aleaga
din neamul nostru.
Odajdiile §i odoarele i cartile sfintei biserici, dupa cum
se insemnase anume, lasam cu sufletul nostru §i prin jura-
mant pentru sf. biserica ce am zidit-o §i am impodobit-o cu
cele trebuincioase §i am inzestrat-o cu cele ce se arata.
Dupa sfar§itul vietii noastre, nimeni sa nu fie volnic, ori din
partea bisericeasca sau de catre vre-o stapanire, a-1 instraina
din intocmirea pe care o lasam, ori a o da la vre-o stApl-
nire cu numirea de metoh; ci sa se pazeasca nestramutata.
legatura §-i-a§ezamantul ce lasam, dupa cum se cuprinde in
numitul hrisov ce dupl jaiba §i cererea noastrl este a se face.
Mo§ia. dela Speteni sa o stapaneasca nepotii mei din frati,
feciori frate-meu Matei §i ai raposatului frate-meu Mitrii, Ni-
colae §i Ionita, deopotriva frate§te, bez stanjeni doulzeci ce
i-am dat nepoate-mi Ancutii.
Stanjeni una suta ce i-am cu mparati dela Ghinea i Butea
i dela altii, cum §i carciuma cea mare, ii las domnealui treti

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 349

logora Ghica, fiind indatorat sA ne facI soroacele si pome-

nirile.
Zece pogoane de vie sl le stApaneascA nepotu-meu Ioan,
insI pogoanele din GIvane cu obratia lor.
Mosia ce am cumpArat-o dela Dulban cu zapise dela Va-
sile, ginerile Saavii, care mosie este deavalma cu a lui Io-
nill si Nicolae nepotii mei, ai rAposatului frate-meu Mitrii,
sl o stApaneascä tot ei.
Via dela Stroe MAcelaru sa se inzestreze o copal a
soru-mi Mlasii.
Via dela Valea Rea sI o stApaneascl nepotii nostri de
vAr despre sotie, CArlInesti.
Talere una sutl. ldsai Ghinii, nepotul de vAr al Chivutii si
finul nostru.
Via dela MArnutisi, pogoane zece, cu tot tacftmul ei este
propria pe seama noastrA, pentru deosebite trebuinte ce
vom avea la vre-o intftmplare in viatA-ne.
Talere una mie le lAsAm clironomului ce-1 vom aseza la
apropierea sfarsitului vietii noastre, a-i avea in chaltuialA la
aducerea arhiereului pentru pomenirea si scoaterea oaselor,
dupl cum se urmeazA, la trei ani dupl ingropare.
Pe Stanca tiganca si. cu Marin fiul slu sä fie ertati dupI
sfarsitul vietii noastre si slobozi in toatl viata lor. Iar Du-
mitru feciorul Stanchii i Dobre si Tudora fi-sa sa fie supusi
sí. biserici si ascultAtori de epitropi, insA epitropul sä fie dator
sl.-i caute ca pe niste copii.
Cele miscAtoare cftte se vor afla la sarsitul vietii noastre,
se vor randui atunci duFA cuviintA, unde ne va lumina Dum-
nezeu.
Acestea voim sä facA numitii mostenitori ai nostri dupà
moartea noastr5., precum cu dreptatea mintii noastre am ran-
duit si limba noastrA au graft si manile noastre au scris ina-
intea acestor mIrturii vrednice de credintA.
Ca niste oameni vietuitori in lume si supusi mortii, dintru
amAndoi cei ce am petrecut viata linistitI si din pIcatele

www.dacoromanica.ro
350 B1SERICA CGHENCAICA»

noastre nu ne-au trgit copii sg avem pe urmg mo§tenitori,

care mai intai i§i va face ob§teasca datorie, cel ce va rg-
manea In urmg, ca un desgvar§it stgpan peste toate, sg caute
cu pe depling oranduealg, atat sufletul celui ce-§i va da sfar-
§itul mai inainte, cum §i sg chiverniseascg sfanta bisericg
cu toate cele trebuincioase pe deplin, stgpanind intocmai
tot avutul nostru mi§cgtor §i nemi§cgtor, dupg cum intocmite
le avem in viatg fiind amandoi. Dupg sfar§itul amandorora
sl se urmeze coprinderea a dietii la toate intocmai, dupg
cum se aratg, ffi-g cea mai micg strOmutare, insg pang la
sfar§itul vietii noastre a se mai cre§te avutu sau de vreo
intamplare se va face scgdere, suntem datori a face atunci
insemnare adeveritg §i in frica lui Dumnezeu §i sl o alg-
turgm langg diata aceasta.
i epitrop lgsgm pe dumnealui Sgrdarul Raducanu Poe-
naru i pe dumnealui treti log. Ghica, §i sg lucreze §i via
din Dumbravg,"pentru osteneala dumnealor, dupa coprinderea
hrisovului. lar oricare din mostenitorii no§trii, de cari am
zis mai sus, au din judecgtorii din boeri, sau din cei lume§ti
ori din cei biserice§ti, ar vrea sg intoarcg sau sg strice a-
ceastg diatg a noastrg, sä aibg a da rgspuns §i seama la
infrico§ata ziva aceea a rgsplgtirii inaintea Judecgtorului celui
drept Domnului nostru Is. Hristos, Dumnezeul cel adevgrat.
Si ne-am pus pecetia §i iscglitura.
18z3 Ghenarie 30.
GHINEA SPETEANU bin gel Ceaul Agrkse. CHIVUTA sotia mea adenereazg.

Cu a mea mana am iscdlit .si. am intdrit aceastd a noastrd

diatd inaintea acestor martori vrednici de credintg, cari sunt
iscgliti mai jos §i a§a voiu mgrturisi inaintea lui Dumnezeu
§i inaintea oamenilor. Repet aceasta. Am pus §i pecetia mea.
RADUCANU SLUGERU, martor. CONSTANTIN bin Vistier, martor, GHICA,
martor. Popa NICOLAE, martor.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU /WERE PROPRII 351

Dela Departamentul de opt.

Cu aceastg diata viind inaintea noastrg dumnealui biv vel
Ceau. Ghinea Speteanu, au cerut a se adeveri de juclecatg,
dupg a cgruia rugg.ciune, fiindcg se alflä cu mintile intregi
§i sangtos pang acum, au adeverit-o a se urma Intocmai,
trecandu-se §i la condica, dupg oranduiala.
Urmeazg clad
1813 Fevruarie 3.

Cu mila lui Dumnezeu Filoteiu episcop Buzau.

Aceastg copie scotandu-se intocmai dupg originala diatg,
se adevereazg cu pecetia noastrg, spre avea puterea
cuvenitg.
1852 lulie 25.
Ajutor, K. PATARLAGEANU,

NOTA
TipArit dupi copia facuti i adeverita de Directiunea Generala a
hivelor Statului in 1905 Alai 18, sub No. 283.

www.dacoromanica.ro
 2.

BRISOVUL LUI C/All/ItIE11 VOEVOD PENTRU BISERICTI

DIN VALEA CI-IEILOR, FACUTA DE
GHINE/1 SPETEANU.
1813 Februarie lo-

Hrisovurbisericei ce au fil cut Ghinea Speteanu in Va/ea

Scheilor, jud. Saac.
Fiindcg boerul domniei mele Ghinea Speteanu biv Ceau§
agiesc, prin jaiba de ruggciune cgtre domnia mea, au argtat
cum cä din mica vArsta sa s'au aflat slujind Divanului §i
Visteriei tgrei, apoi trgggndu-se dela slujbä s'au chivernisit
cu viile §i mo§ioarele ce au avut Cu munca pgmantului,
cgruia netrgindu-i copiii, din stradania chiverniselii lui, s'au
Indemnat, impreung cu sotia sa Paraschiva, §i uniti inteun
cuget au zidit din temelie o sí. bisericg pe mo§ia lor de pe
Valea Scheilor, jud. Saac, unde se cinste§te §i se prAznue§te
hramul Sfantului ierarh Nicolae §i Ingltarea Domnului nostru
Iisus Hristos §i Cuvioasa maica noastrg Paraschiva, au in-
conjurat-o cu ziduri, au fgcut §i cgteva oddi, impodobind-o
precum se vede, au inzestrat-o §i cu art', odgjdii, argintgrii
§i alte trebuincioase, unde are doi preoti cantgreti §i un
paracliser, au mtocmit §i §coalg de invgtg copiii de po-
mang, fiind (111M-et §i dascgl, cgruia dascll i se pig tqte
simbria de jgluitor.

www.dacoromanica.ro
 BISER ICI CU AVER! PROPR II 353

Iar In odaitile ce prisosesc peste scoala, au oranduit a

se primi femei vaduve sarace, care n'au alt mijloc de chi-
verniseala a se hrani dela jaluitor. si in cata vreme vor
avea viata jeluitorul cu sotia lui se fagaduesc a tine scoala
si hrana vaduvelor sarace si randuiala sfintei biserici cu
cheltuiala lor; iar dupa moarte, temandu-se cá se va strica
aceasta pomenire si vazandu-se la starea bätranetelor
rodurile ostenelelor lor fara de nici o asezare de intocmire,
au hotarit ca sa inzestreze acest sant locas si sa pue la
oranduiala cautarea sufletelor lor si chivernisirea bisericii
ce au facut, ca dupa petrecania lor sä se tie in starea ce
au asezato acum din viata, pe care au facut i diata, ce-
rand ca aceasta a lor inzestrare si intocmire sa se intl.-
reascI §i de catre domnia mea prin hrisov; a carui jaiba,
randuindu-se de catre domnia mea in cercetarea dumnealui
cinstitului si credinciosului boerului domniei mele vel Lo-
gofatului de tara de sus Grigorie Ghica dela 2 ale acestei
luni Fevruarie, prin anafora face aratare domnii mele ca,
facand cercetare, au vAzut §i diata eu leat de acum Ghe-
narie 33, iscalitä de numitul Ghinea i sotia sa cu alte
marturii, adeverita fiind si de boierii Departamentului de
opt, trecuta si in condica, prin care, dui:4 ce impartaseste
pe toate rudele, impartaseste si pe sfanta biserica cu aces-
tea : mosia pe care este zidita biserica si parte din mosia
Daneasa i Batrana i Budeasca, ce se va alege prin hotar-
nicie, stanjeni 63 de mosie ot Podeni; insa douà parti sunt
cumparate de Ceaus Ghinea si o parte de zestre, pe care
este vad de moara si de carciuma, are si otasti, i stan-
jeni 6o din hotarul Blandeasca, unde zice ca are sa ridice
si scaun de carne, tot pe seama bisericii, pogoane 25, cu
acareturile i cu vasele ei pe langa biserica pana in apa
Scheilor, otastina ce se ia dela vii i altele ce va mai
semna in condica bisericii. Dupa petrecania lor lasa epitropi
din neamul Ion pe cel ce va al-Ma anume la sal-situ' vietii,
caruia epitrop ii orandueste o vie dela Dumbrava cu tot
Bistrici ca aneri proprii. 23

www.dacoromanica.ro
 354 BISERILA aGHENOAICA»

tacamul lor pogoane, ca si o lucreze sä ia rodul, drew

plata ostenelii sale, si cand epitropul va muri si se aleagi
iar din neamul sill de citre pirintii cernicani si de citre
rudele lui, care va fi mai vrednice si cu ipilepsis, i epi-
tropul sä chiverniseasci lucrurile bisericii a nu se ripune
vre-una sau a se strimuta nici din cele miscAtoare, care
sunt serse si ardtate anume in condica bisericii, precum
nici veniturile mosiilor si nu le lase la lenevie, ci sä le
caute cu silinti si viile si le lucreze bine, iar vinui sa-1
vanzA, din care vin sä pliteasci leafa dascilului, care in-
vati copii de pomani, sa tie cheltuiala sfintei biserici, a
sgracelor vgduve, sä faci praznice la hramuri cu mese si
a dpua zi parastas cu chirodosie de fäclii si cu mese la
siraci pen'.ru titori si si tie si catastih de venit si chel-
tuiala, ca din prisosul ce va fi si se pistreze pentru vre-
un meremet al bisericii. Si pentruci indatoreste pe pirimii
cernicani a fi ingrijitori la punerea de epitrop, randueste
ca din venitul a-areturilor bisericii sä dea pe fiecare an
cate talen i 50, in cat va fi chinovie, spre a se pomeni si
acolea neamul säu. lar alt amestec si nu aibi nimeni ori
de ce treapti ar fi.
Drept aceea, vizand si domnia mea bunul cuget si su-
fleteasca pomenire ce face, i-am primit rugiciunea si prin-
tr'aceA domnesc al nostru hrisov ce-1 dim, nu numai inti-
rim aceasti oranduiala a sa, spre a se pizi intocmai
intru toate, precum mai sus si coprinde, nefiind nimeni vol-
nici, ori din rude sau din altii a face catusi de putind stri-
mutare sau dezbinare; ce inci si din partea dimniei noas-
tre hirizim pe seama bisericii ajutorul acesta, adici: cei
doui preoti, un dascil si un paracliser, in cati vre me se
vor afla in slujba bisericeasci, si fie scutiti de once dijdii
angarii vor iesi pe an, si scuteasci si ale lor drepte
bucate, dijmirit, vinirici, cum si biserica ale sale drepte
bucate iarisi sA le scuteasci de vinirici si dijmirit, precum
si scaunul de carne ce are si ridice pe mosia bisericii

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AVERI PROPRII 355

fie scutite de toate, cum sunt scutite i alte scaune boeresti

mAnAstiresti, sA tie si lude patru oameni fArA pricinA
de dajdie, argati pentru adusul lemnelor la scoalA, care si
aceia sA fie apArati de rAndul dAjdiilor Visteriei si de alte
podvezi i angarii, cu care aceste ajutoriri sA poatA tinea
biserica in totdeauna in starea ei cea bunA, sA se ajute
preotii, scoala i sAracele vAduve, spre a fi domniei mele
pArintilor climniei mele vecinica pomenire.
RugAm dar si pe alti frati Domni ce in urma noastrA se
va invrednici cu oblAduirea acestei tAri ca sA binevoiascA
a intAri aceastA milA ca si ale Domniilor sale mili si faceri
de bine, sA fie in urmA de altii pAzite si in seamA tinute.
Si am intArit hrisovul acesta cu insu5i domneasca noastrA
iscAliturA si pecete i cu credinta prea iubitilor domniei
mele fii ; Gh. Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod;
martori fiind si dumnealor cinstitii si credinciosii veliti boeri
ai Divanului clomniei mele: pan Constandin Filipescu ve!
Ban, pan Radu Golescu ve! Dvornic de tara de sus, pan
Gr. BrAncoveanu vel Vistier, pan Gr. Ghica ve! Loguflt
de tara de sus, pan Radu SlAtineanu ve! Dvornic de tara
de jos, pan Dumitrasco Racovit ve! Dvornic al treilea,
pan Istrate Cretulescu ve! Dvornic al patrulea, pan Ior-
dache SlAtineanu ve! LogofAt de tara de jos, pan Costache
Sutu ve! Hatman, pan Mihalache Manu vel Dvornic za po-
litie, pan Mihalache Sutu vel SpAtar, pan Costache VlAhut
ve! Postelnic, pan Atanasie Hristopol vel LogofAt al strei-
nilor pricini, Pan Aleco Mavrocordat vel CAminar, pan Du-
mitrache 11,1anu ve! Comis, pan Mihail ve! Pitar si Isprav-
nic, pan Gr. Ghica xrel LogofAt de tara de sus.
Si s'au scris hrisovul acesta la leat 1813 Fevruarie
de ChiritA logofAt de Divan.
JOAN GHEORGHE CARAGEA VOEVOD.

NOTA
TipArit dupä copia facutä si adeveriti de Directia general& a Arhi-
velor Statului la 1905 Fevruarie 11, sub No. 28.

www.dacoromanica.ro
 PERSON/ALCIL BISERICESC

BISERICR ICORNR
BUCURETI.

Paroh : Dumitrescu C-tin, näscut 8 Maiu 1850, Semi-

narul superior, numit 9 Fevruarie 1894.
Supranamerari: Dimcescu Zamfir, näscut 5 Noemvrie
1832, Seminarul inferior, numit Rugust 1864, si lvti-t
rodot Sterie, näscut 9 Noemvrie 1833, Grämätic, numit
19 Octomvrie 1872.
Diacon: lonescu Mihail, näscut 14 Noemvrie 1854,
Seminarul inFeri.r, numit Dece.-nvrie 1875.
Cantareti: Niculescu Petre, näscut 1 Rugust 1843 si
Ghermänescu N. I., näscut I August 1870, numit 1 Rpri.
lie 1897.
Paracliser: Popescu loan, numit 1 Martic 1906.
Epitropi: M. Dumitrescu, nurnit, si Rnghel Rtana-
siu, ales.

www.dacoromanica.ro
358 PERSONALOL BISERICESC

II

BISERICR SCHITUL ICORNR.

BUCUREVI.

Este servitä de monahii lonescu Dometic i Dinescu

C. Rntiopa.
Cântäret: Panaitesca Mina.
Paracliser : 4man Irinarch.
III
BISERICR SF. NICOLRE-§ELRRI.
BUCURETI.
Paroh : Economu D. Emanoil, näscut 4 Fevruarie
1835, Grämätic, numit 18 Fevraarie 1861.
Supranumerar: lonescu Ilic, näscut 17 Septemvrie
1849, Seminarul inferior, numit 15 /URI 1877.
Diacon : Rntohie Teodor, näscut 10 Plartie 1866,
Licentiat in Teologie, numit t Decemvrie 1895.
Cantäreti: Popescu Vasile, numit 1 Septemvrie I 908, i
Lucian Stamate, numit 1 /laic' 1909.
Paracliser: Bärsan Rnghel, numit 1 Octomvrie 1904.
Epitropi : SE. Zlatcu, namit, §i loan St. Rasidescu, ales.
IV
BISERICR TALPALRRI
IFt I.

Paroh : Vereanu Nicolae, näscut 6 Plartie 1849, Semi-

narul inferior, numit 1 Octomvrie 1891.
Rjutätor: Vasiliu Rlex., näscut 23 Rprilic 1858, Semi.
naral inferior, numit 1 Octomvric 1906.

www.dacoromanica.ro
 EISERICI ca AVM PROPRII 359

Supranumerar : Georgeseu Constantin, näscut 17 lac

1851, Seminarul superior, numit 1 Octomvrie 1903.
Diacon : Simionescu D., näscut 18 Octomvrie 1847,
Seminarul inferior, limit 12 Octomvrie 1872.
Cântäreti : Vasiliu loan, numit 1 Aprilie 1908, 0 Po-.
povici Petra, numit 1 Iulie 1908.
Paracliser : Cojocariu D. Petra, näscut la 1877, nu-.
mit 1 Rugust 1908
Epitropi : Grigorie N. Suiu, numit, si Stefan A Ne-.
gruti, ales.

V
BISERICA DONIE
FOCWII.
Paroh : Romanescu Panteleimon, näscut 10 lunie 1875,
doctor in Teologie, numit 10 Septemvrie 1904.
Supranumerar: Plopeanu Alexandra, näscut 3 Fe-.
vraarie 1865, Seminarul inferior, numit 27 Fevraarie
1884.
Ctintäreti : Rpostu Nicolae, numit I Rprilie 1898, si
Dogariu I. Neagu, numit 1 lulie 1899.
Paracliser : Const. P. Popescu, numit 1 Noembrie 1907.
Epitropi : V. Bontescu, mina; si I. C. Florescu, ales.
VI

BISERICA SF. GHEORGHE-NOU

CRAIOVA

Pcroh : Lunguleseu D., näscut 14 Plaiu Seminarul

inferior, numit 16 Octomvrie 1901.

www.dacoromanica.ro
360 PERSONALUL HISENICESC

Râmniceanu H. Al., numit 16 Septemvrie

Genital-eV :
1862. i Bela I. P6un, numit 1 Plaiu 1903.
Paracliser : Popescu Nicolae, numit 1 Septemvrie 1905.
Epitropi : Gr. St. Stoenesca.

VII
BISERICA DIN COP1OTENI
DOLJ.

Paroh : Predescu Nicolae, n6scut 7 Aprilie 1859,

Seminarul inferior, numit 28 Octomvrie 1881.
Cânt6reV: Zaharia Stlnescu; si tlarin Pr. N. Pre-
desca, nascut 23 Noemvrie 1889, numit 1 lunie 1 908.
Epitropi : I. Sránculeseu, numit, si Miltiadi M. Po-
pesca, ales.

VIII
BISERICA < GHENOAICA»
BUZAU.

Preot: Popcscu I. Gheorghe, nascat 29 Plaiu 1883,

Seminar& superior, numit 15 Plaiu 1907.
Chtäreti : Ni lordache Popeseu, numit 1 Fevruarie
1907 si Enache Popescu, namit i August 1980.

www.dacoromanica.ro
 ILUSTRATII.

1, Hiserica Izoanci 6
Ctitorii biscricii Icoana i ai bisericii Hagiului. Portrete murale in biserica
Izoanei 7

Biserica Icoana 10

Biserica Hagiului il
Biserica schitul koala 70
lAminarul Darnari, clitoral schitului Icoana 71

Biserica Sf. 88

Catapiteazm 3 bisericii Sf. 89

9.Clitoral bisericif Sf. h a trzia reziJire din 1865: (1. S. Dom-

nitorul Carol L Purtret mural In b serk 91

so. Plan de situalia proprictSlilar bisericii SI. Nicolae elarl, Insiste de alinierea
stra lei 1316mari 97

1i. Acelas plan : dup6 alinicrca straJei Blh tari 94

u. Biserica TSlphlari din Iasi 154

13. Catapitcaz na biscricii Thlphlari din Iasi 155

Vornicul D. Cantac tzino i solia sa Pulhcria, ctitorli bisericii TalpSlari 138

Biserica Donie din Focsani 208

Catapitcazma biscricii Dock din Facsani 2ou

Biserica SI. Ghcorghe-Nou din Craiova 2511

Biserica Sf. Ghcorghe-Nau 259

Biserica SI. Gheoughe-Nou 265

T&mpla bisericii Sf. Gheorghe-Noa 257

Biserica SI. Nicolae din Com asteni 283

Biserica Ghenoalca" din VaJul S6pat 3+2

Biserica Ghcnoalca" ca atenantele ei 243

www.dacoromanica.ro
 TABLR DE PIATERII.

Pag.

Prefata
I. Biserica koana (EncurestO 1

Note Istorice 3

Anexe documentare : 16

1777 Aprilie 12 : Diata Ica Plisail Plonahul pentru dispoziliunile ce lash a

Indeplinl nepotul sha Panait Bhbeana la biscricile sale de ctitorie din Plahalaua
Hagiului i Plahalaua Ciao; David (Icoanei) 15

1783 bade I: OrAnduirile flicute duph ccrerea lui Panait Bhbeanu biv vel
Clipitan za Lefegii de Plitropolitul lcrii, Grigorie, pe scama bisericilor din
Plahalaua Hagiului l Plahalaua Ciaus David (Icoanei), 21

1783 Decemvrie Hrisovul lui Plihail Constantin Sala Vv. prin care In-
threste asezhmAntal ctitoricesc, orAnduelile bisericelti si muele domnegti ce
au bisericile din Plahalaua Hagiului si din Plahalaua Caos David (lcoanei) 27
1808 Mar/le: Diata lai Panait Bfibeana biv vel Stager, prin care lash cli-
ronom pe toath acerca sa i ctitor lalbisericile din Plahalaaa Hagiului i Pla-
halaaa Claus David (Icoanei) pe nepotu-su Pang Bfibeanu 32

18/3 Mar/le : Hrisoval lai George Caragea Vv. prin care Inthreste ale-
zhmAntul ctitoricesc, orAnduelile bisericesti gi muele domncsti ce au biscricile
Hagialui si Ciao; David (Icoanei) 39
1847 laIlllatie 25: Inscrisal Chminhresei Anica Vhchrescu, nhscath Bhbeanu,
prin care lihrSzcste bisericii de ctitorie a neamului sha Ciaus David (Icoanei)
mosia Laposal din Judetul Prahova 44
1847 Mahe 8: Testamental lai Neofit Ierapoleos Arhiererul, prin care lash
bisericii Icoanei o cash a sa precum si legate anuale In bani, pentru chla-
ghritele si slujitorii bisericii 19

www.dacoromanica.ro
364 TABLA DE MATERII

Pag.

a. 185o Fevruarie 22: Diata tul Scarlat Tampeana, prin care harazeste bise-
ricii Icoana un rand de case cu tot venitul lor 55
1875 Decemvrie 29 : Testamentul lui Hagi Rada Ion, prin care harazegte
bisericii Icoana casele sale din strada S'anta' Spiridon 57

Budgetul pe anul 1998-909 61

Biserica Schilul koana (Bucure#0 65

Note Istorice 67

Anexe documentare : 73
r868 Septemvrie 16: Actul prin care moltenitorii, so/la 41 fi', raplsatului
Mihail Darvari impart bunurile ramase dela acesta, aratand proprietatile ce
apila ca danie bisericii Schitulul Icoana 73
zgoo Fevruarie ro: Act prin care membrli lamiliel Darv3ri aleg epitrop
al bisericii Schitt.1 Icoana, In local D-rului G. Darvari, pe d-nul N. N. Darvari,
determinandu-i atributiunile . 76
Budgetul pe anul 1908 909 tO

Biserica Sf. Nicolae-.5elari (Bucuresti) 38

Note Istorice I3

Anexe documentare : 99
1. r8o4 Septemvrie Dositei Mitropolitul Ungro-Vlahie( numegte epitropl
ai bisericii SI. Nicolae clari pc Ha3i Ghcorghe Polizu, Nicolae Zaharia i Pe
trache Dumitriu, pentruch au recISlit acea biserica, stricata de cutremarul din
1804 9)
S. 18o5 Aprilie 23: Zapisul tul Nieolae Constantii i al soliei sale Limonia
pentru construirea unor case pe local bisericii Sf. Nicolae din elari . . . 101

3. 1805 Afirilie 23: Zapisul (1st epitropilor bisericil Sf. Nicolae din §elari
pentru o panhlie a acestei bisericii . 103

x81.8 August Anaforaua catre Domn relativa la procesal urmat Intre

Joita Ecaterina, fetele lui erban epitropii biserici SI. Nicolae din
elart pentru o pravalle In targ de pe local numitei biserici 1C4

s. r8r8 Septemvrie r8 Anaforaua catre D3mn relativa la judecata t.rmata

Intre Joita Ecaterina, fetele lui el.;)an elarul, vi epitropii bisericii SI. Nicolae
din elari pentru o pravalie In tara pe parnantal numitel biserici 107

d. /824 Octornvrie4: Anaforatia velitilor boeri chtre Domo pentru judecata din-
tre epitropii bisericii Sf. Nicolae din §elari fi Haji Dinca Dimitriu, ginerele Joitii,
pentru o pravalie ¡i alte binale construite pe local numitei biserici . . 111

7. 1825 Noemvrie 27: Zapisul Catrinei pentra Impacarea ce a facut ca epl.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI C AVF.R1 PROPRII 363

Pag.
tropii bisericii SI. Nicolac elari In privinta unei Fravalii cladita de tatal el
!,..'erban pe heal sf. bisericii . 117
168o (= 7189) Octomvrie 28: Zapisul lui Dima Zabunarul gi al Yemen
sale Dimitra prin care vAni lui Ghine, fost Capitan de dorobanti, o pravalie . 120
/692 = 7200) Alai j: Zapisal Ilincai ca leciorii ei prin care vAnd lui
Defteiu un loc de pravalie 121
1760 Mai : Zapisul lui tefan Pragcoveanu lost mare Stolnic prin care
vinde lui lordache Balacioglu fost mare Serdar un loe de praviSlie situat In ma.
halm& SI. Nicolae ehri 122.

1765 Martie : Zapisal lui lordache Balaccioglu fost mare Serdar prin
care vinde lui Tanase Ibriginarul un loe de o praviilie In alga §clarilor gi le-
mnele unei binale de pe accl loc 124-
z764 Mai 27: Cartea WItefan Racovita Voevod privitoare la judecata
tre Stoichita Postavarul ca lordache Balacciu fost mare Serdar pentru nigte ma-.
gaziide pe un loe al Mariei PrOgcovencii 126
1746 ( =7255) Decemorie 24: Zapisul Anicutii tirbei, fiica raposatului
Splitar Rada Golescu, prin care elude Mandii, lata Deftei croitorul, o pravalie
din §elari 126
/8// laillearie 20: Procura data de Arghira Darasca lui Amza pentru a o
reprezenta procesal ce are ca gincrele su Sterie suditul frantuzesc . . . 130
13. /827: Insemnare pentru mai multe acte date epitropilor bisericii SI. Nicolae
din §elari de catre Vistierul Pinza, epitropul raposatului polcovnic Darascu . 131.

1827 SefitelliVrie 24: Inscrisul lui Aram al donut Vistier prin vare con.
firma epitropiei bisericii SI. Nicolae din §elari legatal Ilisat de Medelnicerul
mitrache Darascu 133
'831 Fevruarie 24: Ordinal lui Neofit al ROmnicului pcntru suspendarea
procesului dintre Sterie Culoglu ca epitropia bisericii SI. Nicolae din elari 134.

.181% Fevruarie 22: Anafora data in ¡Heim de judecata dintre Arghira

Darasca i Sterie suditul frantuzesc 133
1837 Noemvrie : Inscrisul Taut intre epltropii bisericei SI. Nicolae din
§elari gi Sterie Culoglu relativ la o pravalie. a raposatului Medelnicer Dumitrache
'Aram' 141

1800 Septemvrie 5 Dositei Mitropolitul Ungro-Vlahiei Invoegte preotului

Matei dela sf. biserica din *elari sa-gi fee& nigte case In curtea zisei biserici,
ea platii catre biserica drept china locului 144
Zapisul prin care Maria preoteasa raposatului preot Matei, Impreuna ru fe
ciorii sai, vinde bisericii SI. Nicolae §elari o pereche cascioare In curtea bisericil 146

1824 Septemvrie Zapisul prin care nana preoteasa, sotia raposatului

preot Plata, vinde epitropilor bisericil SI. Nicolae §elari o casa In curtea acelei
biserici 147

Bulgetul pe anal 1999 1913 144

www.dacoromanica.ro
366 TABLA DE MATERII

Pag.

IV. Biscrica Talficilari . 151

Note Istorice 153

Anexe documentare: 162

1785: Alexanfru avrozortlat, flmacl rioliosI, milueste biserica TSIphlari

din Iasi ca oarecari venituri si acordS preotilor ei anumite privilegii . 161

2792 August 6: Alexandri Naraz, Domnul Mollovei, reinoeste vechile danii

ale bisericii TSIpSlari si privilegii ale preolihr, aliiugSnd la ele altele noi 164

1807 Mar/je : Zapisul lui Manole negutStorul jidovul, prin care in ca chirie
o dugheanS din Tarp! de J3S, a bisericii TSIphlari 165

'815 Decenzvrie: O samS de bacri ai Moldovei f ichinS bisericii TalpSlari

casele cumplirate de ei mal Inainte pentru agentia austriaA, case pentru cari
a rSmas b:serica a Implinl o surnS de bani pAnh la acoperirea prctului lor 168

r8r5 Iunie 21: Veniamin Mitropolital Mollovei face metoh episcopiei Hu-
silor biserica Thlphlari din tali 172

1815 Aprilie 15 : Alexandra Anastase aficroseste biscricii Talphlari un loe de

cash phrintesc, ca dugheand de piatrS pe dlinsul, pe alita vechiu 176

'8.16 August 8 Cartel Divanu!ai prin care se confirmS dania Narici Bran-
zoie cStre biserica TrOSIari: o diugheanh cumphrat5 de tat51 ei Ghcorghe
BranzS . 178

a. 1823 Iunie 30: Zapisul prin care tS12151arii Ienache FastAgan i Dimitric sin
Nicu lArSzes.c bisericii un loe 181

/825 Martie 12: Alexandra Scortesca confirm& dania IScutS de pfitintele

sSu biseridi TSIpSlari : douS dughene pe paJul vechiu 183

1828 Aprilie 6: Diata lui Anastasie Gosan bis vel Ban prin care, intre
alte donatiuni, hirSzelte bisericil TSIpSlari o mosie (1Sirhjacii) ;i o vie la
Coma In dealul Corola 184

1836 Fevruarie 9: Veniamin Mitro?olital Mollovei rAndueste epitrop al bi-

sericii TalpSiari pe marele Varnic Dimitrie Cantacazina 189
1844 Mai 6: Ancuta Mihalache afieroseste bisericii TSIphlari un lo: rSmas
dela pSrintele sSu Lapul Nacul Stall lical 191

1844 lunie 15: Inscrisul Paharnicului Th. Stamati ca epitropii bisericii

Talpalari pentru un loe luat ca embatic dcla bisericS spre a face pe (Wiwi! bina 193

/846 24ftrille 20: Inscrisul lui Lambrino Gheorghiu cu epitropii bisericii

Talpalari pentru bezmenal ce va plSti pentru nigte case ce are pe local bise.
ricii, cumpSrate dela pSr. Iconom Vasile 195

1867 Noenivrie 2: Testamental lui Vasile GiagcS care dSrueste bisericii

T5IpSlari un rAnd de case 196

Budgetul pe anal 1909 1910 199

www.dacoromanica.ro
 BISERICI CU AYER' PROPRII 367

Pag.

V. Biscrica Donie (Fowni) 205

Note Istorice 207

Anexe documentare : 212

1871 Martie: Dista Clucerului loan Donie prin care h6r6zegte biscricii D3nic
din Fozgani mogia Chpoteasch din juicio! Ramnicul Shrat 212
1873 Aprdie z: Pracurh date de nepoatele Clucerulul loan Donie chtre
Mihail Basarabescu, prin care recunosc biscricii Donie din Focgani mogia ca-
poteasen, deruith biscricii de rap3satul lor unchiu 218
1893 Decenivrie: Sentinta Cuila dc apell in Galali prin care se confirmh
bisericii D3nie stiphnire peste m3gia Chpoteasca, deruiti de Cluccrul loan Donic 213
1889 Mai 3: Cartea de executare la Isla locului a sentintei Tribunalului din
R.-Shrat, relativii la hot6raicia 111702i Cepoteasca 226
1889 August 7: 5. Cartea de hoternicie a mogiei Cepoteasca 26
184( ilfai z: Larte hotarnich pcntru proprictitile ce are biscrica Donic In
Focgani 243
Bulgctul pc anca 1909 10 253

Biserica Sf. Glicorglic-Nou (Craiova) 255

Note Istorice 257

Anexe documentare : 262

1850 Oclomvrie Ofisul lui Barba Dim. Domnul 6rii-Romfi-

negti, prin care reglementeazh chipal de alegere i mrnire al epitropiilor bise
ricilor cu averi proprii -62
1882 Septemorie 16: Testamentul lui State Enache Stocnescu, prin care
transmite fiului shu drepturile ctitor:cegti as3pra bisercii SI. Gheorghe-Islou din
Crai3va 264
Budgetul pe anal 193)-10 271

VII. Biscrica din Comosteni (Dol)) 279

Note Istorice 281

Anexe documentare : 2-8

I. 1813 Septeinvrie lo: Anaforaua velitilor boieri chtre Domn, eu hothrirea
urestuia, pentru pricina de stiphnire a sthnjenilor de mogie din Ghureni ai bi.
sericii din Comosteni 288

1840 lunie Jalb6 date impoiriva arendagului mogiei Ghngiova pentra loa-
rea venitului m3giei din Ghureni a bisericii Com3gteni 301

z840 S'eplemvrk 3: Hothrirea judechtoreasch dath In pricina dintre mol-

www.dacoromanica.ro
3ó8 TABLA DE IIATERII

nena Lazaresti O arendazul mosiei GAngiova pentru venia!l mosiel bisericii din
_Pag.

Comosteai 303
4. /844 Septemvrie I: Hotarlrea Divanului judecatoresc data In pricina dintre
arendasal =MI GAnciova al mosnenii Lazaresti pentra venital mosteI bisericii
din Comosteni 309
S. 1893 Fevruarie 5. : Sentinta tributtalatai DolJ data tn pricina dintre epi
tropia alezlimintelor Br/invenenesti si epitropia biseria din Comosteni pentra
staptatirea m'id ce atesta din arma are In GSUreni 311
1894 Oclomvrie 20: Proces-verbal incheiat pentra execatarea la fata to-
cata( (molia Gaureni) a sentintei Tribunalalui Dolj din 5 Pettruarie 1893 . . 320
1896 Fevruarie .19: Sentinta Inaltel CartI de Casatie ai Justitie data in
cestianea stapanirel mosiel din Gilureni a blsericii SI. Nicolae din Gomosteni 323
s. Budgetul pe anal 1909-10 330

VIII. Biserica e Ghenoaka. din Vadul Sdpat, comuna

Tokani (Buzetu) 539

Note Istorice 341

Anexe documentare: 437

a. r813 Ghenarie 30: Testamentul lui Ghinea Speteanu, prin care harfiz,te bi-
sericii din Vadul-Sapat, zidita de dama!, tot avutul su 347
2. 18.73 Fevruarie IO: lirisovul tul Caragea Voevod pentru biserica din Valen
§cheilor, lacea de °binen Speteanu 352.

Personalul bisericesc 37
Ilustratit 361

Tabla de materii 362

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro