BULETINULU

LEGILORU
PRINCIPATELORÚ -UNITE -

1. 1859.
No. 1.
CONSILIULt MINISTRILORt.

Se
ALECSANDRU MAN."

Sale Domnului.
24 Octomvrie 1864, Con-
Ministrilor luändu-se de sémä referatulü
D-lul Ministru aid JustitieY, Cultelord Instructiunei lice
No. 51243, prin care se propune fundarea
sub format 8, care sä se publice tóte
promulgate de la 1859 cóce se pro-
mulga in
motivele espuse prin referatü, Con-
fundarea Buletinulul cu
propusü de Ministru prin referatü
odatá nu se va mai editarea legilor de
particolari.
Dispositiunile acestui se aduce la
de al Justitiei, Instructiu-
nei Ministru de Interne, Agri-
culturä
(Semnati)
General

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 BULETINULU LEGILORU.

No. 2.
ALECSANDRU WAN
Cu mila vointa Domnu

La toti de
Secretard de Statu
Departamentuld din Intru No. 4470, care Ni se
supune la asupra
unanimitato Camera Electivd,
saminarea Centrale.

I. de
Camera esa-
minarea Centrale, se de Noi, va
pune lucrare In Românéscd.
Art. II. din Ministru Nostru
de Stat la Intra, prin cu
va a se aduce la ordonanta de

Ministru de Statu la Depart. din Intro.

No. 376, 7. Anulu 1859
Prolect de asupra reerutatieL
Art. L Conformu Art. alu conventieI, legiuirea din
la No. 1, titlul 2. § 5. ce
clasele se
Art. 11. asupra trageril la
din No. 1, titlulu 2, 9 10, se pune
In chiar de la
de la
19 1859.
Nifon Mitropolitulu Ungro-Ylahiel.
Sc. Turnavitu.
Argintoianu.
B. Bellu.
Grigorescu.
(S.A.E.)

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 3

Acestu pentru
de din
prin aplicarea sa
nefiind Art. al
potrivita Art. 37, din conventium, opinéza
pentru sa lucrare
la adoptarea unui pentru Principatele-Unite.
Prqedintele Comisiunel, Radu
( C.
(

No Anulu 1859, . . , Focanl.

No.
ALECSANDRU JOAN
Cu mila vointa . Prin-
toti santate.
Comisiunea Centrald,
proeictulü lege in privinta recom-
cari ad parte la lupta din 13
Adunarea
Comisiunea Centrala.
Am promulgatu

LEGE
Art. La din asupra pen-
de viéta,
nu se prejudeca,
care vor resida financiare,
sistemului
II. nu.
vor da intretinere, leu pentra

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
4

respunde conformü
serviciula precum
Ministeriului de care

Art. III. de care partici-

disa lupta, li se dea cate o medalid comemora-
spre a o purta cordeld
Medalia se fie bronsü centimetre dia-
pe o parte aiba data 13 Septemvrie 1848,
; pe tot
cu de imbru , pe pieptu un
Pro virtute
Art. IV. cel cunoscutü
ca cele de fata investite sigiliula StatuluI, tre-
cute Monitorulu se adresate Tri-
bunalelora Administrative, ca le
registrile observe, observa,
Ministrula Nostru Secretara de Statu la Departamentulu de
este privighea publicarea
Datu Bucuresci luna 24 1860.
I.
(Contra-semnatu) Secretarü Stat la
de Reshiu ores eu.
No.

No. 4.
ALECSANDRU I.
Cu mila Dumnedeü vointa Domnü
dpateloru-Unite-Romane.
La de santate.
Comisiunea Céntrala a Elective din Bu-
curesci am cele

Legea privitóre la instructiunea

Unite ale
Art. I. Instructiunea, disciplina
Principatelor-Unite ale precum formarea
majore, modulu
fide acumu e

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 5

H. vor Bucuresci
del armele, instructor

vor fi compuse pentru

de unu batalion o
de pentru artileria de o
o pentru geniu o
iar pentru se va Ismailu unu

detaamentu, va fi compusu ostasi

bole Principato ostiriloru se recrut(n.
Principatu urmând a face in
proportiune Visterii.
Aceste vor fi permanente vor forma unu
a parte, personalulü se va schimba treptatü,
h din
care vor fi mai aptitudine, la soldati se
va cere conditiunea fi
Art. III. Pentru instruirea
modele, organisarea statelor majore, pentru
formarea administratiunet a se vor
cere la Guvernulu Francesu sub-oficieri dupa

A. detasamentele
1. Comandiru de Batalion.
1.
4. Sub-oficien.
1. de sub-oficien tot acea arma.
B.
1. de scadronu.
1. Locotenentü ajutoru.
3.
1.
C. de Artileria.
1. de si
Sub-oficieri.
1. de Bateria

1.
D. compania de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 LEGILOAU.

4. Sub-oficied din
E. Pentru
1. de majord pentru
dirijerea geodesid.
1. Cdpitan speciald de a
dirige scla care va una pentru
Principate.
Pentru intendenta
1. Sub-intendentii si compta-

I.
2. Sub-oficieri.
1. coustructiunea
IV. se va numi
de cind care comandirii detasa-
menteloru respective parte acele
aceste comitete vor modifica vor redigea tóte
gulamentele militare vor privighea
se va administratiunea

V. a se aduce
sub-oficied se deschide Ouvernului credit
400 din care 200 lei
200 lei din Moldova.
Art. VI. d'o-data se vor cheltuiala
statului a militare
speciale a le
acestorii modulu va

A. pentru ca-
la de la St. Cyr.
se vor prin din ci-
si care nu vor fi de
de acei care vor fi
de oficieri.
concursulm va alu
scóla de la St. Cyr.
ease pentru genid po-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 7

trece in scóla speci-

la
concursului va al
scóla iar alte vor fi
la litera A.
C. Pentru scóla patru
din care vor din din
lista clasificare la esirea din
din care mediciná
arta vor hia din mai
din militare din Bucuresci
re studiilc
ca cele de investite
si trecute se
de Competinte, pentru care
Ministrii Nostri la
sunt hide-
lor.
in la 13 ale 1860.
ALECSANDRU
No. 400 No. 36

Ministru de Ministru Stat la

la Departamentul de Departamentuld de
al Moldaviei.
Floreseu. G.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 LEGILORU.

No. 5.
LEGE
desfiintarea a doua, a
nunirfi de
Art. 1. Monastirile Romanului,
Zagavia districtuld i schiturile: Lipova districtuld Vas-
lui, districtulu Grereasca districtuld
Tissa districtulu districtuld
districtulu Neamtu, Preotescii districtuld Suceava,
Falciu, Trotusianulu
Putna sunt desfiintate.
Art. H. Aseminea se schiturile:
na, Parvescif, Carcibasi districtuld Agate-
nul districtuld Botosanii, districtulu Mira,
Cetatea mica, Golgofta séu
Husienii districtulu Vaslul, districtuld
Covirlui, Sgura Grumazdea Giurgenii
districtulu Roman, districtulü Putna.
Art. Bisericile se
preface de se pentru
trebuinta casa
Art. IV. ce se petrecdtori sus-
SchiturI, se vor stramuta monasti-
rile clasate din 1835, se bucura de
celési date membriloru sobórelord acestora.
Monahii Monahiele de pe la schiturile copriuse la
Art. II, care ale pe aceste
schituri, nu putea fi stramutate din ele de cu a
priimire a li se aplica dispositia Art.
VI din acestü proiectu.
Art. V. monastiriloru schiturilord desfiin-
tate, ele se vord putea repara
va cere se transforma scóle In alte
de folosinta obstésca.
Art. VI. Din anitatele la Art. II. Schituri, care
sobóre de una
mie galbeni, voru la definitiva organisa-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 9

re, a pitstra sobúrele averilord

va fi Ministeriului dupä pilda
in privintia clasate.
Art. VII. Nu se folosi avantajele asigurate
prin Art. IV monachii monahiele Monastirele
Schiturile la 1855 fi
contra legeloru Civile a deslegariloru comunicate de
tuncea autoritatilord spirituale.
la definitiva. Monahismu-
nu va mat fi invoita de In monastirile
in conformitate civile religióse
asemenea, autorisatia Mini-

Acésta lege s'a de catre adunarea

Electivá a in siedinta sa din 7 1860.
C.
Secretariu
Cornisiunea Centrala a Principatelord Unite ale
niet compatibila dispositiunele
stitutive ale organisän.
Centrale, STEFAN GOLESCU.
Secretariu A. Teriachiu.
(Votata din 4 1860.)

No. 6.
NOI ALECSANDRU I.

Cu mila vointa
Principatelor-Unite Moldova
La toti de fata viitor säntate.
Comisiunea a proiectatu, Elective
din Iasi, a votat amendamente.
Comisiunea a adoptat In conformitatea
36, al din August 1858.
NoI pe temeiul raportulul Presedintelor Consiliilord
de Ministri Principatele-Unite.
In virtutea Art. 14 din
promul-
ce :

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 BULETINULU LEGILOLU.

LEGE
Pentru de de
1.
de
CAPITOLUL 1.
Pentru Curtii
Art. 0 Curte de Casatiune dc Justitia,
pentru Principatelor-Unite-Moldora
Romanéscä.
Art. II. Tribunalele Curtile ale Sta-
tului Principatelor-Unite , supuse Curtii
Casatiune.
Tribunalele bisericesci,
care sunt su-
jurisdictiunei Curtii Casatiune.
Asemenea , sunt supuse Casa-
si militare, casurile modnl
la
Art. III. Curtea Casatiune, este sec-
tiuni se compune de de Pre-
de de ; preste
de cinci membri.
Art. IV. Suctiunile
matiunilor, sectiunea 2 sectiunea a 3 ele
e prin
fie "a
derea sedintelor se preinoescu in parte,
prin prefacerea a membri din fie care
in altü sectiune.
Fie care se

Art. V. Sectiunea a asupra

tuturoru la
de
Sectiunea a 2 definitivu tuttiroru
cererilora casatiune, dupa ce s'au de
sectiune. -
a3 in

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 11

easatiune, materil Criminale,

sectiunile-unite.
Art. VI. de se la
a determina ce a
Primulü Curtea sectiuni
unite presida, va de
buinta si fie care parte.
H.
Pentru grefa de Casaliviv.
VII. Grefa Curtii de Casatiune se
de grefieri de sectiune, capi de
mas, scriitori, registratorü

Art. grefierd, este capulu grefei,

elu Ingrijesce a se buna
condicilor si a din cancelariile sectiilor.
redige sub controluld
o moduld Art.
Grefierii de sectiuni fie care
grefa sale. Acestia se la de
tre Presedinte loculd dupe
in
Art. IX. va avea nou6 din
va fi trebue se scie scrie
sä
va avea pentru ei; doni

Tosi servitori, vor fi numiti

te o presentata primul
CAPITOLUL

X. lânga de
se de de

Art. XI. Procuroruld are sii

la generale a le la fie

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 12

lucrrile
Sectiuni si dupa trebuintd.
lipsa generaht, loculu se ca-
rândul
XII. ad a vorbi
ce se de da
a conclusium.
cause civile sunt datori a opina mai cu
apra interesele interesele dotale a le
femeilord, a
a celoru
, a aceloru a Statului si
osebitelor publice bine
Procurorii , nu au voie sa asiste,
la care sunt
tot-d'auna secrete, ci, la priciniloru.
nu functionéza
sau interesele ale Statului.
Art. XIII. Ministeriulu Publicu d'adreptul, sau luand in-
va ataca pentru rea
interpretare a Curtii de Casatiune, otaririle
site instante pricini
Ajar când nu se vor ataca de interesate;
interesuld espirarea terminulul de apelu.
ce va la aseminea casu,
n'aro prigonitorh, n'ad
.casatiune a instantei de jos.
Art. XIV. Procurorulu generalü, are dreptul
asupra conclusiunilord pregtite de
curoril Sectiune, pentru a se de Casatiune.
Procuroruld nu conclusi-
procurorului Sectiune, din urma insiste
generalu
altu a cuvéntulu, el
cuvatulu, la a pricind.
Art. XV. Public, are pentru cancelaria
sa trel scriitori procuroru va
sub ordine a procu-
de sectiune, de cancelariei
Membril Casatiune, functionard Ministeriului

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 13

lieu, nu fi
timpu membri Elective,
Centrale, Ministri.
IV.
Despre la de Cascgiane.
Art. XVI. procuroriI
numescu
se Casatiune, ca-
re despre acésta pe DreptatiI.
Pentru a putea a fi numitu membru la
a urmätórele
1) A fi sad a
mare, a nu fi o pro-
tectiune streind.
2) A 30
3) A civile.
4) A nu nereabilitatu, sad o
infamantd aflictivd, sau
5) A avea Principatele-Unite.
Dispensid se póte pentru una a-
ceste
Totu membrulu care va perde
sale, una din aceste va fi ca
eo la sine) va fi prin
altul, puterea ad-hoc, datd
de Casatiune.
la Casatiune se
a) care, diploma
sau de licentiatu de la una din
cipateloru-Unite, sad din streindtate, vor pro-
fesiunea de advocatu, judeciare, curgere
7 sau voru fi profesorI la
legí do
OrI cine éra o diploma strei-
temei esercitiulu
esamenu Co-
speciale, ca dovedeasca
b) Casatiune se
dintre
Casatiune trehue aibd

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
14

30 an! se
la punturile 1, 2, 3, 4, 5, a, din
d) Pentru a la Curtea de
satiune, a avea Insusirile la punturile 1, 3.
4 5,
Grefierii la Curtea de potu numal:
vor avea de dreptü,
putinü ani, facultate din
vor fi practicatil profesiunea de advocatil
an!, vor fi servit in

b) vor fi cursu de 5
in cualitate de
ca de Tribunale,

c) care autorisatiunea Ministerului Drep-

vor fi practicat profesianea advocatg, putinn

Osebit aceste sciintá

vérsta 25 an!.
diplome colegiale 21
se fi servitü functionari o eancelariä publica.
5 ca scriitori, registratorl capi de masa.
Art. XVII. Functiunile membri la
Casatiune, sunt inamovibile.
de sunt
CAPITOL= Y.
Despre serviciuM
SECTIUNEA 1.
Despre
Art. XVIII. unite, de
Casatiune lipsa se
de de sectiuni, orinduitu
(lupá listä; lipsa acestora, se de
ei.
lipsa sau a
se presida de mai vechig dintre bor.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 U-UNITE-ROMANI. 15

La ocupa
Presedinth de sectiune ca membri.
unite, instructiunele trebuitóre pentru
care,
de vor pune In lucrare.
Art. XIX. de Casatiune
generale In
dupa
Art. XX. sectiune púte lucra judeca, de nu
vor fi membri fata.
acestu nu se din de
de congediu, de alte aseminea tinpre-
se din celelalte Sec-

Art. XXI. o póte din Sectiuiw,

glasuri.
Art. XXII. a nu se
de majoritatca articolulu se chia-
ma alti trel membri, la sorti la Sectiuni
se va cerceta pricina nu va putea
forma majoritate, se va pricin la una hi-
multu la nu
va majoritatea, va judeca pricina de Sec-
tiunele pricinile urgente, a-
casu se de Sectinnile
XXIII. Judecdtorii Sectiuni, potu
unit altil, la alta. soli, la
dupa lege un jude'catoru púte la
Sectiunca lui.
Art. XXIV.
o Sectiunc la alta, cu modul la casurile
vedute primu-
ce
Art. XXV. In Sec-
unite, trebue fie se iea judecata,
16 unu vice-Pre-

La casu, o se póte da,

11 lar Sectiunile aunt
majoritatea absoluta este de ajunsu.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
16 BULRTINULU

Art. XXVI. in parte, celu putinü

cate trel pe
unite, cte ori trebninta va
cere.

SECTIUNEA

Despre Vacant e.
Art. XXVII. Curtea de Casatiune are mare
la 1 la 15 Vacante
mid, 15 dile, din
si la Pasci 15 dile, dioa Floriiloru.
Peste cela-l-altu cursu Curtea de Casa-
tiune tine regulate in Dumineci
serbätori
Art. XXVIII. Pentru se
prin tragere la sorti, o Sectiuue sub munire de Sec-
tiunea de membri, spre a
pricinile criminale a asupra cererelor de
urgente.
Sectiunea permanentä timpul vacantii-
va fi compusä membri numele
vor acea misiune precedentii, nu
figura in urma ce se trage
III.

SECTIUNEA

Despre
Art. de
pentru
Congediile se de Casatiune,
anu se
acorda de luni, nu se p6
te acorda de casuri de
cesitate, de va trece de luni la
membrulü perde de va trece de patru
socotesce
Statului.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro