You are on page 1of 24

r

PENTRU' .

LOLOGIA si ISTORIA
.

DE r

TIM. CIPARIT,... r '

METROPOLITANU, MEMBRU FUNDATORIU si V. PRESIEDENTE ASOCIATIUNEI


ROMANE. TRANSILVANK ETC;

BLASIU.
MDCCCLXVII.
www.dacoromanica.ro
Ne quis igitur tanquam parva fastidiat grammatices el a. Non
quia magnae sit operae, consonantes a vocalibus discernere ipsasque eas in
semivocalium numerum mutarumque partiri; sed quia interiora velut sacri
huius adeuntibus apparebit multa rerum subtilitas , quae non modo acuere
ingenia puerilia , sed exercere a quoque eruditionem ac
scientiam possit. Quinctilianus inst. or. L
Excutiendum omne scriptorum genus, non propter historias modo
sed verba, quae frequenter jus ab auctoribus sumunt.

TIPARIULU DEIN OFICIN'A SAM. FILTSCH IN SABINIU.


www.dacoromanica.ro
ARCHIVU
pentru filologia si istoria.
Nr. I. 1. Ianuariu 1867.
Aici diferentiele si variatiunile atâtu suntu de
I. colosali, in ochii celoru mai rabdurfi, mai
Program'a indiferenti, mai nepasatori, suntunesuferite. Cu atâtu
I. 20 de ani incheiati in 4. Januariu mai multu inse suntu nesuferite in ocMi celoru mai
1867, de a aparutu Nr. I. dein Organu, vii, mai infocati, mai decisi, se nu st ai celoru
antaniulu diurnald politicu - literariu, nu rmmai in mai intielegutori si preceputori, in câtu in anii mai
imperiulu austriaca ci in tota romanimea, dein urma par' publiculu romana erá pre-
intregu litere latine. pre - ad, se se rescole in contr'a scrietoriloru romani
Scopulu lui fuse nu intru politicu, de prein diurnale, seau brosiure, pentru ce nu
literariu, filologicu - istoricu, pre acea se intielegu se puna una data capetu la noue
serie lunga de articli despre limb'a romanesca, si noue divagatiuni cari de cari mai cornurate.
gramateci - ortografici, cari, mai alesu sub titlu de Noi,' cari mai bene de 40 de ani amu urma-
Principia de limba si de scriptura, s'au ritu cea mai via atentiune tote fasi-le literaturei
inceputu inca in Nr. IV. (27. Jan. 1847), si numai romane, si in specie ale desvoltarei limbei st orto-
misickile politice dein anulu urmatoriu le au pre- grafiei romanesci , amu luatu parte activa in
curmatu in Nr. LXIII. (10. mart. 1848). miedi- loculu undeloru acestei fortune , avé
Deca viati'a acestui organu de publicitate nu dereptu, pote mai multu de câtu mai toti, de a
de a ne pierde
erá de scurta, si deca cercusthrile, dupa acea ni - se
- de atâte fluctuatiuni ,
calamitate publica a patriei, sufereau reinceperea patienti'a, amu fi doritu, cd publiculu se fia avuta
st continuarea lui, se potea sperá, una parte mai multa rabdare pentru scrietorii nostri , se
dein scopulu, ce ne propusesemu, se ar' reali- le lase inca liberu cursulu vre - una 20 - 30 de
satu mai curundu mai precisu: stabilirea o r t o- ani, candu chiaru literatiloru nostri li-se va
ei romane eu litere latine. de atâta discordantia, voru de sene-si
Dela 1850 in coce, Gazet'a Transilvaniei necesitatea de a se impacá in si a se con-
pre inceta a mutatu portulu, dein civile" in centrá intru un'a.
latinu, camu ortografi'a organului. Dupa ea, De altmentrea am tota temerea, reulu nu
T el egraf totu asemenea. Er' dupa ele nu vomu est la cale, ci numai bende si fromosulu.
a mai aparutu nece unu diurnalu, politicu au de Reulu aici e tota autoritatea, personale au comunale ;
alta , in imperiulu austriacu , astadi, ori ce-ne se va incercá, individuu seau societate, a
care se nu se fia litere ine dictá publicului romanu, cumu se numai palia-
ortografi'a organului, seau deca cuiva mai place a si va aprende in ; precumu unii au patit'o.

-dice: ea ortografi'a Comisiunei filologice dein 1860,

tiele
bene- reu seau - pucinu;
De acea inse
ce diferen- cumu st adi
variatiunile nu - su de mare insemnetate.
am de parere, pre-
, cd omenii competenti se nu - si
precurme cercethrile seriose, severe, coscientiose,
Ce e mai multu, inca fratii nostri celi dein asupr'a limbei si formeloru ei gramatece si orto-
afora si - au desbracatu de totu intrega diurnalistie'a grafice; asia pre incetu se se netediesca
de literele civili" si o au infoliatu in cele latine. calea, ce ar' duce mai curundu si mai la
Numai , chiaru al pentru inceputu, form'a consensulu comune.
limbei romanesci , atâtu e de pocita" in Dein acestu puntu de vedere am plecatu st
acele diurnale, câtu te prende dorerea de, ce in a-ante de 20 , incependu publicarea orga-
tiesce biet'a limba romanesca. nului, si acum'a dupa 20 de ani.
www.dacoromanica.ro
Principia-le, ce le atunci, le am st astadi. St cate punte intunecate suntu inca in istorra
Cercethrile, ce le am continuatu 20 de ant romanului. Strainii astadi stau inspaimati
in coce, m'au confirmatu st mai tare in parerile, ce in a - antea istoriei romanului, cd in a - antea
le am adoptatu atuncia. St nu potiu con- enigme , inca st straini de name st de
victiunile , ce le am castigatu st nutritu in 40 de cetare profunda, - seau se facu a inspaimati,
ani, se le mai potiu scaimbá altele. ceea ce pentru noi un'a este.
De acea ne amu st propusu, in acestu - ci a nostra a romaniloru detorfa este, a
organu de publicitate , a ne desfasiord pre incetu le facH'a istoriei, asia de chiaru, catu
ideele, a ne produce ratiunile st motivele, a na numai celi ochi, ci chiaru st orbii se le
legá indoielele, a indereptd parerile, - st in urma, vedia.
cá se fimu sinceri st coscientiosi , a ne corege Aste suntu puntele programei , ce
st pre ale nostre, unde ne vomu fi aflandu am ni -le amu luatu de scopu, de cari de pucinu
ratecitu , a le reduce la una mai buna de ne vomu totu propasttu, st e
unde acumu nu amu fostu oserbatu, castigu.
e discordantia. Romanulu totu de a un'a a adoratu limb'a
sa ; st istori'a lui, de a st fostu une - ori forte
Inse e unu lucru cunoscutu , cumu trista, inse infacisieza st pagine de ilustri,
siunile, mai alesu cele prea lunge st prea dese, de se pote laudá vertutea strabuniloru sei.
asta natura, nu -su dupa gustulu - caruia, inca Pucine popora au fostu, cari, ori de ilu-
st mai multu, deca discusiunea e a se stri se fostu, se nu - si aiba pagine triste,
tende la cercetari erudite st conclusiuni strinse st de ruine, st in de pericule
departe deduse, la cari pentra cá se fia bene totali. Nece Grecí'a, totu eroismulu Sparta-
st de plenu intielese, de multe - ori e de lipsa una niloru dela Thermopylae, st cu tota intieleptiunea
atentiune incordata st una cunoscientia mai esacta admirabile a lui Temistocle, nu se scape de
de materi'a filologica, carea ar' fí a se presupune servitutea persesca st de devastarea Atenei. Rom'a
in care lectoriu, ci nu se afla asia precumu si, care se redicase la culmea celei
se presupune. mai inca sub loviturele barbare.
De acea, pentru a una mai mare varietate Ce mirare dar' deca romanulu, straplantatu
argumentului, st a pre lectoriu de des- in sinulu lasatu de buna ora voli'a
gustulu, ce l'ar' poté amu crediutu de lipsa Daciloru, Gotiloru, Avariloru etc., cadiit sub ama-
acumu, cá st ore candu in organu, a se adauge jugu servitutei ?
cercethri st de alta natura inse omogenie, cumu Nu ast'a e de miratu, ci mirarea cea mai mare
este istori'a natiunale, ce e strictisime impreunata e, intru atari impregiurhri nu s'a suflatu ,
cu limb'a st filologi'a romana, cá la tote popo- pulberea, de pre faci'a pamentului.
ra-le. C. cc cu esistenti'a seau caderea ori De ace'a suscrisulu cautandu la dorenti'a
poporu seau cade istori'a acelui-a, st nerale a tota romanhnea, dupa ce s'a delaturatu
unde a incetatu limb'a, a incetatu si viata lui, er' totulu scrierea cirile", si s'a adoptatu
mortii nu mai au istoria. alfabetulu latinu pentru limb'a romanesca, se se
Au nu st limb'a unui poporu, si fasi-le prein afle una chiae amesurata limbei si indi-
cari a trecutu, suntu partea istoriei lui? St au nu gentiei comuni, spre usuarea acelui alfabetu pre
chiaru st acele fasi nu suntu causate prein eve- se pote mai regulatu si mai usioru, de una
nemeptele istorice, prein cari au trecutu st popo- parte, -- de alta cautandu si la uncle punte mai
rulu st limb'a lui? susu atinse istori'a poporului romanu dein
Deca in limb'a romanesca voru fí cuvente
forme, de esemplu, dacice, gotice, slovenesci,
-
partile Daciei, s'a determinatu a deschide acesta
folia curatu literaria romanesca, spre cercetari
turcesci etc. au nu voru fi ele remasttiele lologice istorice, sub titlu de -
comerciului intre romanu st intre acele popora ?
comerciu, nu numai negotiatorescu st paciuitu, ARCHIVU pentru FILOLOGIA ISTORIA.
ci asupritoriu st dusimanosu, inse totu comerciu. Cuprensulu lui dar' va -
www.dacoromanica.ro
5

fil ol ogic u, despre originea at natur'a limbei Mesurele fisice, seau cele ce suntu una
romanesci, de ortografi'a, gramatec'a, sintactic'a, natura analoga, au fostu dupa gustulu
lesicologi'a ei, seau totu ce se tiene de filologi'a in cele licite, nu numai publicu, ci nece ma-
limbei romanesci, ilustrarea, rectificarea st caru catrh privati.
sarea ei. Dein contra mai de multe ori apriatu ne
b) is to geograficu, despre originea si tem- dechiaratu , curnu se cuvenea , ch in
plarile poporului romanu, antani'a aparitiune volia libera ori cui, a ne seau a nu ne
pre pamentulu Daciei adi, cercetari ar- urmá parerile nostre.
cheologice, topografice, , seau totu De acea inse nu ne amu lapedatu, nu
ce pote , clarificá si vre- unu ne vomu lapedá, pooh ce vomu potd portá
puntu dein istori'a romanului seau a altoru in de dereptulu de a ne publicu
popora, cari istori'a lui e impreunata, civile private convictiunile nostre tota libertatea
seau baserecesca. st cuvenienti'a, nu numai intru alte, ci mai alesu
Acestu cuprensu se va tractá in disertatinni, in obiectulu ortografiei.
articli, corespundentie , recensiuni, documente, no- voli'a nostra inse credemu a std, insine
titie etc. se decidemu, in cAtu se ne sierbimu
Ajutoriu la acesta intrepreudere ne a pro- acelu dereptu.
misu prof gimnasiale I. M do van u, cunos- Dereptu, care ni-lu pentru noi,
cutu publicului romanescu dein lucrarile sale filolo- recnnoscemu pentru ori ce-ne in aceeasi
gice st istorice. mesura st aceeasi calitate.
Conditiunile publicarei se afla pre pagin'a Cu acestu dereptu nu amu se sierbinm
ultima acestui numeru. T. C la adunarea anului trecutu, nu nece
in decursulu anului curente. una parte dein
aceste motive le amu descoperitu in respunsulu,
ce tramesu Onor. Comitatu alu Asociatiunci
Despre unificarea ortograftei. la 1-a Mart. a. la provocarea acclui-a dein
Discursu tienutu in adunarea generale a Asociatiunei 2. Jan. a. c. Nr. 5.
romane transilvane la Alba-Iulia 28. Augustu 1866. Intre altele ne amu descoperitu si acea
Inca hi trecutu scrisesemu una mica tentiune , de a incepe una folia periodica pentru
disertatiune in caus'a flagrante a ortografiei nostre, istori'a natiunale, in care apoi vomu
sl numai D-dieu scie, amaru ne arnu lup- avé ocasiune destula de a ne desfasiorá st mai
tatu, dupa starea nesanetatei de atunci, o-amu incolo ideele nostre ortografice, ce se cereau.
pusu pre chartia. On.-lu Comitatu respunsulu seu de 6. Mart.
Ea erá destinata, cá dupa impregiurki se fia totu a. Nr. 25. nu numai a acuprensu proiectulu
lecta in adunarea generale de atunci a Asociatiunei. nostru cu cea mai via placere," ci bunetate
Inse uncle consideratiuni, ce nu e de lipsa se-le ane promite, ch-lu va recomendá ea tota caldur'a
aici mai de aprópe, ne au determinatu, a venitorei generali" spre spriginirca acestei
o reserbá pentru alta ocasiune. Ea remase in pulpi- folie, prein asemnarea unei subventiuni amesurate
tulu nostru pana astadi dein asemeni consideratiuni. impregiurariloru fundului acestei Asociatiuni."
Noi, cu tote amu luatu una parte notabile Ocasiunea e aci, Onor. adunare va despane
in cestiunea ortografiei litere latine, en tote cumu va vr6.
ch ne amu a totu impulsulu necesariu Er' eu-mi lieau libertatea de a rogá re
spre efectuarea convictiuniloru nostre, nu amu aceea-si Onorata, se aiba bunetate a patientia,
inse nece una data se ne sierbimu cu vrendu acesta ocasiune a sierbí de dereptulu,
atari miediloce, dupa cari pre dereptate ne aru ce-lu atensi mai susu, si de care nu me potui
imputá inirnicii pareriloru nostre, amu abusatu sierbf in anula trecutu dupa de atunci,
pusetiunea nostra, amu fortiatu, cumu se dice, carile acumu nu mai suntu
i pre in noi, seau la indemnulu nostru, resbaterea Lasa in voli'a Onoratei a decide, deca va se
s implenirea cugetelorn nostre. ascultare preparatu anulu
www.dacoromanica.ro
-
trecutu, au numai ce amu insemnatu pentru in aste p at ru punte, se ar' poté st
acesta ocasiune. in ortografia seau u n i fi c area ei complenita.
Lasandu dein aceste patru punte
Puntele fnndamentali. etimologicu pentru una pertractare mai desvoltata,
Dupa ce cestiunea unificarei ortografice premitema dein cele alalte numai prea pucine
pentru limb'a romana dein di in di a devenitu mai
urgente, st resolutiunea ei mai dorita, mai antaniu
ne determinaramu a asteptá cu patientia manifesta- A. Accentele.

in acestu obiectu,
a gral st
-
tiunile, ce voru se aparia pre campnlu diurnalisticei,
st numai apoi dupa impregiurari
In pentru a te st usulu
valore au in sistem'a nostra, nu mai desputhmu,
partea nostra vre unu cuventu, fiendu ar' prea le presu-
ce

er' nece de cumu insine a incepe una discusiune punemu cunoscute dein alte opure ale nostre.
asia periculosa, a' careia apoi nece nu sar' Adaugemu dupa ce accentele
poté prevedé. sistem'a nostra au valore eufonica, st asia su-
Intru acea nu amu volttu a ne- plenescu loculu altoru semne eufonice dein alte
activi ca ci, dupa ce ne amu desfacutu de sisteme, ne se park cu totulu superfluu a mai apune
unile ocupatiuni uritiose, mai antaniu ne amu de- alte s emn e ortografice, pentra vocali câtu
terminatu a incepe una folia curata literaria, st pentru cosunanti, cumu le vedemu in alte sisteme
mimai natiunale, st restrinsa singuru la
limbei si istorfa natiunei nostre , lasandu celu
seau etimologice, cumu e cea Maioriana, seau pre-
fonetice, cá intru ale Bucovineniloru ;
alaltu campu altori poteri st mai intense st mai st superfluetatea care aici ar' fi prea lunge
-
speciali ; de care intentiune amu atensu st mai susu. a o demustri, ne se pare destula causa pentru
Apoi ne amu apucatu, se terminhmu editiunea condemnarea
a dou'a a Principia-loru de limb a st scrip- Inse acele semne pre lunga ace'a suntu inca
u a, ce o incepusemu la an. 1860, ci dupa st n o e. De acea st vedemu pre tote
pregiurarile intrevenite politice fumu costrinsi a o limbele romane cele alalte, aparate de atari tiape
intrerumpe st acumu a' dou'a ora, curmandu in col'a st carlige, ce deformeza faci'a limbei romanesci,
a sieptea chiara in miediloculu catalogului de car- cumu defiguréza semnele de versatu form'a faciei
tile vechie romanesci. omenesci.
Dein acesta editiune revediuta dein fundamentu, Italii nu au nece semnu de acelea. Francii
cu amu ajunsu in la col'a XVII. una coditia numai sub c. Ispanii st Portugalii numai
nr. L. er' in manuscrisu la nr. LXX.*) una liniora camu stramba de a supr'a lui n, inse
aid mm estrasu prescurtatu, dein cele ce amu acestea in cuvente atâtu de pucine, se
scrisuacolo chiaru despre Ortografia, acomodandu-ne cela alaltu testu alu limbei, macaru
impregiurariloru presenti, st relegandu pre doritorii sciutu este, ch st ortografistii acestoru limbe au
de a cunosce intrega tractatiunea acestui obiectu intempinatu multe greutati in formarea ortografieloru
la insasi cartea nostra. inse eli avura acelu bunu gusta de a le
Principiulu etimologicu, adoptarea ac- superá in ori ce altu numai nu defor-
teloru semne tonice st cufonice, u final e, marea a tota scrisori'a.
st nereduplecarea cosunantiloru, ne suntu Singuru literatorii nostri avara acea mania,
principali in sistem'a ortografiei nostre, de a se intrece unii cu altii intru asta barbaria
tota diferenti'a pareriloru dela acele patru punte desgustatoria, nu o mai de câtu la
se deriva st depende. popora-le e: poloni st boemi; nece macaru
Demustrandu-le la convictiunea altor'a, la angli, germani st ungari.
st castiganduse, s'ar' poté, consensulu r'a Literatorii nostri, urmeza apara atari
schimositure, nu au luatu a mente, câtu de urit
e o asemene pentru limb'a romanesca,
*) La 31. dec. 1866 am ajnnsu la coa 24 nr. 76 si a câtu nece strainii nu potu se-si formeze dupa
cu col'a 25 una prea favorabile idea despre limb'a nost
www.dacoromanica.ro
judecandu-o dupa form'a dein afora suptu. asta acolo la latini nu se oserbeza, precumu in
faciosiare, seau vorn presupune, lhnb'a-ne egg o, gg e, e etc. care causa pentru noi,
e de corupta, câtu nece se pote precumu nece altele, nu esistu.
litere latine, seau literatii romani suntu omeni
forh gustu, deca nu ignoranti. D. Principiulu etimologicu.
Dereptu, acesta deformatiune-si are Venimu acumu la pentru ortografia
ceputulu de la unu mare romanu, ale caruia dein cele mai vitali, alesu in tempurele mai
literarie au datu unu impulsu de potente a de curundu s'a discutatu multa vivacitate: la
tota misicarea intelectuale st literaria in tota roma- Principiulu etimologicu.
st autoritatea lui cea nemesurata orbi pre Elu e adoptatu acumu mai de toti scrietorii
cea mai mare parte a romaniloru , in st mai de publiculu romanu, mai multu
au cutezatu a se departá dela acelu usu alu sau mai pucinu, pre facia seau pre tacute; remane
eterogenie. numai se se recunosca st publicè, - seau se se
Inse se cuveniea a nu ne uitá, acestei delature eu totulu.
autoritati, ori de mari, contra nu numai Multi de intru acestui principin,
consideratiunea de mai susu, st interesulu ce avemu luandu-se la strinsa cercetare, numai vorb'a
alu caträ limb'a nostra, ci st autoritatea striga in contrai, er' in fapta-lu urmeza st celi
altoru do i romani nemoritori in ochii romaniloru, alalti, erasi diferentia de plus si minus.
Clainu st Stncai, n'au facutu acestu pecatu in In opusetiune s'a pusu P ei pi
contea limbei romanesci. u, asia câtu aceste doua principia astadi
de celi mai multi se considera, antipodi, ci
B. U foculu st ap'a, cari nu se potu impacá nece
In pentru u chiaru st Albin'a, care una data.
dela nr. 41 in coce l'a lapedatu, recunosce, ast'a Acesti-a presupunu, dupa principiulu etimo-
o face numai dein economia. nu se romanesce precumu se vorbesce,
Inse ore liertatu- e in literatura a de ci dupa regule gramaticali st lexicali, ce de st

place ; -
principiu economi'a litereloru, judece care cumu-i suntu seau potu fi adeverate,
noi
atare legatura en i
numai: u std. a le
st corelatiunea loru e latinesce.
este nepotentia
deca nu scie cene-va st ce-va

de mare, câtu amendoi cauta se au se Dein contra dupa principiulu foneticu,


cada ; st deca economi'a cere, se lapedhmu pre cumu ch, nu numai se pre-
u nu mai avemu causa de a nece cumu se vorbesce, ci st dupa uncle regule de
pre i usiore, câtu ori ce-ne pote in scurtu tempu
In urma, deca economi'a e unu motivu atâtu a st mai fora nece una
de potente pentru lapedarea vre-unei litere, nu Pentru aparatorii fonetismului e destulu, deca
vediu caus-a, ce se nu lapedhmu seau vocalile literele suntu atines ci se se pota numí
tóte, orientalii, seau inca st cosunantii, st se ortografia in a, er' deca egul ele
stenografi'a. suntu dupa natur'a limbei romanesci, au nu, nu
Atunci credu, st pentru materialu mai multu se ingrigescu.
s'ar' castigi locu st mai multu, de
prein lapedarea de nu sciu
dein caus'a economiei.
milie de u -
Ci se
A scrie
lucrulu mai de aprope.
litere lati n e astadi e dorirea
toturoru romaniloru, antaniu pentru-ch suntemu
romani de a a, st totu de una data
C. Reduplecatiunea. pentru ch limb'a ne e romana, drasi de origine I a-
Er' in pentru reduplecatiun ea co- ti n a, st apoi pentru ch tote cele alalte natiuni dein
antiloru, cauta se ne restringemu aici numai la Europ'a, câte suntu de aceeasi vitie ro m a-
acea unica oserbatiune: deca Italianii o au atin a, litere latine, numai noi romanii
adoptatu, eli o facu, pentru in adeveru nu numai eri-alaltu eri nu; la cari, in loculu mai
in o au adoptatu ci st in vorbire, inca de pre urma, se pote adauge acea consideratiune,
www.dacoromanica.ro
8 -
mai tote Europei scriu astadi Limb'a romanesca inca, desbracandu-se de
eu latine, au formate dein cek latine, au vechiulu vestimentu slavieu, st du a se presentá
celu pucinu netedite dupa form'a celoru latine, in a-antea publicului europeanu, are de-
chiaru cele ce nu-su de vide rom.- latina, precumu de a se presentá intru unu costumu,
ungurii, germanii cu tote subdivisiunile: dani, pucinu croitu dupa natur'a st form'a, care se nu
holandi, st svedi, inca st una parte mare a natiuni- fia rustne celoru alaite sorori ale ei.
slavice, precumu polonii boemii, chiaru st Natur'a limbei romanesci e a,
rusii si serbii modernisandu-si alfabetulu cirilianu ea e limb'a unei natiuni r om a n e t in e, st
dupa forrn'a litereloru latine. Numai turcii, grecii,
st omâni i, mai erdu, cari
-
cu altu soliu
dulce cu alte limbe europene r o
De acea st costumulu ei
e.
pote se fia de
de litere, nu latine. at u, - croitu dupa costumulu
Lungu tempu se sparicau ai nostri, nu limbeloru r o e.
cumu - va adoptandu literele latine , in urma se Ortografistii suntu croitorii costumu, -
fia strimtorati a adoptá si legea romana-latina. De si n i inca ne intre acesti-a.
care fantoma inse pare, cli acum'a se au camu i nu ne amu multiumitu costume-le, ce
scapatu, - si in adeveru, erá tempulu, se le croira altii panä acumu si acum'a.
se scape de ea, seau mai bene se o de- De aceea erediendu, ch suntemu in stare, de
lunge dela sene, se nu se faca de risu, a cred unu costumu nou, mai cuvenientiosu , ne
de ce nu a teme, deca cautau amu apucatu.
cu ochii in pregiuru prein Europ'a larga, Noi amu adoptatu spre acestu scopu i
unde poteau vedé multe seau mare u etimolo cu, cá principia primaria,
parte dein miele de intr'inse, cari - le mai in ante inse totu respectulu, ce se cuvene st principiului
fusese catolice, i cumu le grecii st uni foneticu cá unui principiu secundariu.
romani, er' in urma se lapedara de eatolicismu Noi mai mai in a-ante amu aparatu acesta
daru nu st de literele e, cari nemica nu ajuta norma, in mai de multe ori, in gramatecele
catolicismului, precumu nece strica nemica altoru nostre, cuventarile publice, st disertatiunile, au
confesiuni. corespundentiele diurnalistice, ce le amu
ce scrieamu cu litere ciriliane, limb'a acumu de 30 de ani in coce ,-
ér cuventulu
romanesca acoperita suptu ele, asia câtu in siedentiele Comisiunei ftlologice romane dein Sa-
in afora nu avea facia de limba romana-latina, - biniu la a. 1860 , precumu si-voru aduce a mente
ci limba slavica, e de recunoscutu, inca st astadi , celi ce au luatu parte la ,
cumu in câtu pentru iulu foneti toti mai in vietia , afora de A.
st pentru usioretatea ortografiei, mai alesu dupa ce Muresianu.
o simplificara lapedandu una suma de litere In acele siedentie arnu aratatu pre largu , cc
.

flue dein alfabetulu cirilo-romanu, nu se potea este principiulu etimologicu, necesetatea lui pentru
alfabetu mai aptu mai comodu de acestu. ortografi'a romanesca, inse st moderatiunea, ce sun-
alfabetu asia reformatu. temu detori a oserbá in aplecarea lui, alesu in
Inse acumu, dupa ce incepemu a cercustarile limbei de facia st respectu la funs-
litere latine, velu-lu, ce acoperiea faci'a limbei tismu. Er' principiulu foneticu in form'a, in
romanesci, cadiit de una data de pre ea, precumu s'a presentatu Comisiunei, st in sistem'a recomen-
cade velu-lu mirese-loru orientali in nuntei data aceleiasi, l'amu combatutu nu numai vorb'a,
a-antea ochiloru barbatiloru
St vai de, vai de ele, de limb'a romanesca - ci st intru una disertatiune scrisa st tiparita in
limb'a germana , st lecta in presenti'a Comisiunei,
si de mirese, - deca lapedandu velu-lu, ce le care inse numai in pucine mine a ajunsu. Lenga
acoperieau faci'a, se iufaciesieza in a-ante, cu una acelu planu , erá adausa st una mustra de scriere,
r urita, au cele pucinu ridicula! Pentru ele, de care st acumu , ce am in oserba-
atunci mei bene erd, se remania totu velulu tiunile mele la § 6 alu planului : Ein Blick auf
pre facia, - se nu o mai vedia nemenea st se die Beilage dieses Entwurfes wird , um,
scape de risu. wie beim Anblicke des Medusenkopfes , einem je-
www.dacoromanica.ro
9

den Romanen das Blut in den Adern erstarren zu Er' dein partea usului limbei , greutatile
machen. La care acumu mai adaugu: Ch de venu de acolo , nu numai vocali cosu-
una atare ortografia , mai bene ciriliane , nanti nu se pronuncia pretotendenea intru una for-
mai bene-mi taliu degetele, de se serin ma- ma, ci at in formele gramaticali se oserbeza una
caru una linia atare monstru de ortografm. mare variatiune , asia usulu limbei insusi va-
rieza , nu este unul acel'asi. Dein care
E. Necesetatea lui. causa variandu usulu limbei, nu pole se nu resul-
Principiulu etimologicu are de fundamentu teze st in scriere ore-care varietate.
o o form'a originaria a cuvente- De acea spre u ni fi ea ortografiei romane,
, carea mu se numesce. afora de suplenirea litereloru , ce ne lipsescu , in
A dupa acestu principiu insemneza , a ore care modu , e de lipsa unific
in scriere form'a originale a cuventeloru;- rea , nu se pote face , de prein
presupune dar' cunoscerea forme , preste stabilirea formeloru mai corecte gramaticali st lexi-
cunoscentra limbei, nu numai dein partea gra- cali , adoptarea acestoru forme de tota romani-
maticale sintactica, formele- , ci si mea scrietoria.
dein partea lexicale; la care se cere studiu eser- st In regularea formeloru gramaticali lexicali
, la tote scientiele al artile, pentru care se
st invetia in scole publice st private.
Scrierea dar' dupa acestu principiu, deca vremu
-cesetatea principiului etimologicu, dela
miediloculu principale e insasi et im
asia in acestu respecto e demustrata
gi' a;
n e-

se scriemu nu ori cumu , ci bene corecte, carea nece aparatorii fonetismului nu se potu subtrage,
manesce , e impreunata cu ore cari greutati , de Er' in e pentru greutatea , ce purcede
cari in adeveru omu ar' dorí se scapatu, defectulu litereloru latine pentru unelu vocali
in ori ce obiectu , inse de cari nu totu de un'a st cosunanti mai esentiali, de sene urmeza, ch
e potentia a de dupa sudore multa deca etimologra se pote aplecá , miedilocu st
st batere de capu. spre suplenirea acestui defectu , e mai ratiunale ,
Detori'a ortografistului inse este de a impuciná cá in locu de oua, mai bene se adopthmu u n u
aceste greutati , aratandu unele regule, cari are se principiu , care se ne sierbesca st in suplenirea li-
le urmeze scrietoriulu, deca va se seria, cumu amu tereloru lipsitorie , si in regularea formeloru gra-
bene si corecte. maticali al
Greutatile ortografice, pentru De acea , obiectinnea f on u de
nesca litere latine , suntu de done specie; un'a sene cade , etimologistii nu aru oser-
e dein partea alfabetului latinu, nu are a- usulu limbei, ci numai fonetistii. Dein cuntra -
litere , ne suntu de lipsa , spre a semná Etimologistii oserbeza usulu limbei mai multu
sunetu articulatu alu limbei nostre: vocale de fonetistii, - usulu limbei regulatu,
au cosunante, una litera destinta; - alea e dein prein divergentiele locali in vorbire pro-
partea usului limbei romanesci, carele nu este pre- nunciare se er' unifi catiun a li
totendenea intru tote , ci multe ei se efectuesce, si pre intru st u ni
ferentie. tiunea or tografiei.
Dein partea alfabetului latinu , ne lipsescu li- Unitate in limba, - unitate in orte-
tere pentru vocalne ,- inca ea grafia,- doua punte atatu de strinsu legate in-
st pronunciate nu diftongi, ci vocali tre acne, chin un'a fora de alea pote cas-
-
,

simple ; - er' deintre celu pucinu pen- tigá de acea , necesarie in a-ante de tote,
, , , se nu mai amentimu de se potu prein adoptarea principiului
alte cosunatorie, ce se mai audu pre une locure , etimologicu.
ci in baserecesca nu au intratu, precum Er' prein aplecarea consecente
pentru cele, ce italianii le semneza chi, gli, foneticu numai se sanctiuneza variatiunea ,
g , er' ungurii ty, gy, ny, suntu forte ti'a in limbo, st discordi'a in ortografia.
usitate in uncle parti ale Tranniei SI mai in tota Varietatile, in formele gramaticali st pro-
Ungarra. nunciare, mai mari facu de intru una limba mai
pentru FILOLOGIA si ISTORIA. 2
www.dacoromanica.ro
- 10 -
multe , cari , deca acele varietati suntu mari , inse Noi nu suntemu, nece potemu se fimu, urma-
fork de a impiedecd intielegerea intre omeni dein usulei vorbirei, pre cumu este mimai in pre-
diverse , se numescu precurn sente, seau pre uncle locure; pentru ch prein
la greci patru mai principali : atica , dorica , atare restringere la vre unu periodu seau vre una
ionica , aeolica , dupa patru rami mai mari ali provincia , amu urmá numai unu sm'u
vitiei grecesci , cari le vorbeu si le arena pro- riodicu seau locale ,-
ci noi amu estensu usulu
prie , inse asia unulu pre altulu se intielegea limbei romanesci la tote periodele la tote tienu-
vorbindu. tele , in cari-le graitu seau romanesce.
Atari dialecte si la noi suntu doua : Almentrea restrigundu-ne numai la
romanu si daco-romanu. Cele alalte variatiuni nu ente st ale, amu
meriteza a alte - ci se cade tul u tote cele alalte provincie tienute ro-
a le prein ajutoriulu institutiunei gramaticali manesci ; si eu ce dereptu? Au nu trecutulu
scientifice, spre a consolidd si introduce a fostu ore candu presente , cu acelesi derepture, cd
limba romanesca, un'a nedivisibile , care se si presentele? Si au nu si presentele nostru preste
vene se fia tient'a a totu care-le voliesce pucinu inca va fi trecutu, cd cele alalte trecute?
cultufa limbei sale , si - unitatea ei. en mai dereptu vomu poté pretende
Principiulu etimologicu inca se afla oserbatu, noi dela venitoriu, se ne respecteze usulu nostru ,
nu numai la cele alalte limbe seau dialecte neo- de cumu respecthmu noi pre aceloru in a-ante de
romane , precumu in cea italica, francese etc., ci noi? Ce'a ce se pote dice si despre usure-le lo-
la tote popora-le mai culte , cari-le ocupatu cali de acumu al mai de in a-ante.
cu regularea si cultur'a limbeloru sale, inca chiaru variatiune dar' a' usului presente
st la orientali. Cu tote aplecarea lui nu se afla trecutu , - dupa-ce inca limb'a nu ne e fipsata,-
oserbata in tote limbele cu tota rigorea , ci in cele ce de facutu, de a una modalitate ,
mai multe cu ore-care moderatiune. prein care celu pucinu se se inpucineze , deca nu
Chiaru si in limb'a latina , pre unii se vorn , abusure-le, ce au comisu
de rigorosi etimologisti , scrieau s a mitu , scrietorii nostri usu lo qu en di. a-
, le-se parea a se dela cesta modalitate o numai aplecarea prin-
grecescu, si hyems asemenea , pentru la cipiului etimologicu in esaminarea , re-
greci, de unde-lu derivau, e scrisu cu aspiratu. gularea fipsarea limbei romanesci.
Unu clasicu latinu de bunu gustu , si la ca-
F. Usulu vorbirei. re-le provoca mai alesu fonetistii, candu e vorb's
noi, suntemu dechiarati urmatori de despotismulu usului loquendi, Quintilianu,
ai principiului etimologicu, dupa si numai dice: consuetudo est certissima
serbatiunile , ce iamu datu , nu numai suntemu gi a, -ci definesce, ce este
contrari us ui ei, ci chiaru si in fapta de a se intielege sub cuventu consvetu do: Eg
amu demustratu , ne-se pare dein destulu, de consvetudinem sermonis vocabo consen-
semplu in Principia-le nostre de limba scriptura, um erudit , sicut vivendi, consensum
publicate mai antaniu in organu, er' acum'a de nou bonorum
revediute si pusa sub , dein cari estrasemu Inse la noi nude este s en erudi-
cele mai dein susu , precumu si in Analectele nos- t or u m? Au nu fia-care scrietoriu scrie cumu-i pla-
tre, dein celi mai vechi scrietori romani, in cele ce; lapeda seau intruduce cuvente-le , care i placu,
alaRe opere ale nostre gramaticali etc., cumu sun- unii latinesci, altii francesci seau italienesci , altii
temu cu totulu tru us u vorbirei romanescu, inca barbare, crediendu suntu clasice , pre-
urmandu , cercetandu, culegandu-lu , si esamenan- cumu or g o liu, etc. Asemenea si in
, dein tote monumentele istorice despre lim- forme , in declinatiune si cojugatiune , in vocali
b'a romanesca, dupa tote dialecte-le variatiunile st cosunanti, chiaru in sintaxe constructiune
ei, ne suntu cunoscute, - inse usulu r e g etc., dupa cumu a invetiatu a casa seau in scola,
a , cumu amu , er' nu usulu desfrenatu si
*) Instit. orat. e. 6.

www.dacoromanica.ro
- 11 -
dela unu seau altulu, mai esacté seau Deca omulu a considerá greutatile, ce
alt'a ; inse custa francesu , st mai alesu anglesu ,
mai pre de a supr'a, una limba seau
fa-care se tiene strinsu de parerea sa ; - asia numai intru invetiarea sale, cari-le
noi chiaru acea conditiune principale lipsesce, etimologice seau coin pucinu pretensiuni
ce o cere Quintiliallu pentru usulu loquendi, - etimologice, fork de a avé altu miedilocu
consensus eruditorum. toriu, de sulu tu, st dictiunariulu, -
Inse chiaru st candu cons en sulu intre scrie- atunci dificultatile pentru ortografi'a etimologica ro-
nostri ar' st mai mare , precumu nu manesca disparu cd umbra, mai alesu, dupa ce
inca nu e destala causa de a respectá ori-ce usus intru a nostra totu, ce e mai greu, se pote
di, chiaru st candu ar' fi fundatu pre merá , er' ortografistii altoru natiuni nece de enu-
sulu multimei, precumu adeveratu oserbeza totu merare nu s'au ingrigiatu , - relegandu la dictiu-
Quintilianu la loculu citatu: (consuetudo) nariu ,- pentru , de esemplu, nemtiulu se
ex , quod plures faciunt, nomen accipiat, pe- vetie a cunosce , unde se f unde ,
riculosissimum dabit praeceptum, non orationi modo, seau doi , seau pf, st pentru ce se se scria f tir
sed quod , majus est, vitae. f ii, er' nu seau seau vier,
Acestu usu alu multimei, st nere- seau fihr; vater st nu father etc.
gulatu , a dusu pre cele mai frurnose st mai cul- SI cu tote astea , , francesii , nemtii

te limbe a le in mormentu dupa ce au ca- etc. suntu cele culte natiuni a le Europei, au
diutu limbei dein mânele eruditiloru in celi mai multi literati barbati mulieri , si cea
nele vulgului neliteratu. mai intensa st mai pretiosa literatura.
De ad urmeza si necesetatea imperativa de a Er' ?
limI'a romanesca, de care inse nu mai este Noi suntemu inca totu la deca una
locu de a cuventá , ci amenu la §. LXV. filologica s'a adunatu, si vediendu
dein Principia-le mai susu memorate. tatea unei orto gr a e uniforme, de una camu
Numai adaugu delaturarea usului data , pentru necesetatile presenti , a adoptatu
presente, st fipsarea limbei (si a la ore-care sistema, st a provocatu pre scrietorii
tiunile mai culte ale Europei, ori st au stri in nuniele pacei a concordiei se-o imbracio-
clamatu st acolo unii de intre cartularii nu
sieze st eli totii la alta decisiune mai
fork cause ponderose , acelu resultatu nepre- finitiva , si deca una generale a' acestei
tiuitu : nu numai limb'a s'a aparatu in contr'a Asociatiuni , dein acelesi motive suptu acelesi
necurmateloru variatiuni, ce le aduce sene impregiurari, s'a dechiaratu asemenea sî
presente alu vorbirei, mai alesu dein par- siunea filologica, ce a dupa aceste mesure
tea neliterate, ci contribul nemesuratu intielepte oportune ?
multu la cunoscentiei limbei proprie. Dupa
italianulu, de esemplu , Ven nu mai Ascultare, coneordia ?
in dialectulu gondolieriloru, nece francesulu Feresca D.dieu !
in j ar g o nulu Parisianu etc., ci dupa dictiuna- Una parte comisiunea nu di-
riulu dela Crusca , st alu academiei fundate de repte , se decida nemic'a, nece macare provisoriè;
Richelieu; - de atund totu italianulu, francesulu, adunarea generale inca n'a avutu mai multu
ispanulu, portugalulu, anglesulu, si chiaru nemtiulu, repte de câtu Comisiunea.
care-le se lib pen'a a mâna, mai antaniu e A foste vorba : in republic'a literaria nu
se-si invetie ec'a tota n- pote se domnesca tirani'a.
gu dictiun ariulu limbei, tote formele A supr'a principiului etimologicu s'au scolatu
gramatice st ortografice, tote regulele st esce- fonetistii , negandu-lu in vorba st urmandulu in
ptiunile , si variatiunile. care indetorire mo- fapta.
rale, seau chiaru nemenea nu e scutitu , care diurnalu nou a carligatu accentele ,
se aplecatu in unu publicu, seau nendu greu in loca de acutu, cercuflesu in locu
se edé vre-una ridia de scrisoria de mica, de greu ,- dein cause, mare-le D.dieu!
numai unu bil et u Beau unu u. Altulu lapeda pre u dein economia.
www.dacoromanica.ro
- 12 -
Acest-a ne e progresulu catr unificarea orto- tiarfa propria , unde bibliotece-le private custa
dela anulu 1860 in coce. multu, si adese ori nece cu spese multe nu se potu
Panä vomu mai purcede , scie era-si nu- ce dorimu.
mai mare-le D.dieu. , dora noi ne amu semtt intru una pu-
Ce miediloce se voru mai a impucind, setiune esceptiunale , seau amu pretende, dupa
er' nu totu a mai diferentiele , e secretulu ce suferitu in anii de amaru ,
venitoriului. suntemu in posesiune de cele mai interesante, mai
De acea inse totu strighmu unificare! rare si mai numerose documente si carti candu ,-
dein cuntra dorere recunoscemu , acumu st
Cene se ne o ? Vre una autoritate ? De
parte se fia! Ast'a ar' fi despotismu st tirania.
mai pucine avemu de in a-ante de 18 ,
si multe, ce ne lipsescu , cu nece unu pretiu nu
Acumu ochii toturoru suntu intorsi catrh. . . amu fostu in stare de a ne-le recastigi.
Se vedemu, ce va mai nasce si acestu munte, , pentru avemu , st ne va
st autoritate va avé. incredentid benevolienti'a , zelulu si patriotismulu
altor'a, bucurosi le comunechmu si le vomu publi-
in acestu depositoriu comune.
DOCUMENTE ISTORICE.
De acea ne si adaugemu acea fierbente
rogare toti , cari-i scimu , ci suntu in
Suptu asta rubrica avemu de cugetu a publi- siune de atari documente interesante , seau cari
dein tempu in tempu aici uncle documente ine- nui scimu, rd se bene voliesca , nu intru
dite seau rare , ce potu se aiba vre-unu noue , câtu publicului a le impartast prein noi.
istoricu si mérita a depusa in acesta folia Incepemu cu unu estrasu , dein relatiunea unui
stinata istoriei natiunali spre pastrare si cunoscen- omu de statu regele Svediei Gustavu Adolfu,
tia publica. Pentru nu toti suntu in apropiare despre calatori'a sa prein tier'a romanesca la Cos-
de bibliotece mari si alese , nece toti au atari ves- , in a. 1632.

Pauli S s gi Sveciae regis quondam Consiliarii aulici et ad Amurathem


IV. Legati, relatio de byzantino itinere circa ,-
MDCXXXIII **).
- CAETERUM quarto die martii -
In 4 mart. plecai dein Br
discessi, urbe haud contemnenda et Valachiae e una cetate marisiora in marginea de spre tier'a
u, care

territorio finitima , Targo vis versus ohm romanesca , Tergovistia, unde mai demultu
palatinam sedem profecturus. Illuc princeps et scaunulu principescu. Principe-le L e o n-voda
Vayvoda L e , natione graecus , commissarios grecu de vitie, tramisese acolo comisarii sei in
suos expediverat, ut ad metropolim Buke rest, a-ante, pentru se ne insociesca metropolea
nunc Palatinorum habitationem ac domicilium, nos Bucuresciloru, resiedent'a si lo cuenti'a Principiloru
comitarentur. de astadi.
non ab urbe essem , Vayvoda ipse Nefiendu inca departe de cetate, principe-le
cum numerosa manu militum , et ipsis Valachiae sia fostu propusu, insusi ami est in a-ante, unu
insignibus, obviam mihi venire statuit , quod numeru mare de ostasi si chiaru tierai,
rias ob causas anteverti. Sed in con- ce io dein mai multe cause am prevenitu.
spectum vasti et ingentis oppidi pervenissemus , ajungundu in faci'a acestei intense si fork
centum pharetrati nobiles Provinciae (quos mesura mari cetati, totusi vre-una de boiari
Boiaros vocant) , hostilem in modum , velocissimo intrarmati ne au tempenatu in cursulu celu mai
cursu advolabant , et, equis desilientes, vayvodae rapede , cd la ostire , si dandu-se depre cali , ne
Leonia nomine de adventu nobis gratulabantur,, et salutara in principelui Leon, amu ajunsu
ad hospitium usque praecedebant. sanetosi, si ne au petrecutu pani la cortelu.
*) In pietatis et literaria virorum in re publica et **) Dein epist. lui Cyrilu patriarchulu Constantinopolei, de
literaria illustriorn; etc. Francofurti a. M. 1701 in 4. part. II, (11) jul. 1332, totu acolo pag. 238 seqq. se cunosce, ch cala-
pag. 185 seqq. tori'a s'a templatu in MDCXXXII.

www.dacoromanica.ro
- 13 -
Eadem vespera dictus Palatinus aulae In aceeasi sera Principe-le tramise pre pre-
praefectum mittebat, ut ad prandium proximae diei fectulu curtei sale, ne pre a doua la
nos invitaret. Cumque destinato tempore nobiles prandiu; la tempulu seu, venindu si
et currus adessent , in palatium sine mora per- carutia-le, ne amu dusu numai de In giu-
reximus. stipabant ducenti Dalmatae prae- rulu nostru ne petreceau ed la 200 de de
toriani , et amictu Transylvanicis praestan- garda, mai bene intrarmati si imbracati de cátu
tiores. Omnes mbis , et fora , pretiosis celi dein Transilvani'a. Tote cMi-le si piatia-le
mercibus referta , quas Itali, , Valachi, cetatei erau de negotiu pretiosu, cc-lu
Turcae , et Armenii venales exposuerant. Populi sese italii, grecii, romanii, turcii, si armenii. Mul-
tanta multitudo et frequentia , ut in locum ilium si adunarea poporului atâtu erá de mare,
universa gens Valachiae confluxisse videretur. se ch tota romanimea s'a adunatu acolo.
Aulae comitatus longe numerosissimus erat , Comitatulu dela curte inca erá forte in mare
caeremoniae affectatae, in vestitu et equorum pha- numeru, lunge, si luxu mare intru
luxus. Palatium ob vetustatem et Dominorum imbracamente-le omeniloru si Inse pala-
crebras mutationes ruinosum. tiulu domnescu ruinosu de vechime si de multe-le
scaimbari ale domniloru.
Princeps cooperto capite in auditorii Principe-le me capulu coperitu la
expectabat , Turcarunr more applicatis pectori usi'a auditoriului, facimdumi reverentia dupa daten'a
manibus et cervice cultum exhibens. Duas turcesca cu capulu plecatu si puse pre
sellas eminentiore parte collocaverant , quarum si- pieptu. Doua scanne erau pusa la unu locu mai
nistram mihi offerebat, apud barbaros honoratiorem, inaltiatu, dein cari-mi cela de a stâng'a,
quam recusavi. Vayvodae aliquot pre mai de onore la barbari, ce io nu am
Turcae assidebant , ut opinor,, rerum arbitri et acceptatu. A laturea principe-le siedeau ore-
consiliarii. A dextris, Provinciae et aulae ministri Turci mai defrunte, cumu mi-se pare, despu-
stabant, cuncti zebellinis pellibus taraquam in si consiliari. De a derept'a stau ministrii
nitate publica ornati. tierai si ai curtei, toti imbracati in caftane ed in
de serbatoria.
His audientibus italica lingua Sac. Reg. Majest. In audiulu acestor'a am datu scrisori'a maie-
literas cum salutatione obtuli , et ut per ditionem sale salutandu in limb'a italiana, si rogandume,
suam iter meum promoveret, rogavi. ed se me tramita in calatori'a mea prein tienutulu
eu pace.
Aderat interpres sermonis mei Frater B e n Interprete cuventarei frate-le Benedictu,
natione Cretensis , concionator aulicus , preutulu curtei, de nascere dein Crefa, care afora
qui praeter linguas turcicam et graecam , Italicum de limb'a turcesca si grecesca, mai sciea si cea
quoque , Latinum , et Germallicum idioma callebat, italiana, latina, si germana, si siepte ani petrecuse
ac septennii spatio Wittenbergae commoratus studio la Vitemberg'a studiandu teologi'a. Elu traduse in
Theologiae operam dederat. Is a me prolata limb'a turcesca si grecesca prea frumosu cele graite
cico et graeco sermone eloquenter reddidit , ac de mene, si in numele Principe-lui si cu cuvente-le
Palatini nomine et verbis mihi spopondit , fore ut lui mi-a promisu, cumu ch omeni apti si cunoscu-
idonei , ac linguae morumque periti, me tori de limba si de datene, vorn petrece in pace
ad ipsas usque Constantinopoleos portas salvum si sanetosu para la port'a Constantinopolei.
et incolumem deducerent.
Finito colloquio , peractisque negotiis , cornua Terminandu covorbirea, si inchaiându afacerile,
et tubae concinuere , ut praeparati convivii initimnbucine-le si tempane-le se Mara a si pran-
maximo cum strepitu fieret. Dextrum diulu se incep cu prea mare resunetu. La mesa
latus
mihi et coinitibus , Palatino et Vala-laturea de derept'a asemnata mie sociloru
chis assignatum. Ante Principem argentea suppellex miei, er' de a stang'a Principelui si romanilorn
erat , mediis vasa munda et polita, ultimis lui. In a-antea principelui erau vasa de argentu,
orbes atque patinae. Nulla toto prandio la celi dein miedi-locu de lutu curate si polite,
www.dacoromanica.ro
- 14 -
fercula remota , sed per multas horas alia continuo er' la celi dein urma taliaria si blide de lemnu.
imposita, ut paulatim in aggerem tumulumque Bucate-le nu se radicara suptu totu prandiuhi, ci
surgerent. Vina erant exquisita et generosissima, totu mereu se incarcau uncle pre altele,
ac eorum crebro usu inter convivas familiaris libe- pre incetu se inaltiara cá una gramada. Vinure-le
riorque conversatio. alese si forte nobili, er' conversatiunea intre
ospeti de gustarea adesa mai libera si mai familiare.
Tandem cum sublato ingenti scypho Sac. Reg. In urma candu Principe-le unu poculu forte
Majestati Sueciae salutem et victorias Vayvoda mare inchini pre sanetatea si invingerile maie-
precaretur, machinas non nullas, et tormenta aenea, statei sale, descarcara vre-o câteva tunure de arama
summo cum fragore exonerabant, ita ut ruinosae atâtu resunetu, tremurau case-le ruinose,
aedes titubarent, ac ipsa mensae vasa colliderentur. si vasa-le de pre mesa se loveau.
Quoties praecipui magnates et Vala- Magnatii si Bolarii celi mai alesi,
chiae Domino ac Principi suo vitam et successus de ori inchinau pocule-le pre sanetatea si
per pocula voverent, toties more apud illos recepto, bene-le Domnului loco , dupa datin'a loro, cadeau
ordine in genua procumbentes ebibebant. unulu dupa altulu in genunchia si asia beau.
Talibus delitiis sermones ac compotatio in Intre atari desfatari conversarea si beutur'a se
noctem protracta fuit , ad hospitium suum protrase in nopte, candu se intorse
quisque remearet. la cortelulu seu.
Sequent die Palatinus cmn universa aula ac A doua plecandu io, Principe-le voli a me
mine equitum, et sexcentorum peditum praesidio , petrece tota curtea si una escorta de una
me discedentem comitari voluit. milia ae calareti si siesa sute de pedestri.
Ad augendam pompam praelatum est vexil- Spre mai mare pompa duceau in a-ante una
lum rubri coloris et inusitatae magnitudinis , ab flamura rosia de una marime nespusa, ce Amuratu
Amurathe Palatino , aliaque principatus o tramesese Principelui, impreuna alte &mare
Valachiae insignia. Tubicines et tympana proximis de ale tierai. Er' bucine-le si tempane-le resunau
in sylvis , ac vicino nemore, sonitum reddebant. in paduri-le de aprope si in codrulu vecinu.
Ab utroque latere, Provinciae magnates et De amendoue partile mergeau magnatii si
Boiari , equis asiaticis et vestitu splendide ornati, boiarii tierai, pre cali asiateci si imbracati in vesti-
incedebant. mente stralucite.
Vayvodam ar o et musicorum Pre lenga Principe la ut si unu
chorus erat, qui valachica lingua patrium de musicanti, cari in imb'a romanesca
car en b) pleno gutture cantabant. dein gutu-lu plenu na tiun i b).
Cum inter equitandum a sciscitarer, Intrebandu io pre Principe intru ificalecatulu
quantus militum numerus in ditione adhuc nostru: oste se ar' mai poté aduná in tienutulu
congregari posset ? decem equitum, duo peditum ? diece milie de calareti, si done de pedestri
millia , superesse respondit , non absque suspirio mai suntu, mi-respunse, suspinandu si dicundu, ci
gemituque asseverans , s palatini in tempulu lui Mi halin-Voda 50
tempore, quinquaginta hominum millia in armis de milie de omeni intru arme.
fuisse.
De Provinciae reditu a me interrogatus Intrebandu-lu mai incolo despre venitulu tierai,
mabat , trecenta aureorum millia ex piscium, mi-respunse: ci cá la 300 de milie de galbeni se
salis , , , armentorum et gregium culegu dein decime-le de pesce, sane, cera, miere,
cimis colligi ; praeter censum paratâ pecuniâ vite si turme, afora de tributulu ce se numera in
soliturn , et extra ordinem indicta. bani gat'a, si afora de straordinarie. Fodi-
Fertilissimas et argent fodinas , earumque ne-le de auru si de de si forte avute, intru
culturam lege omitti , ne Turcae divitiarum magni- adensu de acea mi se cultiveza, cd nu turcii se se
tudine alecti et Christiania provinciam indulcesca de averiloru tierai, si se o
eripiant. de dein man'a crestianiloru.
www.dacoromanica.ro
- 15 -
De subditorum perversitate et malitiá, pro- De reutatea supusiloru, si de aplecarea anime-
nisque ad seditionem animis, graviter rescolare, se plangea amaru, si
batur ; et non ita pridem justo a se praelio superatos spunea, cumu de curundu invense intru una batalia
rebellium praecipuos narrabat , ipsa , qua seriosa una mare parte de rebeli, chiaru pre dru-
progrediebamur, juxta urbern Bukerest, locum mulu, pre carele mergeamu lunga Bucuresci, ara-
pugnae, caesorum tumulos , et erectas in victoriae tandu-mi man'a sa loculu bataliei, mormente-le
signum cruces, manu sua ostendens. celoru ucisi si cruci-le rcdicate in semnu de invingere.
Fugitivi procerum nonnulli Transylvaniam Unii dein se dusese in Transil-
petierant, quos reposcenti Vayvodae Rakocius prin- vani'a, pre cari cerendui in apoi, Racon nu se
ceps denegabat, unde apud Portam inter illos con- ii de unde multe certe si sfede intre amendoi
troversiae ac lites. Nam in Valachia more antiquo la Porta. Pentru ch in Valachi'a dupa una datena
receptum est, ut affectati principatus rei, ad per- vechia, toti cari amblau dupa Domnia, in semnu
petuam infamiae notam, sciso nare dextro signentur, de defaima nestersa se semnau taliandu-li-se narea
hacque ratione consequendo principatui inhabiles derepta, si asia se faceau neapti de a eapetá
reddantur. Quod Matthias d) motuum Domni'a. Care cosiderandu M at c)inceputoriulu
illorurn author (qui in Transylvania latebat , aceloru turburari (carele atunci erá ascunsu in
postmodum Leoni successerat, et nunc ad Polonos Trni'a, dupa acea lui Leon, si acumu se dice
defecisse perhibetur) secum ponderaret , principis ch ar' trecutu la poloni), cu multi bani a vrutu
Rakocii protectionem grandi aere comparare voluit. se cumpere apararea dela principele
De caetero per horae spatiurn iter feels- calatorindu noi pretiu de una ora,
semus, me Vayvoda serib rogavit, ut in propin- de a densulu me Principe-le, cá se poposimu
qua et amoena valle non nihil subsisterem, intru una vale aprope si fromosa, pan&
jentaculum curru depromeretur. ce ne aru aduce dela caru dejunulu.
Interea ipse generosos equos lancea et velo- Intre acestea asi esercitá gencrosii
cissimo cursu exercere, mira vi arcus ncrvum sei cali la lancia si la celu mai rapede,
tendere, exonerare, et destinato ictu metam a tende cord'a arcului cu potere minunata, a des-
ferire. Quam dexteritatem Principis sui Magnates carcá pusce-le, si a bate la tienta. Magnatii si
et Boiari imitabantur,, et pulcherrima aemulatione boiarii asta desteritate a Principelui, si
quisque peritiam in armis ostentabant. care se nevoliea intru una emulatiune prea
asi aratá cunoscentiele in arme.
Eo spectaculo Vayvoda, ut singulorum virtuti In acelu spectaculu Principe-le, cá se stimuleze
stimulos adderet, liberalem se imprimis exhibebat, vertutea fia-caruia, se aratá forte liberale, si pre
et illos, qui scientia vel agilitate praecelluissent, celi, ce seau cu scienti'a seau desteritatea intreceau
manu ipse sua, necparvo aureorum numero donabat. pre altii, mân'a sa-i premiá nu cu pucini galbeni.
Inter alios ex nostro quoque comitatu nobilis Intre altii si unu nobile dein comitatulu nostru
scopum attigerat, cui loco praemii decem atinsese bene tient'a, caruia Principe-le-i diece
ulnas serici panni , ex urbe Bukerest sine mora coti de panura de metasa adusi numai de dein
allatas, obtulit. Bucuresci.
Iamque meridian! calores nos urebant; quo Acumu caldure-le de amiedia-di incepura a ne
animadverso Palatinus honoris et benevolentiae frige; care luandu Principe-le a-mente, in semnu
magnum illud Valacbiae vexillum instar de onore si benevolientia a se intende
alicujus tentorii ad arcendos solis radios praetendi acea flamura mare a Romaniei, cá cortu in
jussit. Nam intuendis militaribus exercitiis tantum contr'a sorelui. Ch-ci cautandu noi la
temporis indulseramus , ut nostrum in deprenderile militari tempu petrecusemu,
solemne prandium desineret , peracto Palatinus dejunulu se prefac in prandiu cumu se cade,
praesidio et aula sua retrocessit, currusve ac care terminanduse , Principe-le gard'a si
ministri eius ad Danubii ripas nos deduxerunt. curtea sa se intorse a casa, er' carale si ministrii
lui ne au petrecutu la margini-le Dunarei.
www.dacoromanica.ro
- 6 -
Valachiae solo nullum fertilius esse in orbe Pamentu fruptuosu, alu Romaniei, potiu
christiano ausim. Nam pascua ubivis laeta dice, ch nu mai este in tota lumea crestiana.
et pinguia , numerosos greges et armenta ch pretotendenea pasiuni frumose si grase
dant. In sylvis ac nemoribus ferae et aucupium nutrescu turme si ciredi in forte mare numeru.
magna copia. Lana, linum, pelles incolis abunde In paduri si in codri fiera si de venatu in
suppetunt. Fodinae salis uberes et inexhaustae. mare. Lana, pieli pentru locuitori in
Pisces Danubius, Hierasus, aliaque flumina produ- prisosentia. Fodine-le de auru copiose si nescurse.
cunt quantitate , quam ulla alia Europae Dunarea, Prutu-lu , si alte riure producu pesce in
provincia. mai mare mesura , de chin ori - care alta tiera
dein Europ'a.
Equorum genus praestantissimum faciunt. Apes Soliulu de cali e forte nobile. Albinele pro-
sua sponte mella parant. Metallorum venis ducu mierea de senesi. Venele de metale suntu
dat, et auream arenam rivi habent. Vineas leviter in prisosentia , si riure-le porta arena de
colunt, spinarumque fasciculo terram arant. Vinie-le se lucra liusioru, si pamcntulu se ara
manunchiu de spini (?).
Mutua comercia cum Transilvanis , Polonis , . Negotietorfa porta Transilvanii, Polonii,
Turcis, et Illyriis exercent, monetamque veterem Turcii si Serbii ; si au moneta vechia si nestricata.
et incorruptam servant.
Tandem benigno coeli positu gaudent, et salu- In urma pusetiunea cerului e blanda, si
berrimo fruuntur. li-e forte sanetosu.
Valachiam a Bulgaria separat Danubius, eaque Tier'a romanesca se desparte de Bulgari'a
latitudine est, qua juxta Hamburgum Albis fluvius, prein Dunare , care aici e de lata, ca riulu
sed cursu rapidiore. Albi la Hamburgu , numai câtu cu mai mare
rapediune.
In traiectu ex utraque ripa suntu castella, La trecatória de ambe ripe-le suntu fortaretie
diocriter munita, Irgo et H or oz k. - e). nupreaintarite: Giurgi u, si Rusciuc u. e).
N o t e.
a) Despre voda, chiaru si el (ist. rom. roman e, si mai vechia decatu tote
pag. 285) cumu oh dupa parerea unor'a si tiparite in Romani'a.
alte urme a fostu cu de vide, si subtu elu multi b) Locu interesantu pentru vechimea dein
greci au venitu Constantinopole, cari au mancatu tier'a romanesca, numai nu scimu, deca si celi de
tier'a, cumu toti cronicarii in viati'a lui atunci erau cigani, au numai romani. Undo suntu
Leon-voda. Elu inse se scriea Leo-S tefanu, cantece-le acelor'a, si ore mai dein ele astadi
Leon filiulu lui Stefanu-voda, adeca : alu lui in gur'a lautariloru de acumu?
voda Surdulu seau Tomsia principede Moldovei, de Michaliu-voda inca avemu trei diplome in ver-
care inca nu sciu srietorii, de ce vitia a fostu. De siuneromana, un'a data in Fagarasiu, in 20 apr. 7108
la Leon-voda avemu a diploma in copia (chr. 1600), pentru satulu a a in cuntr'a Sco-
depre originale, er' dela - sea Radu -Leon - reiului, si tradusa in romanesce in 3 jun. 1727.
numitu Strid'a alte siesa. Noi o vomu acumu mai in diosa sub nr. IV;
Pentru intielegerea mai buna a relatiunei de mai cele alalte alta ocasiune. - Alta diploma
susu, vomu adauge sub nr. II. biografi'a acestui Michaliu-voda am vediutu in Bueuresci la D. Brailoiu
domnu dupa cronicarii tiera romanesci, mai in a. 1849, serbesce, inse dupa subscriptiunea
completa, de catu cea dela an cap i- principelui adausa si unele cuvente an
ulu (Cronicarii tierai rom. tom. I pag. 120 seqq.), de man'a aceluiasi.
si mai corecta in numele propria ale personeloru d) Se intielege Mateiu -Voda Besaraba Brancovenulu,
si locure-loru, de cea Engel la loculu citatu. dela care inca avemu multe diplome tote romanesci.
Er' sub nr. III, una diploma de a lui Leon-voda e) Cea alalta parte a' relatiunei dein a-ante si dein apoi
dein an. 7139 (Chr. 1631), un'a dein cele mai vechie despre Transilvanra, Turci'a etc.

www.dacoromanica.ro
- 17 -
2. mai au sa Xauar.
Domnia sai Aeon a. 7138 (Chr. 1630). Deqi ei Bin aqemi Boiapi, emi-
Anoi au domnu desa Aeo tumeau mi au ei un nemem anume at
e a n, mi au wezut cRaun BuKupelni, Mateiant.
au a toxmi papa ce Rade; eap Ma teiu Deqi *npeunlnduce tpentau munteme npe
BBd. anea atunqea depentopie desa Are mape, ot rupa gaps Xaua-
mi epa de momie den cat den ot cud mini, oat. 23. mi un
pomlnaui, uapeie ce AOIC mape mi desa
den neamui Datuiau Aeon Feoprie Apdeamani, mi deaa
ce icnpannin de Zosomi DaBid*), mi nememil.
Deqi nentpu mute rpm, au Pape Aeon tpirnice e tp n
acunpa Aeon Bad., nutmd ce sa Mateiu ara mi aiui
mai cnaptucau de mape ce Eap
nutut, munte, ei nau niqi unua. Eap Aeon Bodn mai
npecte dunspe, eap tpimice mi adoa Rapte Kamo tn
mape neBoie domnie, nucece ot Honemi, mi Dima ot Eezdina.
de nintea ciaa, mi nau mai anut de Mai tpimicau mi tpeimea pend ape
nani den gape, au mi si Psmnexuaui, mi Xpize a
ceau cuapt naceie, ampe dedepn tot, mi ce , mi upe no nepgl'eo
ini tupqi mi sa mi al mape en agei npieeai sa
Rapi uinea modegese, epa mop, mi tot nau Bput
acunpa Atunqea au nenit so
Deqi Boiapii
Raceie no
nu mai
- atita pnutate,

sop nentpu Boni,


mimi
Aeon
un Are mape. Atunqea can clpenc
de aiqea den uapn, mai de 1000 de
oameni, Rapi de rpeme mi de
mi ae sea tpenede 80-40 de numai neBoi, aqeia eau de au Xpizea hop-
de odah, mi den gape nanea de da, - deqi *naintea mi a tupauni.
aqei de nu mai not , Eap dean Benitu mi no
annd ma 13 *) an. 7138, Xpizea dBopnexua den coAie, Aeon au mai tpimic
noantea cape mape, ce de din Deca **),
nuapa
sa Xauar.
, tpennd npen
a natpa eape
mi Ctan deaa a ***),
mi e ot
aqemia epa, anume: in ara ot a, au au mape
den miA an mi op r Ka ce nie ma xaceae mop.
mi Deqi xnnd an ma ni, ei ce
a 000), mi Mi tp ea Bictiapium., mi ix ai u au
mi
annitan nod. mi Mixais cunt. Kono-
Mixaiu
Eap cnntapium
mi din Deca,
mi Dumitpu au eap
Eapn Matein ara mi au amui mi an oactea
*) Altii au: 17 Octobre 1630. La Const. Capitanulu
lipsesce. mi no pomil t) de npecte
**) Engel 1. c. scrie: Ge organ.
***) Engel: Paharnik Barbul, mit
cá si candu aru fi 2 undo mit s'a nascutu *) Asia toti Cronicarii, afora de Costantinu
dein lectiunea falsa: paharnicu Bradescu. pitanulu.
t) Engel: Kotzofanul Dumitre Slugerul; Engel: Dass a.
si candu aru fi numai u n a persona. ***) Alti scriu: OT ila, seau
tt) Engel: Filis ul, despartitu de Dum. Slugerulu. t) Unii scriu si mai :

ARCHIVIJ pentru FILOLOGIA ISTORIA. 3


www.dacoromanica.ro
- 18 -
ei npma npe , mi Hetpea , mi
aiqea Kb uoiapi, dean ei au
Aeon de mi eau au msnuctipe Aa Ticmana, mi
tpimice i A omti meznt zetie ziae.
Eap an cat en i , Eap Aeon au tpimic dunpe ei
napsce ei. ce de o Botea
Mixoi de auia mi Ka Mateiu ara, degi
ea. Eap Aeon nods, de Becte ei anoao an Ticmana lab aucunc, mi
pea, tpimice ape mi toate nu ei 3 mi
an Devi ointiae eap napa
Eap aBrnct 21 **), an. 7139 eap decnpe atiea napte de ion, mai
Xc. 1631, Aeon Eap Mateiu omliae, ea
toate au emit din mi mepc
cat cu a
arsi, mi mepce Apnem mi cat pi ot cud mix. (ctapoctei)
cene ni, mape, cAmitopii mi mi inn cuit an mente.
togi dede tot raa Derii Aeon au mai tpimic adoa
Beni de aup. de eap ce aktoapce oapa owti on eop m a **) xa
ha cRaunnmi , no Mateiu iau nutut ctpixa,
din de Haim Bictiapiui, omtiie eap au mi
ausnd mape. jjapa oat foapte Eap Matein
Eap 25 npi tpenut jjapa unrupeam pa rn
tape ce Kb de acnupa BiiAop m, au mezet.
dea de mi ic Eap upeme ape mapninea Du
Aeon nepitau oarneni a nama, mi -
dentp'amsndoao mi nepit Ne d o rEnd nentpx de an
de upe a enaptuo Domnii nei ctpefni en rpeqii
Matein mi Padua aoro&tea din Mateiu
Deca ; dap wau Biajja aop ara dean Apdeaa, domnu met,
deia Aeon sop anea tpimic
Adam Irnatie dean ono e,
mi eda 000) den Fpeii. Bie domim Ku namei.
no upe t) tpimic can
mai de 40 de Eap Aeon tpiniic npe
Aeon o mope iropie, mi
dpemna agect mi ie on Kb

mi Boiginatt) de 4.n mape Peoprie,


tpo Mateiu ara, mi xa
Eap Mateiu ara, Ted ocie mi
Fopran , mi eap Homo Deqi o de name
Dumitpu manna, mi , mi , mi Hetpea
mi en (otHoieni)***),
mi o dean Paia t), ei Befit, de
Unii scrin cá si Engel:
*)
00) Engel: aug., ci toti : 21 aug., er' a.
1632 la Engel. Engel: Nedelibul Boytangul.
***) Engel: Floricaul. **) Engel : r man.
t) Engel: ***) Engel: Petre de Poane.
tt) Alti Cronicari: seau t) : a, seau i a.
www.dacoromanica.ro
- 19 -
Aeon mi Aeau dat tutupop mi au e ,

mi noepit Benitau mi Acaan hop nie Ku

Beam dinmii, de dint noiapiu mape aa Eap octon data domniaP a du uí


KpaioBa. Aaencandpu biam, co
Eap nund au a. 7140, eap deaa Xe. domnu Eap .Aaencan-
1632. 20 *) Benitau maziAii dpu epa domn MoadoBa.
de nu C mica Eap tpenut Mateiu ara
tapiuA, de au domniea .mi Aeon mi an de Becte mi
emit den noantea 23, mi an epa de npecte , ei ce ctpsn
gapirpad. mi au domnit ani 2 mi nomatate, mi de ce au Mateiu ara.
8 cfat mope mope. conotind cote uapa
Eap tpimiceps
de aivea mi de ctpeini, mi mai Biptoc de
ara upe n caura Aui, mi a
rpeqi. nu nop nutea amenta mi npe Padua
PAorona, mi nu Momna den MedBencd, an atita datopie de mai
dindui mtipe de mazmia Aeon au emit mi npade mi mainainte. au prat
den Aa co
dumnezeu, mi au mat Mateiu ara no nea
Deqi Mateiu ara de aqacta, dete Aui, de due a exem et Anaz a
Dumnezeu; mi de ctpe den
conotitau nie dunpe nu ara no
Eap mainainte de necte nu 5 tpimi de ant mi de
cece upe Kumnatucsu opran Aiermandpn ammea i de domnie. au
, nut a capie lo teis an
mi Bo en od nu Dumnezia domnu pu
Eap Mateiu ara zioa 1110 dede nama cupaapi unui domnu,
Panoui eoprie xpaiuA, mi deAa toni mi ne mi awutopiu, «a nie domn enau
mi au ca nie aiqea
Eap iau 3.
iau nenit neme nau
Diploma dela on-Vod a, dein a.
Bput ace ca nie de oameni, iau aaec
ape a-unn a de unrupi no o ream miAa Dumnezeu Io Aeon mi domnu
de omti, de au Mateiu ara mape a napa mapeAui npea
din 2. mi Io. Datam Dorn
de anoAea oct cat niea mea a Domniei meae**) wuninecii
trmseca. iou emit *Aim M Dumitpu ot Mor o
ninape de.m Pumana nu mi nu mape ti mi aor. mi nu
vincte, de au ara iau dat Dumnezeu dipui. Ra 5
nani cal de mi de de cat de Neamo a de
noCit. nape cant name. Durnitpu
Anoi deia cat dem an tpenut tot mi NedeAno
papa upe D pi n o n ni tot nu mi momia de
MÍRBABi,
napea ecte , mi aiea ot
*) Engel: 2 jun. 7140 (1633), si aici si mai susu mi 50
computandu anu mai multu. e, copie cap Bunei
Altii: seau
***) Altii : seau sopni. Engel : on e n.
*) Altii: flpimnii. Engel: e.
t) Engel: beim Passe Drinovolui; cd si candu ar'
fi nominativu inov ului. **) Panh aci slovenesce, er' in colo romanesce.
3*
www.dacoromanica.ro
- 20 -
de oameni, mi o co doi Rai, 6 tenerapi sine Ba Fi Mesa, fie *) mi
ai Mapii co au oct ai ei, mi napte on hda mi RI apia
un mi
o au Auat deAa ei, li 8 mi 5 ene, co de Dumnezeu. . ***) modem

ce sop aaene topi, mi de rpsu upma aneea mi Domnimea mea


mi de meiu, mi ante am
apernea de Dumitpu mi nor.
Bunei moaptea
coRotitau lui mi mí
Befit *naintea
Haw. specie Domnil
mape mi .fnaintea tutu- moptopil am Domnia :

pop Dperolopinop Domnil mapil mi i Hana nor. i »man


mini, de au mptupicit cinrup rupa Aui, qe o i Mixu i . . .
mi coo Boned nor. upma cto.r. i zinR a Rom. i Nede o
Ilentpu iau nuat Dumnezeu Bedepea nax. i Dumitp o noct. icup. a
6 ani, tot nzit de toate am eu Dumitpu rpam.
nenoia , mai nine de ap co B8Rupeniti. ABP. : deAa BAet. 7139.
co de un mtiut , mi niqi de o (m. p.)
Dpent atita mi au
Nota.
de Mapiea de
D. repausatulu B. Popu adange acesta nota lati-
Bunea nor. co anecte nesce, cumu suntu mai tote notele sale la diplomele
ini pumsni mi pirani mi , dein colectiunea sa: Ex originali in papiro simplici,
mai cue, au foct den linepepene Aui. lingua la a scripto, sigillo Principis super char-
Ka fie de neBoe. mi nomeneacco tam albam quadrangulatam impressive munito. Sigillum
upma lap e toate referebat in arborem, juxta quam duae personae
cspiu mai momie etststope Beni. mi am Bonet coronatae adfuisse videbatur. Corvus distingui non
Domniea mea mi deAa nnna na mape tuit. Circularis inscriptio :
*) nini o neBoe
F
de naiso,
niqi de **) cape au 4.
foci mi de dincua. epea de Diploma de la a. Dein a. 1600.
ce cRopni den Ku Ali
nu , tot co nain niqi o Domn a Apdeammi, mapenui mi
00 Ali, ia anal npea , Iletpamno Boeaod , din
numai tpunua fop zectpe fop nimic. mi papa pamoneacco. Datam Domniea mea, no-
ea zine, . ff) au nue mi a meie H mi Rom,
Rape din pudeAe ce upma mi aui Bp a te w, WI RI sop, mi xs toni
Ko upeo eau a an(ectea) mi- Aop, fi C cat, co fie
Auitupi au den pudene mi tot C , mi no nil
momiea, din nmn, mi din mi din mi
din munte, mi tot necte tot, nentpu ecte
a Aop. dpeants, mi momie, din ctpsmomi:
catonui
*) In originale numai: . . menilea, rosa fiendu ni.
si ***) Nu s'a potutu lege , erd , undesu
puntele. *) di: nponet.
t) di: nimr. **) (?).
***) wbnd
sub
t) si tt) Nu s'a potutu lege, ce undesu
ttt) cele intre parentese suntu stersa. puntele.
www.dacoromanica.ro
- 21 -
mai de niepdnt an C....., o ei momie mi
aunt ne momie *). C hop, mi mi Aop, de nime
npeme an an niepdnt xap dana zica meae. nentpu avacta
tea de ne momie. catnA C . ei une Domnia mea, ne Eopnem
a tpeve necte , de an mi Mobnem renepapiumni, mi
momie, deAa . ni, mi an din C mi an n uictieap, mi isunan
ecte a Aop, momie, ne nnde Ctoixa mapeAe mea,
necte xotap , nil an nivi o nu am zic. Oanvea vetatea de
avea mi amt C mi anna ziie 20. de.ia zidipea
uie ama, an Raptea Aop. aniAop, 7108. *)
C....., can nAinc nentpn dipentate, mi
nentpn xotapn.mi, mi o
niepdnce Domniea mea, am co o (n) din Dunmezen
mi am Domniel - dim de mtipe tntnpop ce a mti,
nu am «pent avea capte napea o an aunt catnA nentpn pindni ecte de Mixais
am dat 12 noiapi, *ntpe amendoao ca ea niqi
tedie, an mi .iltpene oameni aintea oam de ne
lui «ante mi adesepeze, ne nnde csnt ne de o din
catuA eniAop, ei an adunat mi din nape
17 oameni mi din noi. mi noi
Rapil an mtint, xotapine de momie, mi am depent.
an nenit *naintea aleAop 12 Boiapi, mi an wupat, 3 ziae
avectea csnt de momie, Ce 1727.
mneAe anume, din ana din BadnA CamsiA din Bictpa m. pr.
zinodie**) mi zsnodie**) Ilpotonon m. pr.
din dpumnA Ion deia Eae de anpnd din Pomia in. pr.
etii, mi anel
Nota.
mi KaAea mi din Kaiea noenil,
mnnteAni; mi din imea mnnteani, la semnulu *) frumosa negra, er' de
npixodimte, aci in diosu forte rude palida. Noi le am transrisu
mi
un'a dupa alt'a, dupa cumu se in originale-le acestei
mnnleAni. an nmmat, mi an mepc 12 versiuni, scrise in cola indoita in folio pre chartia ve-
mi an aveAe toate, lina levigata.
Domniii mene am
din vetatea mi On avei 17 mi
oameni unni. de *nainte cm die
Aean avemti oameni mai ene
Iv.
zimi, on mi an uopat, avectea FASTI-I ROMANI.
xotapsle catni ..... , ei Nu Earl cuventu s'a disu, cronologi'a e ra-
an minvinomi. nentpu am dat Domniea diemulu si faclra istoriei , fork care tote evene-
mea, C , ce ei toats momiea, mentele, si cele mai adeverite, inca aparu intru
momie aveie cemne,
una ceti'a intunecosa, amestecate si confuse, in
mai an amezat 17 oameni mi a nevolia seau chiaru cat nepotentia este adese
avei 12 nolapi. ama am dat mi Domniea mea
ori ale destinge un'a de alt'a. Inca si istoricii
celi mai buni si mai diligenti nu arare ori
Nu se vede E bene, deca e E au I. glegu cat totulu datele cronologice, si abia atingu
**) Cuventulu e dein corectura ; er' mai in numerulu aniloru, in cari au domnitu seau impe-
a-ante se pare a fi fostu in cutare domnu seau imperatu, de a mai
www.dacoromanica.ro
- 22 -
care evenementu in ce anu seau in care en in Corpulu romane *),
ordine s'a templatu, chiaru si candu acelu numeru C. Tim. t in anali-le vechie **).
de ani a fostu de 30-40 de ani.
Cu Wits mai de mare momenta suntu dar' A.
Periodu L Sub .
A. a.
scrietorii si acele documente autentice, 1. mulu, edifica cetatea Rom'a in
in cari se mai precisu cosemnate insesi datele serbatóri'a Palilie-loru, a. d. XI.
si ordinea evenementeloru. De act si nevolienti'a Mais (21 apr.), Olimpiadea VI, an. 3. 753
istoricilora si eruditiloru mai scrupulosi a fostu 39. a Pompiliu, dein Sabini 715
totu de un'a, de a dupa atari date si do- 81. Tullu Hostiliu, . . 673
cumente, cari reversa lumina in ordinea cronologica. 113. Ancu Marciu , nepotu de lui
Atare necesitate s'a chiaru si in Num'a Pompiliu . . . 641
tori'a vechiloru romani, tote ch nu le a lipsitu 138. L. Tarquiniu Priscu, lui De-
cosemnarea cronologica a fapteloru memorabili dein maratu Corinthianulu . . . 616
istorra in istorice si monumente publice 176. Serviu Tulliu . . . 578
de tota form'a. Inse sortei nedornirite si 220. Tarquiniu Superbu, au nepotu
a causate atâta stricatiune, pierdere si ruinare, in lui Tarquiniu Priscu 534
catu nu a remasu pentru noi cesti mai tardli in A. u. c. = anno urbis conditae, adeca anula
multe punte ale de câtu fragmente dela Nota. fundarea Romei; - er' A. a. Chr. = anno ante
piscine si oscure. Christum: in a-ante de Christu.
Proba invederata despre adeverulu L. insemneza Luciu, cd si A. Aulu, C.
acestor'a ne a datu in anii de mai curendu aflarea Cn. Gneiu, D. K. M. P.
si publicarea unoru fragmente istorice de a le lui Publiu, Q. T. Titu; er' doue seau trei
C. a n in L i ni a nu cari de si prea pu- cosunanti: Ap. seau App. Appiu, Ser. Sex.
cine in gene, contieneau inse atâte date noua, Seats, Sp. Spuriu, Tib. Tiberiu.
renumitulu istoricu si archeologu, T. Mo n,
Periodu II. Sub Consuli etc.
dupa publicarea acelor'a se vediù constrinsu asi A. u. A. a.
compune de nou unii dein istori'a romana ; 245. L. Brutu
cit tote pana afirman, cumu L. Tarquiniu . 509
acestu nefatigatu eruditu cunosce chiaru asia de 246. P. Valeriu Publicola II.
esactu tota istori'a si tote datenele si cele mai T. Lucretiu Tricipitinu . 508
minute ale , cd si dein ve- 247. P. Publicola
chii romani. M. Horatiu Pulvilu H. . 507
Dein aste cosideratiuni, si 248. Sp. Larciu Flavu
interesante e pentru fia-care romanu istori'a ve- T. Herminiu Aquilinu . . 506
chiloru romani, ne amu propusu in cursulu acestei 249. M. Valeriu
publicatiuni a si una scurta, inse pre se P. Postumiu Tubertu . . 505
pote mai esacta deductiune cronologica de F ti -i 250. P. Valeriu Publicola IV.
R n i, urmandu cercatoriloru mai secure T. Lucretiu Tricipitinu II. . 504
dein tempure-le mai noua. 251. P. Postumiu Tubertu II.
Ch-ce de si avemu a opere-le mai vechie Agrippa Lanatu . . 503
ale lui T. Almeloven, Calvisiu, Co 252. Opiter Verginiu Tricostu
D. Petaviu, I. Scaliger, C. Sigoniu, Sp. Cassiu Viscellinu . . 502
Us eriu , etc., credemu inse mai securitate
potemu se urmhmu act pre doi dein mai noi: Th.
*) Corpus Inscript. latinarum, tom. I. Inscriptiones
antiquissimae, Berol. fol.
**) Annales veterum regnorum et populorum imprimis
0) C. Grani Licinianí annalium quae supersunt, -
edidit K. A. F. Pertz, Berolini 1857 in 4. Romanorum, ib. 1838 in 4.
www.dacoromanica.ro
- 23 -
A c. A. a. Chr. A. u. c. A. a. Chr.
253. Postumu Cominiu Auruncu. 276. L. Aemiliu Mamercinu II.
T. Flavu . . . 501 C. Serviliu Structu Ahala . 478
254. Ser. Sulpiciu Camerinu. 277. C. Horatiu
M. Tullin Longu . . 500 T. Meneniu Lanatu . . . 477
255. T. Aebutiu Elva. 278. A. Verginiu Tricostu Rutilu.
P. Veturiu . 499 Sp. Serviliu Structu . . . 476
256. Q. Cloeliu Siculu. 279. C. Nautiu Rutilu.
T. Larcin Flavu IL . . 498 P. Valerio . . 475
257. A. Semproniu Atratinu. 280. L. Furiu Fusu Medullinu.
M. Minuciu Augurinu . . . 497 A. Manliu Vulso . . . 474
258. A. Postumiu Albu Regillense 281. L. Aemiliu Mamerclnu III.
A. Verginiu Tricostu . . . 496 Vopiscu Iuliu . . . 473
259. App. Claudiu Sabinu Regillense. 282. L. Pinariu Rufu Mamercinu.
P. Serviliu Priscu . . . 495 P. Furiu Fusu . . . . 472
260. A. Verginin Tricostu Caehmontanu 283. App.Claudio Sabinu Regillense.
T. Vetusin Geminu Cicurinu . 494 T. Quinctiu Barbatu Capitolinu . 471
261. Sp. Cassiu Viscellinu II. 284. L. Valeriu Publicola Potitu II.
Postumu Cominiu Auruncu II. . Tib. Aemiliu Mamercinu . . 470
262. T. Geganiu Macerinu. 285. T. Numiciu Prism.
P. Minuciu Augurinu . . 492 A.Verginiu Tricostu Caelimontanu II. 469
263. M. Minuciu Augurinu II. 286. T. Barbatu Capitolinu II.
A. Semproniu Atratinu II. . . 491 Q. Serviliu Priscu . . . 468
264. Q Sulpiciu Camerinu. 287. Tib. Aemiliu Mamercinu II.
Sp. Larciu Flavu II. . . . 490 Q. Fabiu Vibulanu . . . 467
265. C. Iuliu 288. Sp. Postumiu Albu Regillense.
P. Pinariu Rufu Mamertinu . . 489 Q. Serviliu II. . 466
266. Sp. Nautiu Rutilu 289. Q. Fabiu Vibulanu II.
Sex. Furiu Fusu . . . 488 T. Quinctiu Barbatu Capitolinu III. 465
267. T. Siciniu Sabinu 290. A. Postumiu Albu Regillense.
C. Aquiliu Tuscu . . . . 487 Sp. Furiu Fusu . . 464
268. Sp. Cassiu Viscellinu III. 291. L. Aebutiu
Proculu Verginiu Rutilu . . 486 P. Serviliu Priscu . . . 463
269. Ser. Corneliu Cossu Maluginense 292. L. Lucretiu Tricipitinu.
Q. Fabiu Vibulanu . . . 485 T. Veturiu Geminu Cicurinu . 462
270. L. Aemiliu Mamercinu 293. P. Volumniu Gallu Amintinu.
K. Fabiu Vibulanu . . . 484 Ser. Sulpiciu Cameriau . . 461
271. M. Fabiu Vibulanu 294. P. Valeriu Publicola II.
L. Volusu Potitu . . 483 C. Claudiu Sabinu Regillense . 460
272. Q. Fabiu Vibulanu II. 295. Q. Fabiu Vibulanu III.
C. Juliu . . . 482 L. Corneliu Cossu Maluginense . 459
273. K. Fabiu Vibulanu II. 296. C. Nautiu Rutilu II.
Sp. Furiu Fusu . . . 481 L. Minuciu Augurinu . . . 458
274. M. Fabiu Vibulanu 297. C. Horatiu Pulvillu II.
Cn. Manliu Vulso Cincinnatu . 480 Q. Minuciu Augurinu . . . 457
275. K. Fabiu Vibulanu III. (Va
T. Verginiu Tricostu Rutilu . 479
www.dacoromanica.ro
- 24 -
Conditiuni-le respectabilea Intelegentia romana, a ne onorá câta
Abonamentalui la mai curundu comisiunea sa, - bis facit, qui
Totu inceputulu e greu, a -nevolia, - cil. cito facit,
omne o implenf
-
oblegandune si dein partea nostra a
initium durum ,-dupa limb'a moderna - difi
ca tota anem'a si dein tote poterile nostre.
De acea nu e mirare , suntu urmatorie.
Archivului e
Cu
deca
greu, a-nevolia,
, dein mai multe cause,
-
difi
si inceputulu
Pretiulu abonamentului: 3
cá totu de pentru provinciele austriace ,-1
a. pre
pentru cele
un'a, - an iu si mai de frunte, la inceputu alalte.
abonatiunea, la tote foliele literarie neliterarie , Foli'a, dein caus'a absentiei editoriului dela
curru forte a-nevolia - di e. loculu tipariului, de una-camu data nu pote aparé
Terminulu abonamentului nostru, in a-ante de de 2 ori pre luna, precumu s'a fostu anunciatu,
asra cot una luna, fostu camu pre 27 ci a una luna, la 35-40 de
-
in
dec. 1866 (5 in a-ante de anula nou), pre 2-3 cole de una data.
candu cugetamu se determinhmu numerulu esem- Candu cass'a Arcbivului se va adauge mai
pre to tu anulu. benesioru de pan' acumu, si deca piedecele
Inse, - homo proponit , deus disponit ;
de 27 dec. 1866 cea mai frigurosa
- legei de presa se voru delaturá, - editoriulu
erasi se va intorce la conditiunile dein 1 dec. 1866.
acumu in asta ierna : 23 grade sub ! Cele alalte conditiuni remanu nescaimbate ,
In acea fatale si termometrulu abonamen- precumu le anunciasemu atunci.
tului nostru inca aratá mai atate grade, inse O. In fine adaugemu : DDloru, cari vorn avé
In termini aritmetici: numerulu abonatiloru , bunetate a aduná si a ne tramite prenumeranti ,
prenumeranti au suscribenti, pre 1 anu au pre %, oferimu dein parte-ne bucurosi la 10 esemplaria.
erá atatu de microscopicu, nu de 2 ori pre Blasiu, 1. jan. 1867. Editoriulu.
luna, cola seau 2, cumu anunciasemu, ci
mai nece de 2 ori pre in câte una de Literariu.
cola, nu fi potato edá dein ce incasatu. Ni-se scrie dela Oradea-mare, i Ian. n. 1867.
dupa 27 dec. temperatur'a se scaimbk si Avendu Societatea de lectura a junimei romane dela
ambe termometre-le se rgdicara mai susu; prea scolele Oradane de scopu a edá preste pucinu unu
susu, asia susu, ama acu belletristicu, cá acest'a sesi afle de mare
doritu, ci
asia, câtu, charu la romani, - ne luhmu libertatea ati tramite
mai resuflatu ; si vitarea de prenumeratiune, rogandu-te se bene voliesci
b un a sperare, de se va redicá alu a notitia despre dens'a in chiv u."
in proportiunea celoru 3-4 dupa 27 dec. Dela Craiov'a, dupa Buletinulu instructiunei publice,
pooh , numerulu abonatiloru nostri in 2-3 Aug. 1866, p. 644. D. V. Plac e, neuitatulu de romani
septamane se va urcá preste CL caruia detorimu atâte lu-
Buna sperantia avemu, - !

pentru
intelegentiei romane trece neindoitu preste CL -
Consule francesu dein
cruri pentru unirea principateloru, publica sub patronimea
imperatului Napoleon magnific'a carte: e et
si de milia ori cela pucinu. l'A s e, (Paris, imprim. imperiale), care nu se cade
Dein care de CL - de milie, credemu, se lipsesca nece archeologu romanu, si nece unui
amatoriu de carti
eh pucinu unu % se intereseza de ce
promisu pentru Archivu, si atara ama prea Nr. va aparé in 5. Fehr. a
multiumiti.
dechiarhmu de buna ora in mica.
la
atare casu neasteptatu, la % dein abonatii nu amu C.II. in anu: se va tramite. - D. A. in udu,
poté numai de cku,
si atunci, china si
- tota amu face
ore-care
asemenea. - D. B.
D.
Olin ütz: cu 1 s'a tramisu mai multu. -
in Zazir: s'a admanuatu.- E. T. in Orade: s'a facutu.-
E. V. in a: co 50 xr. s'a tramisu mai multu. - C. P. in
numai se cui. gosiu: multiumita, si astepthmu. - I. A. in Fagarasiu:
mita. - 1. in Beiusiu: se va tramite. - 1. 1. Gradiste:
de nou totu respectulu pre s'a admanuatu. -
www.dacoromanica.ro