You are on page 1of 16

ARCHIVU

pentru filologia si istoria.


5. Februariu 1867.
Nr. II.
V. seau fiendu si regule-le inca potu fí grele, ele
SE FIA. inca se pre se pote de liusiore; cu unu
ORTOGRAFI'A
cuventu, tote se fia liusiore, sistema, regule, eser-
Spre stabili rea unei ortografie romane litere dein liusioratate in afora
citiu etc. etc. asia
latine, doua lucrure se ceru mai in a-ante de tote, numai
- un'a se liusiora, - a d o u' a
dupa natur'a limbei romanesci. Intrebarea
se
Si in adeveru, dupa proverbiu: stultum est
quod fieri potest per pauciora,-
facere per
dein aceste doua care e mai esentiale? si mai romanesce : lenesiulu mai multu alerga,
aru in conflieta intre sene, care mai resipesce. De lene mare
vent se se sacrifice celei alalte?
deintru inse ar' se nu fimu Costrinsi a multe si
Fiendu scrierea unu ce practicu si miedilocu sistema grea, ne totu intorcemu gium in pregiuru
aflatu pentru viati'a practica , pote in- tota viati'a , si nu mai ajungemu la scopu ;
, cumu omenii practici se sté candu una resolutinne barbatesca si mai prompta
totu de adensulu pentru puntulu celu mai practicu: decidendune a ne fork intardiare de lucrulu
liusioratate. Si omenii practici si celu mai greu, ne face ; se invingemu mai
suntu una mesura si intru unu rundu greutatile fia chtu de mari, deca numai nu
mai mare decau teoreticii , asia venindu voru fi cu nepotentia,
nu mai incape nece una in-
- spaim'a si fric'a
lucrulu la votare ,
, cumu -
practicii, - de greutati, si neresolutiunea
spaima nebarbatesca.
dein acea

triumfA. Se cauthmu numai, cumu facemu noi insine


dereptulu. ce, de ce scriemu ? pruncii , desi eli afora de indoiela suntu mai
si
Si
pentru ce s'a aflatu
se ne sierbimu in usulu
scrisori'a? de
cotidianu
pentru
pen'a,
nepotentiosi de - barbatii. Fia lucrulu ori
de greu si a nevolia, deca-lu de bunu
cumu ne sierbimu cu limb'a - dein gura ; si prein si utile seau necesariu pentru , nu ne pasa

armare interesulu fia-caruia dein noi este , de greutatea lucrului nece de ostenel'a seau
castige una atare liusioratate, desteritate si resistenti'a , ci le demandhmu numai
intru asta parte se pen'a pre de lucru se se apace, si se incepa mai
chartía , piraie" limb'a limbutiloru celoru rundu dandu - si tota nevolientra, pentru asia
buni de gura. mai curundu se termineze, chiara si candu ocu-
Celi ce patronescu asta teoria a liusio- patiunea ar' cere mai multi ani.
ratatei" pote si vorn fí uitatu, nu e Ce facemu mai in colo, de esemplu , cu stu-
asi cumu ori ce liusioratate si deste- diarea seau invetiarea vre limbe - dupa
ritate cere unu esercitiuindelungatu, si fork de atare regule ? gramateca , câtu dictiunariu, lectura,
esercitiu nece una desteritate , nece de pena nece de memorisare, anotare, decopiare, - deca
limba, nu se castiga ;- dein partea p ra a. se o invetihmu bene , se a o vorbí seau si
Inse si dein partea teoretica asia numai a serie in acea limba; bene se intielegemu,
lucrulu. se ajungemu mai curundu la liusio- la ori ce , straina, avemu lipsa , sei
ratate, se cere una sistema seau norma, de invetihmu nu .numai gramatec'a , sintactic'a,
scurta si asia de a, câta mimai se pote cere tiunariulu si fraseologia , ci si lucrulu celu
de la una sistema,- seau mai bene se nu se ceranece uritiosu dein lume
una sistema, fork mimai vre-o doue - trei regule,- neliusiora cumu va
- ortogra fi'a , liusiora
cauta se o invetihmu, fork
-
4
ARCHIVU pentru FILOLOGIA a ISTORIA. www.dacoromanica.ro
- 26 -
de a ne si tanguí, sciendu bene, ch ar' Pentru celi ce nu au invetiatu, ne
in desiertu. tota nevolienti'a nostra de a mai chiaru:
Treca- ducase limbele straine va care e natur'a limbeloru romane- latine, ne ar'
dice ceneva , - dar' pentru limb'a materna ast'a in desiertu
nu e de lipsa, nece se pote". - ? numai atga
,- si cauta sei menamu la
invetid dein gramatec'a limbei
- scola
ne pretiuimu limb'a nostra? pentru cele straine se de ce natura e limb'a romanesca, fiendu
promti a face totu, er' pentru a' nostra numai dein gramateca o voru potd cunosce mai
mica seau prea pucinu? deplenu; si apoi, dupa ce voru gramatec'a-
Dein contra, unu romanu, care - si pretiuesee limbei romane, regulele si esceptiunile ei, le vomu
acestu tesauru nepretiuitu ereditatu de la mosi si spune atare natura a limbei rom., dupa cumu
stramosi, pentru limba pentru natiunalitate, nu o cunoscu dein gramateca, e de natur'a limbeloru
cauta la dificultati, la , ci dice romane - latine. Si sum convinsu , atund ne
alu implení, -
sofulu: arata-mi ce mi e oficiulu, si io sum promtu vorn intielege mai bene.
custe va custd.
De acea lasandu la una parte principiulu
Celi ce
preste tempulu de a merge
au imbetranitu , si au trecutu
pruncii si tenerif
nesiloru, teori'a practiciloru , cari se sparia de la scola , ce au se faca , cd se intielega si eli?
greutati, postulatulu liusoratatei , se trecemu la Noi nu vomu pretende ehiaru atat'a, catu sesi
altu principiu mai nobile, mai demnu de resolu- gramaticuti'a sub suora, si se se
thine barbatesca si de demnetatea natiunale , la
scola
prunci si teneri, nu, ci numai sesi fia elf
-
_postulatulu de a a natur' a limb ei. de eli-si invetiatoriu si intru unu intielesu si
intru altulu, invetianduse pre sene insusi. ce,
de vorn diligenti, resultatulu va totu acel'a.
De acestu puntu amu atinsu mai multu in Acumu la betranetie! va dice ceneva, se in-
discursulu nostru ce amu publicatu, si in adeveru, vetie gramatec'a copilii! Si nu are nece
ia venitu tempulu se nulu mai tragemu la tempu, nece patientia asemene ocupatiune".
doiela, nece selu mai disputamu, ci numai se ne - Forte bene !
intielegemu una data,
natur'a
ce intielegemu a ft dupa
? care intrebare pote fi ceva mai
face, cAtu celu ce nu pote,
nemo obligatur.
-
, celu ce nu , totu
ad impossi-

grea, pentru celi ce inca nu au asuprai, Inse si aceea fork gramateca nu se


nece siau formatu inca una idea mai chiara despre pote cunosce natufa limbei romanesci, si ch cene
natur'a limbei romanesci. nu sesi invetie gramatec'a Umbel sale intru
Deca ortografi'a are se dupa natur'a limbei unu modu seau intru altu, nu mai cera esplicatiuni
romanesci, de se cercetamu se ve- de natur'a ei, ci multiemesca-se, in locu de a
denm, e natur'a limbei acesteia ? crederea, cumu ch e de natura romana-latina.
Am disn totu in acea disertatiune, cumu eh Deca ceneva va volt se scia si mai de-
deca suntemu romani , seau celu pucinu credemu parte, cumu ch in adeveru natur'a limbei romane
a romani, de acea si limb'a ne va fi in ade- e romana-latina, - mai unu pasu si mai
veru seau in credintia-ne romana, scurtu: de parte. Dupa ce sia invetiatu gramatec'a limbei
natnia limbeloru romane seau latine; eh ce limb'a romane, apuce-se a mai invetiá si alta limba, un'a
individiloru pote fí dupa impregiurari si de alta
natiunalitate, a' unei natiuni nu. a
- doue, seau macaru si pre tote,
romane - latine. Si deca le va
se numescu
, pre
Asta seau esplicatiune inse totu un'a - seau pre tote , totu dupa gramatec'a
mai pote fí nepreceputa pentru unii si nedestulita, , regulele si formele limbei rom. cu
pentru nu totu romannlu cunosce care e natur'a, regulele si formele acelor'a, esemplele nostre
limbeloru romane -latine, de nu a invetiatu dein ale si va intre a' nostra si intre
carte a o cunosce. alita asemenare, intre a' nostra si intre alte
Asia si este. Inse eu cene avemu noi de a limbe neromane nu va
face aici? eu celi ce au invetiatu ceva? au Si atunci nu va mai lipsa de nece
teli ce nu au invetiatu nemica ? esplicatiune dela noi seau dela altii despre natur'.a
www.dacoromanica.ro
- 27 -
limbei rom., si despre acea , natur'a ei este pominiAop
romana-latina. Studiulu, ce a facutu, va sei dô poman, eau
deplena intielegere despre e din Aimsa
Deca inse ceneva -si va pregetá a face atare din mi ce zige
u, placa -i a crede celu pucinu celoru ce aden din mi
nu siau pregetatu alu face, si multiemesca - se cu aqeea, seam a
jurare in verba magistri. Almentrea nu se pote. e *)
In urma inse mai adaugemu : deca amu mi dipea
dispensatu, pre celu ce nu va se studieze, dela e mann ce
studiulu limbei sale, vrendu se ne creda, candu actizi Kipui. De agiea au
amu disu, limb'a rom. e de natura rom.-latina, ItaaianiAop il, la, o, ;
ast'a o amu facutu chiaru numai deca ne crede, i, le, mi a
si pentru ne crede. u de mi de 4
Dar' in câtu pentru , deca
cinrspateK,
se o cunosca precumu se cade si deplenu, celu de mi le de nu
pucinu pre a' nostra, - nu potemu se ille, illa, o, i, illae,
din
pre nemenea. Aicia tare fierulu.
do
nostra e data pre gramatec'a - stra. qi aqecta
Almentrea intru acestu casu chiaru nu se zimil aptiKa.
Aa
pote ; - non possumus. AptiKAiY,
toui, e Milt
VI. no porn-bail ama mi a pomini cint de doai
FRAGMENTE INEDITE, t); deficit silos indefinit,
de ale lui P. u. aden, nemipuinit. indefinitu
, a aptima ;
Deintre mai multe fragmente originali de ale am incemnat mai
nostru P. o ru, ce lu le cin
de la noi, dupa cele publicate totu (Ai)
de noi in Acte si fragmente*), mai remase inca a (a) e
unulu nepublicatu de diece cole, cuprendiendu
inceputulu mai multoru trnctate seau opure gra-
mat , parte romanesce parte latinesce , cari Aptims lu npecte mi
noi aici dein candu in candu le vomu publicá tote, nia *tper u, ItaAiallii o, numai
crediendu, acést'a vomu face unu ce pienund cinrup, lui Kind e
tutu publicului, de si uncle dein ideele si oser- mime , n. e. qei din iapi
batiunile autoriului nu-su dupa convictiunile nostre, xoaqe de Dsnipe at no nume,
de acea inse totu nu le vomu supune la nece una anoctpofeca, aden u, mi
critica dein partea nostra. (A) De unii pamatid
A. atita de soicaae, xs cint
Dicceptamie. toate
Decape imsei pomineinti.***) diaAelita pominiAop npecte Dsnipe,
Apitatam mas no cinrspi sonconanta ap
pominemti, e adiorati a Ictopia de ; nape xonconanti Horn co
o ansm nu De ap agacta
*) La pag. si 145 - 186, fragmente
istorice. adesipat, mi ce nape, xi ap ci zigem, mi
ap
totendenea
ceneva,
si -
Asia e scrisu chiaru de min'a autoriului pre-
nu va se se prepuna
numai noi le amu datu aste forme.
ItaAiani Ronconanta e adesip

***) In margine adauge: HapTea


t) mace in locu de ce e stersu.

www.dacoromanica.ro
- 28 -
de Rapea nimene daps, uneae npeRum ctea, nopumBea, tuptupea ;
Ronconanta e q. nape aptimu ce : cteaoa,

dInca, dpent din tuptupeaoa, w. q. Hentpu ne uneAe on


de tot de ce dennat Ae an
u de mi Aa de a Ama (stella), (po-
mute opi o aptim o, lui rumbella), tuptupeaas (turturella). Kapea de cocan
1. ce numai
Mai ageae stellae
mi aptim ul (m), ne (cteae) porumbellae (nopumBeae) turturellae
ei aminte, u, de 1, ce peae); mi
de de aptim. a iau Ronconanta 1 (a), o *nominatin: a
Aa ItaAiani, toate ce stellei (a cteAei), a porumbellei (a a
; actszi ce Aa turturellei (a tuptupeaei). Ama, zicei, mai as
msnii nei din de Pommii pomlnii q. Dane aqeea au a
de ce ziqe: cteao, n. napea net Du-
n, de moat a nipe actlzi ce
u (u), gape de MoAdoReni, aqacta de
ama de tot de am Aocemnat an "ea de
mi nei de no upe lui mi agecte Alcat o, mi au opine
AOKUA a etea, nopunmea, AOR de cteno, no-
a, cape de on cunet, tuptupeao. xuainteae apeie,
de Aincemte u. H. e. nei cinrupe, adapt u
din KOAO de ornu din de (e) din Ballet, *Rietopinduce ageAe
(wm); nempia ornul can nponume, iapbmi o
Kiap acopo dual am apltat mai cue; mi xuainteie
agcta ce de de aptim. ctea, tuptupea, lu. n. mmcap cinrupe
Aden nei din de Rap zin de o *Ranet; totumi ce
u din wand ce aptimu a, iapsmi o ei. De
; de ce *Rietopa ageAemi cteaoa um. q o ce nine
eau ; tot de de aptim, de cteao, tup-
ei u. Ama ecenumu tupeao q. de *doeaia
o ama d), ; du- ponuni nigi a;
duxiadute, ama ni cinrup a
u, e *Ilainte de de a o
Tpamatigi cap de ap- an pominii din de Du-
ni mi no apuinan hmeeco z io; mai demuat
ducu-oau? Anon
eu: u, Rapeae eau a lui anoi eau z o,
e de aptim hmeeca o, qe ce mine de ne demtentsm a epede,
AOK de a, mai »;oc de inspua ce ziqe ziae, nu noale Beni
de aptimu? De aptimu ce nine; deaa mi venitiBo,
ama ap un hmeeen ce a ei perm BO-
aden n o (uo); ce pine dapi de Ama an Men de npe a
ce de de ap nutea
aptim. Jlimnezit aptim numeae zio ce ziqe zii e,
ul niqe de nu ce Aimsa cinrupateR a e npeRum
am zic, on a. mi datiBu npend aden a, Rapeie
Mai cue zimii mi aptim o a (oa) nominatiBu cinrupatex, zio; nu
www.dacoromanica.ro
- 29 -
AOK de zio, a; zine : Ama dapu zio, ctea,
mi de demeecs a ea, a A din
t a, a ca, ecte ; ce de a
ce zinem: a e, a e, meeee, an de nnmeae aden a zi-aei, a cte-
a e; ziqem: set, a a a
a maepei a taie, a a a a De nnde
e. An ce zinem, oape- npmeazi, ctea, tnptnpea m.
can zic Dila, stella, porumbella, tur-
de a mea, a de a t a, a turella q.
de a ca a case? Nape deocesipe Ruointeae mete, mi
De apeme de u, e, nponnmeae, de gape Hasuntat; RI
: mine, tine, e; na lui aimBa mote Raninte an ziae, cteae,
iacte a aduora ; mi ziae-ae,
a o nuptinin tape npona-
egomet, ipsemet, meapte, tnapte, suapte; q meae na ae zinem aptim definits a
atsta mai auptoc a mai a a caae-ae, me-3e, a a
na mi din de e ziae, cteae
zic mene, tane, sane, - mene, lane, cane, n. ae ce de name, de «ape
meine, seine; Rape, mute, not ce nacre dean z
e aid An cta o xpezi, an
ne ci ce oapewsnd zine de can a a a cue.
a mea, a a ca, a meanu, a tane, a cane; ne adeaepit, ZiO, des, no-
anol, nentpn mai nine ce de taptnpea, mi anecte mai can
mine, tine, cine, matundnce n A , can a n.
me a, a a mi de an sape a Ea nail dintpu mi a
e, a e, a caie;
na e ctpein a ce n e rpemaia nenoponipea pomuniaop
ama de conligo ce zine colligo; ce aitepeae ; nape nine
Nympla ce Lympla. mu momtenipe na e
paella ne e sine anea netezipe,
mein, Kapea ap natea site-
Pucnnnd 2. iacte, peae aatine. Ama definitn
de a ce zine cxpiind aitepe Hipiaiane,
din de aitepe aatine din muere, ce
Dnnupe can SA zine ui r ea *), din e din
(A), de a lei a lii (a a e a. acecta
a nape datini .actuzi o aitepe ce t semi o
Dnnupe. mai tepu, ce mecten e din
*Rapeie i (i) de ape npmu, a; ziwil nacepu t
ape mi monitenitoape can t, nine noate ap-
a KInd ce dnnu name, an de sa ea; mi e as mine
zinem a noactpei, *), a de aptims, de name; a iacte Anea
ctpe , Acemenea nominatian ne adsge aitepa Hipiaianu
ae : a e , a can mai nine net axonepe
taie, a

*) Asia in originale dein erore , in de


*) Asia in originale in locu de a.
www.dacoromanica.ro
- 30 -
pomineacn de aptima Ka name, na ce
pamatiKa ca Konctantin Dia a.
Aora deAa Apad.

N. Domnu-1' (DonmaA).
a G. A Domnu-lui (a
D. Domnu-lui
N. ae, (le) N. i, A. Pe Domnu- (an Doman).
G. a a lui G. a (aAop.) V. Domnu-le
D. lui D. (rep.) Domne Doatnne).
A. neA, (1', pel le) A. i (i) pei Abl. Dela (deAa
V. le V. (Aop) Ma
Abl. deAa AbI. dela i .
N. Domni-i (Domnil)
e. ce
G. A Domni-lor (a Domniaop).
zittein wand ce name,
cac, mi racnandem sr
D. Domni-lor (DomniAop).
a, am
de aa n. e. na A. Pe Domni-i (ne
(omu-1'). tie! epee. mi e V. Domni-lor (DomniAop).
acecra ea nameze, la zia n. e. Dela Domni-i (deaa
(omu-lu).
Mauro pa Te
e nap ea 2. npecTe Danape an Da-
TOT de ana, acemenea VeniTisazzi. N. (wanexe). N. Câni-i
G. a Câne-lui (a G. a Câni-lor (a
n a 3. ne
D. Câne-lui D. Câni-lor
rapi pomenil din de Danipe o
A. Câne-le A. Câni-i
name! an cape
V. Câne V. Câni! !)
roope. H. e. upe ; Mama ne nerpa,
delaCâne-le (den delaCâni-i (den
ea 4. a ape ;
a de opine a a
opi
din ce e. Ama : N. Tat'a-l' N. T'ati-i*)
Domne ; ; Iepapxe, Enic- G. a Tat'a-lui G. a T'ati-loru (a
D. Tat'a-lui (Tanis!). D. T'ati-lor
na pe a 5. de A. pe Tat'a-P (ne urea). A. T'ati-i (ne rae).
ape V. Tat'a (Tara !) V. T'ati-loru
opi one opi i. din de Danne i, Tat'a-l' T'ati-i (don
mi agacTa en din Dexa Tara ce
de Ama noi mairoparea. de ne am
zittern : omeni-i oameni-i; qei din de zia mairopaTex a : Tati-i, Tâti-lor m.
meni-li nine a sea- ; a plrenti-lor (a
mi em n apea 8. Aprinz , ce zitte
n a pea 6. axacaTisu , mi ce de
din cine na ape iacTe uponame ape namepanal n. e.
apTiaza. de mane opi dusse, adewa upe dusse, el.
ranra name o p. Ama : omeni-lor (oa- p ea 9. ApTim ,
meni-zop)! Domni-lor (domni-zop!) de ape mi le, Ea ; 4000 ce nano
op na aprim, «ape ITanianil de uponame; mi ce ama amandoan
zia loro, minecuaz ipsi. Degi wand adewa mi mi e. le fece
oameni-zop- I I amen es ; le dede muierilor; le se cade barbatilor ; le
ai : ipsi ! ipsi Domini ! se muierilor decupe mai upe zapr
Ka ce tpeana ap
Born o napadirnm de *) In originale e corectura, si se pare antaniti
a aAta de aptim A e, a fostu t â t in i.

www.dacoromanica.ro
- 31 -
rp.i, d du Ama
cap zige: instruit ad incipit ad pluendum.
Haptea a doao. De mi pomini,
aptixAiAop. de mute opi pnainte de inCnitiB ce mine a; agecta
oape ce de indinitio, din
Aptiam Dedinit ce
mine upem mepuinit deoceBipe de de a. e a

aAteAe. H. e.
a Bede, a ctpinue, a auzi ; can mai sine
e aula aptim zia deoceseca mi ummape, Bedepe, ctpinirepe, auzipe : Ama zhem,
natem eau amalape, nedea,
apit,
indefinit ce ctpinne, nutem anzi.
mime nice nempninit, mi deoceBit. H. e. Dpent ameea mi la pomini, Rend ce mine a
Kind : oameni, no aape +nainte de indinitia, lade
oameni. ad du m. ad ambulandum, ad
Mai in s'a continnatu. videndum, ad stringendum, ad andiendum.
spem ce zigem infinitiBuA +nainte
B. de naptigin, eau cinrcp neam ouiqnnit ai
Fragmente sintactice. mine a apecte datina npeaum mi
Tpei au a nponnmene quello, questo. Aa mio,
na +naintea suo, a men, a fun, a s'uu etc. a men, cum
aden: a, di, tuo,
a, er. H. e. comincio a temere, a teme; article noi ne am dedat a mine a

Ha di commandar, ape de nopnnuit; oape: Pominii npecte Danipe


Un capello da vendere, o de a Binde; Per mai mute nun a *nainte de ait noi.
farvi piacere, cape a : eu te aped, a di dopmit; en te aped, a

a dopmi, m. en te aped, a di
din aqeeami
datin au mi
te aped, ci di dopmit.
de di d e (de) e ; de Dum omissio u t (cm) eleganter loco in-
e ItaAienecauA d i; anoi au d a, finitivi adhibetur participium, e. g. (pence i ce
e ecuat din e mi a; ponmnii 4;aai aqecta, de: (puce a ce
d a, zia denain Aitinecaui e a (de a), (Non oportet hanc rem) ele-
npe .40K de per, zia ganter dicitur: atiecta. Nu
c a p e, pea ageeam trace e i ce capie de aaptea aqacta, .40K :
Mainainte de toate Nu tpaue a ce capie de nou Kaptea ageacta, (Non
Aa na de ce
oportet denuo scribi hunc librum), zigem: Nu
au a ap rpemi capici de non
ap zi4e, infinitiBu din ca noftemte
morem secutus est etiam Terentius. Sic
a ca. ItaAiani din dipea
in Adelph. Adolescenti morem gestum oportuit"
ca de a, n. e ballare,
loco: Adolescenti morem gerere oportuit. pag. 304.
piovere ni. a ballare a piovere q. a adaoc
Item in Heautontim. Non oportuit relictas" loco:
din dipea eau a
Non oportuit relinquere mulieres. pag. 209.
Amainte zic qepe, «a erat, mansum oportuit. loco: debuisset
nitia npimeam a. : Insegna a
mansisse. pag. 204.
ballare, *) a **), comincia a piovere,
a
In Gerundio , dum) de:
apemea de a (est temps eleganter
dicimus: opemea de ; de
*) Asia e scrisu in orginale. capic, de de prat Dainnezen etc.
**) In loculu celui stersu a D e cum infinit. vel partir. correspondet Ge-
www.dacoromanica.ro
- 32 -
in di, participio passivo , , et Deperi opie, : Deperitopia ia
Supino in u. Na am de a copie, Non habeo ecte a dpentate.
tempus ad scribendum. lacte apemea de capic. Est in a p e, : Ana Kielnat a
tempus scribendi Amps de Horribile De onmte, toate toate nape
dictu. Na capic. Non juvat me in scri- lees mi ce as miuncape.
bendo. Ns ma la cupic. Non adjuvat me iaa dat 4.nainte a na ce
: oameni
ad scribendum. las nopangit a ; na dat a
Am de a ho qualche cosa da An cant rata a ; a
fare. ma am ma te oacte, la.
cdatteco, e Aecne, e de a
C.
ad eundum. not cxpie possum:scribere. Fragmentu poeticu.
de a cessat a pluendo, a Daca iacte Domnal Dumnezes
a ape natepe de a Ha autorith di corn- Kpedingoc, ctatopnin npietin al ;
mandare. Am cAonozenie d e a mepue. e xapniic de nape npietin
a dopeca a
Ea mi natpon nit de mape ca ;
a teme. a a a Cinrap de Damnezea ta cm te
adesapal. nemin cm Boemti.
DImi de dami da manggiare. Adage o data cm npe
de porta da bevere. o ninpie de un Hentpu ea noea tus.
capello da vendere. d e a te teme. a a canta. Yinctemte apictini, inemte mi natponl,
Am a a cicpie, am mant de ammat. muiepe, mi capopi.
A ce en satpa ea daxai
pile, mi canctalitinapi.4e, Tot de ana Domnai Dainnezza.
apenanepe, caaariepe, nesoipe
D.
depe, denpindepe caa
ocindipe, tpimitepe, cape Fragmente latine.
picaet eau

mapea,
cape
De onmte
deperitopia,
, nape
Dein mai multe fragmente latine producemu
aici de una camu data pre cele mai menunte,
si forä versiune, er' alte doua mai mari le vomu
-
mi ce ce
nenoiemte (niti). a publicá de alta data. -
Partes orationis apud Valachos sunt octo.
2. Articulus. 2. Pronomen. 3.
A ce ica de 4. Verbum. 5. Participium. Adverbium. 6.
nepsupi caa canctantinapi, nape
7. Praepositio. S. Conjunctio. Interjectio. 9.
Genus est duplex, masculinum, il, lo, le, et
enep e, nuns a ma teme.
foemininurn.
e, oapi ce a ainta,
a Casus aunt sex, Nominativus, Genitivus,
tivus, Accusativus, Vocativus, Ablativus.
C a n un e p e, anna oapi: a
Numeri aunt duo, Singularis , qui significat
a, oapi: can nenoit a
unam , eg. erbu; et Pluralis, qui significat
onpi: e a
plures res, eg. verbi.
pas.
ndip e, ocindit a mapi I. De Articulo.
Articulus est quadruplex definitus, indefinitus,
imitep e, tpimic a mate din nau. unitatis et partitivum.
: a ce Nomen quod post se habet Pronomen a e-
, a qu ellu semper exigit articulum in
www.dacoromanica.ro
- 33 -
tempu l'aquestu, in aqueste, omenii aquesti, S vidok, testis , Un uk, nepos, in Vocativo mu-
barbatii aquei etc. tant k in es. Sic Junacse, Grisniese, Svi-
Tote e din l'ontru a le mele. Prono- docs e, Unucs e. Id vel ab Italis, vel a Valachis
men e est loco articuli, quod apud Graecos videtur esse adoptatum. Itali et Valachi
est a. ante a, , u et vocis pronunciant ut k,
Muierea q u e din cetate , q u e est loco quodsi in inflexione ejusdem vocis post c sequatur
ticuli. e vel i, iidem pronunciant uti Hungaricum e s.
Petra quell din Ardel. Apud Illyros Nomina primae declinationis
Istud pronomen respondet articulo Graecorum sinentia in e
, vg. Vitez, miles ; in g h vgr.

Bogh, Deus ; z et g h in Vocativo mutant in


Nomina Propria ante se recipiunt articulum x (dse) vg. Vitexe, Boxe.
cum genitivo possessivo parentum Petru a lui
Apud Italos et Valachos g ante a, o, u pro-
Simon. . nunciatur uti g h, quodsi in infiexione post o
Terminus universalis tot, tot a nominibus sequatur e vel i, pronunciatur uti
praepositus articulum post se requirit, am prensu Apud Valachos si post z sequatur i, pro-
toti tote potanele. nunciatur uti vg. Biteaz,
A lt u, alt a cum substantivo conjunctum,
tercedente verbo su n t, exigit articulum una cum Si z sit a d non mutatur ante i in deAa
substantivo sonu l'ei. ordior ziae, aBzipe etc.
Si pronomen m e u, u, s'u u praeponatur sub- rapax venit ab mutatis syl-
stantivis , illud postulat articulum , cane le labia.
meu, etc. l'au dussu, o dusse vel o au dussu.
Si nomen proprium una ponatur cum nomine al s'uu, quare ponitur.
patrio ; nomen patrium poscit articulum eg. Petru
Ardelenu 1'. a habet etiam art. foem. in ut
Multime de omeni , de eni est in gen. Tata au fost.
more Italorum qui habent loco e, di. inapoia lui a videtur esse art.
Nomina appelativa, sea adjectiva virorum, qui in lontra lui 1' art.
aliqua arte scientia excelluerunt, necessario a mea.
articulo insigniri debent, poiticu 1', Ari- aprope de cetate reg.
stotel filosoful. de eu.
Saepe pronomen quel i, quell e loco dup'a mene, ace.
articuli positum destituitur magna cum elegantia praes. a dormire.
verbo s u n t, idque cum praepositionibus, perf. a dormit.
quae immediate subsequi solent articulum, eg. quei plusquamperf. a fost dormit.
din cetate , quei preste Dunere, quei dela Roma, Gerund. Praes. de dormit, seau de a
quei dincoace de raunte , Italice ponitur art. def. Gerund. perf. de a dormit.
Gen. Li di Roma, della città, vel Gerund. plusq. perf. de a fost dormit.
adjectivo. Li cittadini , li transdanubiani , li Ro- I. dormind.
mani etc. II. dormit.
Pariter quei batrani, loco batranii, quei de demult
quei urmatori loco urmatorii, quei de aprope, quei de
departe, quei din misloc , quei de lungo Imperatu
quel dintr'a s'an'ti parente le nostru etc. loco CONSEMNARE
parente le nostru. de earti si documente istorice rare.
Nota. Si post substantivum sequatur meu,
etc. et adj. et subst. recipit articulum. Aflandu-me ore-candu, mi-se pare la a. 1836,
intru una libraria romanesca dein Bucuresci, si
Apud Illyros nomina , quae desinunt in k,
o k, uk, ut Jun ak miles. Gri s nik, peccator, *) Asia in originale dein erore in locu de g.
ARCIIIVU pentru FILOLOGIA. si ISTORLA.. www.dacoromanica.ro 5
- -
conversandu cu unu amatoriu, care dein templare romanesci dein Bucuresci. Dein cari apoi
se si elu acolo, intre altele veni vorb'a si de una mare parte a candu mi- s'a predatu
Vladimiresculu , si de tierei roma- si furatu bibliotec'a in si in Sabiniu; pentru
nesci, de cari undeva, ch mai demultu care fapta strainiloru treca- duca -se, er' romaniloru
- care familia mai de frunte si - avea Cronic'a mai lierte-le si Ddieu.
sa. Intrebam, deca asta spusa e adeveru, seau ch Cu tote astea nu am indoiela, precumu in
e numai vorba , celea , de cari se ch si Moldov'a, asia si in tier'a rom. se mai afla inca multe
m-n'a e vorba. documente pretiosa, numai ici-colea
-Nu e de astu felu de vorba , ci adeveru semenate , ci si adunate in bibliotece si Archive
curatu, dise amatoriulu. de ale familie-lorn si altoru privati, ch ce de cele
-
mosa ?
se mai tiene si astadi acea datina fro- publice nu am cunoscientia ; precumu se adeveresce
io. dein editiunile L et ti a moldovenesci,
- Nu sciu, mi-dise, ch tempure-le cu omeni si ale Cronicariloru fierai romanesci , curate
se au schimbatu prea multu, deca mai de DD. Mich. Cogalniceanu, N. Balcescu,
este care se scria vre -o Cronica seau T. a nu etc.; precumu si dein cele ce vomu
numai se o continue, negresitu nu o mai face ro- produce mai la vale.
, de câtu pote vre-unu dascalenciu, care La noi, ce a mai remasu, si ce mai a-
inca nu a potutu venf la atât'a , se fia in dunatu, manuscrisa istorice filologice, chrisove
stare de a in grecesce seau seau diplome, cacti mai rare seau escerpte de
-E bene ! Domnule ; dar' pucinu fa- aceeasi natura, nu suntu pierdute pentru publicu,
milie-le totusi mai ff pastrandu acele docu- ci precku ne va Ddieu , se voru si
mente pretiosa, in care suntu cosemnate gloriosele de acumu in a-ante, precumu si pant a cumu amu
vertuti ale parentiloru , mosiloru si stramosi- publicatu multe, pentru tote nu respundemu,
nece suntemu in stare.
- Se pote, ch voru si de acele famelie, dar' Cronicele le vomu folosi spre verificarea fap-
am mare temere, dise, astadi si de acelea voru teloru istorice, diplomele spre defigerea dateloru
prea pucine , - mai alesu dupa ce au venitu cronologice, cari mai alesu in istori'a fierai ro-
grecii si muscalii, si au cautatu pre in tote unghie- manesci inca totu nu suntu stabilite deplenu. Er'
tia-le dupa documente vechie, Cronice seau cumu ce nu vomu poté noi, ch sperhmu, ch
le noi a, diplome ce le lumea totu nu va perf una data eu noi, le vomu
cemu chrisove, - si totu ce an aflatu, le au luatu, celu pucinu consemnate nepotieli-loru dupa
si le au incarcatu, de le au dusu, de nu voru noi, se le scia cari si unde suntu ; apoi eli le
se mai vina in apoi , cari la Tiarigradulu gre- vorn folosf, deca vorn ; de unde nu, vedia eli,

cescu , cari la muscalescu. Mai de multu ch a' e lumea.


potea se afle ceneva prein librarie-le Bucuresciloru De acea am mai si asta rubric a,
inca multe romanesci , dar' dela 1821 in pentru cosemnarea celoru mai susu atensa, pre
coce nu, nece una folitia. Caragea seau ne le avemu, seau le scimu unde
cite manuscrisa scumpe se mai aflau pre la cite si la cene se afla, - incependu dela ale nostre,
una biblioteca aici in le si le tramise apoi trecundu si la ale altor'a, ne va
preste chotaru, - si mai urma asia si amicii ajunge - acestei folie, si alu cunoscentie-
nostri dela nordu. nostre.
Si in adeveru , ori câta nevolientia mi - am 1.
datu atunci , se dan in urm'a unoru atari docu- In pentru documente-le istorice, ce se
mente , in librerie - le Bucuresciloru , nu mia afla in posesiunea n a, de una camu data ne
succesu. Mai inse unii librad amici totu restringemu la di at ar iulu romanescu, ce-lu
miau castigatu uncle fragmente, si miau decopiatu adunase repausatulu Dr. Basiliu u pre la
multe, multa nevolia si un'a si alt'a, asia a. 1821, pre candu adeca boiarimea tierai roma-
câtu mai liusioru le ref ami procuré carti si ma- nesci adunata in mare numeru la Brasiovu,
nuscrisa orientali dela Costantinopole , de dela care, medicu facundu cunoscentia, a ca-
www.dacoromanica.ro
- 35 -
petatu una multime de diplome de ale principiloru Basar a fil. Basaraba.
si boiariloru tierai, intre cari allele forte vechie; a. 7020. Chr. 1512, 20. Sept. in Tergovistia.
er' zelulu cela fierbente alu acestui barbatu pentru 7026. 1518, 30. oct. Argesiu.
istori'a natiunale l'a indemnatu a le decopiá mai adu fil.
tote, impartasira preste 200 de bucati, 7040. 1532, 28. maiu, in Pitesci.
nu ci si ce a potutu atátu in archi- Mirce a fil. Radu.
ve -le Brasiovului, si ale raetropoliei dein 7050. 1542, 11. febr. in Bucuresci.
Bucuresci si de la uncle munastiri etc., le a 7050. 1542, 3. jun.
in doi in folio, cari impreuna cu no- 7053. » 1545, 25. mart.
tele descrietoriului, escerpte etc. facu preste 600
de pagine, dein acestea numai prea pucine fiendu
7054.
7057.
1546, 8. apr.
1549, 2. mart. Bucuresci.
-
seau pierdute ocasiunea devastarei biblio- 7058. 1550, 5. jul.
tecei mele la a. 1849. 7059. 1551, 1. apr.
Deintre acestea , cele mai vechie si intregi
suntu: Pe trascu fil. Radu.
a) in versiune vechia romanesca dupa originale
7065. 1557, 13. - in Tergovistia.
P et r u fil. Mircea.
slovenesci, dela cea-voda I. la , 7071.
Michaliu-vod a, fetiorulu lui Petrascu,
numitu Michailu viteazulu, intre anii dela
6895 la 7108 ailumei, seau 1387-1600
7075.
7076.
1563, 18. apr. in Bucuresci.
1367, 2. jul.
1568, 2. dec. in Bucuresci.
- -
dela insemnämu, eh anii in
aceste diplome suntu insemnati numai dupa
computulu bizantinu dela facerea lumei, dein
exan dru fil. Mircea.
7076. Chr. 1568, 2. aug.
7078. 1570, 5. jun. in Bucuresci.
- -
cari, se scimu datulu aniloru dela Christu, 7078. 1570, 17. jun.
avemu se subtragemu numerulu 5508 alu
celui mai de pre urma aim in a-ante de
er'a crestiana vulgaria. ,
7078.
7080.
7081.
1570, aug.
1572, 19. jan. - -
1573, 7. jun. in Bucuresci.
7083. 1575, 28.
Mircea-voda I. 7084. 1576, 27. mart.
a. 6895. 1387.
Radu
- - -
fil.
7085.
7085.
1577, 6. febr.
1577, 26. jul.

,,
6977.
6979.
Chr. 1460, 25. aug. in Bucuresci.
1471, 25. jan. in G-ergitia.
7088.
Mic
7087. Chr. 1579, --
ea fil. Alexandra.
in Bucuresci.
1580, - dec
Basa ra b a fil. Danu. , 7088.
»
1580, 30.
6984. 1474, 4. jul. in Gergitia. 7089. 1581, 22. jun .
fil. 7090. 1582, 1. aug. Tergovistia.
69(90).*) 14(82), 9. mart. in Tergovistia. , 7091. 1583, 16. dec Bucuresei.
,
7000. 1492, 9. jul. in Tergovistia. Petra fil. P etrascu.
,, 7002. 1494, 10. febr. in Bucuresci. 7092. 1584, 9. oct. in Bucuresci.
Radu Vladu. Michn ea fil. Alexandra.
7004. 1496, 1. aug. in Tergovistia. 7099. Chr. 1591, 30. dec. in Bucuresci.
7005. 1497, - Michael fil. Petrascu.
,
7009.
7010.
1501, 13. dec.
1502, 3. maiu
7103.
7104.
Chr. 1595, 11. aug.
1596, 7.
- -
in Tergovistia.
7108. 1600, 20. apr. Fagarasiu.*)
*) In originale nu se vedea de câtu ci 55 pare
a Spot slov'a = 90. . *) Publicata in
Diplomatariu.
pag. 21, si nu se tiene de
*
www.dacoromanica.ro
- 36 -
b) Deci cea mai vechia diploma scrisa
in versiune, seau originale, romanesci, dela a-
Radu Basaraba panä la Costantinu e, afora de titlu, dupa colectiunea nostra e
Bas a a, intre anii 7113-7211 ai cea publicata de noi in nr. I alu Archivului, dela
seau 1605-1703 dela Christu. greculu Leon-voda, cum se dice, dein a. 1631..
du Basaraba, a. 7113-7116,Chr.1605- 8,dipl.6 Dupa acest'a a mai o en es e si
fil. Michnea, 7120-7131, 1612-23, 10 eiu- voda, precumu a nume se anoteza
riel Mogila, 7121-7128, 1613-20, 3
ore-cate diplome dein acésta colectiune.
Alexandru Iliasiu, 7125-7136, 1617-28, 4
Radu 7132-7135, ,, 1624-27, 4 Er' cea mai de pre urma diploma s
Leon fil. Stefanul, 7139 - 1631 - 1 en e e intre acestea e cea dela Mich.
e iu Basaraba, 7141-7160, 1633-52, 20 Radului dein 3 maiu 7167, Chr. 1659.
Const. ierb nu, 7162-7166, 1654-58, 4 Afora de aceste 125 de diplome intregi dela
Michael fil. Radu, 7166-7167, 1658-59, 5 principii tierai romanesci la Const.
Gregoriu a, 7170-7181, 1662-73, 4 Brancovenulu, se mai si altele multe
du fil. Leon, 7173-7177, 1665-69, 4 totu de la acelia, seau numai in estrasu
Ant oniu, 7178-7179, 1668- 9, 2 numele principelui si datulu diplomei,
Duc'a, 7182-7184 1674- 6, 3 seau numai inceputu si capetulu ci
Sierbanunep.Sierb. 7189-7194, 1681- 6, 5 forh miedilocu; cari aici nu le mai specifichmu.
Cons t. Bassaraba 7197-7211, 1689-1703, 4 d) Se mai afla mai incolo totu in acesta
Dein acestea , numai de 25 de diplome se lectiune, afora de cele ce vomu sub
anumitu , in originale r o- 2., alte diplome dela principii tierai roma-
m e, si adeca, dela nesci dein fanariotiloru; cari erasi le
voda, dein an. 7639, Chr. 1630. trecemu aici.
Mateiu -voda, 7147, 1639. e) Inca si alte scrisorie, de ale patriarchiloru,
7154, 1646. metropolitiloru, episcopiloru, si egumeniloru,
7158, 1650. ale mai multoru boiari si boiaritie, si de
Cond. Sierb nu , 7163, 1653. ale altoru persone, se totu acolo parte
7165, 1657. traduse, parte in originale, romanesce.
7166 1658. Dein aceste amentimu numai : -
ch. fil. Radu 7166 1658. A el e isinodali in caus'a metropolitului
7167, 1659. Theodosiu, dein a. 1679.
Greg. G i c'a, 7170, 1662. Es t e dein condic'a metropoliei Bucu-
7180, 1672. resciloru, despre alegerea si chirotoni'a unorn
7181, 1673. tropoliti dela A. Julia, ce le amu publicatu in
Radu fil. Leon, tote patr u. e si fragmente, pag. 234 seqq.
Antoniu, dein a. 7178,
. 1670. i ele metropolitiloru :
Duc'a . . tote trei. Luc'a, dein a. 7135, Chr. 1627.
Sierbanu n. Sierb. 7189, Chr. 1681,2a. Gregoriu, e 7140, 1632.
7194, 1686, The odosin, 7189, 1681.
C o t. Basaraba, 7197, 1689. 7200, 1692.
7211, 1703. 7228, 1720.
Despre cele alalte, parte anume se el Filar etu, 1755. etc, 7263,
in origine erau en es e, parte fiendu
describe numai depre alte copie, nu s'a insemnatu,
Cele mai multe dein aceste documente in-
firate , suntu luate dupre originali seau
in ce limba in originale.
copie autentice dein archivele famelieloru Balea-
nulu, Barcanesculu, Caracasiu, Filipesculu, Goles-
*) Publicata in Archivu pag. 20 dupa acestu ruin,
Orasianu, Voinesculu etc. si ale munastiriloru
Diplomatariu. Chotarani, Cozi'a, Dadulesci etc.
www.dacoromanica.ro
- 37 -
Deintru inse mai memorabili suntu: 8. 0 Rapte data noao deAa
cea dein a. 6895 (1387) a' Mircei, cea mai ; ea dat 9 Wane . 1764
7026 (1518) a' lui 9. 0 Kapte WbAi oameni an nepit
7059 (1551) a' lui Mircea f. Radii, . 1764
7153 (1645) a' Mateiu, 10. Taueie de 'le
7166 (1658 a' lui Mich. f. Radu. de . 1761
7189 (1681) a' lui Sierbanu n. Sierb. 11. 0 draa
7199 (1691) a' lui Cost. Brancovenu,
pentru numele si diplomele multoru principi, ce . . . 1737
se citeza intru ; er' cea dein a. 7189 (1681) 12. 0 can dat Fenepaa Enuoa
a' lui Sierbanu inca si pentru descoperirea falsi- Ciniu . . . . . 1761
ficatiuniloru de diplome domnesci de 13. Aa toate deaa
garii greci sub lui Duc'a voda, dein cari aapia
dein candu- in - candu vomu publicd uncle, in 14. 0 napte nentpa data dean
ne voru liertá impregiurarile. 15. Ttonia can dat Baaic.
16. hipe can dat nentpu
2. dean anna . . . 1759 as. 26.
Repausatulu Dr. Bas. Popu totu in acea 17. 0 napte
lectiune a mai decopiatu si alte 38 diplome dupre uiaop
originalile slovenesci seau romanesci, ce se aflau 18. deaa npinui Fe-
in archivulu basericei dein Schiaii Brasiovului; nepaa FpaBaminnpi.
dein cari 10 suntu dela principii Moldovei: 19. Konia cnpic

7164 (Chr. 1656) etc. -


dein a. 7103 (Chr. 1596), Georgiu Stefanu dein a. 20.
er' cele alalte 28 suntu 21.
dela principii Valachiei: R a du fil. Leon dein a. caobozenie da.
AAts
nnntnpi mate
Funepnie
din
Marictpat.

7173 1665), Sierbanu nepotu lui Sierbanu 22. Ronia a pnmsneuite se can
dein a. 7183 (Chr. 1675) etc. mi an Ma-
Totu aci si urmatori'a consemnatiune rictpat.
despre documente dein acel'asi archivu, de 23. Rapte data cptaeaop.
cari nu scimu, deca se mai alla si astadi intru insu. 24. 0
BnArapiAop aa mi nentpn zidipea
1773 Inn. 21.
Bicepiai.
xpicoaneae Donmi 25. Rapte an tpimic de
mi aate de se tpiniitem
Joan ne pand 26. deaa a tpege
aop ne aa inn ne zidupi.
1. xpicoB de ca Dom. Antonie Bsd. 27. deaa Narictpat ns
. . . 7178, nentps oi. nepe de aa cate a can
2. an Xpicon deaa 7183, dto. din
3. an Xpicon deaa Mixais 28. 30 de de sapai aerate de
Panonigs, . 1731, dto. 29. 0 xapte au aduc Ctatie
4 XpicoB BB. neamnanI
deaa . . . . 7228, dto. 30. nn BA Rip. Dimit. Baad.
5. an Xpicon Roctan. BB. 31. Kapte a Dnmnea. Rip Feop. Pads.
. . . 7221, dto. Dein aceste 31, seau mai adeveratu 66, de
6. an Xpic. Fpirop. AAexan. bucati, cele mai interesante, afora de chrisovele
BB. . . 1766 Moadona.
7. Xpic. Fpir. BB.
deaa . . . 1731. un neq. *) Adauge: dat.

www.dacoromanica.ro
- 38 -
principiloru, suntu nr. 24 si 30, amendoi istorici, epistole si altele, principii Moldovei si Valachiei si
si inca unulu chiaru i u, deca nu si dela boiarii se in archivulu dela A. si in
bibliotec'a Seminariului de acolo. Despre cari largu
31-lea. Mai curiosu inse e nr. 17, despre pu-
in Kemény notitia Capituli Albensis, Cibinii 1836,
nerea protopopiloru prein al", de care usu nu
tom. 1. pag. 201. 217. tom. 2. pagg. 35 seqq.
sciu, deca se mai tiene in Brasiovu, seau aliurea Inca si in bibliotec'a dein LeMa : Literae
in tota lumea. principis Valachici ad Patriarcham, scriptae anno 1655.
3. duobus voll. charta serica. Ex legato Lev. Warneri."
In aceeasi colectiune se mai inca si alte Dela care principe? probabHe in limb'a grecesca, fiendu
documente in limb'a latina si germana. patriarculu, a nevolia va fi fostu sciendu romanesce.
Latinesce 4 diplome de a le principiloru tierai Vedi Catalogus libror. bibliotecae universitatis Lugd.
: Ladislau dein a. 1368, u dein Batav. 1716, pag. 337.
Si intro manuscrisa-le bibliotecei Seceniane dein
a. 1460, si dein a. 1511, tote trele pen-
Pesta, precumu si in alte colectiuni dein bibliotece-le
tru negotiatori Brasioveni, in archivulu si private in Transilvani'a si Ungari'a se afla
Brasiovului, unde le a si vediutu autoriulu acestei una multime documente pentru istori'a princi-
colectiuni, si le descrie, de a ne spune, le pateloru romane, si pentru a' romaniloru presto
a decopiatu dupre acele originali. totu. Vedi Catalogus ms. bibliothecae Szecheniano-
A patr'a e dela u-vo a, date dein regnicolaris, Posonii 1815, tom. I. pag. 386 nr. 2. 3. 4.
A. Julia, 28 nov. 1599, pentru Seculi. 8. pentru 742 nr. 138: Tractatas de 1426
Alte cinci pentru Cavalerii Teutonici, data de defensionalis inter Sigismundum Imp. et D a an partium
regii Ungariei Andrea (1222) si Bela IV (1247), transalpinarum Vaivodam: etc. tom. III. pag. 462 Vala-
chica et Moldavica, etc.
prccumu si dela Romani Gregoriu IX si Asemenea multe se afla pentru istori'a basaricesca
(1233 si 1224), si dela episcopulu Wil- dein Romani'a, in Actele Patriarchatului Constantinopo-
lermu Traniei dein a. 1213. litana , grecesce, Viena 1860; er' pentru a' romaniloru
tote aceste se paru a fi publicate. dein Bulgari'a in actele si epistolele papei Inocentiu
Paris 1682 dupa St. Baluziu, er' mai complete dupa La
N o t a. Porte Dutheil si Brequigny in Patrologi'a latina de I.
Alte diplome latine de a le principiloru Moldovei P. Migne, Paris 1855.
si Valachiei publicate se mai la D e E r, De tetra cari la pote ch ne vomu mai intorce.
Engel, Pray, etc.
M. Dogie in Codex diplomaticus regni
et magni Ducatus Litvaniae etc. 1758, tom. I, (IV.)
pag. 597 seqq. si anume dela ea betranulu una
dein 20 jan. 1390, si alt'a dein 6 jul. 1411; - dela FASTI-I ROMANI.
du Basaraba dein Argesiu 1396; er' deintre ai Mol- (Urmare.)
dovei, dole u dein a. 1459, - dela Petru- A. u. A. a. Chr.
Alexandra sept. 1552, si dela dein M. Valeriu Maximu Lactuca.
a. 1569. Sp. Verginiu Tricostu Caelimontanu. 456
I. C. der, in Observationes ad hist. Trans. Ci- 299. T. Romiliu Rocu Vaticanu,
binii 1803, pag. 185 dela du princ. Valachiei dein C. Veturiu Cicurinu 455
a. 1507, si pag. 186 dela Wlad dein 1511, in estracte. 300. Sp. Tarpeiu Montanu Capitolinu
I. Ch. Engel, in istori'a citata, p. 164 dela Mi- A. Aterniu Fontinale . . 454
chael princ. Valachiei dein a. 1418, si p. 187 dela 301. P. Curiatiu Fistu Trigeminu
Radu cea mai dein susu dein a. 1507.
Sex. Quinetiliu . . 453
G. ay, in Disertationes etc. Vindobonae 1775,
pag. 144. M ir e a betranu dein Brasiovu 7 302. T. Meneniu Lanatu
P. Sestiu Capitolinu . . . 452
mart. 1395, si p. 155 dela Michaliu-voda dein Ter-
govistia 9 jun. 1598. 303-304. (Decemviri) . . . 451-450
Needate, in archivulu natiunei saxonice, Radu 305. L. Valeriu Publicola Potitu
princ. Valachiei dein a. 1507, si dela Al exandr u M. Morelia Barbatu . . 449
princ. Moldaviei dein 30 jul. 1556 etc.; - mai multe 306. Lar Herminiu Aquilinu
inse parte romanesci, parte latinesci, diplome tractate, T. Verginiu Tricostu Caelimontanu 448
www.dacoromanica.ro
- 39 -
A. A. a. Chr. A. u. c. A. a. Chr.
307. M. Geganiu Macerinu 343. M. Papiriu Mugillanu
C. Iuliu . . . . 447 C. Fascia Rutilu . . . . 411
308. T. Quinctiu Barbatu Capitolinu IV. 344. M. Aemiliu Mamercinu
Agrippa Furiu Fusu . . 446 C. Valeriu Volusu Politu . 410
309. M. Augurinu 345. Cn. Corneliu Cossu
C. Curtiu Philo . . . 445 L. Furiu Medulinu H. . . . 409
310. (Tribuni militari) . . . 444 346-360. (Tribuni militari) . 408-394
311. M. Geganiu Macerinu IL 361. L. Lucretiu Flavu
T. Quinctiu Barbatu Capitolinu V. 443 Ser. Camerinu . . 393
312. M. Fabiu Vibulanu 362. L. Valeriu Potitu
Postumu Aebutin Elva Cornicenu. 442 M. Manliu Capitolinu . . . 392
313. C. Furiu Fusu Pacilu 363-387.1 (Tribuni militari) . 391-367
M. Papiriu Crassu . . . 441 388. L. Sextiu Sextinu Lateranu
314. Procuhi Geganiu Macerinu L. Aemilin Mamercinu . . . 366
L. Meneniu Lanatu . . . 440 389. L. G-enuciu Aventinense
315. T. Quinctiu Barbatu Capitolinu VI. Q. Ahala . . . 365
Agrippa Meneniu Lanatu . . 439 390 C. Sulpiciu Peticu
316. (Tribuni militari.) . . . 438 C. Licinin Calvu Stolo . 364
317. M. Geganiu Macerinu III. 391. Cn. Genuciu Aventinense
L. Sergiu Fidenate . 437 L. Aemiliu Mamercinu IL . . 363
318. M. Corneliu Maluginense 392. Q. Serviliu Ahala H.
L. Papiriu Crassu . 436 L. Genuciu Aventinense II. 362
319. C. II. 393. Sulpiciu Peticu IL
L. Verginiu Tricostu . 435 C. Liciniu Calvu Stolo II. . . 361
320. C. Iuliu III. 394. C. Poeteliu Visolu Libo
L. Verginiu Tricostu . 434 M. Ambustu . . 360
321.-322. (Tribuni militari) . . 433-432 395. M. Popilliu Laenate
323. T. Quinctiu Pennu Cincinnatu Cn. Manliu Capitolinu Imperiosu . 359
C. Iuliu Mento . . . . 431 396. C. Fabiu Ambustu
324. L. Papiriu Crasu C. Plautin Proclu . . . 358
L. Iuliu . . . . 430 397. C. Marciu Rutilu
325. L. Sergiu Fidenate II. Cu. Manliu Capitolinu Imperiosu II. 357
Hostu Lucretiu Tricipitinu . . 429 398. M. Fabiu Ambustu II.
326. A. Corneliu Cossu M. Popilliu Laenate II. . . 356
T. Quinetiu Pmmu Cincinnatu II. . 428 399. C. Sulpiciu Peticu III.
327. C. Serviliu Structu Ahala M. Valeriu Publicola . . 355
L. Papiriu Crassu Mugillanu II. . 427 400. M. Fabiu Ambustu III.
328-330. (Tribuni militari) . 426-424 T. Quinctiu Pennu Capitol. Crispinu 354
331. C. Sempronin Atratinu 401. C. Sulpiciu Peticu IV.
Q. Fabiu Vibulanu . . . 423 M. Valeriu Publicola IL . 353
332. (Tribuni militari) . . . . 422 402. P. Valeriu Publicola
333. Numeriu Fabin Vibulanu C. Marciu Rutilu II. . . 352
T. Quinctiu Barbatu Capitolinu . 421 403. C. Sulpiciu Peticu V.
334-340. (Tribuni militari) . 420-414 T. Quinctiu Cincinnatu Capitolinu. 351
341. M. Corneliu Cossu
L. Furiu Medullinu . 413
342. Q. Fabiu Ambustu La a. u.
c. 364 (a. Chr. 390) Rom'a ocupata
C. Furiu Pacilu . . . 412 si de Gali sub Brenu.
www.dacoromanica.ro
- 40 -
A. u. A. a. Chr. de diumetate, nu numai dein celi tipariti, ci si toti
404. M. Popilliu Laenate III. inediti.
L. Corneliu . 350 Cosa dein urma avura inca si onorea, de a fi
dusi spre usulu dial generariu d, nu sciu,
405. L. Furiu tiesce ori muscalesce, si ai ocasiune la una polemia
App. Claudiu Crassu . . . 349
istorica: cumu ch romhnii nu fi romani. La care
406. M. Valeriu Corvu disputatiune, dupa impregiurarile in cari me aflamu,
M. Popilliu Lanate IV. . . 348 firesce nu mare semtieamu in mene.
407. T. liu Torquatu Imperiosu Deca unu preutu - protopopu betranu venerabile
C. Plautiu Hypsaeu . . . 347 venise in de a fi fusil u, pentru ch preutu
408. M. Valeriu Corvu II. a tiené una cuventare baserecesca, predica, intru
C. Poeteliu Viso lu Libo IL . 346 una domenica in basereca la R., - ce ar' fi fostu se
409. M. Fabiu Dorso patia unu bietu de prisoner , cumu eram io in
Ser. Sulpiciu Carnerinu . . 345 mâne- le generariu si intre baionete, de ca aveamu
410. C. Marcia Rutilu imprudentia, se cutezu a face opusetiune istorica-politica
T. Moulin Torquatu Imperiosu II. 344 doctrinei generariu muscalescu?
(Va mi adusi a -mente a - de : nu te
d. si foculu, lasai, se vorbesca panh in
si asia scapai ed prein pene dein beleu 'a, in
Literariu. carea me adusse numerii inediti ai -loru
Avemu onore a anunciá, cumu oh - aflati in portu - foliulu mieu.
vomu incercá a gai
i

PRINCIPIA-LE De caprensulu acestei


mai pre larga cu alta ocasiune; er' acumu volieam nu-
SCRIPTURA intrega
mai, se aducu la cunoscenti'a publica, ch a
de suptu tipariu, revediu a, augmentata si comple-
inca in decursulu lui Januariu au esitu in ti- tata, nu numai cumu se de o, ci in cea mai
pariu in Blasiu, custa dein 25 3/4 cole in 8°, si se stricta insemnare a' cuventeloru.
afla de vendiare la tipografi'a seminariale, seau chiaru si
la noi, deca ceneva ar' mai a se catrh noi - Ni se dein Rom'a de febr. a. cumu
spre a le avé. ch tenerii artisti I. Popescu, G. dari u, au
Misicati de interesulu, ce desteptara aceste discu- de cugetu a Column'a Traiana", in fotografia ;
siuni filologice inca la antani'a aparitiune in organu, despre care mai pre larga in nr. mai de a prope.
si sciendu, de pucina crutiare patu diurna-
listice, indemnati inca si de unii amici, cola pucinu de Nr. III. va aparé in 15. Martin a. c.
acceasi opiniune cu noi in respectula filologiei limbei
nostre, - demultu, potemu dice chiaru dela inceputulu Corespmidentia mica.
publicarei acelor'a, ne amu fostu propusu, ce amu DD. P. T., cari abunatu la Archivu," suntu rogati
publicatu in Organulu nostru, luandule suptu una noua tota respectulu, a ne tramite acumu pretiuluabonamentului restante
sub adres'a cunoscuta si modalitatea aratata.
seriosa revisiune, se le adunhmu intru unu volume anu- Mai ineolo, dein causa departarei editoriului dela loculu tipa-
mita, spre a le scapá de perire, si spre indemanarea, rirei, nepotendui-se impartasi de una proba de corectura,
celoru ce aru se le aiba mai in demâna, de cumu multa parere de reu a nostra au intratu mai multe erori, DD.
so aflau resfirate prein multe folie diurnalistice, ale lectori suntu rogati a le si inderept'a, precumu urmeza.
caror'a esistentia cod de precaria. De esemplu, Pag. 5, column'a si lini'a 1: s in locu de sf. 6, 1.
potere-amu intrebá, câti mai posiedu astadi Organulu? 1. 10: eufo nice i. 1. de cufonice. Fag. 8 1 1. 3 dein diosu:

pucinu toti numerii, ce cuprendu principia -le mai in locu de e i. - 1, 1. 13 numerandu dein
seau
câtu publicatu intru insu? 8 si 2: Nr. 2 si 3 1. de; Nr. IL si
16,
diosu: scrietorii si vitie i. 1. de: sriet. si vitia;
- - acolo
acolo 2 1. 10
diosu: Nr. 4 i. 1. de: Nr. 1V. - Fag. 17. c. 2, 1. 16:
Chiarn si noue, numai cd prein minune, ne a remasu de
- 19, c. 2, 20 de dein
u. esempluriu completu,
unulu, si asia
ch apucasemu a
intre remasitiele bibliotecei. MaTeiti,
unde lipsesce
prisosesca
unde lipsesce
-
- Pag. 21 2 L 24:
11..

acolo 1. 19:
in locu de
mentrea, cene scie, deca mai in stare, de a adund - P. 22 c. dlosu 1. 10: cereetariloru i. 1. de cercator.;
numerii resipiti in lume. c. 2 1. 6. ias i. 1. de Mais. - Pag. 23 la a. 264: Q. ca
pantu; - la a. 265: Mamercinu; - a. 288: Priscu; a
Ce e mai multu, tota pre acea cale a provedentiei, 293: Camerinu in locu de Cameriau.- 24 c. 21. 4 de
chiaru si dein ms. ne remasera multi numeri, mai multu G. P.
www.dacoromanica.ro