Professional Documents
Culture Documents
*) De lingua lat. lib. VII, 96: In pluribus verbis *) Savus per Colapianos, e, popu-
A ante E ponunt, non, ut quod partim dicunt lorum capita."
aceptrum, partim scaeptrum. In Zwei röm. Urk. pag. 14.
www.dacoromanica.ro
- 48 -
vede cu cale a testulu F. A. in F. I., vechia romana, care dupa Th. Mommsen asia
cumu proiecteza Detlefsen la cit. pag. 17, (Ackner p. 83 nr. 387) :
ET.
D. D.
IANVARIA
ET. SILIVS. FIRMINVS
Phil o. Vedi Inscript. lat. tom. III (8-o
In care magistras e in locu de magis-
Turici 1856) pag. 474 seq.
D. pag. 2, lin. 1, loculu antaniu, in tratus; er'in lin. 5 in Can. face: in Cana
ptura e formatu , cumu Th. Mommse
cele alalte abreviature cd aliurea.")
er' a' dou'a lipsesce, ci sensulu recere LEG. XIIL G. lin. aceeasi, e Legiunea XIII
numita a, carea a statiunatu in Transil-
D, precumu arata triptichulu urmatoriu (pag. 2.
lin. 2), unde vani'a, impreuna eu Leg. V. Macedonica sub
e intregu, inca a dou'a
ora, cd si in alte triptiche la loculu paralelu. Aurelianu , si de cari inscriptiuni se
ID lin. 2 pagin'a a dou'a, s'ar' in patria.
a in locu
de ide fiendu dupa D, cá in scriptur'a XVII KAL. IUNIAS, adeca 16 Main.
a doua, ci in triptichulu urmatoriu si in altele e RUFINO et QUADRATO dein
mmai id. urma, adeca numele intregu: L. Ru-
KANAB. lin. 7, pag. 2; in triptichulu urma-
*) Inscriptiones antiquae orbis rom. fol.
toriu una data Cana b. en C. Mommsen crede,
Amstelaedarni 1707.
C 'a a fostu una militare lenga **) De acesta statiune se pare a cea dela
Apulum, pote unde acumu e Satu -micu (Kis Muratoriu 2076, 7 de si e scrisu IN CANAPA in
falu), si astadi se si una inscriptiune de Canaba, el st SIPI in locu de Sib i totu acolo.
www.dacoromanica.ro
- 49 -
f in o, st L. Statio Quadr , cari au fostu dd) pagin'a a patr'a.
Consuli la A. u. c. 895, er' dupa Chr. a. 142, in Lin. 1. quot ita ex ea evictum ablatunve fuerit sive quot
ita
anulu V. alu lui Antoniu Pin. 2. non erit tt p. recte f. r.
Triptichulu acesfa dar este de 1721 (in 1867). mil. s. s.
3. d. f. p. Cl. Philetus
TRIPTICHULU 4. sua esse iussit Alexander Antipatri
a) Scriptur'a antania. 5. inque mulierem quae ss est eins
aa) Pagin'a prhna. accepisse
Lin. 1. Cl. Mil. Leg. XIII. gg. cl. emit 6. et habere se dixit Cl. Philetus a Claudio
mil 8. 8.
2. que nomine Theodotem sive ea 7. Act. Kanab Leg. Xili g. Nonas Octobres
3. quo alio nomine est apochatampro uncle Bradua et Varo
4. duabus X quadringentis viginti de de (sic) Phileto
Adaugemu aici transcriptiunea dupa ace-
5. f. a. Alexandro Antipatri
norma, mai susu, de si dupa cea mai dein
6. rnulierem sanarn traditam esse emptori s. s. et si
7. quis mulierem q. d. a. partenve quis ex eaa-ante si-o ar' poté esplicá.
8. evicerit q. m. s. s. eunve at quem Claudius lulianus mikes) Leg(ionis) XIII
9. ea res pertinebit uti habere possidereque recte G(eminae) g(regarius Claudi(i) emit man-
.10. liceat tune quantum erit quot ita ex ea quit cipioque accepit mulierem, nomine Theodoten, sive
bb) a doua. ea quo alio nomine est, n(atione) Creticam, apo-
.1. ablatunve fuerit sive quot ita licitum chatam pro unciis duabus X(denariis) quadringentis
2. non erit bantam proiam recte dari f. r. viginti, de Cl. Phileto ; f(ide) a(uctore) Alexandro
3. Cl. Iulianus mil. L. s. s. d. f. p. Cl. Philetus Antipatri cam mulierem sanam traditam esse
4. id sua esse jussit Alexander Antipatri
5. inque mulierem quae s. s. est pretium eius
ptori s(upra) s(cripto). et, siquis mulierem,
XCCCCXX. q(ua) d(e) a(gitur) , partenve quam quis ex ea
6, accepisse et habere se dixit Cl. Philetus a Claudio quis evicerit , q(uo) m (inns) emptorem s(upra)
7. luliano mil. s. s. s(criptum), eumve ad quem ea res pertinebit,
8. Act. Canab. Leg. XIII g Nonas Octobres Bradua frui, habere, possidereque recte liceat, tune, quantum
9. et Varo Cos. id erit, quod ita ex ea quid evictum ablatumve fue-
b) Scriptur'a a doua. rit, sive quod ita licitum non erit, tantam pecuniam
cc) pagin'a a probam recte f(ide) r(ogavit) Cl. Iulianus
Lin. 1. Claudius lulianus mil. Leg. Val. Valentis mil(es) leg(ionis) s(upra) s(criptae), dare f(ide)
XIII g. g. MarI G. XIII g. p(rornisit) Cl. Philetus. id sua esse jussit
2. emit mancipioque accepit Cn. Vqri Alexander Antipatri, inque mulierem, quae
nomine Theo s(upra) s(cripta) est, pretium X (denarios)
3. sive ea quo alio Ad. Dionysi Vet.
Leg. CCCCXX accepisse et habere se dixit Cl. Philetus
mine es N. Creticam
4. apochatam pro uncis duabus a . . . ris
a Claudio Juliano mil(ite) qupra) s(cripto). Act(um)
X quadringentis Kanab(ae) Leg. XIII G-(emin). IV Nonas Octobres,
5. viginti de Cl. Phileto f. a. Victorini Bradua et Varo Cons(ulibus)."
Alexandro Antipatri La acestu documentu, nu avemu de cátu pu-
6. mulierem tra- cine se mai oserbAmu, dupa ce multe, ce s'arti
ditam esse emptori ss. et poté oserbá aici, s'au premisu la triptichulu de
siquis AYK- taniu. Limb'a, aceeasi curata, clasica latina.
7. q. d. a. par- Erori scripturistice mai numai doue: in scriptur'a
q. q. ex ea quis
8. evicerit
prima lin. 4, unde prepusetiunea DE e scrisa de
q. s.
s. eunme ad ea
doue ori; si in scriptur'a a dou'a lin. 3,
.9. res pertinebit uti frui habere Cl. Phileti
dupa ES lipsesce ; pentru ch, in scriptur'a a
possidereq ibsius doua pag. 4 lin. 2, unde se vedu doi T in
10. recte liceat tune quantum locu de unulu, pare a una variatiun
id ortografica in de Ta m.
ARCHIVU FILOLOGI ISTO RIA 7
www.dacoromanica.ro
- 50 -
Er' in pentru diferenti'a intre d dein Dupa acesta grecesca autentica,
scriptur'a prima lin. 8, si intre quis dein scriptur'a deplenu de mentiuna falsificatiunea litere
a doua lin. 7, a nevolia se pote decide, de este grecesci de form'a cea mai recentiore dupa tipariu
erore, si in care scriptura e erorea, dupa ce in lo- in tablele presentate mai susu, st in cele Mass-
culu paralelu dein tripticulu antaniu si unulu si maniane.
altulu lipsesce, si in adeveru amendoua suntu su- IV Non as to br s, lin. 8, e 4 Octobre
perflue. Vedi inse st triptiehulu dela Erdy la loculu dupa Calendariulu nostru, - er' -
paralelu (pag. 14 lin. 9): mve quam x Consulii Bradua st u, suntu eu numele
o quis. intregu : Ap. Annius Atilius a, st T.
In respectulu ortografiei, triptichulu acestu alu Claudius Vibius ar u s, cari avura consulatulu la
II-le diferesce in cku-va de de antaniu. Asia A. u. , er' dupa Chr. la a. 160; st asia
diftongulu AE se afla la loculu seu, pr. in seri- acest'a (la a. 1867 e de 1707 de ani,
ptur'a antania a doua pag. 2 st 4, lin. : er') la a. 1865 e(rá) de 1705 de
QVAE. -M in a-ante de V se mai totu de La acestea mai oserbhmu, cumu anulu
un'a cu N, pr. partenve, eunve, ablatunve; sulatului lui Bradua si Varu cade in a. XXIII alu
de numai una data in scriptur'a a doua lin. imperattei lui Antoniu Piu, dela care numi
8: eumve M. - Er' D finale totu un'a s'au in Transilvani'a. De nude tri-
se cu T, pr. t, t, t, in de d, I st II este unu restempu de XVIII ani,
q d, d; afora de doua locure: in scriptur'a celu de antaniu atki mai de
prima lin. : QUID, st in scriptur'a a doua lin. alti II-le.
8: AD. Mai oserbhmu inca si, sigilele amendororu
Cea mai mare insemnatate are acestu acestoru triptiche, ce erau imprese in cera la nu-
triptichu, pentru intre suscriptiunile marturiloru, mele marturiloru st altoru persone, lipsescu
de una parte se afla es ca antica totulu ; - ci se afla in celu publicatu de Erdy 1.
genuina, Antipatru alu lui Antipatru caventele dein st intru altulu inca ineditu, mare in 4-o st fro-
acestu contractu, green de natiune, dupa si mosu, ce inca se afla in Museulu dein Pestia, ci
numele-lu arata, in locu de litere latine sierbinduse caruiai lipsesce tabl'a a treia cea de preurma, pre-
la suscriere liter e dupa form'a ce cumu insumi le vediui acolo la a. 1856.
se vede in mai vechia monumente de pre acele
tempure, in manuscrisa, papiri, inscriptiuni etc.,
de alta parte in limb 'a latin a,
- St in urma, scrisori'a triptichului II nu e
asia strinsu cursiva, cá intru alte table cerate, ci
cea clasica, se apropia mai multu de scriptur'a menunta latina
ci cea vulgari a, fiendu scrietoriulu, dein manuscrisa-le mai de antaniu V.
green, pote nu sciea limb'a literaria latina. De dupa
acea in locu de a di auctoris 2.
signavi, seau de secundus auctor signavi, La aceste doue triptiche ale noste,
secodo auctor segnai! aici si unu alu e ea, totu de vendiare cmn-
Eta dar' st Daci'a urine de scriptura gre- parare de schiavi , publicatu de Erdy la loculu
seclulu dupa Chr., st de limb'a romana citatu in facsimile, si dupa acest'a de Detlefsen
vulgare, scrisa cu litere grecesci, cá in asemenea la loculu (zwei röm. Urk. pag.
bele Rom'a 0), st in papirii dela Raven'a, **) seqq.), dupa lectiunea nostra, carca in multe dife-
aprope de acelesi tempure. de a' lui Erdy, in pucine de a' lui Detlefsen.
a) Scriptur'a prima.
*) Vedi Boldetti osservationi, pag. 233, si Mass- aa) Pagina antania.
mann cit. pag. 148. Lin. 1. Maximus Batonis puellarn nomine
2. Passiam sive ea quo alio nomine est anno
Vedi Marini, papiri diplomatici, fol. Roma circiter p. m. a
1805, nr. LXXV pag. 116, nr. XC, XCII, XCIII, CX, rum sex emit mancipioque accepit
CXIV etc. dein VI; si de la Spang erg, 4. de Dasio Verzonis pirueta ex Kavioretio
juris rom. tabulae negotiorum, 8-o Lipsiae 1822 pag. 5. X ducentis quinque
128 seqq. 6. puellam sanam esse furtis noxisque
www.dacoromanica.ro
- 51 -
Lin. 7. solutam fugitivam non esse s im a, numi e cunoscuta de aliurea cá nume
8. praestari. quot si quis propriu.
9. quam ex eo quis evicerit lin. 3 de asupfa: sp or t a i a, tote
10. quo minus Maximum Batonis quo
11. ve ea res pertinebit habere posse
nece scortellaria nece sportellaria numi suntu
12. dereque recte liceat quanti cunoscute de aliurea, nece ce insemneza.
13. per emta est tam pecuniam - lin. 4: V s, in locu de Verzonis,
bb) pagin'a a dou'a. precumu Finaly lege in altu fragmentu.
1. et alterum tantum - lin. 13 : , , in locu de: per, intregu :
,donatarie dein A. Julia 4 jan., intarl de pre Stefanu, carele asemenea-si formá dereptu la acestu
Stefanu Bagdi sorori - le lui Margarit'a Cris- dominiu, constrinse pre Pécsi la la a.
tin'a, lui G. Bagdi, in posiesiunea 1631 fecera legatura intre sene, Pécsi se denia
Blasiului st apertenentieloru lui, cu dereptu de suc- dominiulu va in viatia, er', de i s'ar templá
cesiune in sexulu barbatescu, si se mora in a-ante de Petru Bethlen, dominiulu se
Morindu Stefanu Bagdi fork sementia, consi- treca la acesfa, fork dereptu de succesiune pentru
liariulu Paulu la 1606 acestu eredii lui S. Pecsi.
slominiu dela principele Stefanu Bocskai, pentru Inse Pésci nu se semd oblegatu a se de
sene urmatorii sei barbatesci, in perpetuu, er' acea legatura, st la a. 1635 testamentu, prein
pentru sexulu femeniescu cu dereptu de alu res- care tote bunure-le sale, st Blasiulu eu ele, le
12 unguresci. Literele feteloru sale, pentru cari si carti statutorie castigh
statutorie suntu dein 15 nov. 1606. dela Principe.
Inse P. Örvendi, neavendu prunci, la a. 1609 Pécsi la a. 1638 cadiù sub nota, si
tenth Blasiulu, cu tota dominiulu , mulierei sale spre rescumperarea capului fiscului tote bu-
Catarin'a Debreczeni si fratinieloru ei celoru. mai nure - le sale, cari de almentrea le pierdea in
aprope , seau fratelui seu Kovics de poterea articliloru dein 4 oct. 1618 1635, in
Orvend, suptu aceeasi legatura de 12,000 Care urm'a judecatei dietali dein 12 jun.
testamentu apoi de principele Gabriele pentru judaismu. Er' feteloru lui Pécsi, cari st ele
Bathori in 25 aprile anu, si legatarii erau convicte de aceeasi crime, li-se pentru
se introdusera in dominiu, nu fork contradicere. debilitatea sexului.
La a. 1610, Blasiulu totu dominiulu treat Simon P si (dupa ortografi'a vecbia
in lui Stefanu care - lu impetrase i, di P e i) erá nascutu in Ungarfa
sub titlu de donatiune dela acel'asi principe, pentru pote la P (lat. Quinqueecclesiae), dein parenti
www.dacoromanica.ro
- 54 -
oscuri, ci prein ajutoriulu invetiaturei, mai alesu tielegundu, P. Bethlen l'ar' testatu
prein cunoscenti'a a' mai multoru limbe, atâtu remase, se en legatari'a, st vent in posie-
orientali, pr. ebreesci, rabinice, turcesci, grecesci, - siunea lui pre calea legei.
si apusane, pr. latine, germane st altele, - La a. 1660, 9 nov., principele Acacia
se inalta la ajunse'secretariu principelui dein Sebisior'a dominiulu castelu
Stefanu Bocskai (14 sept. 1605, - 29 dec. 1606) co totu, gratis salvo jure alieno , lui
-er' sub principele Gabr. Bethlen (27 oct. 1613 - Haller , fetiorulu lui Stefanu, nepotuhi lui Gabe.
15 nov. 1629), Cancelariu Transilvaniei. Haller si alu Elenei Bocskai. Ci perindu acest'a
Acestu judaisatoriu seau sambatariu famosa prunci in 15 nov. 1663 la Ersekujvir in
tradusese dein Talmudu una carticea sub numele gari'a, unde erá ea Mich. Apafi I, spre mare bu-
Invetiature dein SS. Parenti" (ebreesce P irk e curi'a principelui st a' principesei, fisculu erasi
Abot h., seau pirk e oven cumu pronuncia judeii Blasiulu in posiesiune.
poloni), care inse nu s'a tiparitu. Asta carte e
singura dein totu Talmudu - lu, alu careia In urma, principes'a Ann'a Bornemis'a, soci'a
mentu e morale sententiosu ; e intorsa mai in tote lui M. Apafi I. dela fameli'a lui P.
limbele Europei; titlulu ei insemneza : S ente n- vendi, prein miedilocirea plenipotentiarului acestei
e tiloru, sub care numire se intielegu famelie Stefanu Sarkantyus alas Gyulai de Várad,
dascalii celi mari ai Ebreiloru dupa esiliu, dela castelulu Blasiului apertenentiele-i, pentru ambe
Simeon celu dereptu pana la Gamaliel ; st dein sexe- le, acelu dereptu, care - lu posiediuse
VI capete; - candu cele alalte carti ale Talmu- acea famelia , pentru patru iobagi posiesiunati si
dului tote tracteza de ceremouie-le religiose 6000 de pietre de sare dela Desiogn'a, contractu
si juridice ale judeiloru. de Fagarasiu 21 mart. 1664.
Acusatu cu mai multe crime nu liusiore, Pécsi Asta vendiare , f intarita de principele M.
datu de principele G. la inchisoria; er' Apafi I, la cererea dietei dein Sebisior'a dein 20
succesoriulu acestuia G-eorgiu I. Rakotzi, convin- nov. 1664, donatiune perpetua, adaugundu si
gundu lu de erorile lui relegiose , tote portiunile lui Gabr. Haller dein Petrifalha Sem-
bunure-le lui, ce avea forte multe st alese, lasandui celu, in care posiesiune principes'a st introdusa
mimai satulu Sz. Erzs6bet dein scaunulu seculiescu in 14 dec. dein acel'asi Inse neinchidienduse
alu Odorheliului pentru traiu, unde in miediloculu calea cetera ce aru avé dereptu de a pretende
a' 75 famelie de ai sei, nefiendui lier- asupra, pentru fetele lui S. Pécsi, anume Eli-
tatu a de acolo , petrech la betranetie, sabet'a soci'a lui Haller, protestase in contr'a
candu se calvinistu, se apart a traduce introducerei principesei ; ci mai in urma ele se
Bibli'a vechiului testamentu depre limb'a ebraica lasara de procesu st de contradtcere, precumu si
in cea unguresca, care inca se pare a nu tiparita. altii, cari-si formau dereptu la acestu dominiu; -
In castelulu dein Blasiu, inca pank in principes'a escontentandu pre toti pretendentii, pre-
reparaturei dein urma, ni-se aratá una camarutia in cumu se pare, bani.
podu hornu, unde Pécsi fetele lui, se Asia principes'a Ann'a Bornemis'a remase
faceau sacrificia de boi si altele dupa ritulu miscata in posiesiunea Blasiului ; st morindu ea-la
mosaica. filiului seu unicu Mich. Apafi II; er' princi-
Asia Pécsi nu succesori dein fameli'a sa pele M. Apafi I, o in acesta posiesiune
in dominiulu Blasiului, ci, macaru - lu testase in 12 oct. 1684.
fiscului propter e es s e, cumu scrie in te- De atunci Blasiulu cea mai placuta resie-
stamentu , dupa mortei dominiulu la Petru dentia a Apafiane, unde M. Apafi II.
Haller, in poterea legaturei facute intre eli in a-ante st nunea Catarill'a la a. 1695,
de judecat'a lui Pécsi. pre largu o descrie M. in notele sale
La a. 1648, morindu la Ban in la Metamorphosis Tniae de Petra Apor, , st dein
Ungarfa, fisculu dominiula Blasiului, er' in- care noi cu ocasiune vomu estrage uncle
www.dacoromanica.ro
- 55 -
interesante pentru cunoscerea dateneloru de pre 17 jun. 1661, er' capulu lui se tramise la
atuncia. tinopole.
Mich. II, resemnandu principatulu Tran- Alta data la a. 1704, unu numeru de
Casei domnitorie austriace, se retrase cu 35,000 de Curuti , urmatori de ai Franciscu
locuenti'a la Vien'a, unde morindu la a. 1713, Bla- Rakoczi, aici-si pusera corture-le, predandu in susu
-siulu inca la imperatescu. in diosu totu ce aflau ; dein cari tempure
Er' la a. 1738, 21 aug., Blasiulu cu totu astadi se mai audu naratiuni curiose despre Cucu-
miniulu donatu Episcopiei unite dein Transilvani'a, ruti st Lobonti si de Er' colonelulu baronu
panh atunci-si avea scaunulu st numirea de de T i g e, generariulu ostei imperatesci, intru
la Fogarasiu, st Munastirei Basilitiloru de ritulu una di mai multu de 1000 de seculi la Ciapulu
grecescu de fundate, in parti ecali ; si de doue ore dein susu de Blasiu pre Ternav'a mare.
atunci, stramutanduse scaunulu episcopescu dein Blasiulu inse, care sib dein opidu st
Fogarasin aicia, Blasiultt remase proprietatea Cle- satu, mai in a-ante de stramutarea scaunuhii epis-
unitu, resiedenti'a Episcopiloru Fagarasiului, copescu dela Fagarasiu aicea , erá ,
si centrulu diecesei catolice unite de ritulu gre- partea adeca, care si acumu e satu, dein diosu de
tescu in Transilvani'a. vechiulu seau de resiedenti'a A. episcopesca
parte dein aceste date istorice, se cuprende de astadi, spre apusu, unde se impreuna amen-
in docurnentuht citatu sub 3 in nota. doue Ternave-le, cea mare de catch miedia-d1, er'
cea mica de catrà miedia nopte.
La a. 1681, candu se una conscriptiune
Blasiulu se tienea de Comitatulu - de - a' totu dominiulu Blasiului, ce pre atuncia-lu tienea
balta in sed. , Corvinu principes'a Ann'a Bornemis'a, Blasiulu, adeca
Huniadi, la a. 1451, l'a despartitu de acestu tulu, numerá numai cd 20 de famelle, pre câtu se
mitatu, de dupa situatiunea geografica se pare dupa nume, tote unguresci, intielegunduse
tienea, st l'a impreunatu alu Albei. st bucatariulu, , si alti dornesteci ai
Sub tumulte -le Rakotiane, Blasiulu de doua principesei.
ori fit teatrulu de oste ; una la a. Er' partea, carea acumu face opidulu pia-
1659, candu sub principele Acacia Seidi ti'a baserec'a catedrale, de resaritulu
Achmed pasi'a vezirulu de la Bud'a in tempu de ierna resiedentiei, pre atunci ocupata de maierfa
venindu co ostile dela Mediasiu la Blasiu se domniloru seau principiloru domnitori. Ci episco-
tielese cu magnatii tierai, er' pentru marimea frigului pulu L prein a' carda miedilocire se
se determinh a se retrage la Sabiniu, unde se acestu dominiu pentru Cleru, se faca unu
neze. Er' principele Georgiu Rakoczi II, care opidu romanescu, chiamandu st adunandu famelie
la Desiu, audiendu de asta determinatiune, si dein tote partile, apromitere de libertati st jure
blicandu fugu turcii, toturoru municipali, cari nu se implenira, remanendu opidulu
riloru, cá sei impresure dein apoi. Acestea cre- panh astadi taxale st in procesu cu episcopi'a pen-
diendule , mai alesu satenii , navalira asupr'a tru taxe.
pascutoriloru turcesci; ci regimentele dela Blasiu Atunci se proiecth fromos'a quadratura a' pia-
esiendu reinpinsera pre navalitori, pre multi ucisera, tiei, st deliniarea strateloru , se edificarea
er' pre celi prensi, aducundui vii in a-antea vezi- monasteriului si a' catedralei , ci crescerea st
rului, taliandule nasure-le si urechie-le, ia tramisu desvoltarea opidu, atâtu in respectulu
a casa la secere si la aratru. De ad Vezirulu gotiatoriei st industriei, câtu st in alu poporatiunei,
apoi, tramitiendu in a-ante,pre principele A. Barcsai in acesti 100 st mai bene de inceperea
1000 de jeniceri pedestri, 500 de calareti, lui, nu fach mare progresu. Elu are astadi, afora
catrh Sabiniu, etc cea alalta oste se trase ca- de satu, abia preste 100 de numeri, er' impopora-
telinu la unde, dupa ce la anulu urma- e atatu de mica pentru unu opidu, afora
toriu depusu judecatu la morte, taliatu in de tempulu cursului scolastecu, pre candu adeca
www.dacoromanica.ro
- 56 -
eresce vreo 400 - 500 de capete, st pentru De cele satanic se tiene Capital lu me-
unu satu ar' fí prea pucina. tropolitanu , fundatu la an.
Caus'a intardiari nu e pusetiunea Bla- J. Bobu, st maritu la a. 1850,
siului, carea in sene destulu de fromosa, lenga pentru clerulu unitu dein Transilvania
-
de
stori
,-
doue ape curretorie, pre una vale in doue b a s er e c'a at le redicata dein liberalitatea
parti cAtra resaritu st apusu, unde dein partea de Case Austriace sub Carolu VI si Mari'a
in díosu se vedu muntii auriferi ai Zlatnei, er' dein Theresi'a, inceputa la a. 1749, st terminata la a.
susu maretii alpi ai Fagarasiului,
mimicatiunei st a unui drumu de tiera
- ci lips'a 1779, impreuna
se carea acumu de
Monasteriulu S.
e in agone, - st unu
vede intru alte parti ale Transilvaniei, prein care Seminar iu teologicu , fundatu mai antaniu in
Blasiulu remane ore-si cumu insulatu de tote forma de alta monastire de episcopubi P. Paulu
cele alalte opide comerciali mai aprope, cumu suntu Aaronu pentru teneri scolari, er' prein unu decretu
Mediasiulu, A. Julia, si Aniudulu, de cari e de curte dein 12 dec. 1781 destinatu pentru cres-
partatu mimai camu de 2 la 4 mile de ambe cerea invetiatur'a Clerului teneru dein acesta
partile, er' spre amiedia-di de Sabiniu diecese.
de 7 ore, inse in tempu de vera candu nu e De cele de alu doilea se tiene, nu numai fa-
tina ; ci de alte date comunicatiunea intre Blasiu cultatea teologica cu 4 profesori pentru Clerulu
si intro cele mai dein susu, mai iern'a, e mai teneru, ci siul u cu clasi.
de totu inchisa. organisatu de dupa revolutiune cu 12 profe-
Inca st apele curretorie , de st doue, cari
cungiura Blasiulu de doua lature triangularia st male st
ordinari 2 estraordinari,- si scol'a n
ogic a cc 4 profesori.
subtu elu se impreuna intru unu
trecu una parte insemnata a' Transilvaniei ,
Ternav'a mare pre lenga opidele Odorheliu, Sebi-
-
, si cari
Adausu 1.
Diplom'a dein a 1271.
sior'a, Ibasfalau -
Media sin, suntu mai pucinu
afunde, chiaru st dupa impreunare, de catu se pota
Stephanus , dei gratia Hungarie , Dalmatier
Croacie, Rame, Servie, Gallicie, Lodomerie, Cu-
portá de negotiatoría de mice seau macaru manie , Bulgarieque rex. Universis Christi
plute de , si se plenesca loculu comunica- libus presentes litteras inspecturis salutem in
tiunei pre uscatu. .Asia a trecutu, cá Blasiulu se omnium salvatore. Ad universorum notitiam ha-
pota candu-va vasa de vapore,
lui e numai in drumulu de
- sperarea
, de care inse
rum serie volumus pervenire , quod
conies , Erwyn de Calnuk , et
Chyel
unii pre aici forte au mare frica. , de Brasu, cognatps eiusdem , grata nobis
De acea Blasiulu e restrinsu la una activi- semper et landabilia servitia diversis expeditio-
tate comerciale forte modesta = , - fork de a' nibus nostris, quas suo loco et tempore nos facere
careia largire nu se pote sperá, cá se se redice la oportuit, et specialiter in castro Feketeuholm,
una insemnatate nece macaru de miedilocu; si omni fidelitate laudabiliter impendissent , nos ob
asia, ori suntu de mari bunetatile pamentului merita servitiorum suorum contulimus eidem
lui si ale impregiurului in tote productele naturali, per se terrain villa di
st ori e de deliciosa clim'a cerului blanda st woivoda, videlicet e r du o s flu
sanetosa, de cu adese fortune periculose, dar' , ubi iidem fluvii conjunguntur,
in calitate de opidu comerciale (si fork comerciu , et alteram quamdam terram Z a n-
nece opidu nu se pote elopto in susu), Blasiu altel y vocatam , vicinam seu contiguam
e intru pusetiune demna de compatimire. terre ville supradicte; sed postmodum idem
Insemnatatea dar' a' Blasiulni, o face singuru dictas terras ex npstra permissione, sea vo-
calitatea lui de resiedintia A. imitate , reliquit et vendidit Chyel comiti,
institute administrative baserecesci si de inve-
tiatura.
Astadi ung. romanesce Ternava.
www.dacoromanica.ro
- 57 -
cognato , possidendas pleno Nos igitur et multipliers non ultima ratio et via est, benefi-
consideratis meritoriis servitiis ipsius Chyel ciorum et magnorum quoruracunquemeritorum inter
rnitis predictas terras pro , quod easdern alios, potissimum vero subditos, munificentissima
dictus Chyel comes ex nostra permissione ab collatio. Hoc perennius, ut lyricus poiita
dem dignoscebatur comparasse , etiam monumentum est ; hoc nullis temporum et
pro eo, quod easdem terras et pro servitiis ipsius vetustatis injuriis consumendum et obliterandum
Chyel comitis prefato Teel contuleramus , sicut decus, qund de morienfibus in nascentes consimili
superius est expressum, reliquimus et dimisimus successu translatum non prius esse desinet,
cidem Chyel comiti et suis heredibus, heredumque omnis illa posteritas finem habeat. Qualia
suorum successoribus perpetuo possidendas , sine etsi plurima spectabilis ac magnifici domini
juris preiudicio alieni , cum pertinentiis et Milita- de Zent Ersébeth, intimi nostri consiliarii
tibus suis, ac sub veteribus et antiquis et cancellarii fidelis nostri honorandi , in
metis , sub quibus he eedem terre deguerunt. In patriam Trniam, adeoque totam inclytam
cnius rei firmitatemque perpetuam, hungaricam merita, is sicut virtus nunquam
praesentes eidem Chyel comiti concessinms literas benefaciendo infirmari, imo in maiora et
dupplicis sigilli nostri munimine roboratas. Datum erga omnes et singulos contendere solet , est
per mantis magistri Benedicti, prepositi Orodiensis illis contentus, nisi suo *) arbitrio subiectao
ecclesie, aule nostre vicecancelarii, dilecti et fidelis plebi gratissimam sui in omnes posteros
nostri. An. ab incarnatione domini MCCLXX primo, relinqueret. In quo Nos quoque gratil
regni autem nostri anno secundo. nostra regia prosequi et favore benigno adjuvare
Nota. Originale-le se afla la in archivulu ac promovere volentes, possessionem einsdem Balas-
camerei ungarice, tiparitu la Fej ér Codex diplomat. falva, castro suo similiter Balasfalva subjacentem,
tom. V. vol. I. pag 137, dupa care se publicase in Organu Comitatu Albensi Trniae existentem habitam,
Nr. XXIV. p. 126. Er' acumu, ne mai avendu a mâna ex potestatis plenitudine, et gratia speciali,
pre Fejér, ce ni-l'au furatu in 1849, l'edé.mu aci dupa e numero reliquarum regni nostri Trniae pos-
Diplomatariulu (Urkundenbuch zur Geschichte sessionum sequestrandam, separandam, et eximen-
, von G. D. Teutsch und Fr. Firnhaber,
dam, pro domini sui terrestris jam dicti
Wien, 1857) tom. I. p.95 Nr. XCVIII. Alte diplome
pentru acel'asi Chyel seau Chyl de villa
in cives, incolas et inhabitatores , illorumque
k, totu
acolo Nr. XCV. CIL successores et posteritates universas
infrascriptas conditiones, quasi
2. rogativas et clementer annuendas et
Privilegiulu Bethlenianu, dein a. 1621. concedendas, perpetuoque Privilegii a nobis concessi
Nos Gabriel , dei gratia roUre confirmandas et ratificandas duximus.
Hungariae
etc. , Transylvaniae Princeps , ac Primo. Quod singulis diebus sive
Comes. Memoriae tenore praesen- minicis, a fine concionum fora
tiam significantes, quibus expedit, universis. Quod, dalia, vero sive fora annualia , utraque
cum ex afflictae sortis conditione libera, festivitatibus Circumcisionis, et
in mundum nasci, ut morti et interitui Egidii sanctorum t), omni anno, sub iisdem omnino
rentur,, verissimum esse quotidie tristissimis no- libertatibus, praerogativis , quibus nundinae ,
strorum casibus experiamur , indeque nihil fora hebdomadalia et annualia, omnium aliarum
supersit , nisi quod memoria dignum in vitatum et oppidorum celebrantur, pos
serum transmittamus posteritatem, rei secunam et, absque praejudicio nundinarum et
honorem divinum et animae salutem homini fororum quorumcunque locorum, in dictis fe-
incumbendum, et maiore sedulitate opera danda stivitatibus solitarum, perpetuo cclebrentur.
venit, quam ut nomen et famam, a mortis violentia
vindicando , futuris temporibus honorificentissimè *) In etiam et arbitrio. In orig. m. In
recolendam tradere valeat , cuius rei inter varias orig. reliquorum. t) Adeca jan., 15 maiu, sî septembre.
ARCHIVU FILOLOGIA si ISTORIA.
www.dacoromanica.ro
- 58 -
Secundo. Quod judici et juratis civibus dicti Quarto. Quod et crimine no-
oppidi Balasfalva pro quovis tempore constituendis tatos , et malefactorum iaquisitoribus extradatos,
malefactores , sive indigenas et cives, sive Comites et V. comites , judices parochiales , aut
advenas et exteros, intra limites territorii eiusdem quivis malefactorum inquisitores persequi apud Ba-
oppidi Balasfalva quippiam judicio dignum lasfalvienses, captivare, poena mulctare non possint
tes, in crimine deprehensos captivare et in ant valeant, nisi praehabita et celebrata quindenali
vincula conjicere, deque usque valorem 40 domini terrestris, vero provisoram et*) officia-
renorum hungaricalium per se judicium facere et lium eius castri praemonitione. Qui si intra quinde-
celebrare, ac justitiam administrare, birsagia nam tales malefactores pro
sive in poenam peccatorum a quopiam non puniant vel remedientur, elapsa
delinquente, non ultra 12 florenos hung., infra dena dicti Comites, V. comites, judices parochiales
semper juxta meritum excessuum , juribus domini et malefactorum eius Comitatus inquisitores, suis
terrestris et eiusdem castri Balasfalva juribus usi , in puniendis talibus malefactoribus
salvia permanentibus , exigere liberum sit et lici- libere procedant et exequantur.
turn; capitales vero causas , siquae coutingant, in Quinto. Quod sicut cives et incolae dicti oppidi
praesentiam et sedem praefecti sive provisoris quo- Balasfalva nullum altering cuiusvis nobilis j obba-
que tempore ad revisionem, discussio- ad dictum oppidum B. transfugientem, modo
nem judicimn transmittere et transferre debeant infrascripto requisiti, violenter retinere permittuntur;
et slut adstricti. ita ex oppido B. jobbagionem profugum,
Tertio. Quod portarum pro dica et contribu- manu violenta et auctoritate propria, ac simpliciter
tione hactenus conscriptarum numerus, crescentibus educere et alio transferre nulli penitus conceditur ;
quamvis et multiplicatis incolis ac civibus, maneat verum omnes et singuli, si quorum jobbagiones
idem in perpetuum, qui in publicatione praesentium eodem transferre contingeret, illos in posterum a
literarum nostrarum privilegialium fuerit, et ab judice, juratis et universis civibus ac incolis dicti
omni nova connumeratione et conscriptione oppidi B., instar") aliorum praecipuorum quo-
munes sint et liberi, ita ut nunquam in posterum oppidorum nostrorum regiorum Trniae,
denuo connumerentur et conscribantur. Dicam ta- dinario juris processu, sub poena 200 hung.,
men et contributionem pro numero portarum ipsis mandatis nostris specialibus superinde legitime
impositam (quia ex publicis regni constitutionibus emanatis et exhibendis requirant, et juxta publicas
Liber Baro nullus in illo regno nostro Trniae regni constitutiones super eiusmodi fugitivorum
admittitur) et solvi debendam Dicatores, perceptores, lonorum reductione editas repetant, neque iidem
sive V. eiusdem Comitatus quovis tempore cives Balasfalvenses aliter, sed ad revisionem et
ab ipsis exigant, colligant et recipiant, hoc discussionem Tabulae nostrae regiae ac principalis
notanter addito, quod pro non persoluta ad primam judiciariae suis dominis terrestribus tales jobbagi-
petitionem et requisitionem dicâ et contributione ones fugitivos remittere et extradare teneantur.
iidem dicatores, perceptores, sive V. in ipsos Quod etsi modo praemisso legitime requisiti minus
confestim poenalem executionem exercere minime facerent, nullibi quam in tabula regia sive
praesumant, possint, sed ad solvendum ante principali et judicatui et in convictos
iutegram bebdomadam sive septimanam cives illos, penes literas tabulae sententionales et
hortentur et praemoneant, qua peractâ, si cutionales, nec ullo alio modo, executiones celebrari
contumaciâ quavis ducti contributionem pro debeant, valeant, atque possint.
praedicto portarum numero , non autem amplius, Prout dictum oppidum Balasfalva e numero
persolvere recusarent, denique cum solitis reliquarum possessionum sequestramus, separamus
oneribus et poenis ad persolutionem cogi et et eximimus, et praescriptas conditiones illius
pelli possint et debeant. vibus et incolis, modernis et in omne tempus fu-
www.dacoromanica.ro
- 59 -
turis , libertatum praerogativas et immunitates tectione speciali permanentibus; et haec volumus
annnimus, et in perpetuum concedimus praesentium in foris, aut publicis, ubique
per vigorem. Quo circa vobis, nostris, et palam facere.
Comiti Dno Stephano de IktAr comiti In cuius rei memoriam firmitudinemque per-
Comitatuum Hunyadiensis et Maramarosiensis petuam praesentes literas nostras , pendentis et
premo et perpetuo, nostro intimo, ac authentici sigilli nostri munimine roboratas, dictis
per regnum Trniae gubernatori, fratri nobis judici, juratis, et civibus et inhabitatoribus
charissimo, spectabilibus item, magnificis, generosis, ejusdem oppidi Balasfalva, eorumque succesoribus,
egregiis et nobilibus , supremis et V. comitibus7 haeredibus et posteritatibus universis, pro perennali
judicibus universitatibus magnatum et nobilium, Privilegio valituras, clementer dandas
dicatoribus, connumeratoribus contributionum, ximus et concedendas. Quas post earum lecturam
perceptoribus, judicibus parochialibus quo- semper et ubique praesentantibus reddi et restitui
rumcunque Cottuum , signanter autem Cottus volumus et jubemus.
praeallegati Albensis Trniae , prudentibus item , Datum in libera regiaque civitate nostra Tyr-
circumspectis et providis magistris civium primariis naviensi die nona mensis martii anno Domini
regiis, et Sedium judicibus, villicis, et juratis ci- MDCXX primo.
vibus quarurncunque civitatum, oppidorum, villarum Gabriel m. pr. Simon Pétsi m. pr. Cancelarius.
et possessionum intra ambitum regni nostri Trniae boannes Krausz m. pr.
existentium, modernis scilicet et futuris quoque pro Nota. Dupre transumtulu in origine Tabl'a
tempore constituendis et eorum vices gerentibus, regesca in M. Vasarhely dein a 1772, ce se afla astadi
cunctis cujusvis status, conditionis et intre documentele opidului Blasiu. Publicatiunea se fac.
dignitatis, officii, praeeminentiae hominibus, harum in diet'a tierai, in Clusiu la a. 1622 marti dupa Rosalie,
serie clementer injungimus et mandamus , contradicundu membrii dietali la toti articlii afora de
quatenus vos quoque a modo deinceps successivis celu de antaniu.
semper temporibus dictam possessionem Balasfalva Dein caus'a acestei contradiceri pote s'a templatu,
pro oppido a nobis .modis et conditionibus supra- Blasiulu al dupa acestu fromosu privilegiu a remasu
scriptis creato et adscito habere, dictosque eius totu numai satu la I. Inocentiu Clainu, pre
cives et incolas universos praemissis libertatibus la a. 1743 cer de nou dela irnperatla redicarea Blasiului
la conditiunea de opidu, er' mai in a-ante la a. 1739
tranquiliter et uti et gaudere permittere, et
castigase pentru Blasiu unu non privilegiu de foru sep-
contra turbatores ipsos modis tamanele , numai mutandulu depre domeneca pre joi,
omnibus adstricti , vos quoque ipsi in illis ipsos precumu se pote vedé dein insusi privilegiulu, ce urmeza
impedire et turbare minime praesumatis vel sitis aici sub 3, si care se pare a fi numai unu estractu dein
ausi modo aliquali, secus itaque hand aria Bethlenianu de mai susu. Er' petitiunea dein 1743,
Vos itaque mercatores institutores et de o avemu a mana, credemu de prisosu a o mai
renses ac vectores quoslibet,
3.
singulos, serie praesentium assecuramus et certifi-
camus, quatenus ad praedicta fora hebdomadalia et Privilegiulu Carolinu, dein a. 1739.
imndinas annuales liberas , per nos in praedicto Nos Carolus , dei gratia electus Roma-
oppido Balasfalva modo praemisso hebdomada norum Imperator semper augustus etc. Memoriae
et anno in perpetuum permissas et commendamus tenore praesentium significantes ,
cessas, cum omnibus mercimoniis rebusque et bonis quibus expedit, universis. Quod nos, cum ad
libere, secure, et absque omni pavore missam fidelis nostri nobis dilecti, Reverendi ac
formidine personarum rerumque et mercantiarum Magnifici I. Innocentii Klein Valachorum graeci
vestrarum, eniatis, properetis et accedatis, perac- ritus same romano-catholicae ecclesiae in haeredi-
tisque ibi cunctis negotiationibus ad propria, nobis Trniae Principatu, partibusque eidem
aut quo malueritis , loca redeatis , salvis semper annexis, unitorum episcopi Fogarasiensis et consi-
personis ac rebus vestris sub nostra tutela et pro- nostri supplicationem, verb commodi et
*
www.dacoromanica.ro
- 60 -
utilitatis possessioni Balasfalva vocatae, in memorato civitate nostra Vienna die quarta
nostro Traniae principatu, Comitatu Albensi, exis- martii anno Dominii MDCCXXX nono, regnorum
tenti et sitae, in qua videlicet episcopalem praefati vero nostrorum, Romani 28, hispanici 36, hungarici
Episcopi et succesorum eiusdem ritus episcoporum, et bohemici etiam 28. .
- Serie
es
in Romanulu: Column'a Traianu in
Proiectulu mien este acest'a. Potemu
lectiune. Cucerirea. Daci'a provincia romana.
Espeditiunea lui Traianu in Daci'a, narata dupa
avé in Bucuresci, in un'a dein piatiele publice, in piati'a lumn'a Traiana; etc.
episcopiei, a St. Giorgiu, unde va, nemica mai pucinu XX-a lectiune. Statistic' Romaniei. -
decku C n'a Trai a n a, celebrea columna a' lui
Paris, 31 1866. A. Ubicini.
Traianu dein Rom'a. La Bucuresci Column'a
este in fabulosa, deca n'ar' fi si forte realisabile - Estrasu dein protocolulu siedentiei Asociatiunei trne
acea fabula, multiumita in adeveru fabuloseloru anevo- romane dein 5 febr. 1867, sub presidiulu sale D..
lientie si cheltuele ce Franci'a a facutu, spre a scote Consiliariu Petra Manu etc.
pentru ea mulage, tiparia dupa intrega column'a. Se presenteza conspesctulu despre starea cassei,.
Inca pre la a. 1541, sub Franciscu I. se dein se vede, cumu ch Asociatiunea, dupa sub-
in Franci'a decopiarea columnei lui Traianu. Proiectulu tragerea erogateloru de pan'acum, are in proprietatea sa
arama
45 xr.
Se reporteza, ch redactiunea o ui tramite
unu esemplariu dein diurnalulu seu gratis pentru biblio-
galvanica, dupa tipariurile esecutate in 1861 1862.
tec'a Asociatiunei ; asemenea al Reuniunea pentru cunos-
- Pentru a avé acestu sublimu document' alu natio- centra patriei dein actele sale ; totu asemenea si redactiunea
nalitatei nostre ce trebue a se face ? foliei Magazinulu p e dagogicu erasi unu esemplaria
a) Trebue a se cere favorea maiestatei sale dein asta folia pentru aceeasi biblioteca.
imperatulu Napoleone pentru Romanra invoirea Cele alalte obiecte suntu tote pentru bani.
de a ne cu tipariurile, ce posiede museulu
Protocolulu siedentiei dein 5 mart. nou, inca nu ne
dela Louvre.
a venitu la cunoscentia, nece ahnentrea, tine prein
b) Se se autoriseze guberniulu nostru de a contractá diurnale, panh in 12 mart. nou, candu inchidemu manu-
usin'a electro - magnetica a d.lui Oudry k scriplulu acestui numeru.
unde guberniulu francesu a tornatu
esemplariulu seu de columna; pentru acest'a se se - Unu diurnalu ungurescu dein Clusiu, a
treca in budgetulu instructiunei publice pre a. 1867, in sa una serie de articli, despre lit e-
unu a comptu de 3000 galbeni, si in celu dein 1868 ratur'a romana moderna, dein cari panhacumu au
inca restulu, câtu mai trebui, si multu nu va doi. Loculu nu ne lierta, cá se atingemu acumu
de pucinu argumentulu acelor'a, dein cele publicate
Se ne grabimu! Dupa ce tipariurile se voru sparge, acumu inse aniu oserbatu, ch autoriulu B.
resipi, imprastia pre la musee, a fi pr ea t ar di u! sia propusu a tractá despre acesta materia mai multa
atunci nu 3000 panh la 4000 galbeni Romanra va moderatiune, de câtu W. Schm. tractatulu seu despre
avé acestu monumentu alu lui Traianu, - ci nece elementele slavice in limb'a r u a" in anulu si
40,000 galbeni, nu in unu anu, dar' in catu a caruiai si spune cate-va fromosa,- si ch de alta
trebuitu Franciei dela 1541, pana la 1864, aiba parte nu e destulu de bene cunoscutu obiectulu ce
in Paris, la Louvre de o camu data, in curundu traeteza; asia de eemplu, candu dice : re atuncia
in una piatia publica. (XVI seclu) s'au tiparitu. la Orastia cele mai dein
- Totu Romanulu : D. unulu dein
publicistifrancesi cunoscutu, si care a adusu atâte servitia
ma trei carti ale lui Moise; pre candu lucrulu sth
chiaru dein cuntra.
causei romane prein Se pote, cá
sale istorice si politice temp ne vomu mai intorce acestu
asupr'a tierei nostre, -propune a face unu cursu la tractatu, dupa vomu vedé si capetulu, cá selu potemu
Liceulu imperiale ouis -le and asupr'a istoriei judecá deplenu si in meritu.
Romaniei. Publichmu mai la vale program'a aceloru
cursuri , cari voru servi ne face mai bene cunoscuti Nr. IV. va aparé in 20. Aprile a. c.
in Europ'a. -
Dein Programa : Liceulu Imperiale o uis -le - Corespundentia mica.
d. Joia in care septemana, la una ora,
incepere dein 24 jan. 1867. Lectiuni asupr'a
B. P. in Bud'a: se va tramite.
tiumita. - I. P. in Orado:
- I. B. in Clusiu: mare mul-
tota anem'a, v'am private.-
Romane. S. M. in Craiova: se va face totu, ce ne va fi prein potentia.
www.dacoromanica.ro