You are on page 1of 24

ARCHIVU

pentru filologia si istoria.


Nr. 15. Martiu 1867.

VIII. in a etc. in torn de dii, diicu,


ur a seau dícu, - ci st mai alesu
Coneesiuni
dupa cosunatorie-le C st G, precumu : OC-LI, lat.
In numerulu trecutu ne dedemuparerea despre Ocu-li, ital. ochi ; VEC-LI, lat. vetu-li, it. vechi ;
se ortografi'a, despre liusioratea scrierei, MUSC-LI, lat. muscu-li, it. muschi etc., - ang-litt,
si de natur'a limbei rornanesci, asia câtu sperhmu, lat. angu-lus, angu-li etc ; C-LI-AMU, lat. 'clamo, it.
mi mai incape indoiela, de ceea ce chiamo ; G-LI-ACIA1 lat. glacies , it. ghiazo etc.
Cu tote astea, noi de st in teoria suntemu Cari tote, de st atau etimologi'a pro-
pre se pote mai rigorosi, in grati'a cosecentiei nunci'a colors de preste dunare , in tote
logice, de care norma mai fromosa nece se esemplele produsa pronuncia pre L. de st moliatu,
pote - in praxe inse, dorere, dein mai a se scrie L, - noi totusi nu le scriemu pre
multe cosideratiuni, si noi, cd tota lumea, mai
tote L, ci pre uncle numai, pr. muliere, liepure,
lasatu dein rigore, st inca astadi volia etc., cd mai liusiore de a se precepe,
mai lashmu; pentru forme strinsu etimo- mai grele la parere, pr.
er' pre cele alalte,
logice intru suntu dein usulu vorbirei chihmu, ochin, ghiacia etc. i simplu,
de acumu, pucinu in dialectulu nostru - lu urmandu infra asta parte, in contea si con-
baserecescu seau dacicu - romanu, câtu ne victiunei nostre, pre unii dein antecesorii nostri,
amu temutu, st ne amu mai teme st acumu, intru aseuna au mai a de usulu
adoptandu-le, ne aru strigá chiaru amicii in gur'a limbei it a e si a ortografi'a ei in atari
mare, archaishmu. came, de usulu natiunei rom an e de preste
De care imputatimie ne dunare, care la tota templarea e romanescu, si inca
si de neologisare si latinisare, - si asia mai romanescu, de alu limbei italiane.
deca mi suntemu in stare de a inderepti lumea Ci acumu asia amu apucatu, st asia ne
dupa idee - le nostre, cauta se ne indereptamu pre dedatu. Dein care causa, de st nu e cosecente,
ale nostre dupa idee-le lumei, câtu de pucinn, pentru logica si ratinnale, amu cautatu a ne acomodfl,
se avemu pace. precumu in praxe, de st amu contradtsu
Atari forme strinsu etimologice, ce inca nu le in teoria; pentru amu se mai ingre-
potumu adoptá, suntu, de esemplu, antaniu unii ar- mai motto greutatea scrierei acumu la
ticli seau pronume relative, cari noi cesti dein coce, inceputu, pre candu multi incepura a e lapedá de
de Carpati, ci de de multu-i promm- scrisori'a cirilica si civile, st adoptara scrierea
cá unu i simplu, er' usulu de dein latina, numai dein patriotismu, sacrifieandu-si
colo-i pronuncia i L moliatu, precumu cere moditatea ce o ciriliane -le si cele
st a, de esemplu: a i nostri, in locu de civili , semtiului natiunale de romanu, - er' na
a i nostri; parenti-i in locu de i; ui dupa vre una convictiune nascuta dein studio seau
vedemu, in de nu i vedemu. dein cunoscentia teoretica a' limbei, nece dupa re-
Totu de acea natura smitu mai in colo si tote gule gramaticali-ortografice stabilite de seau
formele, ce receru i in de i simplu, nu numai Comisiune filologica, seau Adunare, seau
intre doue vocali, precumu: mu - ; seau la personalitate.
inceputulu cuventeloru mai urmandu inca una Asta acomodatiune si condescendentia inca ne
cale, precumu : i - epure, care e in de au imputatu -o mai multi, si inca in directiuni opuse;
- unu i lungu in de doi scurti, cá st unii, ce nu urmhmu si in praxe strinsu dupa
www.dacoromanica.ro 6
pentru FILOLOGIA ISTORIA.
- 42 -
teoria, - altii , eh ce suntemu ea stricti in nu sufere nece una abatere , de numai
teoria seau prea teoretici si in praxe. De antani'a demanda autoriulu aceleia.
imputatiune, ne amu datu el' a, cumu se De acea, libera e cal ea si deschisa
dice, mai in susu, er' de cea alalta se mai atingemu cui si deca vrh a se abate dela teoria,
ce-va ceva-si si aici. st candu o va recunosce de adeverata ; pentru
de acea sistem'a lumei nu se va restorni, nece
Imputatiunea acesta ne - se fac mai in abatatoriulu nu va comite pecatu neliertatu ed in
coce, dupa ce pre incetu in uncle punte incepuramu morale si in relegiune.
a ne intorce si a ne apropiá mai multu catch nece nu este nece una causa, de a se
teoria si forme-le etimologice, de pre la in- in cuntr'a nostre ortografice. Deca
ceputu. Er' ratiunea urmari inca e cuprensa cui-va se pare prea a-nevolia de urmatu strinsu
in cele mai susu. intru tote, urmeze-o pre câtu pote, er' intru altde
E adeveru, eh ortograffa, ce o urmaramu de nu o urmeze, - cumu facemu si noi. Si deca nu
la inceputu acumu, a variatu in mai multe o va urmá, imputarea a-nevolia va pre teoria
-
punte in directiunea aratata, inse nu dein scaim- si sistema, ci pote mai curundu pre persona.
idee-loru si convictiuniloru seau a sistemei, noi amu datu si intru ast'a esemplu, si
cumu dor' a crediutu ceneva , - ci numai dein amu aratatu in praxe unde potemu descende.
causee atense mai susu, pre cumu dechiarasemu In carti -le ce amu publicatu mai antaniu ,
in Comisiunei dein Sabiniu la 1860, st acumu mai bene de 40 de ani, fiendu baser
precumu si - si Comisinnea de bunu : cd s ei, si destinate a cuprende loculu celoru
concesiunile facute fonetismului e fia numai az-buche, ne amu induplecatu a le cu una
porarie, dupa cátu va cere necesitatea, er' nu -- ortografia de simpla, si de aprope do
eterne ; asia pre cumu se va impuciná acea pronuncia, pre numai ne a fostu potentia
necesitate, intru si regresulu la regularitatea de a descende la cele mai dein urma concesiuni
ortografica dupa principiulu adoptatu se fia lier- in grati'a fonetisrnului.
tatu ; care regresu in acestu casu nu e de Si multi astadi, cari nece nu
adeveratu progresu. se se inaltie mai departe teori'a etimologis-
ast'a e ce amu urmatu de atunci in mului, ci voru se remania intre aceste miediuine
pre basea principiului etimologicu, st in urm'a ale fonetismului si etimologismului, de cari
pucinarei greutatiloru practice prein mai mai diosu etimologismulu nu se pote descende.
ntensa a cunoscentieloru gramaticali. acesta ortografia, conformata antanie-loru
Asta oserbatiune, o si o vomu necesitati practice, la rigorea teoriei si sis-
mal de atâte ori, ce va mai temei etimologice, suntu forte multi fusteli.
ceneva se o ignoreze. Noi nu suntemu contr'a, deca ceneva nu va
ce se plangu in contr'a greutatei sistemei se se urce la celu mai de susu fustelu ; de
nostre, ce pretendu de la noi? Se ne scaimbamu ora ce nece noi nu ne amu inaltiatu nece una data
sistem'a? adeca se acomodamu teoria dupa praxe? acolo.
Unu postulatu, care nece una data, de candu lumea, Inse deca ceneva an volt a descende st mai
s'a mai pronunciatu. diosu de fustelulu mai dedesuptu, - pentru atari
Teori'a, se scie, e unu ce ideale, nu e de lipsa nece una sistema si teoria. Eli
severu, matematecu, care nu sufere, nece una data, voru cumu voru volt, numai de o fi a
nece cea mai mica diferentia seau abatere. se nu mai fia vorba.
De acea omenii, de si recunoscu teori'a Atari omeni suntu frati de cruce celi alalti,
si adeverulu teorieloru bene deduse dein principiu cari si in respectulu mb ei nu voru se scia de
adeveratu, - de multe ori, forte de multe ori, in nece una regula, ci o scriu dupa le-se pare
praxe nu o au urrnatu, st nece nu o voru a mai bene si mai fromosu, dupa cumui duce
nece una data rigorosu ; lucru, ce s'a templatu, si anem'a si urechiele, fora de a se de
se templa, chiaru si cu teorie de cele Numai si regule.
singura natur'a urmeza strinsu teori'a st in praxe, Pentru unii cd acestia nece ch este de lipsa.
www.dacoromanica.ro
- 43 -
una sistema si regule, nece de limba nece de judiciarie de vendiare
ortografla,
erasi praxe.
- nece teoria, ci numai praxe si
cumparare, st mai alesu
in form'a scrisoriei cursive a litereloru latine,
carea, afora dein pucine inscriptiuni prea - scurte
Asia se aflate pre uncle tiegle romane, nu se mai in
alte monumente vechia romane remasa pana acumu.
Ix. Dein asta causa si legerea acestoru table mai
TABLE CERATE. antaniu se de a-nevolia, câtu la
in nr. I. alu st a nu avé a. 1835, candu Iankovich le arath lui
inca a de singura cartea lui Massmann, in Monacu, nece se sciea, suntu scrise in limb'a
dedesemu una mica notitia despre t ab e er at e latina st eu litere latine *).
romane, la Rosra Abrudului, dupa una folia Intentiunea mea er, de a cuprende intru una
literaria francesca , numita Nouv e revue disertatiune speciale una recensiune completa a'
encyclopédique, Paris 1846. toturoru tableloru, publicatu panh acumu
Dupa acea in Analii gimnasiali, dein a. 1855,
1857 si 1858, publicaramu si noi una parte dein st se afla la mene dein benevolienti'a si
tablele, ce ne venisera a Dupa care apoi ligenti'a prea-demnului nostru nationalistu Rm. D.
urmara mai multe publicatiuni st in bro- protopopu Simeone Balintu, publicate seau
siure si diurnale, de cari tote se va face amentire inca nepublicate, cu oserbatiuni.
in cele urmatoria. inca se implenl comune: homo
Er' mai alesu cu ocasiunea adunarei generali proponit, sed dens disponit; asia in urma
ai Asociatinnei nostre trne., la Abrudu in 1865, chiaru desperasem de a poté parte
amu disertatu mai pre largu despre acestu obiectu, la acesta adunare, necumu semi mai remania si
nu asia de pre largu, precumu ne propuse- potentia de a me mai ocupA eu. compusetiuni
semu, publicandu de una data st testulu a doua si lungi.
triptice, dein cari unulu inca ineditu, si De acea, scusati-me, fratii miei, deca acumu
tandule cu unu mica comentariu. abia voliu se implenescu una particea dein pro-
Dein cari cause voliendu acumu a tote pusu -mi, in impregiurari- le, si pucinelulu
la unu ken, avemu si amu publicatu noi de tempu, miau concesu a me ocupá acestu obiectu
ale nostre, st ne mai suntu cunoscute si de de interesante dein causele mai susu aduse.
aliurea dein publicatiunile altor'a,
de la disertatiunea preatinsa,
-
vomu incepe Istori'a celei de a' tableloru
cerate intru una aurifodina dela Rosra Abrudului
de vomu trece
la cele alalte. la an. 1786, si fatalitatile celoru publicate
1.
Disertatiune tienuta la adunarea generale a' Aso-
ciatiunei in Abrudu in aug. 1865.
I. F. Massm n, Libellus aurarius, sive ta-
Cu ocasiunea acestei prea - stralucite adunari bulae ceratae, et antiquissimae et miicae romanae. 4-o
1841 (pag. 3 § 1, p. 6 § 10).
a' Asociatiunei nostre romane pre acestu
58) Dr. I. dy, De tabulis ceratis in Transil-
clasicu alu vechiloru nostri parenti , aveam
vania repertis. 8 maj. Pesthini 1856.
de cugetu a tractd, in presenti'a acesteia si chiaru Dr. etlefs Ueber zwei neu entdeckte Rö-
in acestu locu, despre unu obiectu de forte mare mische Urkunden auf Wachstafeln. Wien 1857.
importantia, nu numai pentru noi romanii ci st - Ueber ein neues Fragment einer Römischen
pentru literatu 'a clasica latina anticitatile ei ; Wachsurkunde aus Siebenbürgen. 8-o Wien 1857.
voliu se dim, despre tablele e latine, ce y, H. S., Az erdélyi bányákbol került
se aflara in dein giurulu Abrudului, viasztáblák, és az ös romai folyoirás; - in Erdélyi
alga in seclulu trecutu, Muzeum egylet évkönyvei, tom. I. 4-o Clusiu 186.1,
si mai de curundu
pre la a. 1855. pag. 75 seqq.
La cari acumu potemu adauge st cele publicate in:
Importanti'a acestoru table nu in Die Römischen Inschriften in Dacien, de M. I.
testulu er
, ci in form'a limbei latine dein si Fried. üller. -o Wien 1865; pag. 128 seqq.
dupa Christu, in formule-le juridice si nr. 623-630.
*
www.dacoromanica.ro
- 44 -
Massmann ce au ajunsu in mânu-le baronului suntu cunoscute, nece nu miam batuta capulu se
Iankowich (t 1846) la a. 1835, suntu des- le intielegu.
crise de Erdy in brosiur'a citata la inceputu (pag. In a, cuventele tote suntu scrisa erasi
4, 5). Totu acolo se descriu apoi cek alalte numai litere grecesci cursive, precumu se pare
aflari in diverse fodine muntii totu de aceeasi fiendu liniamentele,
Abrudului dein anii 1790, 1791, 1820, 1854 st 1855. pre se potu presupune dupa copia, suntu
Table le aflate, nefiendu-le cunoscutu pretiulu acelea, si pentru intru amendoue table-le ocurre
interim ahi celu pucinu in a-arite de publi- cuventulu Intre cuventele copiei, carea
catiunea Massmanuiana, ajungundu in manure de dupa lungime st nu e unu corpu
omeni nepreceputori, nu nu s'au pastratu tabl'a originaria, se afla vreo gre-
cu tota acurateti'a, ce meritau documente athtu de cesci, uncle chiaru dein numai câtu uncle
rare si de mare importantia, ci deintru uncle suntu sedan erori in contr'a limbei grecesci.
suntu : in locu de , si
au cadiutu st in
deintru pote au st
totulu profane, si multe
cu totului totu. - ego in de
Io nu aflai lucru demnu, de a mai adauge st
Documentu de profanatiune suntu nu numai unu fac-simile dupre aceste falsificate. Ci ele suntu
inscriptiunile, adause de falsificatori, pre paginele act de facia, le presentezu onoratei
dein urma ale tableloru Massnianiane , cu litere pentru cene ar' se le pota cosiderá
pseudo-scythice, si cursive grecesci recentiori, cari mai de aprope.
la inceputu au causatu batere de capu unoru Deintre fragmentele altoru table, aflate la a.
literati, si au data ocasiune de ipotesi cari de cari 1855, câte se afta la mene, mai memorabili suntu
mai cornurate, ce in mina s'a adeveritu im- a trip e complete, de intru una
postur'a, - ci st alte table, pre cari totu tabla a' unuia s'a pierdutu una mica margine, inse
seau atari falsificatori le au coruptu intru atât'a, forh alta scadere a' testului, ch-i lipsesce
totulu testulu originariu latinu, suscriptiunea de a dou'a ora.
in acestuia au erasi eu litere cursive Dein aceste doua, unulu s'a publicatu inca la
grecesci recentiori ren formate, uncle cuvente a. 1855 in Analii gimnasiului nostru dela Blasiu,
bare forà intielesu, de numai unoru erori, cari au datu oca-
in adeveru cu
eroi dein migratiunea hunno-ungarica. Dein care siune unoru critici de le scarmená camu aspru,
impregiurare se lamuresce pre deplenu, ce soliu fork de a seau de a se scia, eh intre ce
de omeni ce scopu s'au apucatu de atari impregiurari se fece acea publicatiune, cari de se
falsificatiuni. luau in cosideratiune demna, erau indestulite, credu
Dein aceste falsificate am a oua io, de a me escusá deplenu.
esemplaria, dein cari unulu e in originale, altulu Antaniu festinatiunea pentru pucinetatea
numai in copia, ameudoua comunicate de D. prof. pului, ce -lu aveam intre receptiunea tableloru si
acumu Craiov'a Sim. Mihal i, in a - ante de intre editiunea programe gimnasiali, numai
mai multi ani. vreo doue - trei Apoi, nededarea
ta a a, de laturea derepta form'a litereloru ea care erau nece
se afla XLVIII, litere latine, cari dupa negra in linie at pre pagine
form'a cea rude de cumu nu potu antice. negre ; ch-ce cer'a de s'a
In miedilocu e impresa in cera negrita una arma trasure-le litereloru inca erau negrite pre a
(Wappen) eu doi sphynxi intorsi unulu
altulu, inse a' caror'a figura e rasa dein a-ante. Cu tote astea erorea mai de insemnatu a foots
sphynxi e unu cercu ellipticu, pre care e in cuvente, dein cari erá de
incisa figur'a acere (aquila), inse de asupr'a intre le ordinarie ale testului, asia
erasi forte rude. Er' de desuptulu acelei arme se catu trasure-le lui erau amestecate si ale
vede litere grecesci recentiori forte rudi dein susu st ale celei dein diosu. Inse tote
cuventulu seau numele: Cele alalte erorile acestea fura indereptate de mene
cuvente, a fora de vre-o doua-trei grecesci, numi dein 1857, in ante de criticeloru,
www.dacoromanica.ro
- 45 -
dupa ce adeca st mi- s'au dedatu atare mai afundu, de cealalta suprafacia a paginei,
scriptura, st am castigatu st mai multe table, intre pentru cá se aiba locu si legaturei, pre cari
.cari st tabl'a a dein urma, pre carea se add se punea cer'a sigileloru.
acelui triptychu publicatu. Er' partea testnlui, nu incapea pre acesta
Celu alaltu e inca nepublicatu. pagina, se pre cea urmatoria ultima in
doua documente rare, ce cuprendu tes- estensulu ei intregu imparttre.
tulu a doua contracte de vendiare si cumparare, Acestu testa deschisu, pentru usulu
custa dein câte tr ei table - carele, cari suntu ordinariu. Er' caus'a inchiderei celei de antaniu
gaurite pre margini, er' prein acele gaure se legau scrisorie, se pare a fi fostu, nu numai aperarea
unu de acia dupa modulu aratatu de Sue- testului in contr'a falsificathmiloru, ci mai bun'a
toniu mai in diosu. De acea st tript he se conservare a' aceluiasi. Suetoniu anume de
numescu, st pentru se desfacu in trei parti, cu cea de antania *), er' a dou'a de sene se intielege.
a pagine. unii de parere, ch atari contracte se scrieau
Inse cele pagine dein afora - precumu st numai pre doue table, seau chiaru pre patru.
se pote vedd chiaru depre tabl'a falsificata, ce avui Ci esemplaria -le, suntu cunoscute, nu au
a o presenti, - netede, albe; nu se mai multu de trei table, er' de au mai pucine de
scriea pre ele, de pucine notatiuni, inse trei, nesmentitu lipsesce un'a doue. Cu tote,
negrela, nu in cera, precumu se afla st pre unulu dip le de doue table erau intre altele
-dein fragmentele dela mene. forte usitate, cumu erau, de esemplu, diptichele de
Er' cele dein la-intru pa tru pagine erau sa- arame pentru militari, ce se numeau
pate in lemnu, si apoi implute cera, in care se mis si s**), - cele pentru usulu cotidianu
cu ilu. Lemnulu, hi tote cele aflate pote steteau si dein mai multu de patru table.
acumu, e de bradu. In tablele Massmanniane, testulu latina inca
Testulu contracteloru in atari table se e scrisu numai pre trei table. Er' tabl'a grecesca,
de doue ori. Antaniu pre pagin'a antania si cea greco-scythica, nu se tienu de acelu tripticu
a dou'a dein la - hitru, inse totu de un'a testulu ci, dupa cumu arata diversitatea formatului
intregu, asia nu liertatu a trece pre pagin'a si gaureloru, suntu fragmente dein alte triptiche,
a treia, ci, deca cumu-va testulu erá ceva mai lungu, falsificate, pote inca, de aceeasi mâna, ce a
formatulu tableloru se mai mare. Dein care si ceste presentate onoratei
ausa formatulu acestora table forte varieza, dela - ori Massmann se nevoliesce a apará
4-o minori la 12-o. Acestu erá, care anticetatea scripturei grecesci dein acele table,
se legá cu si se inchidea singurelu, sigilan- ale insesi tableloru precumu suntu.
duse pre pagin'a a patr'a, in numai in a-antea Dupa aceste premise, se trecemu acumu la
judecatei se consultá, singurulu testu autenticu. insasi acele doua triptiche, ce se la mene,
Si de acestu testa serie Suetoniu la loculu citatu in cari testulu unuia de multu s'a publicatu, pre-
mai diosu. cumu disu, er' alu celui alaltu e inca ineditu.
A dou'a ora apoi mai erá pre paginele Amendoua suntu de aceeasi natura, si cuprendu
urmatorie a' treia si a' patr'a dein la -intru, mai testulu a doua contracte scaimbare despre
de un'a cu scrisoria mai desa st mai raenunta, vendiarea si cumpararea a doi schiavi, unulu fe-
pentru ch pagin'a a' treia se impartiea in doua, tioru a nume A p u, st alt'a muliere anume
dein cari in partea dea stang'a se a res- do t e, amendoi greci de natiune, fetiorulu
crierea testului, er' in derept'a erau scrisa numele anumitu grecu, er' mulierea sub nume de Cretena
marturiloru cinci cu numerulu , alu caventelui (Creticam, dein insul'a Cret'a). Contestulu e mai
deca si alu vendiatoriuhti seau detoriului, asia
inse, intre testulu de a stang'a, st intre numele *) Suetoniu in Nerone, XVII : Adversus falsarios
semnatoriloru erau imprese in cera sigilele fia-carui primum repertum, ne tabulae nisi pertusae, ac ter lino
semnatoriu in dereptulu numelui. per foramIna traiecto obsignentur.
Acestu locu pentru sigile, pre nude treceau **) Vedi I. Arneth, Zwölf Römische -Di-
firele legaturei amentite, dein asta causa erá sapatu plome. 4-o Wien 1843.
www.dacoromanica.ro
- 46 -
totu acel'asi, pucine mutauduse, lasanduse, seau dd) pagin'a a' patea.
adaugunduse. Dein care se cunosce, atari con- Lin. 1. quo minus emptorem ad quem ea
tracte se scrieau dupa anumitu formulariu, dein 2. pertinebit. uti fmi habere possideretque
care acumu nu erau cunoscute de pucine 3. te liceatum quantum id quod ita ex e
frasi la jurisconsulti, er' prein publicarea tripti- 4. victum tantam pecuniam duplam
5. probam recte f. r. Dassius Breuci d p Bel
cheloru nostre, intre cari e unu restempu de XVIII 6. lions Alexandri idem fide sua esse iussit M
ani, se face deplenu cunoscutu intregu formulariuhi, 7. Vibius
alaturanduse triptichulu de asemenea natura 8. proque eo qui est pretium XDC acce
publicatu de Erdy, st emendatu de Detlefsen, la 9. pisse et habere se dixit Bellicus Alexandri
locurele citate. 10. ab Dassio Breuci
TRIPTICHULU Care documentu noi asia lu trascriemu
a) Scriptur'a antania. limb'a latina currente, fork abreviature:
aa) Pagin'a prima. Dasius (var. Dassius) emit mancipioque ac-
Lin. 1. Dasius Breucus emit mancipioque accepit cepit puerum Apolaustum, sive is quo alio nomine
2. puerum Apalaustum sive is quo alio nomine est, n(atione) graecum, apochatum pro unci(i»
3. est N Grecum apocatum pro uncis duabus duabus, X (denariis) DC (sexcentis) de
4. XDC de Bellico Alexandri f. a. Vibio Longo Alexandri ; f(idei) a(uctore) M. Vibio Longo
5. eum puerum sanum traditum furtis noxaque
eum puerum sanum traditum esse, furtis noxaque
6. solutum fugitium caducum non esse solutum, erronem, fugitivum, caducum non esse,
7. restari . et siquis q d praestari. , siquis eum puerum , q(uo)
8. partenve quam quis ex eo evicerit q m a(gitur), partenve quam quis ex eo evicerit, quo-
9. emptorem s. s. eunve ad q. ea pertinebit minus emptorem s(upra) s(criptum), eunve, ad
10. uti frui habere possidereq. recte liceat quem ea res pertinebit, uti, fret,
11. quantum id erit quod ita evic reque recte liceat, quantum id erit, quod ita
12. fuerit ex eo evictum fuerit, tantam pecuniam duplam,
bb) pagina adou'a. probam, recte d(ari) f(ide) r(ogavit) (var.
t. p. p. r. d. Dasins Breucus d
f. r. p Dassius) Breucus (var. ) , ) f(ide)
2. Bellicus Alexandri sua esse p(romisit) Bellicus Alexandri ; idem fide sua esse
3. iussit Vibius Longus jussit M. Vibius Longus , proque eo puero , qui
4. proque eo puero q s. s. est pretium s(upra) s(criptus) est, pretium eins X (denarios)
5. ejus XDC accepisse et habere se dixit DC (sexcentos) accepisse et habere se dixit Bel-
6. Bellicus Alexandri ab Dasio Breuco licus Alexandri ab Dasio (var. Dassio) Breuco
7. Act kanab leg XIII g XVII Junias Act(um ) Kanab(ae ), Leg. XIII. G (emin.),
8. et Quadrato Cos Junias, Rufino et Quadrato
b) Scriptufa a' dou'a. Dein alaturarea amendororu testurelom se
cc) pagin'a a treia. pote cunosce., si in Ortografia si in abreviature
Lin. 1. Dassius Breucus emit man App I vet este ore-care diferentia intre ele, asia se potu
2. cipioque accepit puerum leg XIII 9
paré, a nu fí scrisa totu de una
3. Apalaustum sive is quo alio
4. nomine est N grecum ap Asia in scriptur'a antania se scrie
5. utatum pro uncis duabus numai cu S, st aliurea, er' intru a' dou'a
6. XDC de Bellico Alexandri pretotendenea se scrie doi S: s. Its
7. f. a. Vibio Longo lin 6 scriptur'a prima e scrisu
8. puerum VlpI er' infra a dou'a cu K: Kaducu m. In lin.
9. esse furtis noxaque so ni scriptur'a antania e scrisu: partenv e, in lin.
10. lutum fugiti Firmi Primiti 9: cu N, er' in a'
vi : si
11. mm kaducum non esse
Longi e e M in de V.
12. et si quis eum pu
13. erum q. d. a. partemve
fide iussor De act se tiene scrierea Brenci in serie-
14. ex eo Bellici Alexan ptur'a a' dou'a pag. 4 lin. 5 , in de
dri vendit Br s dein scriptur'a antania.
www.dacoromanica.ro
- 47 -
Erori scripturistice in scriptur'a antania se prima lin. 4 d e de doue ori dein erore), st
numai in dona locure, scrietoriulu uitase scriptur'a a doua lin. 5: e Cl. Phileto; st in celu
unu cuventu dein testu, si le scrise apoi de de la Erdy : d e Dasio. Care costructiune, de st
intre linie, in lin. 5 : e s e, st in lin. 13: mai rara la clasici, de acea inse nu numai, nu
m, cari in scriptur'a a doua suntu scrisa in e barbara, ci chiaru clasica, numai en ceva mai
linie la antica, tote formule - le juridice latine. Asia
Er' in scriptur'a a doua erori notabili se afla, Cicero in epistul'a ad Atticum lib. X, ep. 5 :
in lin. 16: possideretque in locu de possi- emere d e Canuleio diversorium" st acolo
eque, st in lin. : liceatum in loon lib. XIII, ep. 31 mille jugerum d e M.
:
emit."
licea t tum; intru unu locu cu unu T mai multu, La aceste oserbatiuni generali, mai adaugemu
intru altulu cu unulu mai pucinu. st urmatorie - le speciali, provocandune cu citatiu-
In cktu mai in colo pentru a e, nile la numerulu linieloru scripturei primarie.
.ele suntu mai multe in scriptur'a prima de in BREUCUS seau nume propriu seau
a' dou'a, st inca uncle atari, fork scriptur'a a gentiliciu lin. 1 st mai in colo. B reueii eran
a nevolia s'aru potd intielege, mai alesu unde unu poporu Pannonicu de lunga fluviulu Savu.
indesate, precumu in scriptur'a antania pag. Pliniu hist. nat. lib. III, 28 *).
2 lin. 1, litere continue siepte : T. P. P. R. D. APALAVSTUM lin, 2. Acestu nu sciu.
F. R., dein cari cele de antaniu patru, in scriptur'a deca se mai afla undeva nume propriu; pote fi
a doua se intregi: t an tam am el e formatu dein cuventulu grecescu
p obam r e t e, er' cele alalte trei se sciu dein ci si prunculu de origine
diptiche, : d ar i f e r o gavit. N. linia de a supr'a in lin. 3, insemneza
Mai notabile inse e acea oserbatiune in n e, st in triptichulu urmatoriu, st cd in
2pectulu ortografiei latine intru amendoua alte inscriptiuni, intru una semnificatiune mai lata
testure -le lipsesce diftongulu AE, nu numai dein la : de nascere.
templare, ci anume, st in locui se numai E APOCATUM lin. 3, in scriptur'a a doua lin.
simplu, precum in m, p tar in locu : ; er' in triptichulu nostru
de graecuni, asia st de aici : o ch ,- mai adeveratu: p o-
.se adeveresce lui T er en Varr o: cumu , dela a in sensu juridicu, alu
el in multe cuvente, unii punu A in a-ante caruia intielesu e camu oscuru, si de care Det-
de E, alti nu punu lefsen la cit. dice, nulu intielege. De
Intru asemeuea, prepusetiunea a b intru ambe acea lasandu-lu juristiloru, selu esplice, noi adau-
- le se cu B st in a - ante de D, pr. gemu numai intrebarea, ore alu nostru verbu :
ab Dasio, in locu de A Dasio ; -
st erasi unu I
scundu, in locu de doi seau de unulu inaltu, pr.
u - apucare, trage-se
de la acestu verbu juridicu
la o o- are, ori
o seau vulga-
un c is in locu de un cii s seau ; - pre - niter : apuco - ? Vedi Forcellini in lex. s.
,cumu st fu gi tium cu unu V in scriptur'a antania apocha st apochare.
lin. 6, in locu de gitiv um in scriptur'a a X lin. 4, trasu preste miedilocu ni preste D
doua. Cari variatiuni ocurru st in alte inscriptiuni urmatoriu una linia, insemneza riu.
antice. De p oca t um etc. mai la vale. F. A. lin. 4, care mai antanin credeam, e F. R.,
Dein partea limbei, e curatu clasica insemneza : e auctore, totu aceea insemnandu
tica, mai notabile e, verbulu em er e, aici st eu fide e, precumu st in triptichulu
in alte triptiche, se costrue prepusetiunea d e Antipatru se numesce st fide sor n-
personae, in de A vel ab, pr. e Bellico Ale- s auctor, asia jussor auctor in
xandri, st in triptichulu nostru IL scriptur'a aceste formule se paru a fi sinonime. Vedi st
Digest. lib. XXI tit. II, 4 etc. De unde nu mi-se

*) De lingua lat. lib. VII, 96: In pluribus verbis *) Savus per Colapianos, e, popu-
A ante E ponunt, non, ut quod partim dicunt lorum capita."
aceptrum, partim scaeptrum. In Zwei röm. Urk. pag. 14.
www.dacoromanica.ro
- 48 -
vede cu cale a testulu F. A. in F. I., vechia romana, care dupa Th. Mommsen asia
cumu proiecteza Detlefsen la cit. pag. 17, (Ackner p. 83 nr. 387) :

F. A. ocurre si in PRO. SALUTE. AUG. M. D. M


mai pucinu, SANCTUM
acestu tripticu, si in celu urmatoriu, de de T. FL. LONGINUS. VET. EX. DEC. AL. II. PANN.
doue ori, asia nu pote prepusu de erore DEC. COL. DAC. DEC. MUN. NAP. DEC. KANAB
LEG. XIII. G. ET. CL. CANDIDA. CONIVNX. ET. FLAVI
scripturistica. LONGINUS. CLEMENTINA. MARC ELLINA. FIL.
FURTIS - PRESTARI, lin. 5-7. Aste forme EX IMPERIO. PECUNIA. SUA. FECER. L. D. D. D
asia la scrietorii vechi, pr. in Digest. lib. Alta inscriptiune, numirea acestui locu, se
XXI tit. 3: Quia furtis noxisque solutum afla la to iu (M. Porto), de curundu aflata,
e se praestari debet venditionis tempore ; vedi precumu urmeza:
totu acolo si 1. XXI tit. I, 1, 14, 46 etc.; - LIBERO
1: In edicto PATRI. ET. ,
la A. Gelliu noct. att. lib. IV, capu CL. ATTEIUS CELER
aedilium curulium, qua parte de mancipiis ven- VETERANUS. LEG. XIII.
dundis cautum est, scriptum est: Titulus scriptorum GEM. (antonian)AE. DEC
CAN1BENSIUM
singulorum sit curato ita, ut intelligi recte possit, CUM. SV. . V. L. S
quid morbi vitiique sit. quis fu s, L. D. D. D
errove sit, noxave solutus non sit. Si scrisori'a ei se dice a rea, cene-
Fu u m, V, in scriptur'a prima scie, deca in lin. 3 nu e smentela in numele
lin. 6; in celu dela Erdy i ti u s in u s, dupa ce dein triptichulunostru cunoscemu
loco de primit s, nu irimitius, se pre unu A C el er intre marturi, variati-
aceluia. unea intre Atteiu si Antonia forte aprope.
Q. D. A. lin. 7, in inscriptiunea dela Orelli A treia inscriptiune, numele C b
nr. 7321: eumve ad quem ea res Q. D. A. aflata la Apulu, nu se mai scie ce s'a facutu. La
pertinet, pertinebit, quo minus: adeca Grutera pag. LXXIII. nr. , dupa Bongarsiu;
Q u o (seau Qua) D(e) A(gitur) ; precumu anume Ackner p. 92 nr. 433:
totu acolo niai diosu ocurre intregu: D e quib s FORTVNAE
a ; in care inscriptiune st alte cuvente ocuru AUG. SACR. ET GEN
IO CANABENSIVM
dein formulele tripticheloru nostre, precumu se vede
dein cele citate si dein altele, pr. Q. S. S. S,
tantam pecuniam - mancipio
- L. SILIVS. MAXIMVS
VET. LEG. I. AD
P. F. MAGISTRAS

cepit, - t.; - ce e mai multu, chiaru numele


vendiatoriului dein triptichulu II: Claudio
PRIMVS. IN CAN

ET.
D. D.
IANVARIA
ET. SILIVS. FIRMINVS
Phil o. Vedi Inscript. lat. tom. III (8-o
In care magistras e in locu de magis-
Turici 1856) pag. 474 seq.
D. pag. 2, lin. 1, loculu antaniu, in tratus; er'in lin. 5 in Can. face: in Cana
ptura e formatu , cumu Th. Mommse
cele alalte abreviature cd aliurea.")
er' a' dou'a lipsesce, ci sensulu recere LEG. XIIL G. lin. aceeasi, e Legiunea XIII
numita a, carea a statiunatu in Transil-
D, precumu arata triptichulu urmatoriu (pag. 2.
lin. 2), unde vani'a, impreuna eu Leg. V. Macedonica sub
e intregu, inca a dou'a
ora, cd si in alte triptiche la loculu paralelu. Aurelianu , si de cari inscriptiuni se
ID lin. 2 pagin'a a dou'a, s'ar' in patria.
a in locu
de ide fiendu dupa D, cá in scriptur'a XVII KAL. IUNIAS, adeca 16 Main.
a doua, ci in triptichulu urmatoriu si in altele e RUFINO et QUADRATO dein
mmai id. urma, adeca numele intregu: L. Ru-
KANAB. lin. 7, pag. 2; in triptichulu urma-
*) Inscriptiones antiquae orbis rom. fol.
toriu una data Cana b. en C. Mommsen crede,
Amstelaedarni 1707.
C 'a a fostu una militare lenga **) De acesta statiune se pare a cea dela
Apulum, pote unde acumu e Satu -micu (Kis Muratoriu 2076, 7 de si e scrisu IN CANAPA in
falu), si astadi se si una inscriptiune de Canaba, el st SIPI in locu de Sib i totu acolo.
www.dacoromanica.ro
- 49 -
f in o, st L. Statio Quadr , cari au fostu dd) pagin'a a patr'a.
Consuli la A. u. c. 895, er' dupa Chr. a. 142, in Lin. 1. quot ita ex ea evictum ablatunve fuerit sive quot
ita
anulu V. alu lui Antoniu Pin. 2. non erit tt p. recte f. r.
Triptichulu acesfa dar este de 1721 (in 1867). mil. s. s.
3. d. f. p. Cl. Philetus
TRIPTICHULU 4. sua esse iussit Alexander Antipatri
a) Scriptur'a antania. 5. inque mulierem quae ss est eins
aa) Pagin'a prhna. accepisse
Lin. 1. Cl. Mil. Leg. XIII. gg. cl. emit 6. et habere se dixit Cl. Philetus a Claudio
mil 8. 8.
2. que nomine Theodotem sive ea 7. Act. Kanab Leg. Xili g. Nonas Octobres
3. quo alio nomine est apochatampro uncle Bradua et Varo
4. duabus X quadringentis viginti de de (sic) Phileto
Adaugemu aici transcriptiunea dupa ace-
5. f. a. Alexandro Antipatri
norma, mai susu, de si dupa cea mai dein
6. rnulierem sanarn traditam esse emptori s. s. et si
7. quis mulierem q. d. a. partenve quis ex eaa-ante si-o ar' poté esplicá.
8. evicerit q. m. s. s. eunve at quem Claudius lulianus mikes) Leg(ionis) XIII
9. ea res pertinebit uti habere possidereque recte G(eminae) g(regarius Claudi(i) emit man-
.10. liceat tune quantum erit quot ita ex ea quit cipioque accepit mulierem, nomine Theodoten, sive
bb) a doua. ea quo alio nomine est, n(atione) Creticam, apo-
.1. ablatunve fuerit sive quot ita licitum chatam pro unciis duabus X(denariis) quadringentis
2. non erit bantam proiam recte dari f. r. viginti, de Cl. Phileto ; f(ide) a(uctore) Alexandro
3. Cl. Iulianus mil. L. s. s. d. f. p. Cl. Philetus Antipatri cam mulierem sanam traditam esse
4. id sua esse jussit Alexander Antipatri
5. inque mulierem quae s. s. est pretium eius
ptori s(upra) s(cripto). et, siquis mulierem,
XCCCCXX. q(ua) d(e) a(gitur) , partenve quam quis ex ea
6, accepisse et habere se dixit Cl. Philetus a Claudio quis evicerit , q(uo) m (inns) emptorem s(upra)
7. luliano mil. s. s. s(criptum), eumve ad quem ea res pertinebit,
8. Act. Canab. Leg. XIII g Nonas Octobres Bradua frui, habere, possidereque recte liceat, tune, quantum
9. et Varo Cos. id erit, quod ita ex ea quid evictum ablatumve fue-
b) Scriptur'a a doua. rit, sive quod ita licitum non erit, tantam pecuniam
cc) pagin'a a probam recte f(ide) r(ogavit) Cl. Iulianus
Lin. 1. Claudius lulianus mil. Leg. Val. Valentis mil(es) leg(ionis) s(upra) s(criptae), dare f(ide)
XIII g. g. MarI G. XIII g. p(rornisit) Cl. Philetus. id sua esse jussit
2. emit mancipioque accepit Cn. Vqri Alexander Antipatri, inque mulierem, quae
nomine Theo s(upra) s(cripta) est, pretium X (denarios)
3. sive ea quo alio Ad. Dionysi Vet.
Leg. CCCCXX accepisse et habere se dixit Cl. Philetus
mine es N. Creticam
4. apochatam pro uncis duabus a . . . ris
a Claudio Juliano mil(ite) qupra) s(cripto). Act(um)
X quadringentis Kanab(ae) Leg. XIII G-(emin). IV Nonas Octobres,
5. viginti de Cl. Phileto f. a. Victorini Bradua et Varo Cons(ulibus)."
Alexandro Antipatri La acestu documentu, nu avemu de cátu pu-
6. mulierem tra- cine se mai oserbAmu, dupa ce multe, ce s'arti
ditam esse emptori ss. et poté oserbá aici, s'au premisu la triptichulu de
siquis AYK- taniu. Limb'a, aceeasi curata, clasica latina.
7. q. d. a. par- Erori scripturistice mai numai doue: in scriptur'a
q. q. ex ea quis
8. evicerit
prima lin. 4, unde prepusetiunea DE e scrisa de
q. s.
s. eunme ad ea
doue ori; si in scriptur'a a dou'a lin. 3,
.9. res pertinebit uti frui habere Cl. Phileti
dupa ES lipsesce ; pentru ch, in scriptur'a a
possidereq ibsius doua pag. 4 lin. 2, unde se vedu doi T in
10. recte liceat tune quantum locu de unulu, pare a una variatiun
id ortografica in de Ta m.
ARCHIVU FILOLOGI ISTO RIA 7
www.dacoromanica.ro
- 50 -
Er' in pentru diferenti'a intre d dein Dupa acesta grecesca autentica,
scriptur'a prima lin. 8, si intre quis dein scriptur'a deplenu de mentiuna falsificatiunea litere
a doua lin. 7, a nevolia se pote decide, de este grecesci de form'a cea mai recentiore dupa tipariu
erore, si in care scriptura e erorea, dupa ce in lo- in tablele presentate mai susu, st in cele Mass-
culu paralelu dein tripticulu antaniu si unulu si maniane.
altulu lipsesce, si in adeveru amendoua suntu su- IV Non as to br s, lin. 8, e 4 Octobre
perflue. Vedi inse st triptiehulu dela Erdy la loculu dupa Calendariulu nostru, - er' -
paralelu (pag. 14 lin. 9): mve quam x Consulii Bradua st u, suntu eu numele
o quis. intregu : Ap. Annius Atilius a, st T.
In respectulu ortografiei, triptichulu acestu alu Claudius Vibius ar u s, cari avura consulatulu la
II-le diferesce in cku-va de de antaniu. Asia A. u. , er' dupa Chr. la a. 160; st asia
diftongulu AE se afla la loculu seu, pr. in seri- acest'a (la a. 1867 e de 1707 de ani,
ptur'a antania a doua pag. 2 st 4, lin. : er') la a. 1865 e(rá) de 1705 de
QVAE. -M in a-ante de V se mai totu de La acestea mai oserbhmu, cumu anulu
un'a cu N, pr. partenve, eunve, ablatunve; sulatului lui Bradua si Varu cade in a. XXIII alu
de numai una data in scriptur'a a doua lin. imperattei lui Antoniu Piu, dela care numi
8: eumve M. - Er' D finale totu un'a s'au in Transilvani'a. De nude tri-
se cu T, pr. t, t, t, in de d, I st II este unu restempu de XVIII ani,
q d, d; afora de doua locure: in scriptur'a celu de antaniu atki mai de
prima lin. : QUID, st in scriptur'a a doua lin. alti II-le.
8: AD. Mai oserbhmu inca si, sigilele amendororu
Cea mai mare insemnatate are acestu acestoru triptiche, ce erau imprese in cera la nu-
triptichu, pentru intre suscriptiunile marturiloru, mele marturiloru st altoru persone, lipsescu
de una parte se afla es ca antica totulu ; - ci se afla in celu publicatu de Erdy 1.
genuina, Antipatru alu lui Antipatru caventele dein st intru altulu inca ineditu, mare in 4-o st fro-
acestu contractu, green de natiune, dupa si mosu, ce inca se afla in Museulu dein Pestia, ci
numele-lu arata, in locu de litere latine sierbinduse caruiai lipsesce tabl'a a treia cea de preurma, pre-
la suscriere liter e dupa form'a ce cumu insumi le vediui acolo la a. 1856.
se vede in mai vechia monumente de pre acele
tempure, in manuscrisa, papiri, inscriptiuni etc.,
de alta parte in limb 'a latin a,
- St in urma, scrisori'a triptichului II nu e
asia strinsu cursiva, cá intru alte table cerate, ci
cea clasica, se apropia mai multu de scriptur'a menunta latina
ci cea vulgari a, fiendu scrietoriulu, dein manuscrisa-le mai de antaniu V.
green, pote nu sciea limb'a literaria latina. De dupa
acea in locu de a di auctoris 2.
signavi, seau de secundus auctor signavi, La aceste doue triptiche ale noste,
secodo auctor segnai! aici si unu alu e ea, totu de vendiare cmn-
Eta dar' st Daci'a urine de scriptura gre- parare de schiavi , publicatu de Erdy la loculu
seclulu dupa Chr., st de limb'a romana citatu in facsimile, si dupa acest'a de Detlefsen
vulgare, scrisa cu litere grecesci, cá in asemenea la loculu (zwei röm. Urk. pag.
bele Rom'a 0), st in papirii dela Raven'a, **) seqq.), dupa lectiunea nostra, carca in multe dife-
aprope de acelesi tempure. de a' lui Erdy, in pucine de a' lui Detlefsen.
a) Scriptur'a prima.
*) Vedi Boldetti osservationi, pag. 233, si Mass- aa) Pagina antania.
mann cit. pag. 148. Lin. 1. Maximus Batonis puellarn nomine
2. Passiam sive ea quo alio nomine est anno
Vedi Marini, papiri diplomatici, fol. Roma circiter p. m. a
1805, nr. LXXV pag. 116, nr. XC, XCII, XCIII, CX, rum sex emit mancipioque accepit
CXIV etc. dein VI; si de la Spang erg, 4. de Dasio Verzonis pirueta ex Kavioretio
juris rom. tabulae negotiorum, 8-o Lipsiae 1822 pag. 5. X ducentis quinque
128 seqq. 6. puellam sanam esse furtis noxisque
www.dacoromanica.ro
- 51 -
Lin. 7. solutam fugitivam non esse s im a, numi e cunoscuta de aliurea cá nume
8. praestari. quot si quis propriu.
9. quam ex eo quis evicerit lin. 3 de asupfa: sp or t a i a, tote
10. quo minus Maximum Batonis quo
11. ve ea res pertinebit habere posse
nece scortellaria nece sportellaria numi suntu
12. dereque recte liceat quanti cunoscute de aliurea, nece ce insemneza.
13. per emta est tam pecuniam - lin. 4: V s, in locu de Verzonis,
bb) pagin'a a dou'a. precumu Finaly lege in altu fragmentu.
1. et alterum tantum - lin. 13 : , , in locu de: per, intregu :

2. Maximus Batonis promisit quantiper ; si arn, in locu de tam care e in


3. Verzonis Pirusta ex Kavioreti de tantam.
4. proque ea puella s. s est X ducen - pag. 2 lin. 3. st pag. 1 lin. 4 si script
5. tos quinque accepisse et habere 2 p. 3. lin. Kaniuretio, in de
6. se dixit Dasius Verzonis a Maximo Batonis re o, fiendu ch in loculu dein urma nu se pote
7. Aetum Karto KApriles lege almentrea de câtu Kavi et i o.
8. Tito Antonino Pio Bruttio Script. 2 p. 3 lin. 15: ex e a, in de x
9. Praesente Cos. ' in script. 1 p. 1 lin. ; de st
b) Scriptur'a a dou'a. locurele e erore gramaticale ex eo in de ex ea.
cc) pagin'a a Smentela (de tipariu) e st desemnarea la pag.
Lin. 1. Maximus Batonis puellam 2 ultima: 129 p. Chr. in locu de 139 p. Chr.
2. nomine Passiam sive ea Er' numele marturiloru de pre pag. 3, atltu la
3. quo alio nomine est anno Erdy, câtu st la Detlefsen, suntu de barbare,
4. rum circiter p. 7n. sex emp st atâtu de incerte, nu. am cutezatu nece ale
5. ta scortellaria emit man traserie, nece a incercá una alta lectiune.
6. cipioque accepit de
7. Dasio Verzonis pirusta
Diversitatea lectiunei in unele locure intre
8. ex Kavioretio X ducen testulu antaniu st alu doilea, e prea pucina ; asia
9. tis et quinque in testulu antaniu lin. 5 se X ducentis quin-
sanarn que, er in alu doilea: X ducentis e t quinque;
10. puellam furtis no in lin. 6 no xis qu e, care in testulu alu doilea se
11. xaque solutam fugi eerie noxaque.
12. tivam non Correctiuni aflhmu inca mimai in locure
13. esse praestari quot
14. siquis
in testulu antaniu ; lin. 3, in care, cuventele nitate:
puellam
15. partemve quam ex eo circiter p. m. st empta scortellaria suntu
16. quis evicerit quo Dasi Verzonis adausa de a supr'a intre lin. 2 si 3; - in pag.
17. minus Maximum Ba ipsius vendi 2 lin. 5: de asupr'a silabei e scrisu um adeca
18. tonis quove ea res ducentum in de ducentos.
dd) pagin'a a patfa, - hpsesce. Variatiune limbistica are acestu triptichu in
Transcriptitmea lui Erdy e mai smentita, de cuventulu: posseder qu e, in loculu formei
catu seau se o alaturamu aici, seau macaru sei sice: possidereque ; despre care eu ocasiunea
altoru table cerate.
aratamu variantile; de esemplu totusi, adaugemu
cele de antaniu 4 linee : Maximus Batonis puelle Nota.
pessime siue nequiori
circa pars ex emta scortellaria - exemit
- Dein aceste trei triptice suntu publicate doua si in
Inscriptiunile Dacice, edite de M. I. si Fr.
amicitiaque etc.
triptichulu I. in nr. 626 p. 131 seqq. dupa lec-
tiunea lui Th. Mommsen; er' alu in nr. 625 p.
Trascriptiunea lui Detlefsen e multu mai 130 seq. dupa Detlefsen.
buna de câtu a' lui Erdy, in unele inse totu e
smentita; asia - Despre emendatiunile pretense ale lui Mommsen,
de cele alalte table cerate, in nr. venitoriu.
Script. 1 pag. 1 lin. 2: p as s m a, in locu
pa m, nece a, nece a
www.dacoromanica.ro
- 52 -
Cea mai vechia scire despre Blasiu e dein se-
X. clulu XIII. Elu inse pre atunci nu portá numele
de astadi, carele, precumu vomu vedI, i- se dede
TOPOGRAFICE.
mai ci se numea dupa numele posiesoriului
Avendu de cugetu a dein candu- in - candu de atuncia Vil'a 1 ui (villa Herboldi)
unele descriptinni de locure mai memorabili pentru lui Ostu, care fusese vaivoda Transilvaniei
istorra romaniloru, dupa monumente si funtane pre la a. 1266 1267.
demne de credentia, incepernu un'a, ce o publi- Stefanu V. celu teneru, cá duce Transilvaniet
casemu inca in Organu nr. XXIV, inse carea, seau Daciei, acesta vila pamentulu ei, si
credemu, st dupa ani de atunci totu nu sia satulu invecinatu u, care in diploma se
interesulu nece pentru on. lectori de acumu numesce Z an al uk y (Szantsaltelke) , mai
ai Archivului, st la carea cugetimu a mai adauge antaniu lui T e el filiulu lui de Brassu, ci dupa
alte date nepublicate acumu, pre cumu se aceea, vendiendule acest'a cumnatului seu comite-
va veda mai in diosu. lui Chyel seau Chel lui Erwyn de Kelnuk
(astadi Calnicu lenga Miercurea), regele
I. BLASIULU. asta vendiare pentru Chel si eredii lui prein una
I. Blasiulu e unulu dein acele pucine locure diploma dein a. 1271, care va urmá in adausu sub 1.
istorice, cari de st mice dupa estensiunea torn, se Despre acestu comite, de fetiorii lui, Daniel
paru a fi destinate de provedentia a una rola st Solomonu, st de nepotii lui, se afla arme istorice
insemnata in istorra popora -loru. Celu la a. 1346, dein cari se cunosce, acesta
pucinu, loculu Blasiului in istori'a romartiloru, alesu famelia in urma Cutulu st Sotelecu-lu st
transilvani, e mai insemnatu, de câtu se se pota prein urmare se aflá in mai buna stare, de câtu
candu-va trece vederea. se fia alienatu Blasiulu apertenentie-le lui. Ci
a. 1346, a. 1395, nu mai
Un'a dein cele mai placute resiedentie ale urme, cene se fia tienutu acestu locu.
principiloru Transilvaniei mai dein urma, mai bene Er' la a. 1395 Blasiu Cserei de
de unu seclu in coce resiedentfa Episcopiloru uniti, N. Barot pentru meritele, ce si in batalie-le
acumu A. Episcopesca metropolitana, en institute turcii la Sirmiu , si Nicopole, afora de noua
de invetiatura , cumu nu au mai avutu pani eri- insemne nobilitaria de trei opide in Sirmiu,
alalta eri romanii transilvani; eu barbati S.
donatu de Sigismundu - imperatu st dominiulu
Clainu, Sincai, P. Maioru, ale caror'a name se fe- , ce pre atunci dein 13 sate dein
cera nemuritoria in istori'a literaturei romane ; pregiuru.
episcopi cá I. Clainu, Aaron, G. Maioru, Bobu, tempu a statu in posie-
ale caror'a zelu st fapte spre yedicarea poporului siunea acestui dominiu, nu scimu, ci ni - se
romanu dein acesta provincia nu au fostu intrecute pare aprope de numele de acumu alu
de ale nece unni barbatu mare de alta natiune. Blasiului se dupa alu acestui domnu alu
Patri'a nascerei bunului st protectoriu alu mai in a-ante Blasiulu, seau pentru
literaturei romane, episcopului Oradei-mari Sam. cinetatea locuitoriloru, seau pentru erá mai multu
Vulcanu, eai - dedese st mai in a-ante unu altu prea numai unu castelu domnescu, pote nece nu avea
mare pastoriu educatu in senu - lu seau numai numele de vil'a lui Herbordu.
pre Ign. Darabantu. Vedi S z e i in istori'a lui Bel'a IV pag. 333,
suveniri pretiose aneme-loru rornanesci, st dupa acest'a B ö in Transilvani'a sa tom.
legate de acestu insemnatate la vedere, IL pag. 235 442.
cerulu lui celu blandu sanetosu, pusetiunea ro- La a. 1535, Blasiulu dominiulu ei.d in
mantica, bunetatea pamentului lui in totu respectulu, mânu - le lui Georgiu care in acestu anu
descepta indoiela unu interesu multu mai castelulu de astadi, precumu arata
mare, de câtu se nu credemu, uncle trasure scriptiunea in pietra de asupr'a portei de desuptu,
istorice topografice spre cunoscerea acestui locu ce astadi dupa renovarea castetului immurata in
voru tota luarea a-mente a' lectoriloru nostri. stang'a de la acea porta, st asia in limb'a latina:
www.dacoromanica.ro
- 53 -
HANC DOMUM FECIT E sene eredii sei, contradicundu unii deintre lega-
DIFICARE GEORGIUS BAGDI tarii lui P.
FIDE TERMINAVIT EAM POST De ad sub 'principatulu lui Gabr.
CHRISTI NATIVITATEM AN Blasiulu se pare a fi trecutu in posiesiunea fame-
NO MDXXXV TEMP Bethlenescilotu , numai pentru
ORE MAGNE FAMIS CUM principe castelulu Blasiului muri
AGRICOLA SVUM FACIE straluciti, ci si pentru mai Petru Bethlen,
BAT CUBULUM TRIT principelui Stefanu si-forma dereptu
ICI FLORENIS QUATUOR la acestu castelu si dominiu, precumu numai de
VEL CITRA HOC OPUS FECIT vomu vedd.
STEPHANUS LAPI DE TASAD II.
Alta inscriptiune se mai vedea, in ante de Dupa mortea lui P. Örvendi, principele Gabr.
reparator'a mai dein urma, in saa cea mare de Bethlen la a. 1617 Blasiulu, impreuna
usiei : GEORGIUS BAGDI FECIT ; de miniulu, lui Simon Pe de Sz. Erzsebet, care
careia stá unu portretu micu vechiu , incepù a mai in curtea castelului
rotundu, in rame, alu lui Gregoriu XIII pap'a, Blasiu, contradicundu al protestandu in contr'a ace-
carele pre atunci vietiuiá ; - si vis-a-vis pre cea stei donatiuni si edificari Catarin'a Debreczeni,
alalta usia altu portretu asemenea alu Cardinalelui veduv'a a' lui P. Örvendi, prein Mich. Tho-
o niu; amendoua dein lui G. i, roczkai de Thorda, la anii 1617 1618.
cari nece in dilele principiloru calvinesci mi au Acel'asi principe dede Blasiului, posiesiunei
fostu lapedate dein loculu totu fanatismulu lui S. Pécsi, si locuitoriloru lui privilegiu de li-
in contr'a catohcismului , er' dela reparatur'a bertati , Tirnavi'a 9. mart. 1621 , in
mai noun disparura. adausu sub 2.
Fameli'a Bagdiana posiedea acestu castelu Ci Pécsi nu se folosesca acestu dominiu
la a. 1597, candu Sigismundu Bathori, litere in pace , ce Petru , filiulu principelui

,donatarie dein A. Julia 4 jan., intarl de pre Stefanu, carele asemenea-si formá dereptu la acestu
Stefanu Bagdi sorori - le lui Margarit'a Cris- dominiu, constrinse pre Pécsi la la a.
tin'a, lui G. Bagdi, in posiesiunea 1631 fecera legatura intre sene, Pécsi se denia
Blasiului st apertenentieloru lui, cu dereptu de suc- dominiulu va in viatia, er', de i s'ar templá
cesiune in sexulu barbatescu, si se mora in a-ante de Petru Bethlen, dominiulu se
Morindu Stefanu Bagdi fork sementia, consi- treca la acesfa, fork dereptu de succesiune pentru
liariulu Paulu la 1606 acestu eredii lui S. Pecsi.
slominiu dela principele Stefanu Bocskai, pentru Inse Pésci nu se semd oblegatu a se de
sene urmatorii sei barbatesci, in perpetuu, er' acea legatura, st la a. 1635 testamentu, prein
pentru sexulu femeniescu cu dereptu de alu res- care tote bunure-le sale, st Blasiulu eu ele, le
12 unguresci. Literele feteloru sale, pentru cari si carti statutorie castigh
statutorie suntu dein 15 nov. 1606. dela Principe.
Inse P. Örvendi, neavendu prunci, la a. 1609 Pécsi la a. 1638 cadiù sub nota, si
tenth Blasiulu, cu tota dominiulu , mulierei sale spre rescumperarea capului fiscului tote bu-
Catarin'a Debreczeni si fratinieloru ei celoru. mai nure - le sale, cari de almentrea le pierdea in
aprope , seau fratelui seu Kovics de poterea articliloru dein 4 oct. 1618 1635, in
Orvend, suptu aceeasi legatura de 12,000 Care urm'a judecatei dietali dein 12 jun.
testamentu apoi de principele Gabriele pentru judaismu. Er' feteloru lui Pécsi, cari st ele
Bathori in 25 aprile anu, si legatarii erau convicte de aceeasi crime, li-se pentru
se introdusera in dominiu, nu fork contradicere. debilitatea sexului.
La a. 1610, Blasiulu totu dominiulu treat Simon P si (dupa ortografi'a vecbia
in lui Stefanu care - lu impetrase i, di P e i) erá nascutu in Ungarfa
sub titlu de donatiune dela acel'asi principe, pentru pote la P (lat. Quinqueecclesiae), dein parenti
www.dacoromanica.ro
- 54 -
oscuri, ci prein ajutoriulu invetiaturei, mai alesu tielegundu, P. Bethlen l'ar' testatu
prein cunoscenti'a a' mai multoru limbe, atâtu remase, se en legatari'a, st vent in posie-
orientali, pr. ebreesci, rabinice, turcesci, grecesci, - siunea lui pre calea legei.
si apusane, pr. latine, germane st altele, - La a. 1660, 9 nov., principele Acacia
se inalta la ajunse'secretariu principelui dein Sebisior'a dominiulu castelu
Stefanu Bocskai (14 sept. 1605, - 29 dec. 1606) co totu, gratis salvo jure alieno , lui
-er' sub principele Gabr. Bethlen (27 oct. 1613 - Haller , fetiorulu lui Stefanu, nepotuhi lui Gabe.
15 nov. 1629), Cancelariu Transilvaniei. Haller si alu Elenei Bocskai. Ci perindu acest'a
Acestu judaisatoriu seau sambatariu famosa prunci in 15 nov. 1663 la Ersekujvir in
tradusese dein Talmudu una carticea sub numele gari'a, unde erá ea Mich. Apafi I, spre mare bu-
Invetiature dein SS. Parenti" (ebreesce P irk e curi'a principelui st a' principesei, fisculu erasi
Abot h., seau pirk e oven cumu pronuncia judeii Blasiulu in posiesiune.
poloni), care inse nu s'a tiparitu. Asta carte e
singura dein totu Talmudu - lu, alu careia In urma, principes'a Ann'a Bornemis'a, soci'a
mentu e morale sententiosu ; e intorsa mai in tote lui M. Apafi I. dela fameli'a lui P.
limbele Europei; titlulu ei insemneza : S ente n- vendi, prein miedilocirea plenipotentiarului acestei
e tiloru, sub care numire se intielegu famelie Stefanu Sarkantyus alas Gyulai de Várad,
dascalii celi mari ai Ebreiloru dupa esiliu, dela castelulu Blasiului apertenentiele-i, pentru ambe
Simeon celu dereptu pana la Gamaliel ; st dein sexe- le, acelu dereptu, care - lu posiediuse
VI capete; - candu cele alalte carti ale Talmu- acea famelia , pentru patru iobagi posiesiunati si
dului tote tracteza de ceremouie-le religiose 6000 de pietre de sare dela Desiogn'a, contractu
si juridice ale judeiloru. de Fagarasiu 21 mart. 1664.
Acusatu cu mai multe crime nu liusiore, Pécsi Asta vendiare , f intarita de principele M.
datu de principele G. la inchisoria; er' Apafi I, la cererea dietei dein Sebisior'a dein 20
succesoriulu acestuia G-eorgiu I. Rakotzi, convin- nov. 1664, donatiune perpetua, adaugundu si
gundu lu de erorile lui relegiose , tote portiunile lui Gabr. Haller dein Petrifalha Sem-
bunure-le lui, ce avea forte multe st alese, lasandui celu, in care posiesiune principes'a st introdusa
mimai satulu Sz. Erzs6bet dein scaunulu seculiescu in 14 dec. dein acel'asi Inse neinchidienduse
alu Odorheliului pentru traiu, unde in miediloculu calea cetera ce aru avé dereptu de a pretende
a' 75 famelie de ai sei, nefiendui lier- asupra, pentru fetele lui S. Pécsi, anume Eli-
tatu a de acolo , petrech la betranetie, sabet'a soci'a lui Haller, protestase in contr'a
candu se calvinistu, se apart a traduce introducerei principesei ; ci mai in urma ele se
Bibli'a vechiului testamentu depre limb'a ebraica lasara de procesu st de contradtcere, precumu si
in cea unguresca, care inca se pare a nu tiparita. altii, cari-si formau dereptu la acestu dominiu; -
In castelulu dein Blasiu, inca pank in principes'a escontentandu pre toti pretendentii, pre-
reparaturei dein urma, ni-se aratá una camarutia in cumu se pare, bani.
podu hornu, unde Pécsi fetele lui, se Asia principes'a Ann'a Bornemis'a remase
faceau sacrificia de boi si altele dupa ritulu miscata in posiesiunea Blasiului ; st morindu ea-la
mosaica. filiului seu unicu Mich. Apafi II; er' princi-
Asia Pécsi nu succesori dein fameli'a sa pele M. Apafi I, o in acesta posiesiune
in dominiulu Blasiului, ci, macaru - lu testase in 12 oct. 1684.
fiscului propter e es s e, cumu scrie in te- De atunci Blasiulu cea mai placuta resie-
stamentu , dupa mortei dominiulu la Petru dentia a Apafiane, unde M. Apafi II.
Haller, in poterea legaturei facute intre eli in a-ante st nunea Catarill'a la a. 1695,
de judecat'a lui Pécsi. pre largu o descrie M. in notele sale
La a. 1648, morindu la Ban in la Metamorphosis Tniae de Petra Apor, , st dein
Ungarfa, fisculu dominiula Blasiului, er' in- care noi cu ocasiune vomu estrage uncle
www.dacoromanica.ro
- 55 -
interesante pentru cunoscerea dateneloru de pre 17 jun. 1661, er' capulu lui se tramise la
atuncia. tinopole.
Mich. II, resemnandu principatulu Tran- Alta data la a. 1704, unu numeru de
Casei domnitorie austriace, se retrase cu 35,000 de Curuti , urmatori de ai Franciscu
locuenti'a la Vien'a, unde morindu la a. 1713, Bla- Rakoczi, aici-si pusera corture-le, predandu in susu
-siulu inca la imperatescu. in diosu totu ce aflau ; dein cari tempure
Er' la a. 1738, 21 aug., Blasiulu cu totu astadi se mai audu naratiuni curiose despre Cucu-
miniulu donatu Episcopiei unite dein Transilvani'a, ruti st Lobonti si de Er' colonelulu baronu
panh atunci-si avea scaunulu st numirea de de T i g e, generariulu ostei imperatesci, intru
la Fogarasiu, st Munastirei Basilitiloru de ritulu una di mai multu de 1000 de seculi la Ciapulu
grecescu de fundate, in parti ecali ; si de doue ore dein susu de Blasiu pre Ternav'a mare.
atunci, stramutanduse scaunulu episcopescu dein Blasiulu inse, care sib dein opidu st
Fogarasin aicia, Blasiultt remase proprietatea Cle- satu, mai in a-ante de stramutarea scaunuhii epis-
unitu, resiedenti'a Episcopiloru Fagarasiului, copescu dela Fagarasiu aicea , erá ,

si centrulu diecesei catolice unite de ritulu gre- partea adeca, care si acumu e satu, dein diosu de
tescu in Transilvani'a. vechiulu seau de resiedenti'a A. episcopesca
parte dein aceste date istorice, se cuprende de astadi, spre apusu, unde se impreuna amen-
in docurnentuht citatu sub 3 in nota. doue Ternave-le, cea mare de catch miedia-d1, er'
cea mica de catrà miedia nopte.
La a. 1681, candu se una conscriptiune
Blasiulu se tienea de Comitatulu - de - a' totu dominiulu Blasiului, ce pre atuncia-lu tienea
balta in sed. , Corvinu principes'a Ann'a Bornemis'a, Blasiulu, adeca
Huniadi, la a. 1451, l'a despartitu de acestu tulu, numerá numai cd 20 de famelle, pre câtu se
mitatu, de dupa situatiunea geografica se pare dupa nume, tote unguresci, intielegunduse
tienea, st l'a impreunatu alu Albei. st bucatariulu, , si alti dornesteci ai
Sub tumulte -le Rakotiane, Blasiulu de doua principesei.
ori fit teatrulu de oste ; una la a. Er' partea, carea acumu face opidulu pia-
1659, candu sub principele Acacia Seidi ti'a baserec'a catedrale, de resaritulu
Achmed pasi'a vezirulu de la Bud'a in tempu de ierna resiedentiei, pre atunci ocupata de maierfa
venindu co ostile dela Mediasiu la Blasiu se domniloru seau principiloru domnitori. Ci episco-
tielese cu magnatii tierai, er' pentru marimea frigului pulu L prein a' carda miedilocire se
se determinh a se retrage la Sabiniu, unde se acestu dominiu pentru Cleru, se faca unu
neze. Er' principele Georgiu Rakoczi II, care opidu romanescu, chiamandu st adunandu famelie
la Desiu, audiendu de asta determinatiune, si dein tote partile, apromitere de libertati st jure
blicandu fugu turcii, toturoru municipali, cari nu se implenira, remanendu opidulu
riloru, cá sei impresure dein apoi. Acestea cre- panh astadi taxale st in procesu cu episcopi'a pen-
diendule , mai alesu satenii , navalira asupr'a tru taxe.
pascutoriloru turcesci; ci regimentele dela Blasiu Atunci se proiecth fromos'a quadratura a' pia-
esiendu reinpinsera pre navalitori, pre multi ucisera, tiei, st deliniarea strateloru , se edificarea
er' pre celi prensi, aducundui vii in a-antea vezi- monasteriului si a' catedralei , ci crescerea st
rului, taliandule nasure-le si urechie-le, ia tramisu desvoltarea opidu, atâtu in respectulu
a casa la secere si la aratru. De ad Vezirulu gotiatoriei st industriei, câtu st in alu poporatiunei,
apoi, tramitiendu in a-ante,pre principele A. Barcsai in acesti 100 st mai bene de inceperea
1000 de jeniceri pedestri, 500 de calareti, lui, nu fach mare progresu. Elu are astadi, afora
catrh Sabiniu, etc cea alalta oste se trase ca- de satu, abia preste 100 de numeri, er' impopora-
telinu la unde, dupa ce la anulu urma- e atatu de mica pentru unu opidu, afora
toriu depusu judecatu la morte, taliatu in de tempulu cursului scolastecu, pre candu adeca
www.dacoromanica.ro
- 56 -
eresce vreo 400 - 500 de capete, st pentru De cele satanic se tiene Capital lu me-
unu satu ar' fí prea pucina. tropolitanu , fundatu la an.
Caus'a intardiari nu e pusetiunea Bla- J. Bobu, st maritu la a. 1850,
siului, carea in sene destulu de fromosa, lenga pentru clerulu unitu dein Transilvania
-
de
stori
,-
doue ape curretorie, pre una vale in doue b a s er e c'a at le redicata dein liberalitatea
parti cAtra resaritu st apusu, unde dein partea de Case Austriace sub Carolu VI si Mari'a
in díosu se vedu muntii auriferi ai Zlatnei, er' dein Theresi'a, inceputa la a. 1749, st terminata la a.
susu maretii alpi ai Fagarasiului,
mimicatiunei st a unui drumu de tiera
- ci lips'a 1779, impreuna
se carea acumu de
Monasteriulu S.
e in agone, - st unu
vede intru alte parti ale Transilvaniei, prein care Seminar iu teologicu , fundatu mai antaniu in
Blasiulu remane ore-si cumu insulatu de tote forma de alta monastire de episcopubi P. Paulu
cele alalte opide comerciali mai aprope, cumu suntu Aaronu pentru teneri scolari, er' prein unu decretu
Mediasiulu, A. Julia, si Aniudulu, de cari e de curte dein 12 dec. 1781 destinatu pentru cres-
partatu mimai camu de 2 la 4 mile de ambe cerea invetiatur'a Clerului teneru dein acesta
partile, er' spre amiedia-di de Sabiniu diecese.
de 7 ore, inse in tempu de vera candu nu e De cele de alu doilea se tiene, nu numai fa-
tina ; ci de alte date comunicatiunea intre Blasiu cultatea teologica cu 4 profesori pentru Clerulu
si intro cele mai dein susu, mai iern'a, e mai teneru, ci siul u cu clasi.
de totu inchisa. organisatu de dupa revolutiune cu 12 profe-
Inca st apele curretorie , de st doue, cari
cungiura Blasiulu de doua lature triangularia st male st
ordinari 2 estraordinari,- si scol'a n
ogic a cc 4 profesori.
subtu elu se impreuna intru unu
trecu una parte insemnata a' Transilvaniei ,
Ternav'a mare pre lenga opidele Odorheliu, Sebi-
-
, si cari
Adausu 1.
Diplom'a dein a 1271.
sior'a, Ibasfalau -
Media sin, suntu mai pucinu
afunde, chiaru st dupa impreunare, de catu se pota
Stephanus , dei gratia Hungarie , Dalmatier
Croacie, Rame, Servie, Gallicie, Lodomerie, Cu-
portá de negotiatoría de mice seau macaru manie , Bulgarieque rex. Universis Christi
plute de , si se plenesca loculu comunica- libus presentes litteras inspecturis salutem in
tiunei pre uscatu. .Asia a trecutu, cá Blasiulu se omnium salvatore. Ad universorum notitiam ha-
pota candu-va vasa de vapore,
lui e numai in drumulu de
- sperarea
, de care inse
rum serie volumus pervenire , quod
conies , Erwyn de Calnuk , et
Chyel

unii pre aici forte au mare frica. , de Brasu, cognatps eiusdem , grata nobis

De acea Blasiulu e restrinsu la una activi- semper et landabilia servitia diversis expeditio-
tate comerciale forte modesta = , - fork de a' nibus nostris, quas suo loco et tempore nos facere
careia largire nu se pote sperá, cá se se redice la oportuit, et specialiter in castro Feketeuholm,
una insemnatate nece macaru de miedilocu; si omni fidelitate laudabiliter impendissent , nos ob
asia, ori suntu de mari bunetatile pamentului merita servitiorum suorum contulimus eidem
lui si ale impregiurului in tote productele naturali, per se terrain villa di
st ori e de deliciosa clim'a cerului blanda st woivoda, videlicet e r du o s flu
sanetosa, de cu adese fortune periculose, dar' , ubi iidem fluvii conjunguntur,
in calitate de opidu comerciale (si fork comerciu , et alteram quamdam terram Z a n-
nece opidu nu se pote elopto in susu), Blasiu altel y vocatam , vicinam seu contiguam
e intru pusetiune demna de compatimire. terre ville supradicte; sed postmodum idem
Insemnatatea dar' a' Blasiulni, o face singuru dictas terras ex npstra permissione, sea vo-
calitatea lui de resiedintia A. imitate , reliquit et vendidit Chyel comiti,
institute administrative baserecesci si de inve-
tiatura.
Astadi ung. romanesce Ternava.
www.dacoromanica.ro
- 57 -
cognato , possidendas pleno Nos igitur et multipliers non ultima ratio et via est, benefi-
consideratis meritoriis servitiis ipsius Chyel ciorum et magnorum quoruracunquemeritorum inter
rnitis predictas terras pro , quod easdern alios, potissimum vero subditos, munificentissima
dictus Chyel comes ex nostra permissione ab collatio. Hoc perennius, ut lyricus poiita
dem dignoscebatur comparasse , etiam monumentum est ; hoc nullis temporum et
pro eo, quod easdem terras et pro servitiis ipsius vetustatis injuriis consumendum et obliterandum
Chyel comitis prefato Teel contuleramus , sicut decus, qund de morienfibus in nascentes consimili
superius est expressum, reliquimus et dimisimus successu translatum non prius esse desinet,
cidem Chyel comiti et suis heredibus, heredumque omnis illa posteritas finem habeat. Qualia
suorum successoribus perpetuo possidendas , sine etsi plurima spectabilis ac magnifici domini
juris preiudicio alieni , cum pertinentiis et Milita- de Zent Ersébeth, intimi nostri consiliarii
tibus suis, ac sub veteribus et antiquis et cancellarii fidelis nostri honorandi , in
metis , sub quibus he eedem terre deguerunt. In patriam Trniam, adeoque totam inclytam
cnius rei firmitatemque perpetuam, hungaricam merita, is sicut virtus nunquam
praesentes eidem Chyel comiti concessinms literas benefaciendo infirmari, imo in maiora et
dupplicis sigilli nostri munimine roboratas. Datum erga omnes et singulos contendere solet , est
per mantis magistri Benedicti, prepositi Orodiensis illis contentus, nisi suo *) arbitrio subiectao
ecclesie, aule nostre vicecancelarii, dilecti et fidelis plebi gratissimam sui in omnes posteros
nostri. An. ab incarnatione domini MCCLXX primo, relinqueret. In quo Nos quoque gratil
regni autem nostri anno secundo. nostra regia prosequi et favore benigno adjuvare
Nota. Originale-le se afla la in archivulu ac promovere volentes, possessionem einsdem Balas-
camerei ungarice, tiparitu la Fej ér Codex diplomat. falva, castro suo similiter Balasfalva subjacentem,
tom. V. vol. I. pag 137, dupa care se publicase in Organu Comitatu Albensi Trniae existentem habitam,
Nr. XXIV. p. 126. Er' acumu, ne mai avendu a mâna ex potestatis plenitudine, et gratia speciali,
pre Fejér, ce ni-l'au furatu in 1849, l'edé.mu aci dupa e numero reliquarum regni nostri Trniae pos-
Diplomatariulu (Urkundenbuch zur Geschichte sessionum sequestrandam, separandam, et eximen-
, von G. D. Teutsch und Fr. Firnhaber,
dam, pro domini sui terrestris jam dicti
Wien, 1857) tom. I. p.95 Nr. XCVIII. Alte diplome
pentru acel'asi Chyel seau Chyl de villa
in cives, incolas et inhabitatores , illorumque
k, totu
acolo Nr. XCV. CIL successores et posteritates universas
infrascriptas conditiones, quasi
2. rogativas et clementer annuendas et
Privilegiulu Bethlenianu, dein a. 1621. concedendas, perpetuoque Privilegii a nobis concessi
Nos Gabriel , dei gratia roUre confirmandas et ratificandas duximus.
Hungariae
etc. , Transylvaniae Princeps , ac Primo. Quod singulis diebus sive
Comes. Memoriae tenore praesen- minicis, a fine concionum fora
tiam significantes, quibus expedit, universis. Quod, dalia, vero sive fora annualia , utraque
cum ex afflictae sortis conditione libera, festivitatibus Circumcisionis, et
in mundum nasci, ut morti et interitui Egidii sanctorum t), omni anno, sub iisdem omnino
rentur,, verissimum esse quotidie tristissimis no- libertatibus, praerogativis , quibus nundinae ,
strorum casibus experiamur , indeque nihil fora hebdomadalia et annualia, omnium aliarum
supersit , nisi quod memoria dignum in vitatum et oppidorum celebrantur, pos
serum transmittamus posteritatem, rei secunam et, absque praejudicio nundinarum et
honorem divinum et animae salutem homini fororum quorumcunque locorum, in dictis fe-
incumbendum, et maiore sedulitate opera danda stivitatibus solitarum, perpetuo cclebrentur.
venit, quam ut nomen et famam, a mortis violentia
vindicando , futuris temporibus honorificentissimè *) In etiam et arbitrio. In orig. m. In
recolendam tradere valeat , cuius rei inter varias orig. reliquorum. t) Adeca jan., 15 maiu, sî septembre.
ARCHIVU FILOLOGIA si ISTORIA.
www.dacoromanica.ro
- 58 -
Secundo. Quod judici et juratis civibus dicti Quarto. Quod et crimine no-
oppidi Balasfalva pro quovis tempore constituendis tatos , et malefactorum iaquisitoribus extradatos,
malefactores , sive indigenas et cives, sive Comites et V. comites , judices parochiales , aut
advenas et exteros, intra limites territorii eiusdem quivis malefactorum inquisitores persequi apud Ba-
oppidi Balasfalva quippiam judicio dignum lasfalvienses, captivare, poena mulctare non possint
tes, in crimine deprehensos captivare et in ant valeant, nisi praehabita et celebrata quindenali
vincula conjicere, deque usque valorem 40 domini terrestris, vero provisoram et*) officia-
renorum hungaricalium per se judicium facere et lium eius castri praemonitione. Qui si intra quinde-
celebrare, ac justitiam administrare, birsagia nam tales malefactores pro
sive in poenam peccatorum a quopiam non puniant vel remedientur, elapsa
delinquente, non ultra 12 florenos hung., infra dena dicti Comites, V. comites, judices parochiales
semper juxta meritum excessuum , juribus domini et malefactorum eius Comitatus inquisitores, suis
terrestris et eiusdem castri Balasfalva juribus usi , in puniendis talibus malefactoribus
salvia permanentibus , exigere liberum sit et lici- libere procedant et exequantur.
turn; capitales vero causas , siquae coutingant, in Quinto. Quod sicut cives et incolae dicti oppidi
praesentiam et sedem praefecti sive provisoris quo- Balasfalva nullum altering cuiusvis nobilis j obba-
que tempore ad revisionem, discussio- ad dictum oppidum B. transfugientem, modo
nem judicimn transmittere et transferre debeant infrascripto requisiti, violenter retinere permittuntur;
et slut adstricti. ita ex oppido B. jobbagionem profugum,
Tertio. Quod portarum pro dica et contribu- manu violenta et auctoritate propria, ac simpliciter
tione hactenus conscriptarum numerus, crescentibus educere et alio transferre nulli penitus conceditur ;
quamvis et multiplicatis incolis ac civibus, maneat verum omnes et singuli, si quorum jobbagiones
idem in perpetuum, qui in publicatione praesentium eodem transferre contingeret, illos in posterum a
literarum nostrarum privilegialium fuerit, et ab judice, juratis et universis civibus ac incolis dicti
omni nova connumeratione et conscriptione oppidi B., instar") aliorum praecipuorum quo-
munes sint et liberi, ita ut nunquam in posterum oppidorum nostrorum regiorum Trniae,
denuo connumerentur et conscribantur. Dicam ta- dinario juris processu, sub poena 200 hung.,
men et contributionem pro numero portarum ipsis mandatis nostris specialibus superinde legitime
impositam (quia ex publicis regni constitutionibus emanatis et exhibendis requirant, et juxta publicas
Liber Baro nullus in illo regno nostro Trniae regni constitutiones super eiusmodi fugitivorum
admittitur) et solvi debendam Dicatores, perceptores, lonorum reductione editas repetant, neque iidem
sive V. eiusdem Comitatus quovis tempore cives Balasfalvenses aliter, sed ad revisionem et
ab ipsis exigant, colligant et recipiant, hoc discussionem Tabulae nostrae regiae ac principalis
notanter addito, quod pro non persoluta ad primam judiciariae suis dominis terrestribus tales jobbagi-
petitionem et requisitionem dicâ et contributione ones fugitivos remittere et extradare teneantur.
iidem dicatores, perceptores, sive V. in ipsos Quod etsi modo praemisso legitime requisiti minus
confestim poenalem executionem exercere minime facerent, nullibi quam in tabula regia sive
praesumant, possint, sed ad solvendum ante principali et judicatui et in convictos
iutegram bebdomadam sive septimanam cives illos, penes literas tabulae sententionales et
hortentur et praemoneant, qua peractâ, si cutionales, nec ullo alio modo, executiones celebrari
contumaciâ quavis ducti contributionem pro debeant, valeant, atque possint.
praedicto portarum numero , non autem amplius, Prout dictum oppidum Balasfalva e numero
persolvere recusarent, denique cum solitis reliquarum possessionum sequestramus, separamus
oneribus et poenis ad persolutionem cogi et et eximimus, et praescriptas conditiones illius
pelli possint et debeant. vibus et incolis, modernis et in omne tempus fu-

*) In orig. et eius ofticialium ejus castri. In orig.


*) In orig. ad. inter. **) In orig. lipsesce unu cuventu, :

www.dacoromanica.ro
- 59 -
turis , libertatum praerogativas et immunitates tectione speciali permanentibus; et haec volumus
annnimus, et in perpetuum concedimus praesentium in foris, aut publicis, ubique
per vigorem. Quo circa vobis, nostris, et palam facere.
Comiti Dno Stephano de IktAr comiti In cuius rei memoriam firmitudinemque per-
Comitatuum Hunyadiensis et Maramarosiensis petuam praesentes literas nostras , pendentis et
premo et perpetuo, nostro intimo, ac authentici sigilli nostri munimine roboratas, dictis
per regnum Trniae gubernatori, fratri nobis judici, juratis, et civibus et inhabitatoribus
charissimo, spectabilibus item, magnificis, generosis, ejusdem oppidi Balasfalva, eorumque succesoribus,
egregiis et nobilibus , supremis et V. comitibus7 haeredibus et posteritatibus universis, pro perennali
judicibus universitatibus magnatum et nobilium, Privilegio valituras, clementer dandas
dicatoribus, connumeratoribus contributionum, ximus et concedendas. Quas post earum lecturam
perceptoribus, judicibus parochialibus quo- semper et ubique praesentantibus reddi et restitui
rumcunque Cottuum , signanter autem Cottus volumus et jubemus.
praeallegati Albensis Trniae , prudentibus item , Datum in libera regiaque civitate nostra Tyr-
circumspectis et providis magistris civium primariis naviensi die nona mensis martii anno Domini
regiis, et Sedium judicibus, villicis, et juratis ci- MDCXX primo.
vibus quarurncunque civitatum, oppidorum, villarum Gabriel m. pr. Simon Pétsi m. pr. Cancelarius.
et possessionum intra ambitum regni nostri Trniae boannes Krausz m. pr.
existentium, modernis scilicet et futuris quoque pro Nota. Dupre transumtulu in origine Tabl'a
tempore constituendis et eorum vices gerentibus, regesca in M. Vasarhely dein a 1772, ce se afla astadi
cunctis cujusvis status, conditionis et intre documentele opidului Blasiu. Publicatiunea se fac.
dignitatis, officii, praeeminentiae hominibus, harum in diet'a tierai, in Clusiu la a. 1622 marti dupa Rosalie,
serie clementer injungimus et mandamus , contradicundu membrii dietali la toti articlii afora de
quatenus vos quoque a modo deinceps successivis celu de antaniu.
semper temporibus dictam possessionem Balasfalva Dein caus'a acestei contradiceri pote s'a templatu,
pro oppido a nobis .modis et conditionibus supra- Blasiulu al dupa acestu fromosu privilegiu a remasu
scriptis creato et adscito habere, dictosque eius totu numai satu la I. Inocentiu Clainu, pre
cives et incolas universos praemissis libertatibus la a. 1743 cer de nou dela irnperatla redicarea Blasiului
la conditiunea de opidu, er' mai in a-ante la a. 1739
tranquiliter et uti et gaudere permittere, et
castigase pentru Blasiu unu non privilegiu de foru sep-
contra turbatores ipsos modis tamanele , numai mutandulu depre domeneca pre joi,
omnibus adstricti , vos quoque ipsi in illis ipsos precumu se pote vedé dein insusi privilegiulu, ce urmeza
impedire et turbare minime praesumatis vel sitis aici sub 3, si care se pare a fi numai unu estractu dein
ausi modo aliquali, secus itaque hand aria Bethlenianu de mai susu. Er' petitiunea dein 1743,
Vos itaque mercatores institutores et de o avemu a mana, credemu de prisosu a o mai
renses ac vectores quoslibet,
3.
singulos, serie praesentium assecuramus et certifi-
camus, quatenus ad praedicta fora hebdomadalia et Privilegiulu Carolinu, dein a. 1739.
imndinas annuales liberas , per nos in praedicto Nos Carolus , dei gratia electus Roma-
oppido Balasfalva modo praemisso hebdomada norum Imperator semper augustus etc. Memoriae
et anno in perpetuum permissas et commendamus tenore praesentium significantes ,
cessas, cum omnibus mercimoniis rebusque et bonis quibus expedit, universis. Quod nos, cum ad
libere, secure, et absque omni pavore missam fidelis nostri nobis dilecti, Reverendi ac
formidine personarum rerumque et mercantiarum Magnifici I. Innocentii Klein Valachorum graeci
vestrarum, eniatis, properetis et accedatis, perac- ritus same romano-catholicae ecclesiae in haeredi-
tisque ibi cunctis negotiationibus ad propria, nobis Trniae Principatu, partibusque eidem
aut quo malueritis , loca redeatis , salvis semper annexis, unitorum episcopi Fogarasiensis et consi-
personis ac rebus vestris sub nostra tutela et pro- nostri supplicationem, verb commodi et
*
www.dacoromanica.ro
- 60 -
utilitatis possessioni Balasfalva vocatae, in memorato civitate nostra Vienna die quarta
nostro Traniae principatu, Comitatu Albensi, exis- martii anno Dominii MDCCXXX nono, regnorum
tenti et sitae, in qua videlicet episcopalem praefati vero nostrorum, Romani 28, hispanici 36, hungarici
Episcopi et succesorum eiusdem ritus episcoporum, et bohemici etiam 28. .

romano - catholicae ecclesiae unitorurn, resi- Carolus m. pr.


dentiam habendam esse clementissime deputavimus Baro I. I. Baronemisza de Kaszon.
et assignavimus, aliisque circumvicinis pro- losephus Kosma.
ex speciali nostra caesareo- Nota. Dupre copi'a transumtului dein a.. 1741.
regioque principali, id incolis et inhabitatoribus Originale- le se afla in archivulu Capitulariu dein A.
praenotatae possessionis Balasfalvae vocatae, ejus- Publicatiunea acestuia se fac in diet'a tierai in
que possessoribus, benigne annuendum et Sabiniu in 7 Apr. a. 1740, contradieundu numai senatulu
dendum esse duximus, ut singutis cuiusvis septi- opidului vecinu Aniudu.
manae Jovis diebus, seu quavis feria post dominicam Mai avemu a si una deductiune despre starea
quarta, liberae nundinationes et mercaturae, forum dominiului de Blasiu, incependu dela a. 1597, la
21 aug. 1738, candu a trecutu in posiesiunea episcopiei
videlicet hebdomadale iisdem omnino libertatibus si monasteriului de aici,
facuta de procuratoriulu fiscale
et praerogativis, quibus alia huiusmodt libera fora Mich. Medves de M. Madaras, in M. Vasarhely en data
hebdomadalia celebrantur, in praefata quoque posses- 6 dec. 1772, sub titlu: Status fisco - eppalis
sione Balasfalva vocata perpetub celebrari possint B. quoad juris et processus fundamenta, care inse nu o
ac valeant. annoimus et concedimus praesen- de interesante, se o publickmu aici.
tium per vigorem, absque tarnen pracjudicio fororum
quorumcunque locorum circumvi-
CORESPUNDENTIE.
cinorum.
Quocirca omnes eos et singulos, quibus emere, Rom'a, febr. 1867.
vendere, rem re permutare , vel aliud quod- Rine Domne. Acumu ve potiu inscientiá,
cunque commercii genus habere vel exercere in dorirea mea cá se ajungu la Rom'a, s'a imple.iitu,
praedicto foro hebdomadali , vcl ejus occasione, tient'a dorirei mele, carea-mi stá in cugetu st
opus vel fuerit, harum serie assecurarnus, in a ochiloru miei, numi vene mai cá
et certificamus, quatenus ad idem forum unu visu, ci acumu este in fapta. Candu me vedeam
hebdomadale liberum, per nos modo praevio in cá de sortemi departatu a nu past intru Ante
antelata possessione Balasfalva vocata st maretie arli ale Italiei, me cugetai in mene insumi,
corumissum et concessum, cum omnibus mercantiis bunulu , carele mia statu de a un'a
rebusque suis libere, securé, et absque omni pavore intru ajutoriu, st sia intensu dea un'a indurarea
et formidine personarmn rerumque et mercantiarum sa catch mene, nurni va alungá intreprenderea Ines
suarum, venire ibique easdem venum exponere, li- nece pre venitoriu. Avui, Rme, eu una punte
beras venditiones , emptiones, permutationes , vel de angusta in a-antemi, preste care cautá se trecu in
aliud quodcunque licitum commercii genus facere et campulu artei asteptate, in campulu celu inspaimen-
celebrare, peractisque inibi negotiationibus suis ad tatoriu alu artei st de nu asi fostu
propria, vel quae maluerint, loca redire et concedere de celu cerescu, de nu asi fí fostu la tempula sea
poterunt, plenamque et omnimodam in his omnibus ajutoratu de barbati scientie ai natiunei mele, de
habeant facultatem, salvis semper eorum personis nu asi fostu st dein partemi cu energia, cá se
atque rebus sub nostra protectione et tutela spe- trecu preste asta punte, eu asi fí potutu cadé pentru
ciali permanentibus. totu de un'a asi fostu nefericitu.
Et volumus per fora et alia loca publica D. Dieule! tu celu a-totu-potente m'ai adusu in
ubique palam facere Praesentes campulu artei celei maretie, in Rom'a cetatea artiloru,
autem, quas secreto sigillo nostro aulico impendenti in Rom'a cea melancolica, si pentru unu omu cage
communiri fecimus, post earum lecturam semper tatoriu, cene ai fostu si esti, mai te arati prea
reddi volumus et jubemus praesentanti. Datum in doliosa; la prim'a vedere unulu ce te vede si cugeta
www.dacoromanica.ro
- 61 -
cátu te arati de trista , nu ar' precugeté, eh in radii, lipsindule donulu cunoscentiei de arte mai in-
tene suntu celi mai inalti artisti dela ahe, au fostu si strainii, cari au vediutu numai
Rafael, Dominichino si altii mai Ali; in Rom'a si au fostu cu vediutulu, macaru unii
One, Roma! e representata , nu numai pictur'a, ci cei de compatimitn, de ora ce nu siau facutu
tote artile, tu esci mam'a artiloru, in murii st studia-le regulaie, dein Rom'a nu siau potutu abtrage
ruinele tale nu diaee decâtu artea, tu pre unu orna nece unu folosu pentru natiunea nostra, nu au des-
cunoscutoriu de inalt'a ta arte- poti face, se coperitu nemica, nu au datu la lumina nemica ; apoi
fag'a si se nu te mai vedia nece una data, er' pre atunci ce influentia va avd in poporu , candu
Atli, cari nu cunoscu, cei ascunsu in Tene, i poti poporulu nu pote dela artistii sei imprastiati in lunga
face, se te uresca er' pentru totu de un'a, le si latu se vedia, pentru micu mare, pentru avuta
veni si gretiosa, tu nu esti cetate lusurios si saracu, lucrure istorice si de mare insemnattite
nece de petrecere, ci esti cetatea cea mai maretia dein istori'a Romaniloru strabuniloru nostri.
a' lumei pre cumu in istoria asia si in arte. Rme D. eu sosindu la Rom'a dela Monacu,
Multi straini , venu in Rom'a, vedu pornindu in 6 jan. in dIn'a de Cratiunulu nostru,
saracii de eli ceva, inse adunculu, ce diace in Rom'a, calatorindu mare -mente, vediendu mai
nu s'a potutu do anem'a fiendu eh nu unele de arte, cumu e Milano, Bologna siFlo-
fostu in stare de a o cunosce, trecu st se ducu, rentia, am ajunsu aici in deplena sanetate in
-preamblanduse pre lenga lucrure le cele mai isto- de anulu non alu nostru, adeca in 13 jan. nou.
rice, si- punu pote lunete la ochi cá se vedia mai Multu m'am bucuratu, pre amiculu mien P. l'atn
bene, 51 totu nu au vediutu mai multu, cá aflatu sanetosu, acumu locuimu ca doi amici adeve-
preintru unu paninginariu. Spre esemplu multi se rati, aici cé si in Vien'a, la olalta. Totu de
voru fi uitatu la Column 'a u, si la alui ve inscientiezu, D., noi ambii ne amu resol-
cu A ur el i u, si au fostu cu uitatulu, au tre- vitu, se facemu numai si numai pentru artei
cutu si s'au dusu mai departe, fors a avé una atentiune in poporulu nostru. Eu am fostu in Monacu,
profunda despre aste lucrure atâtu de sublimi. amblai cu una idea, adeca se dau pre Imperatii
Eu ve marturisescu, dein anem'a mea Romani la lumina, ci cugetandu se mi studia
sincera, dein anem'a curata de romanu, pare mai profunde mai antâniu, si mai bene au
bene , eh nu am venitu mai in a-ante in Rom'a, ci fostu. Venindu eu la Rom'a am pre fratele
am venitu la unu tempu, dupa ce mi-am culesu dein P op es c u una idea cu multu mai inalta, adeca
alte locure mai mice câtu-va in ; se fiu sositu densulu s'a decisu a dé lumn 'a Traiana
la unu temp mai in a-ante de ast'a 2-3 ani, eu la lumina , care cuprende in 1.14 table, adeca
pote asi luatu campi; acumu cumu unde miam tote batalie-le si victorie -le lui Traianu in contra
facutu studia-le regulatu, si totus cunoscu, ch abia cu Dacii; asia st u m'am decisu, cá dupa aceea
m'asi poté apropié de micu alu Arti- se dau la lumina Co n'a 1 u i M. A ur eli u, card
stiloru celoré mari , e dereptu, pentru bietii de asemenea, cuprendiendu tote batalie-le si invingerile
noi romani dein tote anghiure-le, unde se lui M. Aureliu in contra Marcomaniloru. -
mani, nu-i mirare, me chiaru despre mene Asia dar' fratele Popescu s'a decisu , se dé
aste cuvente ; eu pentru ast'a nu sum nece câtu la lumina Column'a Traiana in 114 table; --
cadiutu, ci dein contra me lenga tote astea se desemna corectu si bene ; dupa estu de-
-nevolie-le si lipsele mele potin gusté stu- semna se fotografeza, multiplicanduse prein fotografia,
diulu lui Rafael, Déminichino, Guido Reni si altor'a nu prein litografia, vent nespusu de scumpu,
aici. si nece ch s'ar' poté face atâtu de corectu cu
Rme! me veti crede , multi si multi de ani fotograll'a. Elu va dé 2 table mai
voru mai trece, pant se voru mai
Popescu si Vladarianu dein natiune - ne,
vre-unu multu nu se pote nece
se mare, care va costé 1
-
Voru in formatu
50 cr. val. austr., si
venia la Rom'a cetatea artiloru; de fostu au mai aceea in formatu mai mica , care va costé tabl'a
unii deintre romanii de deincolo, ci acelia sa- 50 a.
www.dacoromanica.ro
- 62 -
Fratele Popescu numai asia s'a decisu ale dá
la lumina , deca se voru face celu pucinu la Craiov'a, febr. a.
500 prenumeranti pentru tote 114 de table. Spre Dle R. Petrecundu vacatiunea scolastica dein an,
a ve poté convinge, cumu suntu lucrure-le este, 1865 la monasteriulu ez u, districtulu Valcear
vomu tramite catr V., una tabla de in pre lenga serutarile naturali, ce am face pre
formatu mare, totu aceea in formatu mien. Spect. locure-le de prein pregiuru, am scrutatu si
sale D. Consiliariu Babesiu inca is'a si se tiunile depre paretii edificia-lora, scopu mai
trawite la mai multi deintre celi mai de frunte de a intru insele vorbe seau forme
barbati ai nostre. le voru sosí la vechie. Dar' acele inscriptiuni nu erau
vre-una câte-va
Fratele P. ve roga,
dupa asta --- de acea nece nu le am
se aveti bunetate, a ve cea mai vechia mis'a parutu a fí dein
dd judecat'a, impreuna alti barbati de frunte, asupea baserecei celei mari , care arata, cumu ch
acestei intreprenderi, atátu asupr'a desemnure - torn basereca s'a ziditu a. 1692, de principele-
fotografate, si a descrierei, carea va veuí de Costantinu Basaraba Brancovanulu, ultimulu principe
desuptulu fia - icone , antaniu in limb'a italiana romanu in - ante de fanarioti, si carele a fostu
dupa originalu, si tota aceea tradusa in romanesce; taliatu la Costantinopole deiu celi
avendu bunetate a ve face oserbatiunile la tote ace- fili ai sei. Unu nepotu alu se alla inmormentatu-
stea, densulu va cea mai mare atentiune in acesta basereca.
tote acele , ce le - de bum. Suntemu in Atât'a miam insemnatu, cumu inscriptiunile
cea mai mare sperantia , cutnu V. veti avé suntu sculpte in pietra cioplita, slove cirilice im-
bunetatea a ne mai curundu, pletite , pentru aceea si greu de cetitu. Nece una
se potemu scí Etc. vorba seau forma vechia si clasica romanesca
G. VLADERIANU.
vediutu intru insele, de câtu prepusetiunea corn-
Nota. Cele alalte suntu de natura privata, er'acestea pusa n, astadi se pronuncia se eerie
le amu alesu, unele ce reversa lumina intre- i n, mai in tote inscriptiunile scrisa : d e n.
prenderei acestoru teneri artisti zelosi romani. Tab- Inse dela baserec'a cea mare principale spre
lele de mustra inca ne au venitu, cá vai de ele,
calcate si sfasiate, si anume tabl'a cea mai mare rupta
nordu, preste gradin'a cerbii, in cemeteriulu
in doua, ne a superatu prea multu, nu in lugarescu este una mica beserccutia numita pre
pentru daun'a ce nis'a causatu, ci mai vertosu pentru p a (pre catolicfa cape a), zidita , dupa
venitoriulu acestei intreprenderi, deca voru se mai cumu arata inscriptiunea de asupr'a usiei, de domn'a
tiesca si totu asemenea. Respunsulu nostru la Paraclisulu este incbis, nu functioneza ne-
amendoue oserbatiunile, ce credewmu a fi in interesulu mene insulu , ba dein contra merge
acelei intreprenderi, inca le amu tramisu in 21 febr. la a cadé in ruine, precumu a cadiutu celu dein partea
Rom'a, si dorimu, se aiba resultatu bunu. mai meridionale de preste
adaugemu si dupa ce aceste fotografie se facu
Pre frontispiciulu de asupr'a usiei paraclisuluf
dupa desemnare luata, nu depre insasi column'a ci dupa
alta publicatiune mai vechia, de esemplu dupa a'lui San- se vede unu crucifisu, si giuru in pregiurulu lui in-
Bartolo, care o avemu si noi in bibliotec'a propria, pre- mai multe sententie dein s. scriptura roma-
cumu si testulu italianescu arata invederatu, - parerea nesce grecesce ; dar' vorbele grecesci nu
nostra ar' fi, editiunea artistiloru nostri s'ar' poté face scrisa caractere (litere) grecesci, ci totu
chiaru si in patri'a nostra,
tramitere la abonati
mai multa securitate in
mai pucine spese, dein
rile cd si cele romanesci, - buna - mente cd in
Catavasia-le romano-grecesci tiparite in Blasiu. Cas-
Rom'a, unde pliculu nostru nea custatu 48 si apoi candu gur'a , al involbendu ochii pre la tote, dein
sfartificatu. - Tablele aceste de mustra se multe ce eran miau atrasu atentiunea urmatorie - le
la S. Bartolo in Nr. 54-5.
trei sententie pentru insemnatatea lora filologica.
In Nr. venitoriu vomu una descriptiune mai
taliata a' acestei columne dupa miedilocele, ce avemu a i ferire."
Vedi si pagin'a ultima dein Nr. presente. ,Juvetiatura ochiloru ei."
Eu i mortu invia i."
www.dacoromanica.ro
- 63 -
Acestea numai dedtu le am copiatu, st ve- A. u. A. a. Chr.
a casa (la Craiov'a) le am insemnatu pre 424. L. Papiriu Crassu IL
-scorti'a gramatecei dlui C. Deci, pentru se L. Plautiu Venno . . . 330
perirea, carea in originariu le amenintia, st ca- 425. L. Aemiliu Mamercinu II.
reia acolo pote se voru fí supusu pooh acumu, C. Decianu . 329
in preuna cele alalte, incependu a cadé zugra- 426. C. Plautiu Proclu
vitur'a de pre parieti, vi-le tramitu spre publicare. P. Corneliu Scapula . 328
Mi-s'a parutu lucru curiosu, c
nece unulu de- 427. L. Cornelia Lentulu
intre archeologii romani, cari au amblatu pre la Q. Philo II. . 327
.cestu monasteriu (alu Horezului), cá st pre la altele, 428. C. Poeteliu Visolu Libo
au descifratu tote inscriptiunile, le au aflatu, L. Papiriu Mugillanu . . 326
pre acestea nu le au bagatu nemena in sema, ci le 429. L. Furia II.
trecuta vederea , semnu dloru s'au inte- D. Bruta Scaeva . . 325
esatu numai de istoria, er' nu st de filologia. 430. Papiriu Cursor Dictator
8. MICHALL Papiriu mag. equ. . 324
431. C. Sulpiciu Longu II.
(1V.) Q. Auliu Cerretanu . 323
432. Q. Fabiu Maximu Rullianu
FAST.I-I ROMANI. L. Fulviu Curva . 322
(Urmare.) 433. T. Veturiu Calvinu
A. u. c. A. a. Chr. Sp. Postumiu Albino II. . 321
411. M. HL 434. Q. Publilia Philo III.
A. Cornelia Cossu Arvina . 343 L. Papiriu Sp. fil. Cursor II. . 320
412. C. Marciu IV. 435. L. Papiriu Cursor III.
Q. Serviliu Ahala . . 342 Q. Cerretanu II. . 319
413. C. Bypeaeu IL 436. M. Fosliu Flaccinator
L. Aemiliu Mamercinu . 341 L. Plautiu Venno . . . . 318
414. T. Torquatu Imperiosu III; 437. C. Iuniu Brutu Bubulcu
P. Deciu Mus . . 340 Q. Aemiliu Barbula . . . 317
415. Tib. Aemiliu Mamercinu 438. Sp. Nautiu Rutilu
Q. Publilia Philo . . . 339 M. Laenate . 316
416. L. Furie Sp. Fil. 439. Q. Publiliu Philo IV.
C. Maeniu . . . 338 L. Papiriu Cursor IV. . 315
417. C. Sulpiciu Longu 440. M. Poetelia Libo
P. Aeliu Paetu . . . 337 C. Sulpiciu Longu . 314
418. L. Papiriu Crassu 441. L. Cursor V.
Kaeso Duilliu . . 336 C. Iuniu Brutu Bubulcu . 313
419. M. Valeriu Corvu IV. 442. M. Maximu
M. Atiliu Regula . . 335 P. Deciu Mus. . 312
420. T. Veturiu Calvinu 443. C. Iuniu Bubulcu
Sp. Postumia Albinu . 334 Q. Aemiliu Barbula IL . . 311
421. L. Papiriu Cursor 444. Q. Fabiu Maximu
C. Visolu Libo . 333 C. Marciu Rutila Censorinu . 310
422. A. Cornelia Cossu Arvina 445. Papiriu Cursor dict.
Cn. Calvinu . 332 Iuniu Brutu Bubulcu mag . 309
.423. M. Marcellu (Va
C. Valeriu. Flaccu Potitu . 331
www.dacoromanica.ro
- 64 -
I-a lectiune. Daci'a mainainte de Romani. -

- Serie
es
in Romanulu: Column'a Traianu in
Proiectulu mien este acest'a. Potemu
lectiune. Cucerirea. Daci'a provincia romana.
Espeditiunea lui Traianu in Daci'a, narata dupa
avé in Bucuresci, in un'a dein piatiele publice, in piati'a lumn'a Traiana; etc.
episcopiei, a St. Giorgiu, unde va, nemica mai pucinu XX-a lectiune. Statistic' Romaniei. -
decku C n'a Trai a n a, celebrea columna a' lui
Paris, 31 1866. A. Ubicini.
Traianu dein Rom'a. La Bucuresci Column'a
este in fabulosa, deca n'ar' fi si forte realisabile - Estrasu dein protocolulu siedentiei Asociatiunei trne
acea fabula, multiumita in adeveru fabuloseloru anevo- romane dein 5 febr. 1867, sub presidiulu sale D..
lientie si cheltuele ce Franci'a a facutu, spre a scote Consiliariu Petra Manu etc.
pentru ea mulage, tiparia dupa intrega column'a. Se presenteza conspesctulu despre starea cassei,.
Inca pre la a. 1541, sub Franciscu I. se dein se vede, cumu ch Asociatiunea, dupa sub-
in Franci'a decopiarea columnei lui Traianu. Proiectulu tragerea erogateloru de pan'acum, are in proprietatea sa

republic'a , Napolene I., in fine Napoleone


Astadi la Louvre este espusa Column'a intrega
-
acest'a Purmara toti domni mari Ludovicu XIV (1665), sum'a de 25,010

arama
45 xr.
Se reporteza, ch redactiunea o ui tramite
unu esemplariu dein diurnalulu seu gratis pentru biblio-
galvanica, dupa tipariurile esecutate in 1861 1862.
tec'a Asociatiunei ; asemenea al Reuniunea pentru cunos-
- Pentru a avé acestu sublimu document' alu natio- centra patriei dein actele sale ; totu asemenea si redactiunea
nalitatei nostre ce trebue a se face ? foliei Magazinulu p e dagogicu erasi unu esemplaria
a) Trebue a se cere favorea maiestatei sale dein asta folia pentru aceeasi biblioteca.
imperatulu Napoleone pentru Romanra invoirea Cele alalte obiecte suntu tote pentru bani.
de a ne cu tipariurile, ce posiede museulu
Protocolulu siedentiei dein 5 mart. nou, inca nu ne
dela Louvre.
a venitu la cunoscentia, nece ahnentrea, tine prein
b) Se se autoriseze guberniulu nostru de a contractá diurnale, panh in 12 mart. nou, candu inchidemu manu-
usin'a electro - magnetica a d.lui Oudry k scriplulu acestui numeru.
unde guberniulu francesu a tornatu
esemplariulu seu de columna; pentru acest'a se se - Unu diurnalu ungurescu dein Clusiu, a
treca in budgetulu instructiunei publice pre a. 1867, in sa una serie de articli, despre lit e-
unu a comptu de 3000 galbeni, si in celu dein 1868 ratur'a romana moderna, dein cari panhacumu au
inca restulu, câtu mai trebui, si multu nu va doi. Loculu nu ne lierta, cá se atingemu acumu
de pucinu argumentulu acelor'a, dein cele publicate
Se ne grabimu! Dupa ce tipariurile se voru sparge, acumu inse aniu oserbatu, ch autoriulu B.
resipi, imprastia pre la musee, a fi pr ea t ar di u! sia propusu a tractá despre acesta materia mai multa
atunci nu 3000 panh la 4000 galbeni Romanra va moderatiune, de câtu W. Schm. tractatulu seu despre
avé acestu monumentu alu lui Traianu, - ci nece elementele slavice in limb'a r u a" in anulu si
40,000 galbeni, nu in unu anu, dar' in catu a caruiai si spune cate-va fromosa,- si ch de alta
trebuitu Franciei dela 1541, pana la 1864, aiba parte nu e destulu de bene cunoscutu obiectulu ce
in Paris, la Louvre de o camu data, in curundu traeteza; asia de eemplu, candu dice : re atuncia
in una piatia publica. (XVI seclu) s'au tiparitu. la Orastia cele mai dein
- Totu Romanulu : D. unulu dein
publicistifrancesi cunoscutu, si care a adusu atâte servitia
ma trei carti ale lui Moise; pre candu lucrulu sth
chiaru dein cuntra.
causei romane prein Se pote, cá
sale istorice si politice temp ne vomu mai intorce acestu
asupr'a tierei nostre, -propune a face unu cursu la tractatu, dupa vomu vedé si capetulu, cá selu potemu
Liceulu imperiale ouis -le and asupr'a istoriei judecá deplenu si in meritu.
Romaniei. Publichmu mai la vale program'a aceloru
cursuri , cari voru servi ne face mai bene cunoscuti Nr. IV. va aparé in 20. Aprile a. c.
in Europ'a. -
Dein Programa : Liceulu Imperiale o uis -le - Corespundentia mica.
d. Joia in care septemana, la una ora,
incepere dein 24 jan. 1867. Lectiuni asupr'a
B. P. in Bud'a: se va tramite.
tiumita. - I. P. in Orado:
- I. B. in Clusiu: mare mul-
tota anem'a, v'am private.-
Romane. S. M. in Craiova: se va face totu, ce ne va fi prein potentia.

www.dacoromanica.ro

You might also like