Professional Documents
Culture Documents
REŞIŢA
f >
BANATICA
24
I
2014
CUPRINS • CONTENTS • INHALT • SOMMAIRE
STUDII
Dacian Rancu
C ercetări_____________ arheologice_____________ preventive_____________ la_____________ B erzovia
Archaeological Preventive Investigations at Berzovia
Doina Benea, Simona Regep
C ercetări_____ arheologice in castrul_____ m are_____ de la T ibiscum _____ (I)
Archaeological Investigations in the Great Roman Camp from Tibiscum (I)
loan Bejinariu, Dan Bacuet-Crisan, Dan Cube, Horea Pop, Sanda Bacuet-Crisan
D ate prelim inare despre săpăturile arheologice preventive efectuate pe traseul autostrăzii
T ransilvania._______________ tronson_______________3C,_______________ iude?_______________ Salai
Preliminary Data on the Preventive Excavations on Transylvania Highway, 3C Section, the
County o f Salai
Dan Bacuet-Crisan
E lite si centre de putere din T ransilvania in a doua jum ătate a sec. IX - prim a jum ătate a sec. X,
A n aliza v estig iilo r arheologice descoperite pe teritoriul oraşului A lba Iulia
Elites and Centers o f Power in Transylvania in the Second H alf o f the Pth Century - the First
One o f the /d th Century. An Analysis o f the Archaeological Vestiges from the Town o f Alba Julia
Territory
Florin Mărginean, George P. Hurezean, Victor Sava
Investigaţii arheologice la B iserica R eform ata din Ierm ata N eag ra (iud. A rad)
Archaeological Investigations at the Reformed Church from Iermata Neagra (Arad County)
Dumitru Teicu
O peraţiuni de diagnostic arheologic in spaţiul m ontan al B anatului
Archaeological Diagnosis in the Mountainous Area o f the Banat
Alexandru Szentmiklosi, Mircea Mare, Andrei Balarie
R escue E xcavation in the Site “ T im isoara - Square 700” , C ity B usiness C entre, B uilding D
Cercetările arheologice preventive din “Timisoara - Pia?a 700 Obiectivul “City Business
Center ”, clădire D
Adriana Gaspar
M onum ente funerare otom ane descoperite in cim itirul din T im isoara - P iaţa Sf. G heorghe
Ottoman Funerary Monuments Discovered in a Graveyard from Timisoara - Piata Sf. Gheorghe
Alexandru Flutur, Ana Cristina Hamat, Daniela Tanase
C ercetările arheologice preventive in C etatea Tim işoarei, str. L ucian Bl a ia , anul 2014. R aport
p relim inar
Preventive Archaeological Researches in Timisoara Fortress, Lucian Blciga Street, Year 2014.
Preliminary Report
Cristian Schuster
Cu privire la arheologia preventiva in judeţul G iurgiu (1 9 8 6 -2 0 1 3 )
On the Preventive Archaeology in the County o f Giitrsht (1986-2013)
ABREVIERI BIBLIOGRAFICE
MONUMENTE FUNERARE OTOMANE
DESCOPERITE ÎN CIMITIRUL DIN TIMIŞOARA - y
Adriana Gaşpar*
Introducere
Situată în C âm pia Tim işului în tr-u n spaţiu străbătut de cursurile râurilor
Timiş, Bega şi de unii dintre afluenţii acestora, Tim işoara intră sub adm inistraţia
Im periului O tom an şi devine reşedinţă de elayet*1 cu rolul strategic de control
asupra pustei ungare şi a Ţărilor Române. Vreme de 164 de ani oraşul a fost
locuit şi adm inistrat de m usulm ani până în octom brie 1716, când garnizoana
otom ană capitulează2 în faţa trupelor habsburgice aflate sub com anda prinţului
Eugeniu de Savoya3, iar Tim işoara devine dom eniu al coroanei Habsburgice.
Cele mai consistente descrieri despre oraşul medieval sunt lăsate de călătorul
otom an Evliya Çelebi şi de solul austriac H enrik Ottendorf, la mijloc de secol
XVII. Din izvoarele istorice aflăm că Tim işoara medievală “aşezată în mlaştinile
râului Timiş - pe un păm ânt înverzit, m ănos - înconjurată de grădini şi parcuri de
trandafiri”4este îm părţită în trei părţi distincte: cetatea, oraşul şi cele două suburbii,
respectiv Palanca M are (oraşul Rascian) şi Palanca Mică (Insula)5. Suburbiile erau
populate de agricultori, meşteşugari şi negustori creştini, iar oraşul de către ostaşi
şi oam eni învăţaţi, în mare parte m usulmani. Oraşul adăpostea case acoperite cu
şindrilă, hanuri, băi, bazare, cafenele, şcoli pentru copii, şi opt geamii6 construite
după regulile acestora “În oraş sunt două, de fiecare parte a bazarului câte una, în
Insulă este una, iar în restul suburbiei, cinci”7.
* Cercetător independent, e-mail: sam_adriana@yahoo.com.
1 Elayetul de Timişoara era format din şase sângeacuri: Timişoara, Lipova, Cenad, Gyula,
Moldova Veche, iar de la 29 septembrie 1658 i se mai adaugă şi cetăţile Ineu, Caransebeş şi Lugoj.
2 Guboglu 1974, 533.
3 Haţegan 2005, 308-310.
4 Călători străini, 496.
5 Ottendorf 2006, 11.
6 Călători străini, 499, 500.
7 Ottendorf 2006, 14.
210
Campanii arheologice
P rin săpăturile arheologice actuale din centrul istoric al Tim işoarei au
fost scoase la suprafaţă elem ente care privesc în cea m ai m are parte perioada
de locuire otom ană. Astfel de lucrări au fost efectuate p entru prim a dată în
2006 atunci când s-a intervenit la infrastructura căii de rulare a tram vaiului
din zonele P-ţa Libertăţii, strada 9 M ai şi Piaţa Sf. G heorghe8. Încă de atunci în
Piaţa Sf. G heorghe a fost descoperită fundaţia zidului de nord a unei biserici
iezuite9, construită la m ijlocul secolului al XVIII-lea şi dem olată la început
de secol XX. Pe laturile de vest şi nord-est ale bisericii10 au fost descoperite
54 de m orm inte. Pe baza inventarului num ism atic descoperit în păm ântul
de um plutură, s-a stabilit că înhum ările au avut loc succesiv între secolele
X V I-X V II11. Toate m orm intele sunt orientate aproxim ativ pe direcţia vest-est,
scheletul este întins pe spate cu capul spre vest şi privirea spre dreapta. În unele
situaţii defuncţii erau acoperiţi cu scânduri transversale, depuşi în sicrie sau pu r
şi sim plu îngropaţi direct în păm ânt. Form a gropilor de m orm ânt a fost greu
de determ inat şi din cauza păm ântului deranjat de deasupra lor. În inventarul
m orm intelor nu s-au găsit accesorii sau obiecte din vestim entaţia defuncţilor
considerându-se că aceştia au fost înveliţi în tr-u n linţoliu, asem enea obiceiului
de înm orm ântare m usulm an12.
La sfârşitul anului 2013, zona centrală a Tim işoarei a fost din nou afectată
de lucrări de reabilitare, iar săpăturile arheologice au avut loc pe m ai multe
străzi din centrul istoric al oraşului inclusiv în actuala Piaţă Sf. Gheorghe.
În această zonă săpăturile arheologice preventive au fost efectuate la sud de
secţiunea săpată în 2006, fiind coordonate de profesorul Florin D raşovean13. S-a
continuat dezvelirea unei po rţiu n i din biserica iezuită învecinată la sud cu zidul
din piatră de la o fundaţie care pare să aparţină unei structuri m ai tim purii. În
juru l acesteia au fost descoperite m orm inte de înhum aţie14 care prezintă carac
teristici sim ilare cu cele săpate în 2006.
1. Piatră funerară
M aterial: m arm ură albă
Tehnică de construcţie: cioplire în relief
Forma: turban
Dim ensiune: turban: înălţim e: 18 cm
diam etru bază: 20 cm
stâlp: înălţim e: 30 cm
diam etru bază: 9 cm
2. Piatră funerară
M aterial: m arm ură albă
Tehnică de construcţie: cioplire în relief
Forma: turban
Dim ensiune: turban: înălţim e: 13 cm
diam etru bază: 18 cm
stâlp: lungim e latură: 8 cm
Descriere: Obiect din piatră sculptat în relief de form a unui
turban. Este confecţionat dintr-o fâşie de material,
în prim ă fază înfăşurat vertical apoi u rm ân d direcţia
oblică, rezultând u n turban cu baza pătrată.
Stare de conservare: fragm entară
Datare: secol X V II-X V III
Locul de păstrare: M uzeul Banatului din Tim işoara
(Fig. 1.1 a, b)
3. Piatră funerară
M aterial: m arm ură albă
Tehnică de construcţie: tăiere în relief
Forma: dreptunghiulară
Dim ensiune: înălţim e: 40 cm
bază superioară: 13 cm
bază inferioară: 10 cm
Descriere: Obiect din piatră sculptat în relief. Are form a unui
dreptunghi m ai lat în partea superioară unde se
term ină sub form a unui arc ascuţit.
a - Faţă: în zona superioară este decorată cu o rozetă
reprezentată printr-o floare cu şase petale înscrise
în tr-u n cerc de diam etru 9, 50 cm.
b - Spate: o suprafaţă plană fără decor
Stare de conservare: fragm entară
214
4. Piatră funerară
M aterial: m arm ură albă
Tehnică de construcţie: tăiere în relief
Forma: dreptunghiulară
Dim ensiune: înălţim e: 34 cm
bază superioară: 14 cm
bază inferioară: 13 cm
Descriere: Obiect din piatră sculptat în relief. Are form a unui
dreptunghi m ai lat spre partea superioară unde se
term ină sub form a unui arc ascuţit a cărui vărf lipseşte.
a - Faţă: în zona superioară este decorată cu o rozetă
reprezentată printr-o floare cu şase petale înscrise
în tr-u n cerc de diam etru 8 cm.
b - Spate: o suprafaţă plană fără decor
Stare de conservare: fragm entară
Datare: ? secol XVI -X V II
Locul de păstrare: M uzeul Banatului din Tim işoara
(Fig. 2.2 a, b)
5. Piatră funerară
M aterial: m arm ură albă
Tehnică de construcţie: cioplire în relief
Forma: fes
Dim ensiune: fes: înălţim e: 11 cm
diam etru bază: 9,5 cm
stâlp: înălţim e: 27 cm
lăţim e latură: 6,5 cm
Descriere: Obiect din piatră sculptat în relief com pus dintr-un
stâlp de secţiune pătrată la capătul căruia este amplasat
un fes(trunchi de con)
Stare de conservare: fragm entară
Datare: ? secol XVII
Locul de păstrare: M uzeul Banatului din Tim işoara
(Fig. 3.1 a, b)
215
6. Stelă funerară
M aterial: m arm ură albă
Tehnică de construcţie: cioplire în relief
Forma: dreptunghiulară
Dim ensiune: stâlp: înălţim e: 38 cm
latură: 8 cm
Descriere: Obiect din piatră sculptată com pus din tr-u n stâlp cu
secţiune pătrată, care pe una din laturi prezintă un
triunghi în relief.
Stare de conservare: fragm entară
Datare: ? secol XVII
Locul de păstrare: M uzeul Banatului din Tim işoara
(Fig. 3.2 a)
7. Stelă funerară
M aterial: m arm ură albă
Tehnică de construcţie: cioplire în relief
Forma: dreptunghiulară
Dim ensiune: stâlp: înălţim e: 35 cm
latură: 9 cm
Descriere: Stâlp din piatră de secţiune pătrată sculptat în relief.
Stare de conservare: fragm entară
Datare: ? secol XVII
Locul de păstrare: M uzeul Banatului din Tim işoara
(Fig. 3.2 b)
partea superioară cu pietre de m orm ânt de tip turban30 fixate pe un gât cilindric
sau pătrat şi aşezat pe un corp de piatră prevăzut cu epitaf31, care ne infor
mează despre numele, profesia, motivul morţii, data naşterii şi m orţii defunc
tului32. Există însă şi o situaţie diferită atunci când turbanul nu se află în partea
superioară a stelei funerare, ci este localizat foarte aproape de solul m orm ântului,
situaţie care reflectă execuţia defunctului33. În cazul m orm intelor de femei stelele
funerare sunt pietre de form ă plată, de cele mai multe ori dreptunghiulare, lărgite
în partea superioară şi care se term ină sub form a unui arc ascuţit34.
D intre piesele tratate în acest articol se disting două pietre funerare bărbă
teşti, două tipice fem eilor şi u n a atribuită unui m orm ânt de copil. Acestora
li se m ai alătură şi două fragm ente a căror categorie e greu de stabilit. Este
foarte posibil ca acestea să reprezinte stele funerare amplasate vertical la
picioarele defunctului (Fig. 1 - Fig. 3).
Toate piesele sunt confecţionate din m arm ură albă, un m aterial greu de
procurat în ţinuturile m lăştinoase ale Banatului. Form a şi dim ensiunea obiec
tului nr. 1 îl încadrează în prim a jum ătate a secolului al XVIII-lea35 şi poate
fi atribuit unui înalt dem nitar din Im periul O tom an. În colecţia M uzeului
Banatului m ai există o piatră de m orm ânt de form ă şi dim ensiune relativ
asem ănătoare, care aparţine aceluiaşi cim itir din piaţa Sf. Gheorghe şi care a
fost descoperită în cam pania arheologică din 200636. Tot în colecţia aceluiaşi
m uzeu se mai păstrează p atru stele funerare prevăzute cu turban, una desco
perită în 1902 cu ocazia renovării Castelului H uniade, şi altele trei care din lipsă
de inform aţii nu pot fi atribuite vreunui cim itir otom an din Tim işoara37.
Stelele funerare caracteristice femeilor, în perioadele mai tim purii, erau de
dim ensiuni relativ mici, de form ă plată, care cu tim pul devin dreptunghiulare şi
alungite spre vârf38, dar după secolul al XVIII-lea acestea cresc în dimensiune, iar
formele sunt m ult mai ample şi mai complexe. Motivele reprezentate sunt simple,
de cele mai multe ori sunt prezente rozeta sau trandafirul39, iar începând cu secolul
Concluzii
D in docum entele medievale aflăm că în cetatea Tim işoara exista M area
djamie, m enţionată de câteva ori în însem nările călătorului otom an Evliya
Çelebi şi ale solului austriac H enrik O ttendorf, care au vizitat Tim işoara la
m ijloc de secol XVII. D upă cucerirea de către trupele im periale habsburgice din
1716, p entru a se avea o situaţie clară asupra oraşului s-a efectuat u n plan exact
al Tim işoarei ridicat de către căpitanul Perette, inginer şef în serviciul m ajestăţii
40 În arta religioasă rozeta este considerată simbol al Paradisului sau al Eternităţii, iar cercul este
primul simbol cosmologic al întregului şi al unităţii.
41 Yatım 1988, 49.
42 Pentru cimitirele evreieşti aceste pietre de mormânt erau denumite maşşebah sau nefesh (suflet).
43 Aksan, Goffman 2007, 235.
44 Karabulut 2013.
45 Görk 2007, 210, 211.
46 Montgomery, Cobb 1911, 111.
47 Montgomery, Cobb 1911, 113.
48 Sipahi, Çetin 2010, 233.
49 Kister 2000, 222.
50 Kister 2000, 218.
218
sale imperiale, unde este m arcată şi această djamie51. Prin mijloacele m oderne
de georeferenţiere, în 2007 arhitectul M ihai O priş realizează o suprapunere
a planurilor istorice peste situaţia urbanistică actuală a Timişoarei. C onform
cercetărilor sale, djamia de pe planul lui Perette pare să fi fost am plasată în
actuala Piaţă Sf. G heorghe52. Bazându-ne pe acest fapt putem presupune că
pietrele de m orm ânt studiate în acest articol sunt din cim itirul care a aparţinut
acestei djamii. Fiind situată în centrul cetăţii, în apropierea locurilor de socia
lizare, cum este cazul băilor sau a bazarului, cu siguranţă că în curtea acesteia
şi-au găsit loc de veci reprezentanţi im portanţi ai societăţii.
C onform ritualului islamic de înm orm ântare m usulm anii îşi îngropau
m orţii în curtea moscheelor, m arcând m orm intele prin stele funerare cu forme
şi decoruri diverse, uneori m onum entale. În acest fel defuncţii putând fi păstraţi
cât m ai aproape şi cât m ai m ult în am intirile urmaşilor. Având în vedere am pla
sarea şi im portanţa acestui lăcaş de cult, dar şi dim ensiunea şi form a pietrelor
funerare descrise m ai sus, realizate m ai ales din m arm ură, u n m aterial costisitor
p en tru zona m lăştinoasă a Timişoarei, se poate spune că aici s-au înm orm ântat
persoane înstărite. C onform regulilor din societatea otom ană formele de
turban diferă în funcţie de rang, acest fapt reflectându-se şi în cazul m onum en
telor funerare. Tipurile de turbane găsite în săpăturile arheologice din 2006,
respectiv 2014, erau caracteristice persoanelor de clasă m edie şi superioară53.
Aceloraşi categorii aparţin şi cele două pietre de m orm ânt femeieşti tratate în
acest articol. Ele prezintă motive florale, utilizate m ai ales în perioada dintre
1 5 5 0 -177054, în tim p ce în cazul situaţiei financiare precare a defunctei, pietrele
funerare sunt de obicei lipsite de decor.
Având în vedere durata îndelungată a stăpânirii otom ane, cu siguranţă
că cim itire m usulm ane au fost şi în alte locuri din Tim işoara sau din zonele
învecinate. Cercetările arheologice ulterioare ne pot confirm a această ipoteză.
Până în acest m om ent nu sunt prea m ulte inform aţii despre alte cim itire
otom ane în Banat. Cea m ai apropiată localizare unde ar fi existat stele funerare
este cim itirul m usulm an de pe insula Ada Kaleh55, dem ult dispărută sub apele
D unării, şi care a fost populată de o com unitate turcească până în secolul XX.
În cadrul acestui cim itir au existat pietre funerare de tipul celor descoperite în
Piaţa Sf. Gheorghe. R aportându-ne la spaţiul rom ânesc, cim itire m usulm ane
contem porane cu stăpânirea turcească din Banat sunt în zona Dobrogei, acolo
unde pietrele de m orm ânt otom ane captează şi azi privirea trecătorului, prin
formele şi decorul lor divers56.
Cercetările viitoare vor putea aduce noi contribuţii asupra acestor tipuri
de obiecte funerare prezente în cimitirele din cetatea sau suburbiile din
Tim işoara otom ană, sau din alte localităţi care au fost în com ponenţa elaye-
tului de Tim işoara. Totodată, este foarte posibil ca în colecţiile m uzeale astfel
de stele funerare să fi trecut neobservate, însă p rin tr-u n studiu mai aprofundat
al acestora se poate contribui la cercetarea acestui subiect care până în acest
m om ent a atras mai puţin atenţia cercetătorilor din România.
BIBLIOGRAFIE
56 Cel mai vechi lăcaş de cult musulman construit în România este moscheea “Esmahan Sultan”,
ridicată în 1575 în Mangalia de azi. Cimitirul din jurul moscheei adăposteşte morminte vechi de
peste 300 de ani, prevăzute cu pietre funerare tipic musulmane, 5.mai.2014. (http://www.zaman.
ro/ro/newsDetail_getNewsById.action?newsId=60162)
220
Feneşan 2006,
C. Feneşan, Cultura otomană a vilayetului Timişoara (1552-1716), Timişoara 2006.
C ork 2007,
R. V. Cork, Death and funerals in Sunni communities o f Turkey, în Layers o f Dying and
Death, Oxford, 2007, 203-215.
Guboglu 1974,
M. Guboglu, Conici turceşti privind Ţările Române, vol. II, Bucureşti, 1974.
Haţegan 2005,
I. Haţegan, Vilayetul de Timişoara. Repere cronologice. Selecţie de texte şi date,
Timişoara, 2005.
Haţegan 2006,
I. Haţegan, Prin Timişoara de odinioară. De la începuturi până la 1716, Timişoara,
2006.
Ilieşiu 1943,
N. Ilieşiu, Timişoara. Monografie istorică, vol. I, Timişoara, 1943.
Ivan 1936,
N. Ivan, Timişoara, mică istorie a oraşului, Timişoara, 1936.
Karabulut 2013,
C. Karabulut, Adalizade Osmanli mezar taşlari, Sariklar-Kavuklar-Fesler, http://www.
mezartaslarinicozmek.org/wpcontent/uploads/2013/01/Sar%C4%B1klar-Kavuklar-Fesler.
pdf, 2013, accesat 13.04.2014.
Kister 2000,
M. J. Kister, “The Crowns o f This Community...”: Some Notes on the Turban in the
Muslim Tradition, JSAI, 24, 2000, David Ayalon Memorial, vol. I, 217-245.
Kokrek 2012,
M. Kokret, A civilization in Edirne, which brings together stones and writing. The
ottoman gravestones, Head of Hum an Resources and Education Departments of I.B.B,
Ismek Handi Craft, 2012, 72-77.
Kopeczny 2007,
Zs. Kopeczny, Piese sculpturale din piatră, în Timişoara în amurgul Evului Mediu,
Timişoara, 2007.
Montgomery, Cobb 1911,
J. Montgomery, B. W. Bacon, W. Cobb, Journal o f biblical litebatukb. Comitee o f the
society o f biblical literature and exegesis, vol. XXX, New York, 1911.
Okur 2007,
Q. Okur, Typographic Examination o f Ottoman and Contemporary Turkish Tombstones,
The 51st Association Typographique Internationale (ATypI) Conference, UK, 2007.
221
Opriş 2007,
M. Opriş, Timişoara: Monografie urbanistică, vol. I, Descoperiri recente care au impus
corectarea istoriei urbanistice a Timişoarei, Timişoara, 2007.
O ttendorf 2006,
H. Ottendorf, De la Viena la Timişoara, 1663, ed. Ioan Haţegan, Timişoara, 2006.
Sipahi, Çetin 2010,
B. Sipahi, A. Çetin, Mehasebe Tarihi. 1697-1910 Yılları Arasında Osmanlı
Kültüründe Muhasebecilerin Mezar Taşlarının Karakteristik Özellikleri, în The Journal
o f Accounting and Finance, M armara Üniversitesi, accesat 04.05.2014 http://journal.
mufad. org/index.php/arsiv/904-sayi-48-ekim-2010/88-1697-19yillari-arasinda-osmanli-
kulturunde-muhasebecilerin-mezar-taslari-karakteristik-ozellikleri, 232-241.
Yatım 1988,
O. M. Yatım, Early islamic gravestones in Peninsula Malaysia. Batu Aceh, Museum
Association of Malaysia, 1988.
During the archaeological excavations that took place in Sf. Gheorghe Place Timişoara,
seven stone funerary objects were discovered. There are two headstones type turban, located
on top of a stele funerary tombs characteristic of men, as well as two rectangular slabs of
stone that end at the top with a sharp angle, representative objects for women’s graves. The
tombstone is the fifth pillar set on top of a fez, characteristic for graves of children. These
articles are joined by two pillars of square section. These gravestones are made of marble.
The first four are situated at the head of the deceased, and the posts may have been placed
at his feet.
222
Fig. 1. Pietre funerare otomane de forma unui turban care marchează un m orm ânt de
bărbat. 1a - foto; 1b - desen; 2a - foto; 2b - desen. / Ottoman funeral stones turban shaped
fo r a mans grave. 1a - photo; 1b - drawing; 2a - photo; 2b - drawing.
223
Fig. 2. Pietre funerare otomane care marchează un m orm ânt de femei. 1a - foto; 1b - desen;
2a - foto; 2b - desen. / Ottoman funerary stones fo r a womans grave. 1a - photo; 1b -
drawing; 2a - photo; 2b - drawing.
224
Fig. 3. 1a, b - piatră funerară otomană care marchează un m orm ânt de copil. 1a - foto; 1b -
desen; 2a, b - Posibil stâlp dintr-o stelă funerară otomană plasată la picioarele defunctului. /
la, b - Ottoman funerary stone fo r a child’s grave. la - photo; lb - drawing; 2a, b - Possibly,
a post from an Ottoman funerary stele to be placed at the deceaseds feet.