UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

FACULTATEA: ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA: C.E.P.A

Ardeiul gras

Îndrumător Student
Şef lucrări Dr. Liviu Irimia

Iaşi
2012
 Cuprins
1.Caracterizarea morfologică şi tehnologică a ardeiului gras.

Denumirea ştiinţifică

Areale de cultură

1.1 Caracterizare botanică.

1.2 Compoziţia chimică a ardeiului şi valoarea sa nutritivă, energetică şi medicinală.

1.3 Caracterizare tehnologică a ardeiului.

1.4 Soiuri cultivate.

1.5 Destinaţia producţiei şi modalităţi de valorificare a ardeilor.

1.6 Bolile si dăunatorii specifici ardeiului post recoltare.

2. Tehnologii de valorificare a ardeilor.

2.1 Mod de recoltare a ardeilor.

2.2 Presortarea, sortarea, calibrarea, perierea, spălarea şi ceruirea

2.3 Depozitarea şi păstrarea ardeilor

2.4 Ambalarea ardeilor.

3. Standardele de comercializare a ardeilor

3.1 Cerinţe minime de calitate.

3.2 Cerinţe de maturitate.

3.3 Categorii de calitate.

3.4 Calibrarea.

3.5 Toleranţele.

3.6 Prezentarea produsului.

3.7 Marcajele produselor.

4. Particularităţi ale desfacerii produselor in reţeaua comercială din Municipiul Iasi.

4.1 Categorii de spaţii comerciale specializate în desfacerea de fructe şi legume.

2
4.2 Perioada de valorificare a produsului.

4.3 Modalitatea de prezentare a produsului.

4.4 Condiţii de păstrare.

4.5 Categoriile de calitate.

4.6 Corespondenţa calitate- produs

4.7 Standardele de comercializare specifice produsului.

Capitolul I

3
Caracterizarea tehnologică, standarde de comercializare şi condiţii de valorificare la ardei
gras

1.Caracterizarea morfologica si tehnologica a ardeiului gras.

Dintre speciile legumicole cultivate la noi în ţară, ardciul ocupă locul principal, având
numeroase întrebuinţări şi aducând profituri mari cultivatorilor.
Ardeiul, (Capsicum annuum L.), se cultivă în ţara noastră atât în sere şi solarii cât şi în
câmp. Anual se cultivă pe o suprafaţă de aproximativ 21000 ha obţinându--se o producţie de
246000 t. În ceea ce priveşte zonele de cultivare a ardeiului, zone foarte favorabile sunt în
Câmpia Română şi Câmpia de Vest, ca zone favorabile sunt Câmpia Transilvaniei, Podişul
Transilvaniei, partea de est a Moldovei. Zona puţin favorabilă este reprezentată de cea cu
temperaturi scăzute.
Cultura ardeiului în câmp şi în sere este foarte dezvoltată în zone ca: Matca-Tecuci,
Adunaţii Copăceni, Vidra, Izbiceni, Seleuşi, Brăila. Zona din apropierea Bucureşti (Popeşti-
Leordei) este foarte cunoscută pentru cultura ardeilor în seră, deasemeni foarte renumite pentru
cultura ardeiului în câmp sunt judeţele Braila şi Constanţa.
În condiţiile de la noi din ţară ardeiul este o plantă anuală, însă în regiunile de origine se
poate comporta ca plantă perenă.

1.1. Caracterizarea botanică a ardeiului

Frucul de ardei (fig.1, 2, 3, 4) este o bacă de forme si dimensiuni foarte diferite,în funcţie
de varietate şi soi. Poziţia fructelor pe tufă poate fi erectă sau pendulă. La maturitate tehnică
culoarea poate fi verde sau galbenă, cu diferite nuanţe în funcţie de soi. Pericarpul fructelor de
ardei are grosimi cuprinse între 1 si 8 mm. La maturitate fizigicfructele devin roşii sau
portocalii.

4
 Figura 1.1-Ardei gras Figura 1.2-Ardei gogoşar

Figura 1.3-Ardei iute Figura 1.4-Ardei Kapia

1.2.. Compozitia chimică a ardeiului şi valoarea sa nutritivă şi energetică

Compoziţia chimică a ardeilor depinde de tipul de ardei (gras, gogoşar, iute etc), de
gradul de maturitate, condiţiile de cultură, soi etc (tab. 1). Valoarea energetica este de circa 26
kcal/100 g la ardeiul dulce si de peste 116 kcal/100 g la ardeiul iute.
Compoziţia chimică a ardeilor (g/100 g produs)* Tabelul 1
Componente Ardei gras Ardei gogoşar Ardei iute Ardei lung
5
 Apă 92,72 91,39 83,30 90,03
Substanţă uscată 7,27 8,61 16,70 9,97
Zahăr total 3,06 4,97 7,44 4,66
Cenuşă 0,44 0,68 1,40 0,68
Celuloză 1,08 1,00 7,06 1,28
*după Enăchescu, 2002
Alte componente ale fructelor de ardei sunt: proteine 0,9%, grăsimi 0,5%, calciu 12
mg/100 g produs proaspăt, fier 0,9 mg/100 g, magneziu 6-7 mg/100 g, potasiu 170 mg/100 g,
fosfor 25 mg/100g, vitaminele B (B1 ,B2 ) 42 mg/100 g, vitamina C 100-300 mg/100g
Ardeiul iute, datorită conţinutului său ridicat in capsicină, are utilitate în industria
farmaceutică astfel că tinctura capsinei este folosită la prepararea vatei termogene şi la
prepararea unor unguente impotriva bolilor reumatice.(Bereşin 1977)

1.3 Caracterizare tehnologică a ardeiului.

Tehnologia de cultivare a ardeiului, influenţează foarte mult producţia obţinută deoarece

ardeiul se poate cultiva atât în câmp cât şi în sere sau solarii. Producţia obţinută în urma cultivării
ardeilor este în funcţie de tehnologia utilizată, astfel că la culturile din sere se vor obţine cele mai
mari producţii si pe perioade mai lungi comparativ cu culturile din câmp.
Cantitatea de marfă obţinută este influenţată şi de momentul de recoltare astfel că la
ardeiul gras recoltarea se face la maturitate tehnică,la ardeiul iute recoltarea se poate face atât la
maturitate tehnică cât şi la maturitate fiziologică iar la ardeiul gogoşar se face doar la maturitate
fiziologică.
În câmp recoltarea la ardeiul gras poate începe în prima decadă a lunii iulie şi continuă
pînă la prima decadă a lunii octombrie. La ardeiul lung şi gogoşar recoltarea începe în a doua
decadă a lunii august pînă la căderea brumelor.
Ardeiul galben se recoltează la maturitate comercială (când atinge forma şi mărinea de
comercializare). La ardeiul galben sunt necesare un număr redus de zile de la legare la recoltare
iar din această cauză este o specie valoroasă pentru legumicultori aducând profit repede.
Ardeiul roşu se recoltează la maturitate biologică (când capătă culoarea roşu). La ardeiul
roşu trebuie să treacă un număr mare de zile până capătă culoarea roşu şi este condiţionat de
mediu.(temperatură, soare, precipitaţii etc). Deşi aduce profit mai târziu este preferat de
cultivatori deoarece are un conţinut mai ridicat de vitamine, pigmenţi carotenoizi etc.

6
 Recoltarea se realizează manual sau mecanizat în fucnţie de tipul de cultură şi de
destinaţia culturii, astfel că recoltarea mecanizată se realizează în special la ardeii destinaţi
industrializării (obţinerea de boielei de ardei).
Producţiile medii care se obţin la cultura în câmp a ardeiului sunt de 20 – 30 t/ha la ardei
gras, gogoşar şi lung şi de 8 – 12t/ha la ardei iute.
La culturile protejate de tip solar, se obţin producţii mai mari decât la culturile din
câmp, se obţin rezultate economice bune la cultura ardeiului iute şi lung, dar cele mai bune
rezultate se obţin din cultivarea ardeiului gras. Pentru plantare sunt necesare răsaduri care au cel
puţin 60 de zile de la semănare, plantarea în sere realizându-se în perioada 5-15 aprilie. În solarii
lucraările de îngrijire sunt mai complexe însă nu diferă foarte mult de cele de la cultura din
câmp. Un alt avantaj al culturilor în solarii îl replezintă faptul că recoltarea începe mai repede şi
se poate prelungi până mai târziu, deasemeni nu este atât de constrânsă de prezenţa intemperiilor.
Recoltarea incepe în luna iunie şi se poate prelungi până în prima decadă a lunii octombrie
obţinându-se 35 – 40 t/ha ardei gras sau gogoşar, producţia de ardei lung fiind mai mică,
cumprinsă între 28 – 32 t/ha, ardeiul iute la cultura în solarii are o producţie de 15 - 18 t/ha.
Cultivarea ardeiului în sere este cea mai recomandată din punct de vedere al cantităţilor
de marfă şi a perioadei indelungate de recoltare. Pentru a obţine producţii mari se realizează o
polenizare suplimentară în lunile februarie-aprilie, prin scuturarea plantelor pentru a pune în
mişcare mai mult polen. Recoltarea fructelor de ardei se eşalonează în funcţie de ciclul de
cultură, astfel că, la ciclul I scurt se obţine o producţie de 40 – 50 t/ha ardei gras, 35 – 45 t/ ha
gogoşar, 30 – 35 t/ha ardei lung, ardeiul iute nu se cultivă în seră din cauza productivităţii foarte
ridicate ale celorlalte soiuri. La ciclul I prelungit, recoltarea se eşalonează între 1 mai şi 15 – 20
octombrie, producţia fiind de 60 – 70 t/ha ardei gras, 60 – 65 t/ha gogoşar, 55 – 60 t/ha ardei
lung, iar la ciclul II între 1 septembrie şi 30 noiembrie producţia este de 22 – 27 t/ha ardei gras ;I
18 -24 t/ha gogoşar.
Prin înfiinţarea ciclului I la data de 4 noiembrie, se paote începe recoltarea încă din luna
ianuarie, însă producţia realizată reprezintă doar 4,5 -5% din cea totală.

1.4 Soiuri cultivate

7
 În cultură se gasesc numeroase soiuri si hibrizi, în funcţie de varietate si sistemul
tehnologic practicat. În tabelul 2 sunt prezentate principalele soiuri şi hibrizi de ardei utilizate în
legumicultură la noi în ţară
Soiuri şi hibrizi de ardei cultivaţi Tabelul 2
Varietatea Grupa de precocitate Durata de la răsărire la Soiuri sau varietăţi
recoltare (zile)
Timpurii 100 -110 Galben timpuriu,
Bianca ,Maratos,Diego
,Polara
Ardei gras Semitimpurii 110 -120 Export, Galben de Arad,
Galben superior
Târzii 120 -140 Uriaş de California
Timpurii 140 -150 Timpuriu de Bucureşti
,Rubin,Superb
Ardei gogoşar ,Cornel,Meteorit, Andreea
Târzii 150 -160 Titan,Splendid,Uriaş dulce
Timpurii 130 -140 Lung tamkoes
Ardei lung Semitimpurii 140 -150 Kapia de Kurtova
Ardei iute Timpurii 90 -100 Iute portocaliu, Iute de
Arad

Descrierea principalelor soiuri şi hibrizi de ardei gras, gogoşar, kapia şi iute.

Ardei gras

Maratos este un hibrid timpuriu si viguros cu o capacitate bună de fructificare, cu fructe

mari şi uniforme de culoare roşu intens când ajung la maturitate. Fructele la maturitate au 150 –
200 grame/buc. Se pretează culturilor în câmp şi în solarii şi sere fiind şi un hibrid rezistent la
mozaicul tutunului rasa 0, 1 ,2.
Diego este un hibrid timpuriu cu portul plantei viguros, având o capacitate foarte bună de
fructificare şi fiind rezistent la mozaicul tutunului rasa 0, 1, 2. Fructele sunt mari, uniforme de un
roşu intens la maturitate cu o greutate de 150 – 200 grame/buc.

Arum este un soi timpuriu, cu o perioada de vegetaţie de 134 de zile, destinat

consumului în stare proaspătă. Planta este viguroasă, cu frunze de culoare verde deschis. Fructele
sunt verzi la maturitatea de consum şi roşii la maturitatea tehnologică. Greutatea fructului este de
cca. 80 gr.(fig. 1.5 şi 1.6)

8
 Figura
1.5-Ardei Arum Figura 1.6-Ardei Arum
Buzău 10 este un soi de ardei gras timpuriu cu fructe de formă trapezoidală, de culoare
galben-deschis. Fructele sunt de dimensiuni medii, raportul înălţime/diametru fiind de 9/6cm, cu
grosimea pulpei de 6-7 mm şi o greutate a fructului de 90-100 g. Se poate cultiva atât în solarii
cât şi în câmp deschis pentru consum în stare proaspătă sau industrializare. Producţie: 35t/ha.

Figura 1.7-Ardei gras de Buzău Figura 1.8-Ardei gras de Buzău

Polara este un hibrid foarte productiv, timpuriu, se pretează la oricare dintre cele 3 tipuri
de cultură, Planta acestui hibrid este viguroasă şi deschisă, fructele sunt plăcute la gust, de
culoare albă, însă devin roşu intens la maturitate. Fructele sunt mari, de 14 – 16 cm lungime cu o
greutate medie de 100 g/buc.

Galben superior este un soi semitimpuriu de ardei gras, cu greutatea fructului 110-120 g.
La maturitatea de consum are culoarea galben-deschis, iar la maturitatea fiziologică este roşu.
9
Tufa viguroasă, cu înălţimea de 55-60 cm. Fructele cu 3-4 lobi sunt ascuţit-tronconice, cu
lungimea de 8-10 cm şi diametrul de 6.5-7 cm. Grosimea pulpei este de 7.5-8 cm. Potenţialul de
producţie este de 35-40 t/ha.

Figura 1.9-ardei gras-

Galben superior
Bianca este un hibrid timpuriu, viguros şi compact, cu fructe mari de 150 – 200 grame/
buc. şi cu 3 – 4 lobi. Acest hibrid are o capacitate bună de fructificare, cu un potenţial mare de
producţie culoarea fructelor este alb – gălbuie. Acest hibrid este rezitent la mozaicul tutunului.
Acest hibrid se pretează pentru sere şi solarii însă dă rezultate foarte bune şi la cultură în câmp.

Figura 1.10- Ardei gras Bianca

Gogoşar

10
 Cornel este un soi timpuriu, foarte productiv cu o perioadă de vegetaţie de 145 zile având
o capacitate de producţie de 50 – 55 t/ha. Fructul este mare, cu forma rotund – turtită cu 3 – 4
lobi şi la maturitate este colorat în roşu, fructele au o greutate cuprinsă între 150 – 250
grame/buc. Avantajul acestui soi îl reprezintă rezistenţa la Mozaicul tutunului şi toleranţa la
Verticilium dahliae şi la Alternaria capsici

Figura 1.11-Gogoşar Cornel

Meteorit este un hibrid timpuriu, productiv, realizând 3 – 4 recolte pe an. Fructele sunt
verde închis însă la maturitate fructele sunt roşu închis şi cu suprafaţa lucioasă. Fructele au 3 – 4
loje seminale. Acest soi poate realiza producţii de 35 – 40 t/ha, fiind foarte apreciat de cultivatori
deoarece este rezistent la Mozaicul tutunului, şi are o toleranţă mare la Vericilium dahliae si la
Alternaria capsici
Bihar F1 este un hibrid timpuriu, fructele sunt netede fără striaţii în patru lobi de circa
200-250g de culoare roşu închis. Tehnologia recomandată este în câmp liber. Este singurul hibrid
în prezent care posedă o rezistenţă la Xanthomonas. Pe lângă această rezistenţă mai are şi punctul
pistilar închis, astfel nu are poartă de intrare pentru bacterii şi ciuperci în interiorul fructului.

Figura 1.12-Gogoşar Bihar F1

11
 Splendens este un soi timpuriu de ardei destinat consumului in stare proaspata si
industrializarii. Plantele nu prezinta internoduri scurte si sunt viguroase, cu inaltimea medie de
50-55 cm si cu 3-4 ramificatii. Frunze de formă ovală şi culoare verde intens. Fructele au
culoarea verde intens inainte de maturitate, rosu intens la maturitatea fiziologica si sunt de forma
globulară, uşor turtiţi, cu 3-5 lobi slab marcati, cu greutatea medie a fructului mai mare de 150 g,
pericarp de 9-12 mm .Potentialul de productie este de 38-42 t/ha, din care peste 40% se
recolteaza pana la 15 septembrie. Perioada de vegetaţie: 174 zile (de la răsărire la recoltare).

Figura 1.13-Gogoşar Splendens

Splendid este un soi de gogoşar semitârziu (153-156 zile), cu plante de 36-50 cm înălţime,
cu tufă răsfirată cu 3-4 ramificaţii. Fructele roşu intens la maturitatea fiziologică, cu greutate
cuprinsă între 100-140g, cu 3-4 lobi, au formă rotundă-turtită, cu lungimea fructului cuprinsă
între 2,7-5,1cm şi diametrul între 7 şi 10,6 cm. Grosimea pericarpului este de 8-11mm.

Figura 1.14-Gogoşar Splendid

Ardei Kapia
12
 Teseo F1 este un hibrid timpuriu de tip Corno di Toro. Planta are portul compact iar
fructele sunt uniforme şi lungi de circa 23 cm.. Culoarea fructului este roşie la maturitatea de
consum. Varietate este una foarte productivă, având şi un aspect comercial deosebit. Hibridul are
o rezistenţă mare la Virusul mozaicului tutunului şi la Virusul `Y` al cartofului.

Figura 1.16- Hibridul Teseo F1

Rossano F1 este un hibrid de ardei kapia cu plante de vigoare medie. Recomandat pentru
cultura în câmp şi spaţii protejate, cu fruct de formă conică, cu lungimea de 18-20 cm şi
diametrul de 4-5 cm, de culoare verde, ce devine roşu la maturitatea deplină. Recomandat pentru
consum în stare proaspătă şi pentru industrializare.

Figura 1.17-Hibridul Rossano F1

13
 Kaptur F1 este un hibrid timpuriu, foarte productiv, se remarca în principal prin vigoarea
buna a tulpinilor si a aparatului foliar, printr-o distanta redusa între internoduri si prin capacitatea
buna a aparatului foliar de acoperire a fructelor, produce fructe de dimensiuni mari (peste 130gr)
în doi sau trei lobi. Dimensiunile fructelor sunt de 18-20 cm lungime si 6-7 cm grosime.
Culoarea vireaza de la verde închis catre rosu aprins.

Figura 1.18-Hibridul Kaptur F1

Campari F1 este un hibrid de ardei kapia uşor de cultivat şi cu un potenţial foarte mare
de producţie. Planta are o vigoare foarte bună şi leagă remarcabil chiar şi la temperaturi ridicate.
Se coace din verde in roşu intens şi se păstrează foarte bine. Suprafaţa ardeiului este netedă,
lungimea fructului este de 20 de cm si diametrul de 5 cm cu o greutate medie de 140-160 g.

Figura 1.19-Hibridul Campari

14
 Ardeiul iute

Jovial este un ardei iute tip Cayenne. Tufa viguroasă, cu creştere nedeterminată, cu
inălţimea de 80 - 120 cm, foliaj bogat, de culoare verde intens, ramificaţie dichotomică. Fructul
are forma elipsoidală cu varful ascuţit, uşor curbat, iar cu treimea superioară ondulată şi neted în
rest. Dimensiunile fructului sunt cuprinse intre 15 si 23 cm lungime si 1.2 – 1.5 cm, diametru
bazal. La maturitatea tehnică fructele au culoarea verde deschis, iar la maturitatea fiziologică
sunt de culoare roşu-intens. Gustul este mediu picant, plăcut. Foarte productiv, leaga bine şi în
condiţii de protejare (seră, solar) şi în câmp deschis. Puţin pretenţios faţă de condiţiile ecologice,
nu necesită lucrări speciale de intreţinere.

Figura 1.20-Ardei iute Jovial

1.5 Destinaţia producţiei şi modalităţi de valorificare a ardeilor.

Ardeiul se cultivă pentru fructele sale, care au multiple intrebuinţări in alimentaţia

omului, atât în stare proaspătă, cât si preparată sau conservată. În funcţie de gustul lor, fructele
pot fi "dulci" sau iuti.
Fructele de ardei dulce (verzi, roşii sau in stadii intermediare) se pot consuma în stare
proaspătă. Varietatea mare a conservelor in care se foloseste ardeiul este aproape asemănătoare
cu cea a tomatelor. Fructele de ardei se folosesc la prepararea sucului conservat, bulionului,
pastei sau a pudrei (boielii). În mod deosebit, ardeiul gogoşar se consumă marinat, iar cel lung
sub formă de murături. Deasemeni, la conservare sub formă de murături se pretează foarte bine
ardeiul Kapia, având o perioadă de valabilitate foarte îndelungată, de peste 6 luni.
Fructele de ardei iute sunt mai cunoscute şi mai răspândite în lume decât cele de ardei
dulce. Ca aliment, se foloseşte ca atare sau impreună cu diferite preparate culinare, datorită
gustului iute (picant) şi aromat ce stimulează pofta de mâncare şi digestia. De asemenea, ardeiul
15
iute se foloseste la aromatizarea murăturilor sau marinat. În mod special, este folosit la
prepararea boielii iuţi, iar in unele ţări la prepararea sucurilor si sosurilor picante.
O altă utilizare a ardeiului iute este întâlnită în Republica Moldova, unde ardeiul iute se
foloseşte la aromatizarea unor sortimente de băuturi alcoolice.
Produsul cel mai renumit, care se obţine din ardei, este boia de ardei, fiind specific
Ungariei însă şi zonei de vest a ţării noastre. Boia de ardei sau paprika este pudra fină obţinută
prin măcinarea ardeilor roşii uscaţi. În funcţie de gradul de coacere al ardeiului gustul paprikăi
variază de la dulce până la foarte iute. Minunata culoare roşie dar şi aroma deosebită sunt
influenţate de cantitatea de pulpă de fruct, seminţe care se macină.

1.6 Bolile si dăunătorii specifici ardeiului post recoltare.

Bolile ardeilor
Patarea bacteriană a ardeilor, această boală este produsă de bacteria Xanthomonas
campestris pv. Vesicatoria, care atacă foarte des şi culturile de tomate. Un atac uşor al acestei
bacterii determină apariţia unor pete necrotice proeminente pe frunze, iar un atac sever poate
cauza căderea frunzelor şi apariţia acestor pete inclusiv pe tulpină şi pe fructe.
Ca in cazul marii majorităţi a atacurilor bacteriene, această boală este greu de combătut în
perioadele cu ploi frecvente şi cu umiditate relativă a aerului ridicată.
Bacteria se poate extinde de la o plantă bolnavă la una sanatoasă prin stropii de apă sau prin
contactul dintre o plantă sanatoasă şi una bolnavă.

Figura 1.21-Pătarea bacteriană

Mana (Phytophthora Blight) Mana poate ataca rădăcinile, frunzele, tulpinile, florile şi
fructele, cauzand ofilirea plantelor, leziuni ale tulpinii, pătarea frunzelor şi putrezirea fructelor.
Primele simptome ale bolii apar pe frunzele plantelor, sub forma unor pete de culoare verde-
16
gălbui care ulterior se brunifică. Pe fructele infectate apar pete brune, umede si moi. Apariţia
manei la ardei este favorizată de precipitaţii abundente şi temperaturi moderate.

Figura 1.22- Mana

Putrezirea fructelor este o infecţie fungică provocată de Alternaria solani sau
Alternaria tenuis şi se manifestă prin apariţia pe fructe a unor pete umede şi moi de culoare
galben-verzui. Ţesuturile afectate se degradează ulterior, se brunifică şi se adâncesc. Pe suprafaţa
petelor se formează un puf de culoare neagră-cenuşie.

Figura 1.23-Alternarioza
Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) se manifestă în sere, solarii, iar în anii cu
precipitaţii abundente se manifestă şi in cimp. Simptomul cel mai frecvent la infestarea cu
putregaiul cenusiu, este o ofilirea bruscă a ţesuturilor suculente cum sunt: tulpinlie şi frunzele
tinere. Pe fructe atacul se prezintă sub formă de pete adâncite, umede, de culoare brună, de forme
şi mărimi neregulate. În condiţii de umiditate ridicată, pe suprafaţa petelor se dezvoltă un puf
cenuşiu.

17
 Figura 1.24-Putregaiul cenuşiu
Antracnoza este o infecţie fungică provocată de Colletotrichum piperatum si C. Capsici
iar infecţia se caracterizează prin apariţia unor pete circulare şi adâncite pe suprafaţa fructelor.
Apariţia antracnozei este favorizată de umiditate şi temperaturi ridicate (peste 30°C)

Figura 1.17-Antracnoza

Putrezirea varfului fructelor de ardei este o boală neparazitară, determinată în

principal de lipsa calciului din sol în perioada de formare a fructelor. Se manifestă prin apariţia in
prima faza a unor pete mici, umede în varful fructelor, după care acestea capătă o culaore brun-
negricioasă şi se dezvoltă putând acoperi mai bine de jumatate din suprafaţa fructului.

Figura 1.25-Putrezirea vârfului ardeilor

18
 Dăunătorii ardeilor

Musculiţa albă de seră (Trialuroides vaporariorum)este o insectă mică de culoare alb-

gălbuie şi este acoperită cu o secreţie albă de consitenţă cornoasă.aripile sunt albe iar când sunt
deschise sunt de aproximativ 5 mm.Această insectă este un vector de transmitere pentru mai
multe virusuri ale plantelor iar dejecţiile ei, care conţin multe glucide, favorizează apariţia unor
ciuperci patogene precum Alternaria sau Fusarium.

Figura 1.26-Musculiţa albă de seră

Limaxul cenuşiu (Abraxas grosulariata) este un daunator polifag. La legume, ataca

varza, conopida, salata, castravetii, tomatele, ardeii, fasolea etc., preferential localizându-se pe
frunze la care distruge tesuturile dintre nervuri. Limaxul cenusiu ataca in rasadnite si in camp
aparatul foliar, in care produce perforatiuni ovale de mai mare sau mai mica intindere.După
formarea fructului la ardei îl atacă, comercializarea ulterioară fiind imposibilă. Limaxul cenusiu
ataca frecvent in zonele umbrite si pe terenuri imburuienate.

Figura 1.28-Limaxul cenuşiu

19
 Capitolul 2
Tehnologii de valorificare a ardeilor.

Pentru ca produsele horticole să poată fi valorificate pe piaţă, acestea, sunt supuse unor
procese anterioare valorificării, mai exact, vor parcurge o serie de tehnologii de valorificare. În
ceea ce priveşte tehnologia de valorificare a fructelor de ardei, aceasta este constituită din mai
multe etape precum: recoltare, sortare, depozitare, păstrare şi ambalare.

2.1 Modul de recoltare al ardeilor.

Recoltarea fructelor de ardei este condiţionată de o serie de factori, cum ar fi

timpurietatea soiului, tipul de cultură, modul de realizare al recoltării, etc.
Ardeiul galben se recoltează la maturitate comercială (când atinge forma şi mărinea de
comercializare) deoarece, la ardeiul galben sunt necesare un număr redus de zile de la legare la
recoltare iar din această cauză este o specie valoroasă pentru legumicultori aducând profit
repede.
Ardeiul roşu se recoltează la maturitate biologică (când capătă culoarea roşu) La ardeiul
roşu trebuie să treacă un număr mare de zile până capătă culoarea roşu şi este condiţionat de
mediu.( temperatură, soare, precipitaţii etc).
În ceea ce priveste modul de recoltare, acesta se realizează în funcţie de tipul de cultură
astfel că la cutura din solarii recoltarea se efectuează manual prin desprinderea peduncului de pe
vrej însă la cultura în câmp recoltarea se poate realiza şi mecanizat, cu ajutorul maşinii de
recoltat. Maşinile de recoltat au avantajul că realizează o recoltare rapidă a fructelor într-o
perioadă scurtă de timp însă această recoltare se realizează cu pierderi de produse, iar produsele
pot avea pe suprafaţa lor o cantitate cosiderabilă de impurităţi (2,7 – 8%). Pierderile realizate în
urma recoltării mecanizate sunt cuprinse între 6 şi 11%.

20
 2.2 Presortarea, sortarea, calibrarea, perierea, spălarea şi ceruirea

Presortarea reprezintă primul proces la care sunt supuse frructele de ardei după
recoltare. Fructele de ardei după ce sunt recoltate, sunt presortate, iar în urma acestui proces din
masa totală a acestora sunt eliminate părţile necorespunzătoare, resturile de pământ, vreji sau
paie. Această operaţiune are loc, de obicei, direct la producător, scutindu-se astfel costurile unor
transporturi inutile şi operaţiuni ulterioare de condiţionare. Această operaţiune se realizează
mecanizat utilizând maşini de presortare sau lanţuri de utilaje, fiecare utilaj realizând câte o
operaţiune din întregul proces al presortării.
Sortarea reprezintă procesul ulterior presortării, atunci când din intregul lot de ardei culeşi
sunt eliminaţi cei prea mici, prea coapţi sau prea verzi, cei vatamaţi, taiaţi, crapaţi sau bolnavi ori
vestejiţi, sortandu-se si după alte considerente, acolo unde este cazul. În urma acestui proces trebuie să
rămână ardeii de ordin standard, atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi ca aparenţă. În cadrul procesării
de calitate si conditionarea ardeilor, sortarea se desfasoară manual, fie la masa de sortare fie la banda
automatizată.
Selectarea poate fi realizata in masa sau poate fi una selectiva. In cazul in care calitatea si
conditionarea legumelor are loc pe banda mecanizata, ardeii sunt puşi in faţa muncitorului intr-
un strat subţire, astfel incat acesta sa poata observa produsele necorespunzatoare pentru a le
scoate din randul celor trimise mai departe spre comercializare.
Calibrarea reprezintă următoarea etapă după ce legumele sunt sortate, În cadrul acestui
proces, muncitorul are un rol important în cazul în care calibrarea este manuală. În acest caz,
dimensiunile sau forma produsului sunt apreciate vizual şi depind de experienţa muncitorului.
Calibrarea mecanizată a produselor presupune ca acestea să fie sortate prin intermediul unor
utilaje sau cu ajutorul unor dispozitive ajutatoare, fiind mai eficace şi executandu-se după
lungime, greutate şi diametru al produsului.
Perierea este un proces de triere al legumelor şi este specific nu doar ardeilor ci si
vinetelor, inlaturandu-se astfel praful si eventualele reziduuri ale substanţelor chimice care s-ar
putea găsi pe aceste tipuri de legume. Perierea este realizată cu ajutorul unor dispozitive dotate
cu perii si bucăţi de material moale.
Spălarea Acest proces urmareşte îndepărtarea reziduurilor de pământ şi a substanţelor
fitofarmaceutice care se mai găsesc pe acestea. Un proces necesar după spalare este zvântarea
legumelor, proces realizat cu ajutorul unor perii in sistem combinat cu aer cald şi rece.
21
 Pentru ca ardeii să poată fi păstraţi în stare proaspătă mai mult timp se utilizează procesul
de ceruire.
Ceruirea. În cadrul acestui proces este aplicată o ceară fină sau parafină pe suprafaţa
fructelor de ardei. Acest proces se mai întâlneşte şi la alte legume precum: rosii, vinete, pepeni
galbeni si altele, de obicei însă, doar produsele de calitate superioară sunt ceruite.

2.3 Depozitare şi păstrare

Ardeii graşi, lungi şi gogoşari sunt utilizaţi în alimentaţia omului, atât în stare proaspată
cât şi divers preparaţi. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a ardeilor este asemanatoare
celei de la tomate, cu urmatoarele particularităţi:
Fructele de ardei sunt legume ce conţin o cantitate mare de apă aşadar componentele
principale ale aerului ambiental la păstrare, adică umiditatea şi temperatura trebuiesc foarte bine
controlate. Depozitarea si păstrarea temporară se face in depozite frigorifice. Depozitarea se face
paletizat, pe loturi, iar durata de păstrare este de 14-15 zile la temperatura de 8-10 0 C (inainte de
maturare) şi 1-20 C la maturitatea deplină; u.r. 95%. În unele situaţii se poate efectua operaţia de
umezire a ardeilor dar numai la temperaturi de 5-7 0 C. Transportul de durată (livrarea) se face
concomitent cu preracirea la 7-100 C, u.r. 95% şi ventilaţie lentă.
Depozitele frigorifice destinate păstrării ardeilor sunt compartimentate în celule de
capacitate diferită, în funcţie de rezistenţa produsului. Fiecare celulă este dotată cu toate
instalaţiile şi utilajele necesare pentru a asigura în permanenţă condiţiile optime de păstrare şi
manipulare.
Păstrarea în atmosferă controlată s-a extins şi la ardei. în acest caz acţiunea inhibitoare a
temperaturilor joase asupra proceselor biologice este completată cu acţiunea atmosferei
modificate în oxigen şi CO2. Păstrarea produselor în atmosferă controlată se face în condiţiile
depozitelor frigorifice. În celulele cu atmosferă controlată temperatura se menţine în limitele
5°C… 7°C, umiditatea relativă de 85-90-95%, conţinutul în CO 2 de 3-6%, iar cel de O2 între 2-
5%. în astfel de condiţii durata menţinerii calităţii produselor poate fi prelungită cu 30-60 zile ca
urmare a reducerii intensităţii respiratorii cu 30-40%, iar pierderile în timpul păstrării sunt mai
reduse cu până la 20%.

22
 2.4 Ambalarea ardeilor

Operaţiunea finală in ceea ce priveşte condiţionarea ardeilor este chiar ambalarea

acestora. Procesul este diferit in funcţie clasa de calitate. Ambalarea duce la bun sfârşit procesul
de condiţionare tehnologică şi are ca scop protejarea ardeilor în timpul transportului, pentru ca
aceştia să fie manipulaţi mai uşor şi să arate mai bine.
Ambalajele care sunt folosite in acest proces final trebuie să indeplinească anumite
condiţii normative: să fie rezistente, să asigure menţinerea calităţii produsului, să aibă costuri
minime, să aibă dimensiuni care să asigure un transport uşor şi circulaţia aerului în masa
produsului, să nu aibă mirosuri străine. Într-un tip de ambalaj pot fi introduse produse omogene
din punct de vedere al calităţii, al gradului de maturare şi al calibrului.
Fructele de ardei se ambalează, de obicei, în lădiţe de plastic de diferite dimensiuni,
deoarece ardeii permit o dispunerea fructelor în ambalaj în mai multe straturi însă se pot folosi şi
tăviţele de polistiren cu folie protectoare atunci când se impune o ambalare mult mai estetică.
Procesele prezentate anterior sunt cele mai importante procese implicate în calitatea şi
condiţionarea ardeilor, cumulul de operaţiuni tehnologice prin care trebuie să treacă ardeii înainte
de a fi trimişi spre vânzare sau manipulări ulterioare. Fiecare proces al acestui cumul trebuie să
indeplinească cerinţe normative clare date de organele abilitate din sectorul agricol.

23
 Capitolul 3

Standarde de comercializare la ardei

Standardele de comercializare reprezintă un set de norme de calitate a producţiei impuse

de legislaţia europeană şi naţională, persoanelor care sunt parte din lanţul de producţie al
produselor horticole.

3.1 Cerinţe minime de calitate

Standardul are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte ardeii grași
după condiționare și ambalare.
În ceea ce priveşte cerinţele minime de calitate, în toate categoriile, sub rezerva
respectării dispozițiilor speciale pentru fiecare categorie și a toleranțelor permise, ardeii grași
trebuie să fie:
- întregi;
- sănătoși (se exclud produsele horticole atinse de putregai sau cu alterări din cauza
cărora devin improprii pentru consum);
- curați, practic fără materii străine vizibile,
- proaspeți ca aspect;
- fără boli;
- fără deteriorări cauzate de boli;
- bine dezvoltați;
- fără vătămări cauzate de îngheț;
- fără leziuni nevindecate;

24
 - nearși de soare [cu excepția specificațiilor din capitolul B: Clasificare, punctul (ii)];
- cu pedunculii atașați;
- fără umezeală externă anormală;
- fără miros și/sau gust străin.
Gradul de dezvoltare și starea ardeilor grași trebuie să fie de așa natură încât să le permită
acestora să reziste la transport și manipulare și să ajungă la locul de destinație în stare
satisfăcătoare pentru consum.

3.2 Cerinţe minime de maturitate

În ceea ce priveşte comercializarea ardeiului, aceştia pot corespunde unuia dintre cele
două tipuri de maturitate specifice ardeilor:
-maturitatea comercială
-maturitatea biologică
Ardeiul galben se recoltează la maturitate comercială (când atinge forma şi mărinea de
comercializare) deoarece, la ardeiul galben sunt necesare un număr redus de zile de la legare la
recoltare iar din această cauză este o specie valoroasă pentru legumicultori aducând profit
repede.
Ardeiul roşu se recoltează la maturitate biologică (când capătă culoarea roşu) La ardeiul
roşu trebuie să treacă un număr mare de zile până capătă culoarea roşu şi este condiţionat de
mediu (temperatură, soare, precipitaţii etc).
Totuşi indiferent de tipul de maturitate a ardeilor dezvoltarea şi stadiul de maturitate a
produselor trebuie să le permită acestora continuarea procesului de maturaţie şi atingerea
gradului de maturitate adecvat comercializării şi consumului.

3.3 Categorii de calitate

Ardeii grași se clasifică în două categorii, definite în cele ce urmează L 336/58 RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 13.12.2008
În clasificarea calităţii ardeilor există două categorii de calitate:
Categoria I (Calitatea I). Ardeii grași din această categorie trebuie să fie de bună
calitate. Trebuie să fie caracteristici pentru soiul și/sau tipul comercial, în ceea ce privește gradul
de dezvoltare, forma și culoarea, în strânsă legătură cu gradul de maturitate.
25
Trebuie să fie:
- tari;
- practic fără pete.
Totuşi pedunculul poate fi ușor avariat sau tăiat, cu caliciul intact.
Categoria II (Calitatea a-II-a). În această categorie sunt incluşi ardeii grași care nu se
încadrează în categoria I, dar care satisfac cerințele minime specificate anterior.
Totuşi următoarele defecte pot fi admise cu condiția ca ardeii să-și păstreze
caracteristicile esențiale în ceea ce privește calitatea, păstrarea calității și prezentarea:
- defecte de formă și de dezvoltare;
- arsuri de soare sau ușoare leziuni vindecate, cu o limită de 2 cm lungime pentru
defectele ardeilor de formă alungită și 1 cm2 din suprafața totală pentru alte defecte cum sunt:
- mici crăpături uscate superficiale
- cu o lungime totală cumulată care să nu depășească 3 cm.
- pot fi mai puțin tari totuşi fără a fi veștejiți.
- pedunculul poate fi deteriorat sau tăiat

3.4 Calibrarea (calibru minim, scara calibrelor, omogenitate)

Calibrul la ardei este determinat de diametrul (lățimea) umărului ardeilor grași. În cazul
ardeilor grași plați (gogoșari), termenul ,,lățime” reprezintă diametrul ecuatorial maxim.
Pentru ardeii sortați pe baza calibrului, diferența de diametru dintre ardeiul dulce cel mai
mare și cel mai mic din același colet nu trebuie să depășească 20 mm.
Lățimea ardeilor grași nu poate fi mai mică de:
- ardei grași alungiți (ascuțiți): 20 mm
- ardei grași pătrați (teșiți) și ardei grași de formă conică pătrată (tronconici): 40 mm
- ardei grași plați (gogoșari): 55 mm
Calibrarea nu este obligatorie pentru categoria a-II-a, sub rezerva respectării calibrelor
minime.
Dispozițiile menționate anterior nu se aplică ardeilor grași cu păstăi subțiri de lungime
medie ("tipul peperoncini"), obținuți din varietăți speciale de Capsicum annuum L. var. longum.
aceștia nu trebuie să aibă o lungime mai mare de 5 cm.

26
 În ceea ce priveşte omogenitatea, fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu
cuprindă decât ardei grași de aceeași origine, soi sau tip comercial, calitate, calibru (dacă se
impune calibrarea) și, în cazul categoriei I, să aibă un grad de maturitate și o colorație în mare
parte asemănătoare.
Cu toate acestea, coletele pot conține amestecuri de ardei grași de diferite culori, cu
condiția ca aceștia să fie omogeni în ceea ce privește originea, calitatea, tipul comercial și
calibrul (dacă se impune calibrarea).
Ambalajele destinate vânzării către consumatori, cu o greutate netă care nu depășește 1
kg, pot conține amestecuri de ardei grași de diferite culori și/sau tipuri comerciale, cu condiția ca
aceștia să fie omogeni în ceea ce privește calitatea și, pentru fiecare culoare și/sau tip comercial
în cauză, originea acestora.
În cazul produselor sortate după calibru, ardeii grași alungiți ar trebui să aibă o lungime
suficient de omogenă.
Ardeii grași miniaturali trebuie să aibă un calibru cu un grad rezonabil de omogenitate,
însă aceştia pot fi amestecaţi cu alte produse miniaturale de tip și origine diferite.
Deasemeni ceea ce este foarte important este faptul că partea vizibilă a conținutului
coletului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

3.5 Toleranţe (de calibru, de calitate)

La fiecare colet sunt permise toleranțe cu privire la calitate și calibru, pentru produsele
care nu satisfac cerințele categoriei indicate.
Prin «produs miniatural» se înțelege un soi sau un cultivar de ardei grași, obținut prin
mijloace de selecție a plantelor și/sau tehnici de cultură speciale, cu excepția ardeilor grași din
soiurile neminiaturale care nu s-au dezvoltat complet sau care au un calibru necorespunzător.
Toate celelalte cerințe ale standardului trebuie îndeplinite.
1) Toleranțe de calitate
Categoria I Este permisă 10 % din numărul sau greutatea ardeilor grași care nu
îndeplinesc cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei II sau, în mod excepțional,
se încadrează în toleranțele pentru acea categorie.
Categoria II Este permisă 10 % din numărul sau greutatea ardeilor grași care nu
îndeplinesc cerințele categoriei și nici cerințele minime, cu excepția produselor afectate de
putrezire sau de orice altă deteriorare, care îi fac să fie improprii pentru consum.

27
 2) Toleranțe de calibru
Categoria I Este permisă 10 % din numărul sau greutatea ardeilor grași neconformi cu
calibrele identificate în limita a ± 5 mm, incluzând nu mai mult de 5 % din ardeii grași aflați sub
calibrul minim stabilit.
Categoria II
Ardei grași calibrați
Este permisă 10 % din numărul sau greutatea ardeilor grași neconformi cu calibrele
identificate în limita a ± 5 mm, incluzând nu mai mult de 5 % din ardeii grași aflați sub calibrul
minim stabilit.
Ardei grași necalibrați
Este permisă 5 % din numărul sau greutatea ardeilor grași cu până la 5 mm mai mici decât
calibrul minim stabilit.

3.6 Prezentarea produsului (omogenitate, ambalare, prezentare)

Omogenitate Fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât

ardei grași de aceeași origine, soi sau tip comercial, calitate, calibru (dacă se impune calibrarea)
și, în cazul categoriei I, să aibă un grad de maturitate și o colorație în mare parte asemănătoare.
Cu toate acestea, coletele pot conține amestecuri de ardei grași de diferite culori, cu condiția ca
aceștia să fie omogeni în ceea ce privește originea, calitatea, tipul comercial și calibrul (dacă se
impune calibrarea).
Ambalajele destinate vânzării către consumatori, cu o greutate netă care nu depășește 1
kg, pot conține amestecuri de ardei grași de diferite culori și/sau tipuri comerciale, cu condiția ca
aceștia să fie omogeni în ceea ce privește calitatea și, pentru fiecare culoare și/sau tip comercial
în cauză, originea acestora.
În cazul produselor sortate după calibru, ardeii grași alungiți ar trebui să aibă o lungime
suficient de omogenă.
Ardeii grași miniaturali trebuie să aibă un calibru cu un grad rezonabil de omogenitate.
însă aceștia pot fi amestecați cu alte produse miniaturale de tip și origine diferite.
Un lucru foarte important este faptul că partea vizibilă a conținutului coletului trebuie să
fie reprezentativă pentru întregul conținut.

28
 Ambalare Ardeii grași trebuie ambalați astfel încât să se asigure o protecție adecvată a
produsului,
astfel că materialele folosite în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și de o calitate care să
nu producă deteriorări exterioare sau interioare ale produsului. Utilizarea materialelor, în special
a hârtiei sau a timbrelor care conțin specificații comerciale, este permisă cu condiția ca
imprimarea sau etichetarea să fi fost făcută cu cerneală sau adeziv netoxice.
Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.
Etichetele aplicate individual pe produse trebuie ca, atunci când sunt dezlipite, să nu lase
urme vizibile de clei, nici defecte pe epidermă.
Prezentarea fructelor pentru vânzare se poate realiza în vrac sau ambalate în lădiţe sau
recipiente de dimensiuni mai mici. Deşi în vrac frcutele de ardei trebuie să corespundă normelor
de omogenitate prezentate anterior.

3.7 Marcajul (identificarea, natura şi originea produsului)

Fiecare colet trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte,
marcajul fiind lizibil, imposibil de șters și vizibil din exterior:
Identificare
Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului
Această mențiune poate fi înlocuită:
— pentru toate ambalajele cu excepția preambalajelor, prin codul reprezentând ambalatorul
și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, precedat de mențiunea
«Ambalator și/sau expeditor» sau de o abreviere echivalentă;
— doar pentru coletele pre-ambalate, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Comunitatea
Europeană, indicat în strânsă legătură cu referința «Ambalat pentru:» sau o mențiune echivalentă.
În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului
și/sau expeditorului.
Vânzătorul furnizează orice informații considerate necesare de organismele de control
privind semnificația acestui cod.
Natura produsului
În cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior:
— «Ardei grași»;

29
— Culoare;
— Tip comercial («alungiți», «pătrați teșiți», «pătrați tronconici», «plați») sau numele soiului.
În cazul coletelor sau al ambalajelor destinate vânzării către consumatori care conțin un
amestec de diferite culori și/sau diferite tipuri comerciale de ardei:
— «Amestec de ardei» sau denumirea echivalentă;
În cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior, culorile și/sau tipurile comerciale
ale ardeilor grași și numărul de bucăți din fiecare culoare și/sau tip comercial în cauză.
Originea produsului Țara de origine și, eventual, regiunea de producție sau denumirea
zonei la nivel național, regional sau local.
În cazul ambalajelor destinate vânzării către consumatori care conțin un amestec de ardei
grași de diferite culori și/sau tipuri comerciale de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările
de origine în cauză trebuie să figureze în imediata apropiere a numelui culorilor și/sau a tipurilor
comerciale respective.
Caracteristici comerciale
- Categoria;
- Calibrul (dacă se impune calibrarea), exprimat ca diametru minim sau maxim sau prin
marca «necalibrat», după caz: «mini-ardei», «baby-ardei» sau orice altă denumire adecvată
pentru un produs miniatural. În cazul în care sunt amestecate mai multe tipuri de produse
miniaturale în același ambalaj, este obligatoriu să se menționeze toate produsele din ambalaj,
precum și originea acestora.
Marcajul de control oficial (opțional) Nu este necesar să se menționeze pe colete
indicațiile prevăzute la primul paragraf atunci când coletele conțin ambalaje pentru
comercializare, vizibile din exterior și pe care figurează indicațiile respective. Aceste colete nu
trebuie să aibă marcaje care să inducă în eroare. Atunci când aceste colete sunt așezate pe paleți,
aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil cel puțin pe două din fațetele paltului.

30
 Capitolul 4.

Particularitati ale desfacerii produsului in reteaua comerciala in Municipiul Iasi

Produsele horticole, atât în stare proaspătă cât şi conservată, sunt solicitate pe tot
parcursul anului iar Municipiul Iaşi dispune de o gamă largă de centre comerciale, în ceea ce
priveşte desfacerea produselor horticole pentru a satisface cererea de pe piaţă. În Municipiul Iaşi
produsele horticole sunt întâlnite spre comercializare din hipermarket-uri până în magazinele de
bloc, totuşi ceea ce diferă foarte mult de la o locaţie de comercializare la alta este calitatea
produsului oferit spre vânzare, informaţiile despre produs şi nu în ultimul rând varietatea
produselor.

4.1 Categoriile de spatii comerciale specializate in desfacerea legumelor

Spaţiile comerciale specializate în desfacerea produselor legume/fructe pot fi clasificate

din mai multe puncte de vedere:
1) Din punct de vedere al dimensiunilor pot fi: -Hipermarket
-Supermarket
-Market/Piaţa
-Minimarket
2) Din punct de vedere al sortimentelor aflate la comercializare Ierarhia prezentată
anterior se păstrează deoarece în hipermarket este întâlnită cea mai mare varietate de sortimente
de produse horticole aflate spre comercializare.
3) Din punct de vedere al provenienţei mărfurilor, spaţiile comerciale nu pot fi strict
diferenţiate deoarece prezenţa produsele horticole aflate la comercializare în stare proaspătă este
influenţată în special de anotimp şi de produsele specifice perioadei respective a anului, astfel că

31
în sezonul rece vor fi mai multe produse din import iar în sezonul cald vor predomina produsele
din producţia internă a ţării.
În ceea ce priveşte comercializarea ardeilor în stare proaspătă în aceste spaţii comerciale,
diversitatea produselor din aceeasi specie variază foarte mult, astfel că în hipermarket am întâlnit
mai multe varietăţi din cadrul aceluiaşi tip, de exemplu la soiul de ardei gras, Uriaş de California
se poate întălni varietatea roşie, galbenă sau portocalie, deasemeni şi la ardeiul Kapia, însă în
minimarket este doar cel mult un singur soi pentru fiecare specie în parte. Totuşi, în privinţa
produselor conservate din ardei, cum sunt ardeii iuţi la borcan, nu se poate vorbi de o diversitate
deoarece nu toate soiurile se pretează la acest tip de conservare. La conservare se mai pretează
gogoşarul.
Provenienţa ardeilor aflaţi la comercializare în stare proaspătă, în această perioadă, este
majoritar din import, în special din Olanda.

4.2 Perioada de valorificare a produsului

Valorificarea fructelor de ardei în stare proaspătă se face pe tot parcursul anului, însă
provenienţa produselor este influenţată de anotimp. Astfel între lunile iunie şi noiembrie pe piată
se vor afla la comercializare, în special, produse autohtone însă în restul anului produsele
proaspete vor fi din import, acest fenomen fiind întâlnit în supermarket şi în hipermarket,
deoarece în piaţa de legume-fructe, între lunile ianuarie şi aprilie fructele proaspete de ardei
lipsesc, acestea începând să apară după prima jumătate a lunii mai.
În ceea ce priveşte fructele de ardei conservate la borcan, acestea au o perioadă de
valabilitate îndelungată ceea ce le permite să se afle la comercializare pe întreg parcursul anului,
indiferent de anotimp.
În spaţiile comerciale din Municipiul Iaşi se află spre comercializare o gamă variată de
produse în ceea ce priveşte fructele de ardei. În marele centre, spre comercializare se pot întâlni
soiuri de ardei gras cum este soiul Uriaş de California, deasemeni se întâlnesc soiuri de ardei
kapia iar soiurile de ardei gogoşar şi ardei iute se ăntâlnesc mai puţin.
Cel mai important soi de ardei gras aflat spre comercializare este soiul Uriaş de
california, deoarece acesta dispune de o perioadă mai îndelungată de păstrare, şi este mai
rezistent atât la manipulări repetate cât şi la atacul bolilor. Acest soi este întâlnit în toate tipurile
de centre comerciale iar în unele, în special în cele de capacitate mare, se întâlnesc şi varietăţi de
32
culoare ale acestui soi, cum ar fi Uriaş de California roşu, portocaliu etc. De obicei acest soi este
aflat la comercializare neambalat, vrac, sau în lădiţe, fie ele de carton sau de plastic. În ceea ce
priveşte provenienţa acestui soi de pe piaţă, acesta este din import, din ţări ca Turcia, Olanda sau
Spania

Figura 4.1-varietăţi de culoare ale soiului Uriaş de California

Un alt fruct de ardei foarte des întâlnit pe piaţă este ardeiul lung, fiind foarte apreciat
pentru gustul specific pe care îl are când este proaspăt. În această perioadă a anului aceste fructe
de ardei provin predominant din import, din ţări ca Spania sau Turcia. Acest soi se găseşte atât în
stare ambalată cât şi vrac, de obicei în centrele de comercializare de tipul pieţelor acest produs se
află în vrac, în hipermarket se află ambalat.

Figura 4.2- ardei lung vrac Figura 4.3 ardei lung la caserolă

33
 O altă specie întâlnită pe piaţă este reprezentată de ardeiul iute. Această specie este foarte
apreciată de consumatori pentru proprietăţile sale organoleptice. Fructele de ardei din cadrul
acestei specii aflate la acest moment dat pe piaţă provin în special din produscţia internă. Aceşti
ardei se pot găsi fie conservaţi la borcan fie în stare proaspătă, cei în stare proaspătă fiind mai
apreciaţi decât cei conservaţi deoarece nu li să modificat în nici un fel gustul.

Figura 4.4- ardei iuţi Figura 4.5-panou de ideintificare a produsului

Perioada de valorificare a ardeilor diferă de la un centru comercial la altul, astfel că în

hipermarket şi supermarket ardeii se pot găsi în stare proaspătă pe tot parcursul anului indiferent
de tipul căruia îi aparţin (gras, lung, iute sau gogoşar).
În centrele comerciale de tip piaţă, ardeiul gras, gogoşar şi lung se va întâlni doar atunci
când va fi din producţia internă (1 iunie - 30 noiembrie) însă ardeiul iute se va găsi în stare
proaspătă o perioadă mai îndelungată de timp. În aceste centre comerciale când lipsesc ardeii în
stare proaspătă apar cei conservaţi.
În centrele comerciale de tipul magazinelor de bloc ardeii nu doar că nu se găsesc în
cantităţi mari dar deoarece nu posedă o rezistenţă la factorii de mediu şi deoarece sunt uşor
perisabili sunt întâlniţi doar atunci când sunt din producţia internă, ardeiul iute în formă
proaspătă lipsind de la comercializare în aceste centre.

34
 4.3 Modul de prezentare al produsului

Modul de prezentare al produselor la comercializare, a reprezentat pentru comercianţi o

problemă încă din cele mai vechi timpuri deoarece acesta influenţează în mod direct atât
cantitatea de produse vândute cât şi calitatea acestora.
Modalitatea de prezentare catre comercializare diferă de la un punct comercial la altul, de
exemplu în hipermarket fructele de ardei pot fi atât în vrac (fig. 4.1) sau lădiţă (fig. 4.4) cât şi in
caserole (fig. 4.2) pe când în magazinele de bloc (fig. 4.6) acestea sunt doar în lădiţe. Deasemeni
prezentarea ardeilor se mai poate realiza şi în pungi de plastic transparente (fig. 4.5).
Fructele de ardei din aceeaşi specie dar din varietăţi diferite ssunt ambalate corespunzător
astfel încât sa nu se amestece unele cu altele.
Deşi unele fructe de ardei sunt în vrac, nu s-a observat amestecarea diferitelor speciilor
între ele (de exemplu ardei gras cu gogoşari) la niciunul dintre pucntele de comercializare
vizitate.
Modul de prezentare influenţează direct calitatea produsului şi perioada de păstrare a
acestuia, produsele care au fost ambalate la caserole cu folie de protecţie (fig. 4.2 şi 4.3)
beneficiază de o perioadă de comercializare mai îndelungată, comparativ cu produsele aflate în
vrac, deoarece se împiedică evaporarea apei.

Figura 4.1 - produse în vrac Figura 4.2 - produse la caserolă

35
 Figura 4.3 - ambalare la caserole Figura 4.4 – ambalare în lădiţe de carton

Figura 4.5 – ambalare în pungi transparente Figura 4.6 – prezentarea în magazinele de bloc

4.4 Conditii de păstrare (temperatură, umiditate)

Condiţiile de păstrare au o influenţă deosebit de mare asupra produselor alfate la

comercializare, şi mai ales asupra acelor produse aflate în stare proaspătă cum sunt şi fructele de
ardei.
Condiţiile de păstrare diferă de la un spaţiu comercial la altul, însă nu estte obligatoriu ca
în magazinele de tipul hipermarket să întâlnim cele mai bune condiţii de păstrare ale ardeilor în
stare proaspătă.
Păstrarea ardeilor în stare proaspătă este influenţată de doua componente, umiditate şi
temperatură. Aceste două componente al mediului ambiant trebuie foarte bine controlate pentru a
realiza o păstrare cât mai îndelungată.

36
 Standardele de păastrare a ardeilor specifică o temperatură cuprinsă între 7o C şi 10o C şi
o umiditate cuprinsă între 85 – 90% pentru a beneficia de o perioadă de păstrare de 10 – 14 zile
fără a se semnala deshidratări. Totuşi perioada de păstrare şi temperatura de păstrare sunt
influenţate de maturitatea fructului de ardei.
Deoarece condiţiile de păstrare ale fructelor şi legumelor în stare proaspătă diferă de la o
specie la alta, punctele de comercializare vor opta pentru o cale de mijloc pentru toate fructele si
legumele, de aceea în magazinele de tip hipermarket temperatura mediului ambiant în zona
legumelor era cuprinsă între 12o -16o C.
Deoarece magazinele de bloc dispun de cantităţi reduse de ardei aflaţi la comercilalizare,
pot realiza condiţii mult mai apropiate de cele impuse de standarde, menţinând fructele de ardei
la o temperatură cuprinsă în intervalul precizat anterior, mai exact o temperatură de de 8 o C şi o
umiditate de 85% (fig. 4.7).

Figura 4.7 – ardei în spaţiul frigorific al magazinului de bloc

În spaţiile comerciale de tipul pieţelor, condiţiile de păstrare sunt foarte greu de
îndeplinit, deoarece fructele de ardei se află la temperatura şi umiditatea mediului ambiant
neexistând aparate care să influenţeze într-un fel sau altul cei doi parametrii. Toamna păstrarea
ardeilor este favorizată de temperaturile scăzute şi umiditatea relativă ridicată însă pe timpul
verii perioada de păstrare spre comercializare în astfel de spaţii comerciale este mult îngreunată.
În momentul vizitării acestui tip de spaţiu de comercializare a fructelor şi legumelor temperatura
mediului ambiant era de 9o C şi o umiditate de 85%.

37
 4.5 Categorii de calitate

Calitatea produselor în stare proaspătă reprezintă cel mai influent factor în ceea ce
priveşte preţul obţinut la comercializarea fructelor şi legumelor.
În mod normal, produsele horticole corespund a trei clase de calitate şi anume: calitatea
extra, calitatea I şi calitatea a-II-a, însă fructele de ardei în stare proaspătă au doar două clase de
încadrare a calităţii şi anume: Calitatea I şi Calitatea a-II-a.
Calitatea I Ardeii grași din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie
caracteristici pentru soiul și/sau tipul comercial, în ceea ce privește gradul de dezvoltare, forma și
culoarea, în strânsă legătură cu gradul de maturitate.
Trebuie să fie:
- tari;
- practic fără pete.
Totuşi pedunculul poate fi ușor avariat sau tăiat, cu caliciul intact.
Calitatea a-II-a. În această categorie sunt incluşi ardeii grași care nu se încadrează în
categoria I, dar care satisfac cerințele minime specificate anterior.
Totuşi următoarele defecte pot fi admise cu condiția ca ardeii să-și păstreze
caracteristicile esențiale în ceea ce privește calitatea, păstrarea calității și prezentarea:
- defecte de formă și de dezvoltare;
- arsuri de soare sau ușoare leziuni vindecate, cu o limită de 2 cm lungime pentru
defectele ardeilor de formă alungită și 1 cm2 din suprafața totală pentru alte defecte cum sunt:
- mici crăpături uscate superficiale
- cu o lungime totală cumulată care să nu depășească 3 cm.
- pot fi mai puțin tari totuşi fără a fi veștejiți.
- pedunculul poate fi deteriorat sau tăiat
În ceea ce priveşte informarea consumatorului despre categoria de calitate a produsului,
nu toate centrele de comercializare acordă o importanţă atât de mare întrucât la centrele de
comercializare de tipul magazinelor de bloc sau a pieţelor lipseşte total identificarea categoriei
de calitate a produsului. Magazinele de tip hipermarket oferă informaţiile despre categoria de
calitate însă nu la toate produsele din aceeaşi categorie.
Categoria de calitate din care fac parte produsele se indică în două moduri. La produsele
aflate în vrac categoria de calitate este indicată la capătul de rând (figura 4.8 sau 4.10) sau la
38
standul cu respectivele fructe fiind reprezentativ pentru întreaga cantitate însă la produsele
ambalate categoria de calitate este indicată pe eticheta ambalajului produsului (figura 4.9).

Figura 4.8- indicarea categoriei de calitate a Figura 4.9 – indicarea categoriei pe produse
produselor în vrac ambalate

Figura 4.10- indicarea categoriei de calitate Figura 4.11- neindicarea categoriei de calitate a
produsului

39
 4.6 Corespondenţa calitate-produs

Corespondenţa dintre calitate şi produs diferă de la un centru de comercializare la altul.

În spaţiile de comercializare de tip piaţă se întâlnesc ambele categorii de calitate ale ardeilor însă
nu sunt indicate categoriile, lafel se întâmplă şi în cazul magazinelor de bloc. În cazul centrelor
de comercializare de tipul hipermarket de obicei produsele corespund categoriei de calitate
indicate însă uneori se poate întâmpla ca acestea să nu mai corespundă categoriei de calitate în
care au fost încadraţi în momentul scoaterii spre comercializare.
La comercializarea ardeilor din soiul Uriaş de California corespondenţa dintre calitatea
indicată pe panoul de informaţii probează produsul aflat spre comercializare

Figura 4.12-indicarea calităţii produsului

Figura 4.13-Produsul aflat la comercializare

40
 Nu totdeauna calitatea indicată pe panoul produsului corespunde cu calitatea produsului
aflat spre comercializare, de exemplu la comercializarea ardeilor din soiul Bianca pe panoul
produsului era indicată calitatea I iar produsele nu corespunde acestei categorii de calitate.

Figura 4.14-Ardei soiul Bianca

După cum se poate observa în imagine (fig. 4.14) produsele prezintă unele impurităţi,
deteriorări şi chiar atac al unor boli ceea ce le exclude din categoria de calitate I
Tabelul 4.1
Corespondenţa calitate-produs a ardeiului gras Uriaş de California în hipermarket
Cerinţe minime de calitate Ardei gras Uriaş de California
-întregi -întregi
-sănătoşi (fără putregai) -putregaiul era prezent pe unele fructe
-curaţi -erau prezente reziduuri
-proaspeţi ca aspect -aspect de proaspăt
-fără boli -unele fructe erau atacate de boli
-fără deteriorări de boli -unele fructe erau deteriorate de boli
-bine dezvoltaţi -bine dezvoltaţi
-fără vătămări de îngheţ -nu s-au observat deteriorări de la îngheţ
-fără leziuni nevindecate -fructele nu prezentau leziuni nevindecate
-fără arsuri de soare -fructele nu prezentau arsuri de soare
-cu pedunculi atasaţi -unii pedunculi nu erau intacţi
-fără umezeală externă anormală -unele produse prezentau umezeală externă
-fără miros şi gust străin -unele produse prezentau miros străin

Tabelul 4.2
41
 Corespondenţa calitate-produs a ardeiului gras Bianca în hipermarket
Cerinţe minime de calitate
-întregi
-sănătoşi (fără putregai)
-curaţi
-proaspeţi ca aspect
-fără boli
-fără deteriorări de boli
-bine dezvoltaţi
-fără vătămări de îngheţ
-fără leziuni nevindecate
-fără arsuri de soare
-cu pedunculi atasaţi
-fără umezeală externă anormală
-fără miros şi gust străin
Ardei gras Bianca
-întregi
-fără putregai
-prezentau praf
-aspect de proaspăt
-prezentau semnele unor boli
-mici deteriorări (mai mici de 1 cm2)
-bine dezvoltaţi
-nu prezentau vătămări de îngheţ
-nu prezentau urme de leziuni
-nu prezentau arsuri de soare
-pedunculii unor fructe erau vătămaţi
-nu prezentau umezeală exterioară
-nu prezentau miros şi gust străin

4.7 Standard de comercializare a produsului (deteriorari, dăunatori, calibru)

Standardele de comercializare au rolul de a impune o calitate minimă a produselor aflate

pe piaţă. În momentul comercializării aceste standarde sunt mai mult sau mai puţin respectate de
către comercianţi deoarece se întâlnesc diferite deteriorări ale produselor, se întâlnesc dăunători
şi mai ales diferenţe mari de calibru.

Figura 4.15- ardeii în magazinele de bloc

În cazul magazinelor de bloc (fig. 4.15) nu se indică nici soiul, nici calibrul, deasemeni
produsele sunt la un loc cu alte specii. Produsele aflate la comercializare prezintă deteriorări, şi
42
urme ale atacului de boli. Nu se indică nici categoria de calitate din care ar trebuii să faca parte
aceste produse.
În cazul centrelor de comercializare de tipul pieţelor, deasemeni nu se indică soiul, tara de
provenienţă a mărfurilor, unele specii diferite sunt unele lângă altele, produsele alfate la
comercializare prezintă atac de boli şi de dăunători. Calibrul produselor nu este indicat precum şi
categoria de calitate. În urma examinării produselor s-a putut observa faptul o parte din acestea
se încadrau la calitatea I (fig. 4.16), o parte din ele la calitatea a-II-a (fig. 4.17) iar unele nu se
încadrau în nici o categorie de calitate.(fig. 4.18)

Figura 4.16-ardei gras, calitatea I

Figura 4.17-ardei gras calitatea a-II-a

În spaţii comerciale de tipul pieţelor se mai pot întâlni şi produse improprii

comercializării şi asta din cauza atacului bolilor sau al tăunătorilor sau din cauza depăşirii
43
perioadei de păstrare. Astfel de produse ar trebuii îndepărtate însă din nefericire acestea se află la
comercializare.(fig. 4.18)

Figura 4.18-produse improprii pentru comercializare

Din punct de vedere al respectării standardelor de comercializare ale ardeilor, centrele
comerciale de tip hipermarket care au fost vizitte pentru realizarea acestui proiect, fac faţă cel
mai bine la standardele impuse de autorităţi. În aceste centre comerciale produsele aflate la
comercializare sunt lipsite de atacul bolilor, deasemeni sunt lipsite de atacul dăunătorilor sau de
prezenţa acestora (fig. 4.19).

Figura 4.19- ardei gras aflat la comercializare în hipermarket

Deasemeni indiferent de faptul că produsele se află în vrac sau ambalat este indicat
calibrul acestuia (fig. 4.20 şi 4.21) şi categoria de calitate (fig. 4.20 şi 4.21).

44
 Figura 4.20- indicarea categoriei de calitate şi a calibrului la ardei

Figura 4.21- indicarea calibrului şi a categoriei de calitate la ardeii ambalaţi

Deasemeni în aceste centre comerciale toate produsele au indicată ţara de provenienţă şi
soiul aflat la comercializare, fie pe etichetă (fig. 4.21), la produsele ambalate fie pe panoul
reprezentativ produselor neambalate (fig. 4.20).
Totuşi chiar şi în aceste centre comerciale se pot semnala atacul bolilor la unele produse
însă acest fenomen este foarte rar întâlnit (fig. 4.22).

45
Figura 4.22 – prezenţa atacului bolilor asupra produselor din hipermarket

46