ELEMENTE GEOMETRICE ALE ANGRENAJELOR CILINDRICE

ELEMENTE GEOMETRICE ALE ANGRENAJELOR CILINDRICE

ELEMENTE GEOMETRICE ALE ANGRENAJELOR CILINDRICE

In urma analizei sistematizarilor angrenajelor cu roti dintate, se poate constata ca angrenajele cilindrice sunt cele mai des utilizate; de aceea in cele ce urmeaza se va prezenta, succint,
geometria angrenajelor cilindrice cu dantura dreapta si inclinata, utilizate in reductoarele de turatie.

Elemente geometrice ale angrenajelor cilindrice cu dantura dreapta

Dantura dreapta este acea dantura de angrenaj cu dinti rectilinii si orientati dupa directia generatoarei suprafetei primitive a rotii dintate.

Angrenajul roata – roata este definit ca mecanismul format din doua roti dintate, care au aceeasi cremaliera de referinta. Cremaliera de referinta a unei roti dintate este cremaliera rezultata
prin marirea la infinit a numarului de dinti ai rotii; aceasta se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati:

este situata de aceeasi parte cu roata (fig. 1);

rotile care au aceeasi cremaliera de referinta pot angrena intre ele;

conform STAS 821, profilul acestei cremaliere, denumit profilul de referinta, este standardizat prin urmatorii parametrii:

unghiul de presiune al cremalierei (unghiul de inclinare al flancului cremalierei) ;

modulul cremalierei (m – SATAS 822);

inaltimea capului dintelui ;

inaltimea dintelui ;

inaltimea jocului ;
 raza de racordare .

Sinteza angrenajelor cilindrice cu dinti drepti se reduce la sinteza pofilelor intr-o sectiune plana perpendiculara pe axele paralele ale rotilor; o astfel de sectiune se va numi in
continuare angrenaj plan.

Elementele geometrice caracteristice angrenajului cilindric cu dantura dreapta sunt urmatoarele (fig. 4):

a b

Fig. 1

profilul dintelui care, uzual este reprezentat de o curba evolventica;

evolventa se defineste ca acea curba plana descrisa de un punct al unei drepte, care se rostogoleste fara alunecare pe un cerc numit cerc de baza, de raza rb;

distanta dintre axele de rotatie (aw) ale rotilor care constituie angrenajul;

linia de angrenare (AE) este locul geometric descris de punctul de contact al profilelor conjugate in planul bazei;

Linia de angrenare a angrenajului roata – roata este o dreapta ( ), tangenta la cercurile de baza (rb1 si rb2), angrenarea fiind posibila teoretic numai pe segmentul (BD), numit segment
teoretic de angrenare.
segmentul real de angrenare (BD). Profilele dintilor fiind limitate prin cercurile de cap (ra1 si ra2), angrenarea se efectueaza doar pe segmentul BD, numit segment real de angrenare. Conform

teoremei angrenarii, dreapta , fiind si normala comuna a profilelor in contact, intersecteaza linia centrelor O 1O2 in punctul C, numit polul angrenajului;

unghiul de angrenare ( si ), reprezinta unghiul dintre normala la profilul dintelui in punctul considerat si tangenta la cercul de rostogolire sau divizare in punctul de intersectie a normalei
cu acest cerc, sau unghiul dintre normala la linia centrelor in polul angrenarii (C) si normala la profilurile dintilor in punctul de contact;

gradul de acoperire ( ), pentru ca angrenarea sa fie continua trebuie ca ;

pasul circular al danturii (p), numit uzual pasul danturii, reprezinta arcul de cerc de divizare, caruia ii corespund un dinte si un gol alaturat (respectiv arcul dintre axele de simetrie a profilurilor
a doi dinti consecutivi), si a carui valoare e data de catul dintre lungimea cercului de divizare si numarul de dinti ai rotii dintate; modulul danturii (m), numit si pas diametral, care este catul dintre
diametrul de divizare al rotii dintate si numarul de dinti ai acesteia;

grosimea dintelui (s), numita si plinul dintelui, care reprezinta arul de cerc de divizare corespunzator unui dinte.

In continuare, se va analiza fiecare parametru implicat in proiectarea geometrica a angrenajelor cilindrice cu dantura dreapta.

Analiza acestor angrenaje se efectueaza in premiza ca intre dintii acestora nu exista joc lateral.

Profilul evolventic. In fig. 2,a, se considera doua plane suprapuse (1 si 2), in miscare relativa, ale caror centroide sunt o curba oarecare si o dreapta ; in timpul miscarii

centroidale , un punct M din planul 2 descrie, in planul 1, o curba numita evolventa a curbei . In functie de pozitia punctului generator, se deosebesc:

evolventa normala En, cand se afla pe dreapta ;

evolventa alungita Ea, cand apartine semiplanului 2” (de aceeasi parte cu );

evolventa scurtata Es, cand apartine semiplanului 2’ (in exteriorul curbei ).

In raport cu aceste evolvente, este numita curba de baza.

In geometria angrenajelor, o importanta deosebita are cazul particular in care curba de baza devine cerc (de baza), iar dintre evolventele cercului prezinta interes tehnic evolventa normala
(fig. 2,b).
 a b

Fig. 2

Evolventa normala a cercului reprezinta curba descrisa de un punct (My) al dreptei ( ), care se rostogoleste fara alunecare pe un cerc (
). In rationamentele care urmeaza, este convenabil ca ecuatiile parametrice ale evolventei normale a cercului sa fie exprimate prin coordonatele

polare ale punctului My ( ) unde punctul My se afla pe un cerc oarecare de raza ry; conform fig. 3, se obtine:

, (1)

in care , deoarece dreapta MyA se rostogoleste fara alunecare pe cercul de baza (rb). Raza polara ry se obtine din
:

, (2)

unde este unghiul de presiune al profilului pe cercul ry.

Numarul de dinti (z). Un angrenaj are ca element cinematic definitoriu roata dintata (fig. 4); aceasta are un numar de dinti identici (z), dispusi echiunghiular, care formeaza dantura rotii.

Raportul de transmitere (u) reprezinta raportul dintre numerele de dinti, a celor doua roti, din componenta angrenajului:

(3)

Cu indicele 1 se noteaza parametrii rotii conducatoare, iar cu indicele 2, cei ai rotii conduse.
Distanta dintre axe (aw) reprezinta lungimea segmentului de dreapta cuprins intre centrele rotilor. Conform fig. 4, distanta dintre axele unui angrenaj (aw) este definita de razele cercurilor de
rostogolire astfel:

; (4)

distanta de referinta dintre axe (a), este data de relatia:

. (5)

Din relatia de invarianta pentru distanta dintre axe, se poate scrie:

(6)

Modulul cremalierei de referinta (m0)

Pasul diametral m, pe cercul de divizare r – care se numeste modulul cercului r – reprezinta a z-a parte din diametrul de divizare notat cu d

(7)

In tehnica, se lucreaza curent cu notiunea de modul, care este o valoare standardizata prin STAS 822 (vezi tabelul 9.9). In cazul limita, cand numarul de dinti (z) tinde spre infinit (

), roata dintata devine cremaliera (fig. 1 si 5). In cazul cremalierelor standardizate, flancul dintelui este inclinat cu unghiul . Spre deosebire de roata dintata, cremaliera are

pasul (p0) si, implicit, modulul ( ), invarianti. Cu ajutorul rotilor si a cremalierelor pot fi formate, in plan, doua tipuri de angrenaje: angrenaje roata – cremaliera (fig. 5) si
angrenaje roata – roata (fig. 6).

Diametrul si raza de divizare (d, r). Stiind ca modulul reprezinta a z-a parte din diametru, pentru cercul de divizare (r), din relatia (7), se poate scrie:
 , iar . (8)

In functie de valoarea diametrului de divizare se vor determina si celelalte diametre (raze) caracteristice rotilor dintate cilindrice (rb, rf, ra …), precum si deplasarea de profil ( ).

Unghiul de angrenare ( ). Pentru a defini unghiul de angrenare se vor analiza in prealabil doua notiuni suplimentare, si anume, unghiul de presiune pe un cerc oarecare , si unghiul de
presiune al profilului evolventic pe cercul de divizare .

Unghiul de presiune al evolventei normale, pe un cerc oarecare ( ). Intersectand o evolventa normala cu un cerc oarecare de raza r y, se obtine un punct de intersectie M y; unghiul ( )
dintre normala la evolventa in My la cercul considerat este unghiul de presiune al evolventei in punctul M y sau unghiul de presiune al evolventei pe cercul de raza ry (fig. 3).

Unghiul de angrenare ( ) al angrenajului roata – cremaliera este unghiul de presiune al profilului evolventic pe cercul de divizare

. (9)

Valoarea unghiului este standardizata, si are valoarea de , asadar, la angrenajul roata – cremaliera, unghiul de angrenare coincide cu unghiul de inclinare al flancului cremalierei (fig. 5).

Unghiul de angrenare ( ). Unghiul de angrenare al unui angrenaj roata – roata este unghiul de presiune al profilelor pe cercurile de rostogolire. Din relatia de invarianta pentru raze se
obtine

; (10)

daca si , rezulta:

. (11)
Suma deplasarilor specifice (xs), sau suma coeficientilor deplasarilor de profil. Angrenajele reale au, in general, jocul lateral nenul, cu scopul compensarii efectelor dilatarii, deformatiilor elastice si
impreciziilor de executie. De acest joc se tine seama in fazele de proiectare. In premiza jocului lateral nul, plinurile si golurile pe cercurile de rostogolire sunt reciproc egale (fig. 6), adica

, (12)

din relatia grosimii dintelui pe un cerc oarecare (v. pc. 19, rel. (30)), rezulta:

, respectiv ; (13)

prin insumarea lor rezulta:

(14)

Prin inlocuiri, in relatia (12) se obtin

. (15)

Din combinarea relatiilor (14) cu (15), rezulta urmatoarea conditie de sinteza a angrenajului exterior fara joc lateral:

, (16)

semnul superior fiind pentru danturile exterioare, iar cel inferior pentru danturile interioare. Pentru determinarea sumei deplasarilor specifice (xs), in continuare, se va face demonstratia pentru
calculul involutei pe un cerc oarecare.
Deplasare specifica a rotilor (x) sau coeficientul deplasarii de profil. Intr-un angrenaj roata – cremaliera, dreapta de divizare, fiind permanent tangenta la cercul de divizare ( ), are o pozitie
invarianta fata de centru rotii (fig. 5); ca urmare pozitia conturului cremalierei fata de roata poate fi controlata prin reglarea distantei dintre dreapta de divizare si dreapta de referinta.

Distanta (xm), dintre dreapta de referinta ( ) si dreapta de divizare ( ), este numita deplasare. Dupa cum rezulta si din fig. 5, prin
variatia deplasarii, se controleaza distributia plinului si golului pe dreapta de divizare si, implicit a plinului si golului pe cercul de divizare.

In proiectarea angrenajelor, nu se utilizeaza marimea denumita deplasare (xm), ci raportul dintre deplasare si modulul cremalierei, raport
numit deplasare specifica (x).

Deplasare specifica minima a rotilor (xmin) sau coeficientul minim ai deplasarii de profil. Pentru determinarea acestui parametru se foloseste fig. 7, din
care rezulta:

unde . (19)

Pentru cazurile de interes practic, se obtine relatia .

Raza cercului de baza (rb), se obtine cu ajutorul relatiilor de invarianta pentru raze, din care rezulta:

. (20)

Se poate afirma ca evolventele normale, care formeaza profilul dintilor sunt definite in raport cu cercul de baza:

; (21)

tot in functie de aceasta se pot determina si unghiurile polare ale evolventei normale pe oricare dintre cercurile rotii dintate (fig. 5).
Raza cercului de picior (rf), este determinata de cercul cu diametrul tangent la razele de racordare ale dintilor rotilor dintate (fig. 4), sau altfel spus de varful danturii cremalierei (fig. 5). Conform
fig. 5 se poate scrie urmatoarea relatie:

, (22)

pentru dantura exterioara, iar pentru dantura interioara rezulta

. (22’)

Raza cercului de cap (ra), este determinata de cercul cu diametrul cel mai mare, fiind astfel unul dintre principalii parametri definitorii ai unei roti dintate. Conform fig. 4, razele de cap au
urmatoarele relatii de calcul:

, respectiv . (23)

Raza cercului de rostogolire (rw). Distantele de la punctul C la centrele celor doua roti O1 si O2 (fig. 4) sunt numite cercuri de rostogolire (rw1 si rw2). Aceste cercuri executa o miscare relativa
de rostogolire fara alunecare si sunt tangente in polul angrenajului C; intersectia dreptei de angrenare cu linia centrelor celor doua roti O1O2 determinand polul angrenarii C, respectiv cercurile
de rostogolire de raza rw1 si rw2, a caror marime poate fi determinata functie de distanta dintre axe aw si de raportul de transmitere u:

, respectiv . (24)

Razele cercurilor de rostogolire mai pot fi obtinute si din relatiile de invarianta pentru raze, relatie des utilizata in proiectarea angrenajelor:
 . (25)

Pasul pe cercul de divizare (p). Dispunerea dintilor unei roti este descrisa cu ajutorul notiunii de pas. Pasul circular p, pe cercul de raza r sau pasul pe cercul r, reprezinta arcul delimitat pe cercul
r de flancurile omoloage a doi dinti consecutivi (fig. 5).

. (26)

Pasul pe cercul de baza (pb). Modul de definire este similar cu cel de la pasul pe cercul de divizare. Acesta se poate deduce din relatia de invarianta pentru pasi:

, (27)

de unde rezulta:

, (27’)

si se poate masura concret si pe segmentul real de angrenare BD (fig. 6).

Pasul pe cercul de rostogolire (pw). Fiind tot un pas circular, dar pe cercul de rostogolire, se poate determina cu relatia de invarianta pentru pasi:

. (28)

Grosimea dintelui pe cercul de divizare (s), reprezinta plinul unui dinte si se deduce din fig. 5:

(29)

Grosimea dintelui pe cercul de cap (sa), se determina cu ajutorul relatiei de invarianta a grosimii dintelui pe un cerc oarecare (rel. (30)); in conformitate cu fig. 5, sunt evidente urmatoarele
relatii:
 (30)

Relatia (30) poarta denumirea de relatie de invarianta a grosimii dintelui pe cercul oarecare. Conform acestei relatii, se poate scrie si relatia grosimii dintelui pe cercul de cap, in care cercul

oarecare devine cercul de cap ( ).

. (31)

Numarul de dinti (N) peste care se calculeaza cota peste dinti (v. pc. 22), se determina cu ajutorul unei relatii aproximative (fig. 8):

AB=N plinuri + (N-1) goluri

, (32)

din care se obtine:

, pentru folosit in radiani

, pentru folosit in grade. (33)

Calculul numarului de dinti de regula conduce la valori fractionare (neintregi), care se rotunjesc, de regula, la numere intregi.
Cota peste dinti (WN). Se utilizeaza pentru controlul preciziei prelucrarii rotii dintate evolventice cilindrice cu dinti drepti. Conform fig. 8, lungimea WNeste un segment de dreapta (AB) tangent
la cercul de baza. Ca urmare, sunt evidente relatiile:

AB=OA+OB=OC+OC’=CC’ AB=CC’. (34)

In consecinta,

(35)

fig. 8

Prin inlocuirile de rigoare se obtine

 . (36)

Gradul de acoperire ( ). In conformitate cu definitia segmentului real de angrenare, rezulta ca o pereche de profile intra in angrenare in punctul B si iese din angrenare in punctul D. Pentru a
se asigura continuitatea transmiterii miscarii, este necesar ca o pereche de profile sa intre in angrenare inaintea iesirii din angrenare a celeilalte perechi. Aceasta conditie este indeplinita daca:

. (37)

Deci, se defineste gradul de acoperire ( ) ca raportul dintre segmentul real de angrenare (BD) si pasul pe cercul de baza (p b). In fig. 6 este reprezentata diagrama gradului de acoperire;
deoarece , in timpul angrenarii, angreneaza fie doua perechi de dinti (angrenare bipara) – la inceputul si la sfarsitul angrenarii – fie o singura pereche (angrenare unipara).

Exprimand segmentul real de angrenare in functie de parametrii angrenajului se obtine expresia segmentului real de angrenare:

(38)

de unde, tinand seama de definitia gradului de acoperire (37), rezulta expresia:

. (39)

Parametrii geometrici ai angrenajelor cilindrice cu dantura dreapta, anterior prezentati, sunt sistematizati in tabelul 1.

Tabelul 1
 Parametrii geometrici ai angrenajelor cilindrice cu dantura dreapta

Nr. crt Denumirea Simbol Relatii de calcul Observatii

Numerele de dinti ale z1 se adopta (vezi
z1,2 z2 = uz1
rotilor tabelul 19)
Uneori este impusa
sau se impune
Distanta dintre axe aw
adoptarea de valori
standardizate
Se adopta ca valoare
Modulul cremalierei de
referinta
m0 standardizata (tabelul
m0 = m = 20)
Rezulta din calculul
de rezistenta, dar
Diametrele cercurilor de
divizare
d1, 2 d1, 2 = m z1,2 dupa standardizarea
modulului se
recalculeaza

Unghiul de angrenare w

Coeficientul deplasarii
xs
totale

In lipsa altor indicatii:

Coeficientii deplasarilor
x1, 2 daca
de profil

daca

Coeficientii minimi ai
xmin1, 2
deplasarilor de profil
, ptr. si 0 = 20o
Diametrele cercurilor de
db1, 2 db1, 2 = d1, 2 cos0
baza
 Diametrele cercurilor de
dw1, 2
rostogolire

Diametrele cercurilor de
picior
df1, 2 df1, 2 = m (z1,2 2,5  2 x1, 2)

da1 = 2aw df2 – 2c0

Diametrele cercurilor de
da1, 2
cap
da2 = 2aw df1 2c0
Pasul pe cercul de
p p = p0 = m
divizare
Pasul pe cercul de baza pb pb = p0 cos0
Grosimea dintelui pe
s1, 2 s1, 2 = m (0,5 + 2 x1, 2 tg0)
cercul de divizare

Gradul de acoperire 

Numarul de dinti pentru Se rotunjeste la

N1, 2 valoarea intreaga
masurarea cotei Wn

Cota peste dinti WN1, 2

Coarda constanta

Inaltimea la coarda
constanta

In relatiile cu semn dublu, semnul superior corespunde angrenajelor exterioare, iar cel inferior, celor interioare.

Elemente geometrice ale angrenajelor cilindrice cu dantura inclinata

Dantura inclinata este denumita acea dantura de angrenaj cu dinti rectilinii si inclinati fata de generatoarea suprafetei primitive (facand un unghi cu aceasta), la dreapta sau la stanga.

Datorita gradului de acoperire relativ mic al angrenajelor cu dinti drepti, la cresterea turatiei de functionare, aceste angrenaje sunt caracterizate si prin reducerea puterii transmise. Cresterea
turatiilor utilizate in tehnica a impus cresterea gradului de acoperire al angrenajelor, ajungandu-se astfel la angrenajele cilindrice cu dinti inclinati. Notatiile si proprietatile caracteristice
angrenajelor cilindrice cu dinti drepti raman valabile si pentru angrenajele cilindrice cu dinti inclinati, ca urmare, in continuare, se vor prezenta principalele aspecte geometrice care deosebesc
dantura inclinata de dantura dreapta.
Sectiuni plane caracteristice rotii si cremalierei de referinta. Spre deosebire de o roata cilindrica cu dinti drepti, parametrii geometrici ai unei roti cu dinti inclinati se studiaza in trei sectiuni

plane: planul frontal ( - fig. 9,a), planul normal ( - fig. 9,b) si planul axial ( - fig. 9,c). Conform fig. 9, planul frontal este perpendicular pe axa rotii, planul normal este perpendicular
pe un dinte al rotii, iar planul axial contine axa rotii. In cazul rotii cu dinti drepti, planul frontal si planul normal coincid.

Fig. 9

Cremaliera de referinta. Conform fig. 10, o cremaliera cu dinti inclinati este, de fapt, o cremaliera cu dinti drepti la care planul frontal formeaza cu planul un unghi .
 Fig. 10

Marimi plane caracteristice rotii si cremalierei cu dinti inclinati. Sectiunea frontala a unei roti dintate cu dinti inclinati fiind circulara, se prefera ca descrierea rotii sa se faca prin parametrii

geometrici din sectiunea frontala, unghiul de inclinare al dintilor pe cilindrul de divizare ( ) si latimea rotii (b).

Parametrii cremalierei fiind standardizati in sectiunea normala, parametrii frontali se determina in functie de acestia pe baza fig. 10,a, rezultand:

; (40)

. (41)

Stiind ca pasul axial (p0x) este a z –a parte din pasul (pz), rezulta expresia utila in calculele de proiectare
 . (42)

Alte marimi frontale se obtin din conditia conservarii distantelor pe inaltimea dintelui in cele trei sectiuni; pe baza fig. 10,b, in care sectiunea normala ( ) si sectiunea frontala

( ) sunt rabatute cu 90o, se poate scrie:

(43)

. (44)

Unghiul de inclinare ( ) pe cilindrul ry, este unghiul format de tangenta la elice cu directia axei cilindrului. Conform fig. 11, prin desfasurarea in plan a cilindrului de raza r y si inaltime pz, se
obtine un dreptunghi in care diagonala este desfasurata elicei, deci rezulta ca

. (45)
 Fig. 11

Numarul de dinti al rotii echivalente (ze). In calculele de rezistenta, este importanta sectiunea minima a dintelui, care se obtine intr-un plan normal pe dinte. Intr-o astfel de sectiune, o roata cu
dinti inclinati defineste o dantura plana eliptica, iar cilindrul de divizare descrie o elipsa, reprezentata in fig. 12 prin linie – punct. Conform fig. 12, roata echivalenta cu dinti drepti are raza de

divizare (re) egala cu raza de curbura maxima ( ) a elipsei de divizare:

 , (46)

unde si m0n sunt numarul de dinti si, respectiv, modulul rotii echivalente, iar A si B sunt semiaxele elipsei
de divizare.

Modulul cremalierei de referinta. Modulul reprezinta portiunea din diametrul cercului de divizare care revine unui dinte. De
regula, pentru ca doua roti dintate sa poata angrena e necesar sa aiba acelasi modul.

- Modulul frontal (m0f) este dat de relatia:

, (47)

in care pf este pasul frontal masurat in planul de rotatie al rotii (planul frontal).

- Modulul normal (m0n) este dat de relatia

, (48)

in care este unghiul de inclinare al dintilor, iar pn este pasul normal, masurat in planul perpendicular pe directia dintelui (planul normal).

Pasul elicei (pz), care reprezinta segmentul delimitat, pe o generatoare, de punctele consecutive de intersectie ale elicei cu generatoarea, altfel spus

, (49)

unde z reprezinta numarul de elice (dinti), iar px – pasul axial. Aceasta relatie se regaseste si in relatia (42).

Numarul de dinti (N) peste care se face masurarea, pentru cota peste dinti, se calculeaza cu relatia (33) cu deosebirea ca z devine z e, astfel:
 . (50)

Cota peste dinti (WN). Expresia cotei peste N dinti, stabilita in cazul rotii cu dinti drepti (rel. (36)), ramane valabila si pentru roata cu dinti inclinati in sectiune frontala, astfel rezulta:

(51)

Fig. 13

Tinand insa seama ca masurarea lungimii peste dinti se efectueaza in sectiune normala (fig. 13), rezulta:

. (52)
Gradul de acoperire al angrenajelor cilindrice cu dinti inclinati ( ). Spre deosebire de angrenajul cu dinti drepti, angrenarea unei perechi de dinti dintr-un angrenaj cu dinti inclinati nu are loc
simultan, in toate sectiunile frontale, ci succesiv. Prin urmare, conform fig. 14, calculul gradului de acoperire al angrenajului cu dinti inclinati, care are segmentul real de angrenare BD, se reduce

la calculul gradului de acoperire al angrenajului in plan frontal ( ), care are segmentul real de angrenare

. (53)

Notand cu gradul de acoperire total al angrenajului cu dinti inclinati, rezulta:

, (54)

in care:

(55)

este gradul de acoperire al angrenajului in plan frontal, care are segmentul real de angrenare BD (v. rel. (39)), iar

(56)

este gradul de acoperire axial, datorat inclinarii danturii.

 Fig. 14

Centralizarea parametrilor geometrici ai angrenajelor cilindrici cu dantura inclinata este prezentata in tabelul 2.
 Tabelul 2

Parametrii geometrici ai angrenajelor cilindrice cu dantura inclinata

Nr. crt Denumirea Simbol Relatii de calcul Observatii

Numerele de dinti z1 se adopta (vezi
z1,2 z2 = uz1
ale rotilor tabelul 9.5)
Unghiul de
Se adopta in functie
inclinare pe
de material
cilindrul de divizare
Numerele de dinti
ai rotilor z1e
echivalente
Uneori este impusa
sau se impune
Distanta dintre axe aw
adoptarea de valori
standardizate
Modulul normal al Se adopta ca valoare
cremalierei de m0n standardizata (tabelul
referinta m0n = 9.9)
Modulul normal al
cremalierei de m0t
referinta
Unghiul flancului
cremalierei in
sectiune frontala
Rezulta din calculul de
Diametrele rezistenta, dar dupa
cercurilor de d1, 2 d1, 2 = m0t z1,2 standardizarea
divizare modulului se
recalculeaza
Unghiul de
wt
angrenare
Coeficientul
deplasarii totale xst
frontale
Coeficientul
deplasarii totale xsn
normale
In lipsa altor indicatii:

Coeficientii
deplasarilor xn1, 2 daca
normale de profil
daca

Coeficientii minimi
normali ai , ptr
xnmin1, 2
deplasarilor de
profil
si 0 = 20o
Coeficientii minimi
frontali ai
xtmin1, 2
deplasarilor de
profil
Diametrele
db1, 2 db1, 2 = d1, 2 cos0t
cercurilor de baza
Diametrele
cercurilor de dw1, 2
rostogolire
Diametrele
df1, 2 df1, 2 = m0t (z1,2 2,5cosβ  2 xt1, 2)
cercurilor de picior
Diametrele da1 = 2aw df2 – 2c0
da1, 2
cercurilor de cap
 da2 = 2aw df1 2c0
Pasul normal pe
p0n p0n = m0n
cilindrul de divizare
Pasul frontal pe
p0t
cilindrul de divizare

Pasul axial pox

Pasul elicei pe cele

pz1,2
doua roti
Pasul frontal pe
pbt pbt = p0t cos0t
cilindrul de baza
Pasul frontal pe
cilindrul de pwt pwt = pbt coswt
rostogolire
Grosimea frontala a
dintelui pe cilindrul st1, 2 st1, 2 = m0t (0,5 + 2 xt1, 2 tg0t)
de divizare
Unghiul de
inclinare pe
cilindrul de baza
Numarul de dinti Se rotunjeste la
pentru masurarea N1, 2 intregul cel mai
cotei Wn apropiat
Cota peste dinti in
WN1, 2n
sectiune normala
Latimea minima a
b1,2min
rotilor
Latimea rotilor b2,1 b1=b2 + 2 … 4 mm
Coarda constanta in
sectiune normala
 Inaltimea la coarda
constanta

Gradul de acoperire
frontal

Gradul de acoperire
axial
Gradul de acoperire
γ
total
In relatiile cu semn dublu, semnul superior corespunde angrenajelor exterioare, iar cel inferior, celor interioare.