You are on page 1of 20

ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!


-exemple de bună purtare a spațiilor pentru educație-
Prelegere susținută în cadrul conferinței naționale
”Psihoarhitectura _ 2016”

Cu toții avem contacte directe sau indirecte cu școala


românească. Copii, nepoți sau noi înșine, cu toții am fost
beneficiarii sistemului românesc de învățământ preuniversitar
astfel încât privim acest capitol dintr-un complex de roluri:
părinte, elev, profesor dar și arhitect. S-ar zoce deci că suntem
niște buni cunoscători ai problemelor școlii românești și nu
mă refer numai la sistemul pedagocic dar și la fondul imobiliar
unde se desfășoară acesta. Cu toate acestea, școala
romînească, atât ca sistem de învățământ dar și ca fond
patrimonial, respectă indicațiile lui Cațavencu: „Din două una,
dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se
schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci
să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele… esențiale”,
adică totul pare că se face pe genunchi, la inspirația
intereselor politice, fără coerență, ba mai mult într-o mișcare
dezordonată și inconstantă.

Deși intenții bune există. În anul 2016 am participat la o


conferință pe acest subiect, după care a și publicat cartea cu
același titlu: ”Tendințe în arhitectura pentru educația
preuniversitară”, la editura Paiedeea, sub îndrumarea
dlui.prof. Augustin Ioan. Conferința și-a propus să disemineze
informații de cercetare pe subiect și a fost inițiată chiar de

194
ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

MEN în vederea întocmirii unui model de caiet de sarcină


pentru viitoarele școli noi.

Însă, oricât ar fi arhitecții conșitenți de schimbările de


paradigmă din acest domeniu, al clădirilor de învățământ,
oricâte cunoștințe teoretice am avea și de pregătiți am fi,
funcțiunea arhitecturală nu face decât să răspundă cererii
beneficiarului iar forma va corespunde funcțiunii. Cu alte
cuvinte, schimbarea arhitecturii clădirilor de învățământ va
începe în mod fundamental abia atunci când însuși sistemul
de învățământ o va cere. Ceea ce găsim astăzi în patrimoniul
clădirilor din sistemul de învățământ este expresia cea mai
elocventă a acestuia și a modului cum dorește acesta să-și
educe cetățenii. Norman Foster afirmă: ”Architecture is an
expression of values, the way we build is a reflection of the
way we live .“1 Iar Maria Montessori scrie: ” Dintre toate
metodele folosite oficial în diverse țări nici una nu-și propune
să ajute individul de la naștere și să-i protejeze dezvoltarea.
Educația, așa cum este astăzi concepută, e ceva separat atât
de viața socială cât și de cea biologică. Toți cei care intră în
lumea educației tind să fie izolați de societate.” 2 Informația se
livrează încă unilateral, de către profesor către elev care este
calificat după gradul de cunoștințe pe care-l deține. Nu se
încurajează schimbul de informații și idei, dialogul, inițiativa
personală, afirmarea propriilor individualități și creativități.

1
”arhitectura este o exprimare a valorilor, modul cum construim refșectă
felul cum trăim” eng. Trad.aut.
2
MONTESSORI, MARIA, Mintea absorbantă, Editura A.P.A., Drobeta Turnu
Severin, 2006 , Pag.14

195
CONFERINȚELE PSIHOARHITECTURA

Așa cum psihologii o afirmă, susținuți de cercetări, nimic nu


este mai nociv decât să negi sau să încerci să anulezi ceea ce
există în ființa umană. Atributele vârstei, fie ea a preșcolarilor
sau a elevilor de liceu se nuanțează dar, generalmente, ca
orice etapă de schimbare, are câteva caracteristici: mișcarea,
schimbarea, curiozitatea, afirmarea propriei individualități,
controlul permanent al autorității, fronda. În aceasta perioadă
tinerii experimentează descoperirea propriiei ființe, de la
sexualitate până la spiritualitate. ”Buchia cărții” este doar
unul dintre capitolele importante din devenirea lor. Încercarea
de a opri și de a nega manifestările, uneori foarte țipătoare
ale acestor perioade de mari transformări, sunt cele care
generează fronda violentă a acestor generații, frondă care, din
păcate, nu creează doar greutăți sistemului dar se și întoarce
împotriva lor înșile pentru că se privează de o educație de
calitate. Elevul se va simți neînțeles, și mai mult decât atât,
negat și va reacționa după propria personalitate: introvertit
sau extroverit. Va deveni violent cu ceilalți sau autodisctructiv,
va încerca să se impună prin forță, inclusiv profesorilor, sau va
căuta să se autoanihileze, într-o atitudine depresată, sau
autodiscturctivă prin substanțe sau acțiuni sociopate. Un
pedagog bun nu înăbușe ceea ceste dat ci are capacitatea de a
direcționa dat-ul către ceva constructiv, de a transforma
energiile în acțiuni proactive în interesul elevilor. Monologul,
activitățile statice, pedepsele nu contribuie deloc la
managementul resurselor elevilor.

În schimb, cercetările de specialitate și practica arată faptul


că:

196
ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

1. Arta - pictura, teatrul, dansul și muzica - are mare


importanță în dezvoltarea personală a copiilor.

La acest subiect se dezvoltă două pespective: a învăța și a


crea. Copiii care primesc o educație artistică sunt mai ordonați
și centrați pe învățătură, au mai puține șanse să consume
droguri și au rezultate academice mai bune. Proiectele
artistice pot fi desfășurate în echipă dezvoltă capacitatea de a
dialoga, de management, inițiativa dar și alte capacități:
compasiunea, ascultarea, dialogul, etc. Abundența, cantitatea,
rapiditatea consumului, „valori” existente în toate domeniile
vieții derutează și face posibilă promovarea nonvalorilor și a
kitsch-ului. Astfel identificarea „frumosului” autentic este din
ce în ce mai dificilă atât din punct de vedere al voinței,
interesului cât și al execuției în sine. Din acest punct de vedere
educația prin artă își propune să fie o îndrumare avizată
pentru a educa sensibilitatea estetică dar și o metodă
pedagogică de a înțelege și a cunoaște mediul înconjurător.
„Rolul acesta revine educației estetice, ca dimensiune a
educației integrale, care poate fi privită ca activitatea,
procesul și rezultatul de percepere, trăire și creare a
frumosului în sens larg, a esteticului.” 3 Sensibilitatea estetică
este capacitatea individului de a percepe, și de a se bucura de
aspectele estetice ale vieții înconjurătoare. Ea este rezultatul
unui proces de formare și îndrumare, pornind însă de la
predispoziții native. Sensibilitatea estetică este strâns legată
3
Conf.univ.dr. Mihai DIACONU; Prof.univ.dr. Ioan JINGA coordonatori
Conf.univ.dr. Olga CIOBANU; Lect.univ.dr. Adina PESCARU; Prep. Monica
PADURARU, Pedagogie , Curs editat de Departamentul Pentru Pregătirea
Personalului Didactic al ASE Bucureşti

197
CONFERINȚELE PSIHOARHITECTURA

de formarea gustului estetic, prin aceasta înțelegând calitatea


și capacitatea omului de a iubi și aprecia frumosul sub raport
cognitiv, afectiv și comportamental.

Pe de altă parte, creația manuală are un aport dovedit


aproape neașteptat la prima vedere. Aria Montessori observă:
”Putem afirma astfel: inteligența copilului se poate dezvolta
până la un anumit nivel fără ajutorul mâinilor sale. Dar, dacă
se dezvoltă cu ajutorul mâinilor, atunci nivelul pe care îl atinge
este superior iar caracterul copilului este mai puternic.
Așadar, chiar și aici, în ceea ce credem a fi numai o problemă
pur psihologică, realitatea este că personalitatea unui copil
rămâne rudimentară dacă nu găsește oportunități pentru a-și
pune capacitățile de mișcare în practică asupra a tot ceea ce-l
înconjoară. Din experiența mea, dacă - din motive speciale -
un copil nu a fost capabil să-și folosească mâinile, caracterul
său rămâne la un nivel scăzut în procesul de formare: este
incapabil de ascultare, nu are inițiativă și pare leneș și trist.
Dar acei copii care au fost capabili să-și folosească mâinile se
dezvoltă cel mai bine și ating o tărie de caracter
impresionantă.”4

2. Mișcarea fizică generează sinapse și stimulează


conexiunile neuronale, ajută oxigenării creierului
ceea ce stimulează celula nervoasă5

4
MONTESSORI, MARIA, Mintea absorbantă, Editura A.P.A., Drobeta Turnu
Severin, 2006 , Pag.145
5
Ernest r. Hilgard, Gordon H. Bower, Teoriile învățării, Meredith publishing
comp., New York, 1966

198
ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

De fapt, se pune problema ce dorim să devină elevii unei


societăți?! Pentru că școala, alături de societate, formează
omul din acea societate. Generalizănd și simplificând mult
complexitatea umană, orice societate își dorește ca mebrii ei
să fie: sănătoși din punct de vedere psihic și fizic, proactivi, să
se autosusțină cu mijloacele puse la dispoziție de respectiva
societate prin capacitățile proprii, cu o conșiință civică, bine
integrați în mediu, să respecte normele etice și morale.

Toate accestea se sprijină pe câteva concepte cheie pentru


devenirea unui astfel de om: sănătate, educație, civism,
conștiință, dialog, etc. Astfel încât, alături de cultura generală
pe care elevul o va cuprinde în școală, el va fi educat automat
și în spirit civic, al dialogului și a conșiinței. Tocmai de aceea e
bine să conștientizăm că educația are mai multe paliere de
acțiune, paliere de care este bine să se țină cont, paliere care
ne fac să înțelegem că sistemul educativ este mult mai
complex decât profesor-catedră-elev-bancă-note-catalog-
premiu sau repetență.

Elementele generale de teorie pedagogică de până acum se


doresc a fi un preambul pentru câteva argumente pe care le
voi aduce la schimbarea paradigmei conceptului arhitecturii
spațiilor de învățământ. Propun câteva puncte asupra cărora
voi aduce exemple de bună purtare. Așa cum ne dorim să-i
educăm pe elevi, să începem cu noi înșine. Dialogul ar fi prima
premiză de la care s-ar porni. Dialogul la toate nivelurile. În
conceptul de design, dialogul primește un nume: ”evidence
based design”, designul pe bază de feed-back, de răspuns al
beneficiarilor. Evidence based-design s-a utilizat în sepcial în
199
CONFERINȚELE PSIHOARHITECTURA

conceptele arhitecturii spațiilor de spital și tratament și a


completat datele provenite din ergonomia generală cu cele
ale pacienților. Undeva între ergonomie și evidence-based
design ar fi bine să se situeze principiile conceptului de
arhitectură al spațiilor de învățămât. Se ajunge exact la
principiul: forma urmează funcțiunii, iar funcțiunea se
generează din conceptul de bază pedagogic.

PROCESE

1. Conceptul de evidence based design ne conduce la un


design adaptativ atât din punct de vedere funcțional cât și
al LIMBAJULUI ARTISTIC. Cuvintele cheie specifice
categoriei de vârstă a elvilor ar putea fi, deci:
 mișcare-libertate,
 schimbare-diversitate-versatilitate,
 cunoaștere-descoperire-autodescoperire
 ludic-descoperire și învățare prin joc

„Sursa jocului o reprezintă tendința de a realiza o idee


atrăgătoare, de aici, derivă după cum vom vedea înrudirea

200
ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

apropiată cu arta...Jocul este o școală a moralei, dar nu a


moralei în planul reprezentărilor ci a unei morale în acțiune”. 6

Fig. 1, Armenia, COLEGIUL AYB, Fig. 2, Phoenix High School


Storaket Architectural Studio London : Shepherds Bush
Architecture

Arhitectura spațiilor de învățământ va fi adaptată grupelor de


vârstă, cu specificul lor de activitate și caracteristici. De la
paleta de culori, până la materiale și compoziție artistică,
arhitectura de acest gen va fi preocupată să fie un spațiu
asertiv și primitor beneficiarului său principal: elevul, oricare
ar fi vârsta sa. Astfel limbajul semantic va veni din lumea
elevilor. Exemplele din fig. 1,2,3 sunt semnificative.

6
D.B. Elkonin, Psihologia jocului, Editura „Didactică și Pedagogică”,
București, 1980, p. 318

201
CONFERINȚELE PSIHOARHITECTURA

Fig. 3, University of Arizona, Phoenix, Arizona , Ayers Saint Gross

Fig. 4, Corpuri ”covor zburător” Fig. 5, Bønsmoen, Eidsvoll, Norway

Am putea aminti numele lui Jean Piaget ca fiind reprezentant


important al psiho-pedagogilor ,care concluzionează
cercetările lor în domeniu, cu concluzia că cea mai bună
metodă de învățare și de a reține informație este jocul. În
spațiul interior, ludicul poate avea multe determinări. Jocul ar
putea să apară nu numai în compozițiile volumetrice ale

202
ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

anvelopantei dar și în spațiile interioare. De la trasee de


circulații, la direcții de fugă și unghiuri de perspectivă până la
desgnul obiectelor de mobilier, jocul poate fi un leitmotiv care
nu numai relaxează dar și provoacă imaginația. Iată câteva
exemple de zone de circulație amenajate cu spații în care
copiii să se poată relaxa sau odihni, comunica și chiar juca.
Materiale prietenoase, culori vii, specifice vârstei, totul
adaptat beneficiarilor.

2. O altă paradigmă ar putea fi COMUNICAREA


Înainte de toate, mai ales astăzi, pedagogia ar trebui să se
bazeze pe dialog și nu pe monolog. ”Societatea nu depinde pe
de-a întregul de organizare, ci și de coeziune, iar din acestea
două, cea din urmă este de bază și constituie temelia celei
dintâi.”7 Coeziunea presupune comunicare care se bazează pe:
 Dialog
 Ascultare-Atenție-Deschidere-Înțelegere
 Acceptare
 Răspuns
 Adaptare
La prima vedere, oricine poate purta un dialog și nu pare greu
să facem asta. În realitate, suntem mai preocupați să ne auzim
și să fim acceptați decât să ascultăm. Rrăspunsurile au scopul
să ne afirme pe sine nu să stabilim o legătură cu partenerul de
discuție. Cu adevărat nu auzim decât ceea ce știm deja.
Dialogul presupune câteva procese mentale și etape. În primul
rând este vorba despre atenție. Apoi despre înțelegerea

7
Montessori Maria, Mintea absorbantă, Editura A.P.A., Drobeta Turnu
Severin, 2006 , Pag.222

203
CONFERINȚELE PSIHOARHITECTURA

informației și nu vom intra în teoriile semioticii. Informația se


procesează, se asociază și se direcționeză în memoria de lungă
durată, la capitolul respectiv. Într-un dialog este nevoie de
două elemente care fac schimb de informații. Prin dialog se
caută armonizarea celor două elemente. Am folosit cuvântul
element și nu persoană pentru că dialogul și comunicarea nu
se realizează doar între oameni ci și cu mediul înconjurător, fie
el construit, natural sau social. O persoană cu o integritate
corespunzătoare va fi deschisă la dialog. Dialogul presupune
acceptarea informației din cealaltă parte și face parte din
procesul de înțelegere și adaptare la mediu. Dialogul este
primul pas către adaptare și către socializare.

Fig. 6, Berklee College of Music, Boston,


Massachusetts / William Rawn Associates, Architects, Inc.

Fig. 7, Walter Taylor Award:


Civic High School; San

204
ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

Diego, California / LPA, Inc.


Din punct de vedere al spațiului construit, conceptul
”comunicare” este reflectat în:

1. funcțiuni specifice socializării, cum ar fi cafeterii, spațiile


de întâlnire de tip agora sau club, etc.
2. spații în care se desfășoară activități pe bază de
comunicare, dialog și colaborare: proiecte în comun,
mișcare, studiu, etc. Acestea pot avea diverse funcțiuni,
în funcție de tipul activităților:
o grădini unde se pot desfășura activități în comun

o ateliere de creație, săli de discuție și studiu

Spațiile ar putea avea următoarele caracteristici, determinate


de conceptul comunicării:
 Spații largi, libere, deschise
 Spații prietenoase, prin culori dar și dimensiuni
 Cu dotări corespunzătoare, ergonomice și adaptate
funcțiunilor
 Deshideri largi către mediul exterior cu care interiorul
comunică participativ: mediul natural va face parte din
ambianța complexului de arhitectură.
 Integrarea în complexul arhitectural al mediului exterior
natural prin:
o Curți interioare
o Terase verzi circulabile cu rol estetic, sustenabil dar
și loc de lucru
o Mediul natural din sit

205
CONFERINȚELE PSIHOARHITECTURA

3. Conceptul de comunicare și dialog conduce către un altul:


SUSTENABILITATE.

Ca și dialogul, sustenabilitatea presupune respect față de situl


natural. Practic sustenabilitatea este o formă de a comunica
armonios și productiv cu mediul natural. Este un concept care
presupune multe ramificații în sfera educației:
 Respectul față de natură
 Adaptarea și integrarea la condițiile de mediu
 Cunoașterea și economia resurselor naturale locale
 Principii de economie și management al resurselor
 Sănătatea proprie prin sănătatea mediului în care locuim,
construit sau natural ne conduce la utilizarea
materialelor sănătoase și la grija pentru mediul intern dar
și al sitului.

Fig. 8, Green School, 3xn Fig. 9, Public Charter School,

206
ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

Architects , Stockholm, Suedia STUDIO GANG , Chicago, SUA,

Construcția spațiilor de învățământ este astfel unul dintre


programele cele mai pretabile de a fi sustenabile. Un motiv
principal este aportul educațional adus deoarece elevii trăiesc
din mediul în care învață paradigmele sustenabilității. Un alt
avantaj este că, pe termen lung, costurile de întreținere
amortizează eficient costurile mai ridicate de la început.

4. DOTĂRI ADAPTATE CONCEPTELOR EDUCAȚIONALE

4.1. Inițiativa și independența individului dar mai ales


procesul de autocunoaștere sunt stimulate prin CREATIVITATE.
Așadar prin ARTĂ se ajunge la rezultate educaționale cu
diverse ramificații, așa cum aminteam mai sus.

Din punct de vedere arhitectural, conceptul de evidence


based design răspunde la întrebarea despre cum vor fi
proiectate spațiile, atelierele destinate creației. Câteva
principii de bază:
 Libertate de mișcare
 Dotare corespunzătoare varietății de posibilități
unde arta se manifestă
 Mediu interior curat
 Culori și materiale adecvate
 Accesibilitate

207
CONFERINȚELE PSIHOARHITECTURA

Fig. 10, curte interioară Fig. 11, sală de clasă

4.2. MIȘCAREA este unul dintre componenete cele mai


importante în procesele de învățare. Fie pentru stimularea
celulei nervoase, relaxare sau sănătate, atâta vreme cât
elevul este în creștere corpul său se va afla sub atentă
atenție. În afară de normele ergonomice specifice care se
respectă în proiectare, mișcarea în sine contribuie la
sănătatea generală a elevului. Astfel vor fi concepute spații
specifice activitităților care presupun mișcare, de la cea
specifică, sportivă, cea artistică dar și cea în aer liber.
Mișcarea nu numai că relaxează și stimulează dar și descarcă
energia fizică specifică perioadei de creștere cu un
metabolism accelerat, pentru ca elevul să se poată stăpâni
mai ușor ăn timpul orelor. Spațiile vor veni în întâmpinarea
acestor activități. Spațiile vor fi deschise, mari, libere,
aerisite și ventilate corespunzător. Dar mișcarea și ludicul nu
vor fi integrate doar la nivel funcțional și ergonomic dar și la
nivel de concept artistic. Mișcarea și schimbarea vor fi

208
ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

simulate prin compoziții dinamice, culori stimulative și


funcțiuni adiacente.

Fig. 12, sală de dans Fig. 13,spațiu de mișcare,

Fig. 14, Joséphine-Baker group Fig. 15, YEREVAN, ARMENIA


of schools , COLEGIUL AYB, Storaket
La Courneuve / France / 2010, Architectural Studi,

Este neîndoilenic acum, după cercetări mai îndelungi de 40 de


ani asupra influenței spațiului construit asupra psihicului
uman, că mediul construit are același impact definitoriu
asupra devenirii umane pe care l-a avut și mediul natural care
l-a șlefuit până la forma sa de astăzi. Juhani Pallasmaa scrie:
”În experiența arhitecturii se produce un schimb de substanță
particular: dai spațiului din emoțiile și gândurile tale, iar
spațiul îți dă din aura sa, ademenindu-ți simțurile și
eliberandu-ți mintea.” Cu atât mai mult influența arhitectuii
asupra celor care-si desfășoară activitatea de educare și
209
CONFERINȚELE PSIHOARHITECTURA

formare este una decisivă și participă activ la toate procesele.


De aceea paradigmle arhitecturii spațiilor educaționale va
trebui să evolueze interdependent cu cea a psiho-pedagogiei,
contribuind efectiv la structurarea ei.

210
ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

Bibliografie:

Albulescu Ion, Pedagogii alternative, Ed. All, 2016

Arts, Pedagogy and Cultural Resistance: New Materialisms,


Rowman & Littlefield International on Nov 11, 2015

Ernest r. Hilgard, Gordon H. Bower, Teoriile învățării, Meredith


publishing comp., New York, 1966

Gagné, R. Condițiile învățării, București, Editura Didactică și


Pedagogică, 1975Linda Zane, Pedagogy and Space: Design
Inspirations for Early Childhood Classrooms, Redleaf
Press on Jan 12, 2015

Mihai DIACONU, Ioan JINGA, Curs de pedagogie, editat de


Departamentul Pentru Pregătirea Personalului Didactic al ASE
București

Montessori, Maria, Mintea absorbantă, Editura A.P.A.,


Drobeta Turnu Severin, 2006

Robert Dilts, Bazele programării neurolingvistice, Excalibur,


București, 2005

Wagner Tony, Formarea inovatorilor. Cum crești tinerii care


vor schimba lumea de mâine, ED. TREI, 2016

211
CONFERINȚELE PSIHOARHITECTURA

Lista imaginilor

Fig. 1, Armenia, COLEGIUL AYB, Storaket Architectural Studio


sursa pinterest.com.............................................................201

Fig. 2, Phoenix High School London : Shepherds Bush


Architecture sursa pinterest.com.........................................201

Fig. 3, University of Arizona, Phoenix, Arizona , Ayers Saint


Gross sursa pinterest.com...................................................202

Fig. 4, Corpuri ”covor zburător” sursa pinterest.com...........202

Fig. 5, Bønsmoen, Eidsvoll, Norway ,sursa pinterest.com....202

Fig. 7, Berklee College of Music, Boston, Massachusetts sursa


pinterest.com......................................................................205

Fig. 6, Walter Taylor Award: sursa pinterest.com.................205

Fig. 8, Green School, 3xn Architects , Stockholm, Suedia sursa


pinterest.com......................................................................207

Fig. 9, Public Charter School, STUDIO GANG , Chicago, SUA,


sursa pinterest.com.............................................................207

Fig. 10, curte interioară sursa pinterest.com.......................209

Fig. 11, sală de clasă sursa pinterest.com............................209

Fig. 12, sală de dans sursa pinterest.com............................210

Fig. 13,spațiu de mișcare, sursa pinterest.com....................210

212
ȘCOALA! TRECI LA TABLĂ!

Fig. 14, Joséphine-Baker group of schools , sursa


pinterest.com......................................................................210

Fig. 15, YEREVAN, ARMENIA, sursa pinterest.com...............210

213