ANUL I. BUCURESCI, AUGUST 1875 No.

11
r,
C's Aa
BISEIGA :RI s-1 D XA ICYA\
JURNALU PERIODICU ECLESIASTICU

APACE 0 ID.A.MA. PE 7-1171T.A.

g Predict cuventul s
If Tim. TV. 2.

9111111.-

-3
DESPRE BISERICA
f (Urmare, vedi No. IX.).

ti

BISERICA DIN PUNCTUL DE PRIVIRE DOGMATICt.

Biserica ca institutiune de perfectionare a omului.

Biserica invetand , ea prin ac6sta formeza partea intelectuala

a omuluT 1i-l5 perfectionkit, imultindu'i cunoscintele cele adeve-rate
despre D-defi. Precum prin actiuni13 de cultii Biserica perfectioneza
laturea omulul cea sensibila, §i '1 desvolta bunul simtl In acela,
ce privesce frumosul si sublimul , facOndu-lii astii-felfi , ca §i pre
calea sensibila sa se urce la , tot.ast-felti pre cali. iutelec-
4
tuaU ea ills conduce la D-deA , it face sa cunosce", ca Ai st D-4ea
este creatorul si providentiatorul omulul, ca nu este D-deti mare ,
ea D-deul nostru. Laturea fuse morals, propria visa, , voia omului,
ar fi romasa neatinsa, si neperfectionata, den, Mantuitorul Chri-
stos n'ar fi dispusii , ca Biserica prin misterile el , prin actul san-
VreI sa streformeze insusi voia, °multi!, acea lature psichica a lul,
carea este cea mal importanta, si care se Fite considera, ca regu-
lat6rea celora-l-alte facultatI. i aicl zace cuvOntul , pentru care
Biserica pune ass de mare precil pre actele santirel In raportil din
credinclqil soi. Niinene nu este cresting, ptino ce nu va fi santitu
ANUI, I 51

r
www.dacoromanica.ro
800 DE8PRE 131SE111CA

prin actul botezulul, pi demnitatea de crestina se continua In Bi-

serica numaT cu conditiunea, de a se tot santi credincloOT 0 . . . .

II. Dreptul de a sting pre credincI90, prin efectuarea misterelor

credin(el, Biserica ra avutii tot-dd-una.

Dreptul, de a Anti pre credinclo§T, i efectuarea misterelor este

reservata servitorilor bisericescl.
a) Santa Scripture, faro de a conditiona efectuarea santirel cre-
dinclqilor cu calitatile personale ale santitoruluT, ni arata, a Man-
tuitorul Christos a data apostolilor puterea, de a boteza (1), de a
efectua eucharistia (2), de a ierta pacatele (3). §i fiind-ca despre
s. Eucharistie Mantuitorul a SES11 specialminte , ce trebue sa se e-
fectue Vino la sfOr§itul v8culuI, apol de aid se Intelegd, ce §i efec-
tuitoriT misterilor trebue sa se continue tot pans atuncl.
b). ApostoliT chirotonisind episcopT §i presviterT, el IT -all predata
§i dreptul, de a efectua i misterele. Probe palpabile debpre o ase-
mene putere so vkla la Tit, episcopul CrituluT, pre care Apostolul
la lasata In Crit, ca sa santiasca preutl pre ()rap (4). De asemene
vedemd , ca luT Timothet II de o regula in privinta chirotoniilor,,
qicend apostolul : c Nu pune cu uprinta manele pre nimene > (5).
De alts parte apostolul Iacov recomanda preutilor,, ca se lac') ru-
gacluni asupra celor bolnavl pi sl'i ung6 en until de lemnti (6). A-
postolul Paul numesce pre apostolT, i prin diniT §i pre succesoriT
lor, economiT misterilor divine (7), pi tot-o-data adauge : < Nimene
c singuril nu. g. la lui§l cinstea (servirea de D-deb) , ci eel klemata
de D-clecs ca .§i Aaron (8).
De pi totT cre§tinil se numesca preull , Ca eel ce proaducti sacri-
ficiT spirituale (2), cu Vito aceste , nicf intenna locil al s -te! scrip-

(1) Mat. XXVIII, 19.

(2) Luc. XXII, 19, 20 I Cor. X, 141 XI, 25.
(3) Math xvz, 18. XVIII, 19. ban XX, 21-23.
(4) Tit. I, 5.
(5) 1 Tim. V, 22,
(6) Ise. V, 14.
(7) 1 Car. IV, I.
(8) Ebr. V. 4.
(9) 1 Petr. II, 5. Ap. I, 5, 6. Ebr. XIII, 15.

www.dacoromanica.ro
 1TESPRE tRISERICA 801

turf nu se vede, ca aceptl cup-tint sa p6ta efectua misterele, ca eel

al eucharistieT, al lertarel pticatelor, al preutiei etc.; ci din contra,
acesta pretutindenea este reserva,ta apostolilor §i succesorilor lor.
De alta parte, servitoril misterelor , en calitatile for personale ,
nu adaugt si nid inputinka, puterea misterelor, fundate de D. n.
Iisus Christos. El fault numal nisce simpli servitorl ai luT Chri-
stos (1). Mergatorul inainte Joan a dist despre Christos : < Acesta
c este care boteza, Cu Duchul sand!) (2). §i in genere despre fie
care mistert este ctnoscuttl, ca fie-care confine in sine puterea da-
ruluT, dupre cum se vede pi la misterul eucharistic!, uncle Mantui-
torul dice : c acesta este trupul met ) pi prin urmare servitoril
santitl stntt'l numal simpli kiematorl al darulul pi esecutoriI forma-
litatilor, prescrise de Biserica.
c). Biserica orthodoxy,, in conformitate cu cuvAntil, lth D-dett , a
recunoscutt tot-de-una in preutie conditiunea indispensabila pentru
efectuarea misterelor. Ala s. Ciprian clice : c Puterea de a lerta
c pacatele este data, apostolilor, Bisericilor, fundate de dinpil ci e-
piscopilor, caril dupre dreptul de succesiune all urmatt dupo din-
( ch. Inimici! Bisericel orthodoxe, in carea ne atlam no!, radicandu-
« se in contra astral carh am urmatt apostolilor, ITT fact altar°
nesantite. i el 1T presinta for pe Cored , Datan 1i Aviron, caril
c at abusatt de cele sante tot in asemine modti ) (s). Si aitrea cFOr6
de episcopt nu este permist a boteza a (4). Biserica orthodoxy qi
la Syn6de a reprobattt pre ace! crestinl, carh numal faro de voTa e-
piscopulul pi cu preutti klar all efectuatt servici! divine (6).
Doctrina Bisericel orthodoxe mal oonsta pi in acea, a se efectua
botezul (6) se Tarty pacatele (7) se proaduce eucharistia (s), pi in ge-

(1) 1 Cor. IV, 1.

(2) Ioan I, 33.
(3) Cipr. ep. XXV.
(4) Id. ad smyr. § 8.
(5) Sin. VI ecum din Trul. can. 31.
(6) Aug, Cont. Crescont. II, 21 § 26. ,,Ce se atinge de serviciul vgdntu, botezii gi
buniT gi roil ; ci nevdzutil botezi prin &riga Acela, cuT apartine 0 botezul vNutti
gi darul nevd4util. Si cufunde petit gi ceT bunt gi eel rdi ; ci spald consciinta nu-
mai acela, care imparts darurile. Ambros, de Sacr. II, 5. § 14.
(7) Patian ad Symphor. ep. III, § 7.
(8) Chrys. in II Tim. Horn. II, § 4. S. Isidor, Pelusiotul dice : .11.1 o-dati nu
sufere imputinare eel ce primesce, s. eucharistie, de gi eel -ce a datd pdte el fie
dupre aparentd nedemnii." lib. III, ep. 340.

www.dacoromanica.ro
802 DESPRE DI SER 1CA

nere se efectue ori-ce mistert, santirea grace de catrt insult D-sett

si nu de servitorul Bisericet. c Se punt manele pre omt , Vice s.
Chrysostom, ci efectug totul Insult D-Veti a (1). i aturea : « Cel
presentu (la mistere) nu face nimictl : darurile presente nu Odd
o lucrurt oinenesct ; darul presentt al s-tulut Spiritt, care imbraci-

c Reza totul, efectua, acesti sacrificial misteriost. Dein se vede omul,

ci prin dinsul efectug D-Vet (2).

III. Dreptul de adtninistratiune al Bisericel, compusii din eel

legiferatorii administrativil i judeciartt.
1. Ca Terarchia Bisericet are dreptul de a legifera, acesta In sent
dogmat' se p6te vedea :
E prea adevtratt, ca dreptul de a legifera in Biserica pi anume a
legifera Intetnil senst sett altul, se conditionezg cu positiunea Bi-
sericei In faca Statulut, iamb ea It are resedinta. De aceta not §i
vedemt In istoria Bisericet, yes Biserica s'a bucuratt de acestt dreptt,
and Intr'unlI senst mat lath si cand mat restrinst. Cu acesta cesti-
due, precum §i cu aceta, dtca mat esista, cum se Vice, drepta di-
vint, sett nu, not ne vomti ocupa mat pre urma Intr'unt studit spe-
cial'. Aid vomt tracta dreptul de legiferare al BisericeI In sensul
proprit dogmatic' §i vomd face cunoscute principiile, pre care Bi-
serica, fundandu-se, a facutil tot-do-una ust de acestt dreptt.
a). D. n. Iisus Christos a 4isu apostolilor sti : « Ort-cate vett
lega pre pgmtntt, volt fi legate si In colt, §i ort-cate vett desle-
c ga pre pamtntt, vor fi deslegate §i In cell a (3). Cola ce Instmna,
ca apostolil ath pututt sa impunt regale not de conduits, §i de alts
parte ss elibereze pre credinciog de eel° esistande.
b) Dupre acesta putere apostolit all obligati pe credincio§il for
sa se abstint de la sacrificiile, ce se proaductu idolilor, $i de la tote
usantele religiunilor pagane , at eliberatt pre crestinit din pagan!
de circumcisiune (taterea Imprejurt), pentru care §i 4icai : c el s'ad
c paruthi s -tulut Ducht §i not (4). Aid Mutt de observatt de-o-

(1) Crys. in Fapt. Hom. XIV, § 3.

(2) In pentecost. hom. I § 4. comp, in Mat. how. L § 3.
(3) Mat. XVIII, ]8.
(4) Fapt. XV, 28, 29.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE BISERICA 803

data, dog lucrurY. De o parte Biserica nu pots g legifereze, de cat

prin conlucrarea s. Spiritt ; Tar de alta, ca t6ta legiferarea trebue
sa se fact In comunt, adick In SynOde (1) Apostolul Paul ordonk, ca
g se plz1ase6 prescriptiunile SynoduluT din Ierusalem (2). Acelapf
apostolil dice ektr6 CorintenI : c Vti laudtt pre vol, fratilor, ca de
tote ale male vt aducetT aminte, pi cum famt predate vot, tinetT
traditiunile (3). Tot apostolul Paul dit regale, privitere pre nunta
credinclopilor cu necrindeclopii, pre adunarea credindopilor la ser-
viciul divine, pre conduits femeilor In Biserica pi apol adauge (Mr
cele-l'alte, deck voiti veni, le voiti rOndui (4). i acesta puler° s'a
predatk do cart apostoli succesorilor lor, dupre cum se vede : .Pen-
« tru acesta to -am lksattl pre tine (Tit) In Crit, ca tale, ce lipseseti,
g le Implinesel > (5). §i in fine episcopilor li se Oleo c ca sk
c plstorlasek Biserica luf D-flee, pre carea o ail ekseigat0 Cu seumpil
c'sangele set a (6).
c). Succesorif apostolilor s'ar'i bueuratfi In total de dreptul legi-
ferkrel, pi ail introdusti diferite dispositiunI, conform cu cerintele
morale pi kTar fisice ale credinciopilor din diferite timpurf pi locurL De
aid aniline all resultatd t6te dispositiunile, ce Biserica are astk-41
respectiv de cultul si serviciul divine pi de vista moral a credindopi-
lor, pi Mar de formulele credinteI lor. Fericitul Augustin a scristt :
Trebue sk urmknau dateneT acelora, carora li este Incredintath ad-
« ministratiunea Bisericel ; acela, ce stabilesce episcopal, trebue
< fkeuttl fere de nicl o Indolala Si oblectiune (7). S-tul Damascen,
arktaind dreptul de legiferare al Biseried, stabilesce tot-o-data pi
principiul raporturilor Biserieel cu Statul : c Tie, imperatore, noT ne
a vomit supune In acela, ea privesce pre afacerile vietel, . . . Ci
pentru stabilirea afacerilor BisericeI, noT avemti pastorif, cariT nl-
c ati spusA not euventul lul D-dell, pi cariT nI-ae predate dreptul de
legiferare bisericesek a (8).

(1) Deepre acesta Fapt. cap. XV intregil 0 spec. vers. 6.

(2) Fapt. XVI, 4.
(3) 1 Cor. XI, 2.
(4) 1 Cor. XI, 34.
(5) Tit. I, 5.
(6) Fapt. XX, 28.
(7) Aug. ep. ad Casul. LIP, LV, Cypr. ep. ad Nepot. LXXIII.
(8) Dumas. Orat. II de imag. § 11. tea cum privesco ri Justinian la acesta drept6

www.dacoromanica.ro
804 BESPRE BISERICA

2. Deca, Biserica are dreptul, de a, legifera, apoi dreptul, de a ve-

ghea asupra conduitei credincropor set, este unit ce forte natu-
raid, §iklar derive de aid. In fie-care societate, compusa din 6menT,
at sa se gaslasc,6 person() cu dispositiuni, de a imfracta calca legile ;
tot aid, si in aceleasT societal( se al% de alta, parte si OnnenT, cariT
in la spiritul si litera legel, card vgdt ferieirea societatilor for in
pazirea eu stricteta $i esactitate a dispositiunilor i legilor sociale;
ac6stl anume impartire si a membrilor Bisericel da loot la dreptul
de a veghea asupra conduitel credindosilor , s6t , la dreptul admi-
nistrativt, propriu Visit
a). Apostolul Petru in epistola sa catholica catrg toti credindo-
gil stabilesee principiuldogmatict al dreptulul administrativt, ba
tot-o-datg, pi natura acestul dreptil, sand Vice : « Pastoritl turma
< luT Christos, cea dintru voT, purtantl grip, nu cu sila, ci de vole

< si dupre D-Vet ; nu cu agonisele unite, ci cu osirdie ) (1).

b). Pentru acestt scopt Biserica in timpil primitivl IgT avea, es-
primandu -no cu terminul dreptului romaut, gi censuril sgf. Consti-
tutiunile apostolice ni arata , cg, diaconil, introdusT in Biserica Inca
de apostoli, avet rolul censurilor roman(, gi eT observat conduita
eredinclopor, referiud casurile de o importanta mai mare episcopi-
lor (2). Pre acestil dreptt al Bisericel, set maT precis, acesta usanta
a Bisericel, se atesta si Mar do atm Imperatorul Iulian , 'carula
Biserica Ta data titlul de apostatul i paravatul pentru purtarea luT
cea rea catrg Biserica,. Iulian, vgcjend constitutiunea Bisericel ere-
stine si organisatiunea el , i dorind , ca acesta sa se transplanteze
§i In religiunea papa, a strobunilor sEST , eca ce scrie lul Arzaciu,
sacerdotelul pagaml din Galatia : < Nu e de ajuust , ca to singurli
sg, fil bunt, fa'l pre totT bunT , rusinandu-T, set convingOndu-T Cu
o creOinismul ' (3).

al Bisericel : Deca crima a crime biseriasert, pentru cares este necesarri punip-
c unea bisericesca, apo1 ac6sta sa o observe Tubitoral de D-qeti episcopii, Ri jude-
c catorii districtualI nu trebue sa se amest:ce. Noi nu voimil, ea judecritorli lumen!
4 sit judece ast-fell de cause dupre legile sante Pi divine, cu care se conformhri
sti legile nOstre a (Isluv. LXXXII1).
(1) 1. Petru V, 2 veal capitul intregti.
(2) Const. apost. lib. II, cap. 44.
(3) Sozom. hist. eccl. IV, 16.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE BISERICA 805

3. Nu tot-dd-una omul gresitil se convinge dintr'o simpla obser-

vatiune a cold, ce are dreptul de vegh9re asupra conduitel lut. De
multe or observatiunile administrative duct p6n6 la a escita pa-
siunile, care la rOndul for date in resultatti insubordinanta. Insubor-
dinanta (la tot-416-m loot dreptului judeciart , pre care pi Biserica
nu l'a aplicattl, p6n6 and n'a intimpinatt insubordinatiune din
partea lut Anania pi a Sapfirei. De aict in Biserica dreptul jude-
eiarii, care consta, in a judeca diferitele afaceri religi6se ale ere-
dinclopilor,, pi la cast a §i pena pre cel, ce 'nainte de judecata a
fosttl nesubordinatt.
a). Mantuitorul Christos a fundatti in Biserica sa dreptul judo-
ciart, cand, aratand cum trebue sa ne purtamtt cu fratele nostru eel
grepitt, slice : c Si de nu va asculta nict de soborti , sal! fie tie, ca
unt. pagant §i vamest (1).
b) . Nol scimit cu totil , ca apostolul Petra a judecatti pre Anania
pi Sapfira (2). Apostolul gintilor a judecatt pre pocatosul din Co-
tint (3). Tot el a predatt acesta putere episcopuluf Tit, cand dice :
c Aceste gralesce gi incldmna pi mustra cu tOta porunca (4) 0 a-
semine putere da apostolul Paul pi lu! Timothet (5).
Ca dreptul judeciart l'a avutti Biserica §i dupt apostol!, acdsta
se vede din istoria Syn6delor atat ecumenice, eat pi locale, undo pa-
rin(,il Bisericet at judecatt pre erotic! pi schismatic!.
4. VO6nd p6n6 acum, ca Biserica, docmatic vorbind, este im-
vestita en dreptul, de a judeca in diversele materil , no! ne vomtl
ocupa mai de apr6pe cu acesttt dreptul, Gaud vomd tracta despre
Biserica din punctul de privire canonicti, adica cand ne vomt ocupa
de cestiunea, ce in dreptul bisantint se numea : « de episcopali an-
dientia = dreptul episcopalt Pont atutcl 106 sa ne mantinemt
tot pre terenult dogmatict pi sa vedemti, (Ida Biserica, vorbind iu
plincipiu, are dreptul de punitiune $i recompens1.
a). Mantuitorul Christos ordona, ca pre cel nesupust Biserica

(1) Mat. XVIII, 15 17.

(2) rapt. V, 1-10.
(3) Cor. VI 6.
(4) Tit. II, 15.
(5) Timot. V, 20.

www.dacoromanica.ro
806 DESPRE BISER1CA.

sa-l11 pedepsTased (1); Tar pre tindrul eel avutti din Evangelic Ild
condemns, qicend : c ca ea fired IT este celuT avutti, ca sa, intre In
c Smpdratia cerurilor (2).
b). Apostolul Paul respectiv de dreptul de punitiun. e al BisericeT
slice : « Ca armele ostirel n6stre nu suntd trupeseT, ci puterice In
c D-led, spre curatirea fnteririlor. Curatind gandirea pi tots Ina-
( tarea, ce se radica inprotiva sciinteT Ge D-4e1I , i aptivand tote
intelegerea, spre ascultarea lul Christos, $i gata fiind a pedepsi
« tOta neascultarea (3). i aturea se esprima : « Pentru acesta
c acesta scriu, nefiind de face la vol, ca, fiina de face, sa nu facd cu
< asprime, dupre puterea, carea 'mT este mie data de la Domnul) (4).
Tot apostolul gintilor arata i modul, cum trebue Biserica se eser-
cite dreptul de punitiuuT §i recompense, cam' (lice : c Ce voiti? cu
c tolagt sa, vitt la voT, sell cu dragoste, pi cu duchul blandetel?)(6).
i ca acestil dreptd s'a continuatal In Biserica §i s'a predatt t3i sue-
cesorilor apostolicl, se vede de acolo, and Apostolul scrie la Tit :
c De omul °retied, dupd una i adoa sfatuire, to foresee ) (6).
c). Este cunoscuta rigurositatea, cu care Biserica privimitiva s'a
purtatll cu 6meniT nesupu§1 sfatuirilor el, precum §i cu acela, cant
ad continua% a duce o vi6ta dupre D-cled , sett all venitd la peni-
tenta, sett saints dupe o vieta neregulata (7),
5. Aid ins6 trebue sa determinamt mat de aprOpe estensiunea
sail Intinderea dreptulul administrative) din Biserica, pentru ca cu
modul acesta sa cugscemd, §i sa vedemd , decd limitatiunile cano-
nice ale dreptulul administrative) din Biserica posteribra, IsT all fun-
damentul for fn partea dogmotica, sea nu.
Puterea administrative a apostolilor, deli s'a predated succeso-
rilor for episcopilor, nqt vomit vedea,sca acesta putere li s'a predatd.
for cu Ere -care lfinitatiune. ApostoliT, dupre dispositiunea Mantuitoru-

(1) Math. XVIII, 17.

(2) lb. esp. XIX Intregd Ri speeialminte vers 23.
(3) II Cor. X, 4-6.
(4) II Cor. XIII, 10.
(5) 1 Cor. 1V, 21.
(6) Tit. III, 10.
(7) Vey despre ;moats. Cipr. epist. V, ad Intoninaro.Dispos4itirtile ;. Gregorio ,
filatorul de minuni, Basibirt eel mare? Athanasiu, etc.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE BISERICA 807

luT, at fosta predicatoril universall, i pentru adsta eT s'atl bucu-

rata de dreptul administrative pi judeciartt, orl undo se presentali.
0 asemine prerogativa all avutil numal eT singuri , pi nit! unul din
succesorit for n'a primita acestti drepta in Ma estensiunea luT.
Din contra, dOca ne uTtama maT de apr6pe in dispositiunile apo-
stolice, noT descoperimtt, ca puterea administrative in genere §i cea
judeciara in parte s'a marginita cu fie-care Biserica locals. Ap a-
postolul Petru (lice : cPastoritl turma Jul Christos, cea dintre vol. (1).
Fie-carui episcopal i s'a incredintata cate o Biserica in parte : luT
Tit cea din Crit, (2). In Apocalipsa se vorbesce despre ingerT, calif
santa preptlatorii Bisericelor din Thiatird, Smirna, Pergam etc (3).
Acum pre basa unel asemine limitatiunl edreptului administrativo-
judeciarli, Biserica a stabilita prin constitutiunile apostolice, pre-
cum i prin canOnele Synodulul de. Antiochia, ca fie-care episcoptt
sa se ocupe de afacerile numal ale Bisericel see.
Fie-care apostola atl pututti sa repete espresiunile pronunote de
apostolul Paul, dad Ojai : cIar de ace, ce se credil a fi ceva. . . .
chid o grija nu amtl* (4). Aceste espresiunT , clicil, le putea pro-
nunca fie-care apostolt, find ca for li s'a data egalminte tote pute-
rea ; in Ore-ce succesori! apostolil orepiscopir, el sada limitatf, de
o parte de Biserica, la care apartina, Tar de alta, de Statul, cu care
Biserica for se afla in legaturile cele maT strinse.
6. Biserica papala recun6sce pre Apostolul Petru de locotiitora
al lut Christos, iar pre Papa de locotiitora al lul Petru ; aka ca Papa,
dupre dogmatica papala , este administratorul supremo , §i nu
se supune la nicT o judecata; fiind ca, este infalibilli. Acosta luso
pretentiune a dogmaticel papale nu se functeza, de cat pre o sin-
gura aspiratiune a Papilor, , de a concentra in manele for sums
potestatel, t3i de a face din Roma papa% o Roma paganli, §i din
Papa crestina unit Cesarti romanil . . . . i cuvintele dogmatice,
pre basa carora Biserica orthodoxy difera in acesta punctil de Bise-
rica papala, stmt cele urmatore :

(1) 1 Petr. V, 2,
(2) Tit. I, 5.
(3) Apoc. cap. II.
(4) Galat. II, 6.

www.dacoromanica.ro
808 DESPRE BISER1CA

a). S. Scripture, pune In gura MantuitoruluI urmatOrele cuvinte

despre Petra : c Ta escl Petra si pre acesta 'Ara void zidi Bise-
trica mea, (1). Do Alta parte maT slice : (Pasco mieln oil mel, (2).
Aceste sada locurile, pre care biserica papal fundeza, suprematia
Pape! asupra episcopilor din tote Bisericile crestine. Biserica papal
interprets espresiunile din versetul antaia in sensul suprematid ad-
ministrativo-judeciare ; In ore -ce ddca vomt reflects maT bine, noT
descoperimil, ca aid e vorba numaT despre credinta 1ul Petru, ca
cola -ce era sa devinti fundameutul Biserica crestine, (3) precum qi
de caracterul luT personala, prin care emela cu am6rea in raportil
catr6 Mantuitorul Christos. i prin espresiunile de c paste meluseil
I mer n'a intelesa Mantuitorul, ca numal el are acesta drepth.
Diu contra, Mantuitorul lame, dupo lepidarea luT Petra, $i dupo
Imvierea sa din mortl, 11 vedema, ca imparte acestti drepta tuturor
apostolilor in modal cel maT egala , caud slice : (Precum m'a Ult-
.. misa pre mine Tat ,l si ea vo tramita pre vol... §i « Carora vett
Ierta pkatele, se vora Ierta lor } (4). De alta parte Mantuitorul,
noT scima, observe apostolilor s6I, In persona fiilor luT Zevedea, ca,
credinciopii luT nu trebue sa umble dupo Imperatiile lumel acestia,
pi nicl sa caute suprematiI (6).
b). NicT Intr'untl loca al s-tel scripturl nu se vede, ca Petru sa se fi
bucuratti de o suprematie 6re-care intro ceI-1-alit apostoll. Din con-
tra, el se numesce pre sine, sinpresvitera a color-l-altI presviter1 (e)
§i zonfrate al luT Paul (7). Cela-l-alt1 apostoliIla tramita pre dinsul,
ca pi pre Ioan, pentra predica in Samaria (8). Pre Moult', de alta
parte, 1111 maT vedemil, dand mitt comta despre conduits sa color-
apostoll (9) De alta parte, apostolul Paul se egalOza pre sine
on Petru, (10). Si maT malt de cat atata, not ilavedema, a el torts

(1) Mat. XVI, 18.

(2) Than. XXI, 15.
(3) Fapt. cap. II.
(4) loan XX, 21. Mat. XXVIII, 19 20.
(5) Mat. 20-23. Luc. XXII, 25.
(6) 1 Petr. 1r, 1.
(7) II Petr. III, 15.
(8) Fapt. VIII, 14.
(9) Fapt. XI, 1-18.
(10) Ga lat. II, 7.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE BISERICA 809

pre apostolul Petra pentru conduits lul (1). i In fine, pentru, ca sai
ante egalitatea , ce esist1 Intro apostoll, adauge : c Cine dar este
c Paul, pi tine Apolos, fOrt numal slujitorT, prin calif atT creclutd
« fie-cIruTa, precum Domnul T -a datti , (2) AicT se vede cat de cold,
ca este inclust pi Petru.
Ce se atinge Tub de episcopal RomeT in parte, apol In s-ta Scrip-
turn nu este nimict Oist. Dupre doctrina Bisericel, episcopal de
Roma este egalti cu fie-care episcopt din orl-care eparchie ar fi el;
pi og, d6c1 apostolul Petru a fundatt biserica Rome!, apol tot el, noT
scimt din istorie, a fundatti kii Bisericele din Ierusalem , Cesaria pi
Antiochia. Urm6z1 acum de aicT, ca episcopal RomeT, care este u-
nul din succesoriT luT Petru, 81 alb/ suprematia asupra celora-l-altl
episcopl? silt a e maT logict, maT naturalt!, ca fie-care din aeestT
succesorT al apostoluluT Petru 0, alb/ dreptul administrativo-judeci-
aril asupra tuturor acestor Biseri3T, Meant modt simultanet sei
succesivd! . . .
c). Pttrintil Bisericel n'az'i recunoscutt nicT-o-data pre apostolul Pe-
tru de locotiitorul lul Christos pi nu T -at prescristi lur nicT null felt
de suprematie 'naintea celor-l-alit apostoll. Din contra el tot-d6-una
all Imyttatt. : c ca pi ceTa-l-atl apostoll at fostt acela, ce era Petru ;
« el av6ti acela-SST on6re pi putere , .(3). i nimenea din S-tit parintl
al Bisericel, caril at interpretatt versetele de maT sus, n'az'i vt4utd
in cavintele Mantuitorulul o suprematie pentru Petru; din contra,
s. Ilariu pi altil vtdft in aceste vorbe comunitatea credintel In Tisus
Christos (4). Tar Origen specialminte a insistatti de a proba, ca.
vorbele Mantuitorulul se refer/ la fie-care apostolt, care numaT
seman/ In spirita en Petru , pi en dtnsele nu se negl nimict nici
celor-l-altl apostolT (5). Iar In cat privesce referinta acestor vorbe

(1) lb. 11-18.

(2) I Cor. III. 5.
(3) Cipr. de unit. eccles : Tar in keTa, ce privesce mai de aprope pre doctrina
pg.rinplor,respectiv de aclistli cestiune vecli Mypa1313081) o qempendia oeAparb
pag. 10-26.
(4) Ilar. de Trinit. VI, n. 36, 37. Chrys. Hom. LV, in Math. orat. II adv. Ind km-
bros. In com. c. V. Theod. ep. LXXVII, CXLVI. Cyr. Alex, de Trin. dial. IV.
(5) Orig. comm. in Matth. XII, 10.

www.dacoromanica.ro
810 DESPRE BISERICA

la caracterul luT Petru, adsta a probat'o Tertulian (i), Augustin (2)

etc. In fine, Euseviu a clisg : .pre p6trg, este ziditg Biserica, iar p-
tra este el singuru (3).
c On uncle ar fi episcopal, scrie fericitul Ieronim, la Roma, Mg
la Don, BM la Eugubia, el are acetapt demnitate. IngAmfarea a-
c verel ei umilinta Argciet nu facil pre episcopg nicT mare, nici
c micg. . . ET tots egalminte Anti' succesoril apostolilor (4). Epis-
copil ati insistatil tot-de-una , de a 'Astra egalitatea Intro digit, pi
not scimli, c pentru aspiratiunt la suprematie all fostl certati Vic-
tor, papa Romer -de s. Irineil, pi Stefan de Ciprian. Synodul de Car-
tagena a escomunicatti din comunitatea cu Biserica africana pre
acela, care va data judecatg, presto marea , adicg la episcopal Ro-
me!. Tar prin canonul XXXIX se inter ice totalminte, ca episcopit
de capitaliT sg, se numtascg capil preutilor,, sett altg-fell cum-va.
Insug esistenta Syn6delor locale probtin, cl toil episcopit unel lo-
calitatt suntg egall Intro digit; Tar Syn6dele ecumenice dovedescil
de altg parte , ca, In Biserica luT Christos t6tg, suprematia asupra
tuturor episcopilor o all Syn6dele, compuse din representantit tutu-
ror Bisericilor. Synodul al patrule ecumenicg prin canonul XXVIII,
a numitil pre episcopit de Roma pi Constantinupol archiepiscopl
ecumenicT ; dar acosta numal in cgit privesce titlul for pi nief decum
nu e unitg on untl dreptg Ere -care de suprematie (5).
Decd Papa, vorbind in sensil dogmatica , nu este capul Bisericel
i nici p6te sg ang vre o suprematie in Biserica ; clod, tog episco-
piT Matti egalf Intro digit pi nu li e permisti, ca s atbg, Lid titian
de distinctiune ; apoT se tutr6bg, cine e capul BisericeT, dupre doc-
trina religiunel creptine ; ei thicg, in Biserica luT Iisus Christos cea
adevgrata este permisA vre o specg, de suprematie, carea ar intruni
in sine suma drepturilor de legiferare , administratiune pi jurisdic-
Vane? In Biserica luT Christos, In Biserica, privitg, din punc-

(1) Pram. XXII, Monag. 7.

(2) August. cont. Donati ep. LIII, vecli §i MAAnew, opera citatil pag, 1-14
(3) Ens. In psalm. XLVIll, n. 2. Aug. in Iohan: tract. CXXIV. n. 5. CXXV, n. 3.
(4) Ieron. in Math. VII.
(5) Ve41 inch, Synod. VI ecnm. can. vedi mai in detaliu opera M. Filaret Moec.
,PaorasopT, ocniT. cL pepelinna% pag. 78-126. Mypanew, o ReoeApa,x1
pag. 42.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE BISERICA 811

tul de privire dogmatict, nu este papa de Roma centrul drepturilor

el administrative; nu pot° sa concentreze In sine tli nicl orT -care alt
Episcopa vre-o suprematie 6re-care de drepturT. Dupre s-ta scriptura
iii spiritul Bisericel puterea suprema asupra mat multor biseiicl o are
SynOdele locale ; Tar asupra tutulor Bisoricilor puterea suprema o are
numal Synodele ecumenice.
Capul Bisericel, Domnul nostru Iisus Christos, fundand Biserica
sa, a acordatu apostolilor $i dreptu], de a lega si a deslega atat pre
pamAntil, cat §i In cerurI. Si. precum toil apostoliT, esprimandu-ne
cu s. Ciprian, c an fosta tat-acera , ce a fosta §i. Petru §i au avutt
. o onOre §i o demnitate egala ) a§a tli succesoriT for episcopil, au
acela-§1 on6re §i demnitate orT-unde s'ar afla el (1). De acela dr ep-
tul judeciarti asupra unuT episcopil 6re-care nu -lit p6te esercita, de
cat Synodul episcopilor. De alts parte, Matti afacerT, ce privescti
pre maT multe BisericT, s6U iii pre tote, kii atuncT, Tang Synodul tu-
turor episcopilor este singural competentil, de a legifera, iii de a
judeca in nisce asemine afacerl. A§a Insug apostolif s'at intrunith
in Jerusalem §i prescriptiunile apostolic°, ce s'at stabilitt la acesta
Synoclii, respectiv de legea mosaica, s'aa publicatD, ca obligatOre pen-
tru tote Bisericile (2).
In cel treT secull primarl al crestinatateI, din causa posi&iuneT
Bisericel In fao Statulul, nu s'at tinutt,.de cat numal Synod° locale,
se4 partiale ; $i prescriptiunile for se consideral yore de tot episco-
pil crestinatatel ; §i acOsta pentru Increderea cea mare, carea avOu
crestiniT unit In altil. De %data Ins6, ce eredinta crestina a devenitil
dominatOre In statul romant, Biserica a tinutt unit §iril de Syn6de e-
cumenice , unde vedemti, ca se stabilesct diferite formule ale cre-
dintel §i ale cultulul crestiml, se judeca episcopl, patriarch) §i papl,
ca $i fie-care membru al Bisericel ; Tar determinatiunile SynOdelor
Matti recunoscute §i admise si Oa astacll de Wt.° Bisericele.
De unde se vede, ca Synklele all esercitatti ci esercita Ili /AA astall
t6ta snprematia In Biserica lul Christos, §1 a rolul episcopilor locall,
f6r6 distinctiune de diversele for titlur!, nu consta, de cat In a fi ese-

(1) nespre unitatea bisericeT XpliCT. trreHill 1837 1, 25.

(2) Fapt. XV, 28.

www.dacoromanica.ro
812 bESPRE 131SERICA

cutoriT fidell al dispositiunilor Synodale. 2ca cum se esprima In acestA

privintA qi s. Gregorie Dialogul, papa RomeI : c fiind el ele (Syn6-
dele ecumenice) s'ail adunatft cu consimtimhtul tuturor,, apol total
c cel-ce nu To respectk, §i deslegg, pe acel , co ele l' au legatd, sell
< 16ga pre acel , co ele au deslegatd , se condemndi pre sine, qi nu
c pre Syn6de i (1).. AceTa, ce Wad pftrutti band la trel sute de epis-
cop, a scrisd Imperatorul Constantin despre Synodul din Nicea,
. ac6sta trebue 0, se considere, c s'a facutu cu determinatiunea luT
c D -lei, tii acesta cu atata maT mult, c In mintele acestor brbatl
( locula s. Spiritti, care a descoperitd for vola lul D-tleil 1 (2).
Insu0 ReformatiT, mi§catl nu de spiritul orthodoxieT, dar de o opo-
sitiune maT mult contra papismuluT, ad stability In seculul al XVI-le,
ca Syn6dele sg, fie autoritatea supremdi a Bisericel (3).

PROTOSINK. Genadie Enacenu.

(Va urma).

(1) Gr. Dial. Epist. ad Iohan. Const.

(2) Epist. ad eccl. Alex. syn. din Trul. can. 1, Per. Aug. lib. de baptis. cont. Do-
nat. XVIII, epist. CXVIII, ad Iannuar.
(3) Luter, scriind contra hi Tvingli, dice : D4ca lumeatrebue incase mai stea,
apoi ell deelard, di in faca interpretiirilor celor mai diverse, no se daq la not e-tei
,,scripturi, nu rgmtine altfi millocii, de a mInpnea quitatea credinIei, de cat sa
,,admitemil determinaliuniie Synoclelor §i sic fuginail sub scutul ion Op. ien t. v,
pag. 460.

www.dacoromanica.ro
 MIDLOACE SPRE STUDIEREA CANOANELOR APOSTOLICE
(Urmare Vd. No. X. pag. 728).

1. Candnele apostolice, ce privesc autoritatea bisericescd

tnaf inaltd-sinodalci.

La AntAea grupg, se raportg urmgt6rele cincl can6ne apostolice ,

anume :. 34, 37, 1, 74 0 75. In aceste canone se presintg de au-
toritate mat inaltg biseric6scl , autoritatea sinodalg, carea se com-
pune flume din episcopl ca succesorl al Apostolilor ; tot-o-data se
stabilesce ordinea canonic, a autoritatea sinodale ; se aratg timpul
sand episcopiT trebue a se intruni in sinod , qi in trgsurt genelare
se determine qi circul afacerilor, ce sunt de atributiunele autoritg-
let Sinodale. Iar In parte , se aratg drepturele autoritgtel sinodale,
privit6re pe stabilirea kii judecata episcopilor.
Instituirea autoritgtel sinodale In Bisericg, dreptul qi obligatiu-
nea et (a autoritgtel sinodale) ni se arab, In destul de llmurit In
canonul 34 apostolic, unde cetim : . Episcopilor fie-cdrei natiunI
se cuvine a sci pe eel anteiil intre deqii qi al socoti pe el ca de
cap, fi nimica din cele ce sunt de prisos a nu face Para socotinta
lug : ci sa faca fie-care numai aceea ce privesce pe eparchia lui
li pe satele ce se cuprind in ea. .Dar fi eel anteia sa nu face ni-
mica fare socotinfa tuturor, clici afa tia fi o unire qi se va prea
mari D-cleii prin Domnul intru sfeintul Spirit, Tatll ?i Fiiul qi
Stantul Spirit ).
In Biserica luT Christos autoritatea sinodalg, este de dou6 felurl :
una-ecumenicg, carea se Intinde asupra Intrege! Bisericl cre§tine ,
Tar alta-locals, carea se Intinde numal asupra bisericel din vre-o

www.dacoromanica.ro
814 MiDLOCE SPRE STUDIERE4

provincie sotu tell. In canonul 34 se aratl on deosebire autoritatea

sinodall locals. Acesta se vede indestul de lmurit din cuvintele :
.
c Episcopir fie, cdrui popor sou natiuni Espresiunele acestea do-
vedesc cu kiaritate ca in timpul Apostolilor, impArtirea unicei Bi-
sericlecumenice a lui Christos, In bisericl particulars ski locale,
se con forma on impartirea poporelor In nailing separate, adeca,
crestiniT fie-ckrul popor ski semintil §i a fie-carul stat, compuneau
din sine o biserica locals, cand acest popor s611 semintie presenta
majoritatea Intr'un stat s6ti tntr'o provincie: EmigrantiT, caril vie-
tuiad in mijlocul vre uneT natiunT aborigine, nu putead compune o
biserica locals, ci trebuiau sa intro In compuner6a acelel bisericl,
carea era formate pe teritorul vre-unei semintiT. Ada Iudeil, carif
vietuiati Intro crestiniT Romani , Greci , Sirienl §i EgiptenT ,
cand se intorceati la credinta cre§tina, nu compuneati biserici sepa-
rate-locale, ci se uniati cltra cre§iinif In mijlocul carora vietueail.
In timpul Apostolilor nu puteau sa fie greutati in privirea limite-
lor bisericelor locale; clef In acel timp, tote natiunele separate in-
tran In cuprinsul uniculul Imperiu roman, unde limitatiunea provin-
cielor se conforma cu populatiunea aborigena a cuttirel sett cutarei
tell. Prin urmare , Bisericel luT Christos nu'i remanea atuncea, do
cat numaT sa se conformeze cu limitele provincielor aratate de au-
toritatea de stat sou civila. In adeva In can6nele apostolice noT nu
aflam Ere -care prescriptiunT pentru crestini, care Oh 'I oblige, ca in
impartirea bisericilor sa se conformeze cu limitele provinciilor din-
tr'un stat ; dar asemenea arang6ment este comfirmat de catra Apo-
stoli In epistolele lor. ApOstolif in epistolele lor, deosebesc biseri-
cele, numindu-le biserica RomeT, biserica Achaiei, a AsieT, a Critu-
lul etc.
Po acesta baza sin6dele .ce att urmat, ail edat legT positive, ca
impartirea bisericelor sg, se conformeze. on impartirea provincielor,
Insa a§a, ca biserica locals, carea s'a format din anticitate in vre.o

provincie, sa-remae nedespartitI kiar i in acel caz, cand autorita-

tea civila dupre 6re-care imprejurarl ar gasi cu cale de a
imparti amp, provincie. Asemenea despositiune se cuprinde In cano-
nul al 12-lea al sinodului al IV-lea ecumenic.
Mal departs in canonul 34 apostolesc se vede, c I In timpurile A-
postolilor fie-care biserica locals se despartia In eparchil ; §i aceste

www.dacoromanica.ro
 CANONELOR APOSTOL10E 816

eparchil constati din °rape, la care se numerati pi maT multe sate eq

apartineati la ele ; prin urmare pi In aces% privire se vede acomodare
cu Imp/rtirea civil/ a proviucielor. Pe Mug/ acestea In fie-care e-
parchie, acelag canon anunt/ de persona plenipotentl (In cele biseri-
cesel) pe episcop, pelmitendu-llul de a face aceea ce privesce pe epar-
chia lug Si pe satele ce se cuprind in ea. Din aceste persOne plenipo-
tente pi cu total egale Intro sine dapre drepturile interihre, trebuia
a se pi compune sinodul In fie-care biserica locall, dud era necesi-
tate de a diseuta despre afacerl, ce Intreceati sell coverpeail autori-
tatea separatl a fie -corm episcop. Dar In asemenea cazurl tine e
dater a waved pe episeopl8 Cine e dator a'! aduna Intr'un lot pi a
tine ordinea In aceste adunArl? De o ast-fel de persona, canonul a-
postolic declarl pe eel /dein dintre episcop!, ordonand fie-clruea din
el a'l socoti ca de cap 0 nimica din cele de prisos a nu face fd/rd
socotinfa luf.
In adever, In acest canon apostolic nu se aratl, tine din episco-
pit bisericel locale trebuea a se socoti de eel anthill sell de cap. Dar
In acele timpurl acesta era destul de evident/ gi far/ o deosebita
arltare. Apostolil In timpul luminlrel sell a creptinArel populati-
unel din vre-o tad, vietuiad inadins cate mal mult timp In 01'4111
principal -al Y. Apa d. e. mult timp all vietuit eI In Ierusalim, In
Antiochia, Efes pi Roma. In aceste ()rape el st/ruiad ea tote pute-
rile de a 'ntSri creptinItatea cat se pote mal mult, pentru ca In armK,
din ele, ca din nisce centrurl, ea sg, se pot/ Intinde prin tote era-
pole de primprejur. In aceste °rape el all pus episcopl pe eel mal
Insemnatl ldrbatl al Bisericel creptine sod pe eel ma de aprepe dis-
cipull al l or. Anume : In Ierusalim all regulat a fi episcop Iacov
fratele Domnulul, In Antiochia Petra a pus pe Evodie, In Efes Pa-
vela pus pe Timothelu discipulul sell etc. Cand din aceste °rape s'a
intins creptinatatea prin orapele de primprejur, pi In aceste din urma
s'all instituit cathedre episcopale, atuncea aceste biseriel provinci-
ale priviad la biserica orapalul for central ca la biserica mum/ , gi
episcopillor se re ferat la episopil cathedrelor centrale, ca la eel mal an-
teid episcop!. $i apt s'a %cut dating, de a recunesee pe episcopil ca-
thedrelor centrale de eel anthill In fie-care biserict local/. $i dar, pe
acestl episcopl ordeng, canonul apostolic de al socoti ca de cap.
In timpurile mal din urml, pentru a Inlltura off pi ce nedume-
AMIL I 52

www.dacoromanica.ro
816 MIDLOGE SPRE STUDIEREA

rirT gi greutg41 privitore pe acest obiect, Biserica at edat canine po-

sitive, prin care se arata, cg de cei antel episcopl 8611 de episcopi
cu anttitate s5, se considers episcopil oragelor principals dintr'o pro-
vincie, s6il episcopil mitropoliilor. Pentru care episcopil eel MAN
all gi primit numirea de mitropolit. In canonul al 9-lea al sinodu-
lul de Antiohia (341) se dice : . Episcopii fie -carer eparchil trebue
st, cun6scg pe episcopul eel ce este Ant Ku Intr'o mitropolie, care are
purtarea de grija a und provicil lntregT, fiind-ca la mitropolie, a-
deca la capitala end led, alergg din We pgrtile , toll eel -ce all
vre-o necesitate. Pentru aceea s'a socotit convenabil ca el sa alba
gi preferinta ontrel, gi cg cela-l-alti episcopT sa nu fug nimic mai
lnsemnat Para de el, dupre canonul eel primit din anticitate de pg-
rintil nostri, afarg mime aceea ce se refers la eparchia fie- caruea
dintre el ) Pentru o mar mare unire sa o mar stransg legatura a
bisericelor locale, precum gi pentru a preveni gi InlAtura orT gi ce des-
unire Intro ele, sin6dele ecumenice all gi numit orafiele, ale cgrora
episcopT trebuiat a se socoti de cel antti bite° provincie ; gi tot-o-
data at aratat gi ordinea In care ele trebue sa urmeze until dupg al-
tul dupre anttitate. Aga, , sinodul I -ill ecumenict prin canonul al
6-lea prescrie Anttitatea gedereT episcopilor In ordihea uringtore :
,-- 1, al Romer, 2, al Alexandria, gi 3, al Antiochiel. Iar sinodul
1I-lea ecumenic prin canonul al 2-lea, da episcopuluT de Constant-
nopol < prerogativa on6rel dupg episcopul Romer, pentra ca Con-
stantinopolul este Roma Mug *. Mal departe, sinodul al VI-lea ecu-
menic prin canonul al 36-lea da asemenea drepturl gi episcopulu!
de Ierusalim, gi stabilesce a enumera pe episcopil cu Anttitate In
ordinea urmAthre : 1, al Romel, al 2-lea Constantinopolulul, 3-lea
al Alexandriel, 4-lea al Antiochiel, gi al 5-lea al Ierusalimului. A-
coati episcopl din timpul sinodulul al VI -lea ecumenic at Inceput
a se numi pariarchl, Tar circumscriptiunele lor, patriarchate. Dar
canonul 34 apostolic declarind pe eel Antall episcop dintr'o pro-
vincie de cap al celora-l-altl episcopi din aceeag provincie , nu
'I-a dat luT drepturl nelimitate asupra for , ci din contra ,
kiar pe elit l'a push in dependentg de sinodult episcopilort ;
cgcl In citatul canon apostolic se dice : §7 (episcopal) eel dnteig
sd nu facd nimica lira socotinfa tuturor. De aid este invederat,
ca Invttktura bisericel de Apus, respectiv de autoritatea nelimitatg a

www.dacoromanica.ro
 CANoNELOR APOSTO LICE 817

episcopuluT de Roma asupra celOra-l-alt1 episcop! apusenT , n'are

nicT o baza in acest canon. Teta autoritatea recunoscuta de acest
canon celuT antfit episcop se cuprinde in aceea, ca el are drep-
tul de a convoca pe episcopiT sfl sufraganT la sinod , a prepeda la
sinod, a propane obiectele s6d cestiunele de deliberare pi a observe
Ca deliberatiuuele, sa se fad, In ordine pi In limitele intelesulul ca-
n6nelor. Tot-o-data canonul 34 apostolic arata intr'un mod destul
de evident pi scopul pentru care s'a stabilit ca until dintre episco-
pil provinciall sa fiecel autfid, pi '1-a supus 10 pe top ceia-1-alp; pi
pe langa aceea 3i pe el singer '1-a pus in dependenta de 0[101.
Caci aqa se lice In mencionatul canon va fi armonie fi se
va prea man D-fleg" prin Domnul intru S. Spirit, Tat fi Fiul
Si S. Spirit . In aceste cnvinte ale canonuluT apostolic, se cuprinde
acea Invftaiturg, diving, ca adica, prin Biserica, administrOza pi con-
duce S. Spirit, carob 10 manifest6za actiuneo sea In decisiunile
sinodale, numal In acel caz, tend sinodul se compune legitim i °and
intro membri predomin6z1 armonia.
Despre eel antfit eciscop, din cutare set cutare provincie, In ca-
nonul 34 apostolic este his : c ca sci nu face nimica fare soco-
.
tinta tuturor Prin aceste cuvinte dupre cum am his §i mai sus
se arata ca pi el este supus sinoduluT. Dar In ce anuma se
cuprindea acestit supunere In aceea, ca el ca i ceia-l-alp episcopl
era obligat de a se supune decisiunel sinodulul ca unel legi nemu-
'Labile,pi' nu avea dreptul de a face singer 6re-care dispositiune
generals on pi cat i s'ar fi parut lul de justa.
Dupre canonul apostolic, tots autoritatea ant8Tulut episcop, se
cuprindea numai In aceea , ca el convoca pe episcop! In sinod pi
In timpul sinodulut se folosea de dreptul de prepedinte. Dar in
timpurele mai din urma, dupre cum ni spune istoria epis-
copil orapelor principale, s6t episcopil an antfitate at inceput a se
bucura de mai multe drepturi i autoritati In provinciele for , klar
§i WI de sinod. Apo, , sinodul de Antiochia prin canonul al
9-lea Incredintaza fie-caruea dintre eT ingrijirea intregeT for provin-
cil; col de Carthagena prin canonul 32 it imputernicesce de a
concedia pe episcop!. Mal depart°, canhele : 36 pi 139 ale sino-
dulul de Carthagena ; 14 al celuT de Sardicia, 9 pi 17 ale sinodu-

www.dacoromanica.ro
818 MIDLOGE SPIIE STUDIEREA

lui al IV-16a ecumenic, li dat dreptul de a primi apelatir de la cle_

ricil ne multemitT cu judecata episcopilor lor ; Tar canonul al 11-lea
al sinodulur al VII-lea ecumenic de aseminea li da dreptul de a
face 6re-care dispositiuni in provinciele lor. Dar asemenea drepturl
s'a dat de atilt sin6de episcopilor cu anteitate in acel timp, cand
sin6dele formasera deja leg! positive , despre aceea cum er pot sa
se folosesca de asemenea drepturl. A.gemenea cedare de drepturl
sinodale, s'a facut de catre sin6de, episcopilor cu anteitate
pe acel considereut, ca, era cu greil, ca pentru tote cazurele ce se
iviati sa se adune sin6de. Si Inca pe langa acestea episcopi! Biseri-
cer antice, de pi se folosiat de asemenea drepturl, cu bite acestea el
nu pronuntat decisiunele lor singurr, ci Impreuna cu episcopil eel
mar apropietl de cathedrele lor. Pentra acesta , episcopir eel mal
apropiett de cathedra episcopulul celu! anteia , asistat pe rand la
cercetarea afacerilor mar mult set mar putin Insemnate pi generale,
ce priviat pe Intr6ga provincie. Din aceste adunarr de episcopi ce
se faceati la episcopul orapulur principal dintr'o provincie, s'ai'l gi
fotmkt mar pe urma, apa numitele sin6de perpetue patriarchale.
Cinonul 34 apostolic, vorbind despre mauifestarea autoritater
sinodale locale pi recunoscand'o, nu se °ma de a determina gi ra-
porturele uner bisericr locale cu o alta. i ac6sta pentru cirfttul,
ea In timpurele Apostolilor, cand predomina am6rea fraterna Intro
creptinir tuturor ttrilor, nu se ivira Inca nicl o intrebare despre ra-
porturele reciproce ale bisericelor locale. Intro superioril diferitelor
bisericr , nu era nici umbra de pretentiunl egoistece asupra altor
biserici. Pe langa acestea, dupre autoritatea ce o aveat Ore-caril su-
periorr bisericescl, ca discipulr mar de aprOpe al Apostolilor, multe
dintre eparchiele invecinate, singure de sine cautad cate-o-data a
se conduce de el, i singure IT klemat catre sine pentru ca sa se
instrueze de la el. Apa d. e. Climent episcopul Rome! fu klemat de
biserica CorinthulaT ; superioriT bisericilor din Asia mica s'at gra-
bit a Intimpina pe Ignatie Purtatorul de D-clett, dad el a fost dus
In Roma etc. Apostolil In timpul cal6torielor lor, precum pi prin epi-
stolele lor, all staruit mar cu osebire a insufla bisericelor locale ca sa sp
ajute unele pe altele la necesitatile lor. Dar prin aasta er at pus deja
baza can6nelor ce aveat se urmeze, respectiv de raporturile reciproce
dintre bisericele locale pi superioril lor. In timpurile mar din urma,,

www.dacoromanica.ro
 CANONELOR APOSTOLICE 819

cAnd la Ere -care superiorl bisericescl at Inceptil a se argta pretenti-

vnl ambitiOse asupra altor bisericT, s'all pi edat leg positive despre
ac6sta. Am Tn canonul al 2-lea al sinoduluT al II-lea ecumenic este
4is Episcopil de provinciT sa nu'p1 Intl* autoritatea for asupra
bisericelor de poste limitele eparchieT for yi Fig nu turbure bisericelel.
Asemenea dispositiune o afiam nol exprimatg Inca pi In canonul al
8-lea al sinodulul al III-lea ecumenic, unde se dice, cca 0 se ob-
serve in tote eircumseripfiunele (ocarmuirile) ca nimene din iubi-
torii de D-oleic episcopT, sa nu'O intinqla autoritatea asupra altei
eparehii, carea mai inainte qi din inceput n'a fast sub melna lui,
sell a predecesorilor lui . . . . pentru ca sa nu se mice canOnele
parinfilor . . . . Ambe aceste can6ne permit autoritItel bisericescT
locale de a participa si In afacerile alto! bisericT, Ipso Llama! In nisce
sciute casurl. Anume, dud representantil acestel autoritatl se kiamg
paste limitele circumscriptiunel for pentru chirotonisire, soil pentru
alit. Ere -care dispositiune bisericesca (can. 2. sin. II-lea ecumenic),
soil and mitropolitul eparchial se va abate de la orthodoxie. In Ca-
zul din urn-a, dupre canonul I-it al sinodulul al III-lea ecumenic,
mitropolitiT de primprejur, c carii cugeta ale orthodoxiei , 11 juded
Impreung cu episcopil sapupi lul.
In canonul 34 apostolic dupre cum am vNiit, proprill gic8nd,
61111t expuse numaT drepturele autoritAtel sinodale locale, carea se In-
tinde numal asupra tine circumscriptiuni determinate a unel biseriel
locale; pi decisiuuele unel asemenea autorithti nu pot fi obliggtore
pentru tots Biserica. Dreptul din urmg apgrtine numal unel autori-
tall sinodale ecumenice, despre carea canonul 34 apostolic, precum
pi tote canonele apostolice nu amintesc nimic. i ce, pentru sin6dele
ecumenice s. Apostoll n'all lilsat nicl un canon ? Ba da ; lust nu ca-
non regulamentar ci practic. Adecl , el singurl cu fapta as edat
can6ne pentru asemenea sin6de.
La Inceputul lAtiref creptingtatel, dud Biserica ecumenic a ha
Christos consta numaT din dou6 bisericl locale de Ierusalim si
Antiochia, s'a ivit o intrebare forte Insemnatl, aname, ce Insemng
tate are In Biserica Christos legea cermonialg a luT Moise, pre-
cum pi data trebue a obliga la ImPlioicea el pe creptinil tntorpl din-
tre pagAnT? Pie-care Apostol, ca dascal inspirat al lame!, ar fi pa-
tut decide Ili singur aces% Intrebare; dar el n'at fgcut apa, ci fi-

www.dacoromanica.ro
820 miDLOGE SPAS STUDIEItEA

ind-cg acostg intrebare privea pe totg, biserica lul Christos, i tre-

buea Ed se decidg o-datg pentru tot-d6-una , §i tot-o-datg li sta si
prin putinta, s'atl adunat sinod din totT representantil Bisericel
sinod ecumenic. La acest sinod dupg deliberatiunea fleuta asupra
IntrebgreT, s'a dat decisiunea sigilatg cu cuvintele : pcirutus'a S.
Spirit fi nou6, i aces% decisiune a remas obliggt6re In Biserica,
luT Christos pentru tot-de-una. §i pentru ce Apostolil ails procedat
ast-fel, dad fie-care din el ar fi putut decide ac6stg intrebare 8 Pen-
tru ca Insug esemplul s611 fapta lor sg, servescg de canon, cum tre-
buea sg, se manifesteze autoritateaBisericeT ecumenice, to timpurile
maT din urma. Sinodul apostolic din Ierusalim, care a constat din
representantil a dou6 bisericl, a fost ecumenic, pentru cl atuncea
Introga Bisericg a lur Christos se mgrginea numaT In biserica de Ie-
rusalim §i de Autiochia. Dupg un asemenea model v6clut cum
trebue s se proarate autoritatea ecumenicg sinodalg a Bisericel
mai trebuitati 6re ca In can6nele apostolice sl se maT prevaclg Inch
un canon deosebit 8 Apostolil ati sciut c credincio0T, egad vor avea
necesitate i li or sta §i prin put*, all Aso folosescg de esemplul
lor. In urma Apostolilor In seculit al II-lea i al III-lea, In ade-
v6r, Wan ivit in Bisericg, IntrebgrT, care cereau a fi decide de o au-
toritate ecumenicg, precum d. e. Intrebarea despre botezul eretici-
lor §i primirea color 044 la Biserica; dar Biserica atuncea n'a a-
dunat sin6de ecumenice, pentru ca in timpul relatiunelor inamice a
autoritatel civile cgtrg. ea, nu a putut face acesta. Vocea autoritgtel
ecumenice se manifesta in acel timp numaT prin relatiunele reci-
proce ale sin6delor locale. Dar Math, ce Biserica a inceput a fi
sub protectiunea imperatorilor, ea, in timpul Intrebgrilor maT in-
semnate, s'a condus de esemplul dat eT de cgtrg s. Apostoli; pentru
care de la inceputul secoluluT al IV-lea, plug la finitul celuT al
VIII-lea a 0 avut c;6pte sin6de ecumenice. Pe de alts parte, Biserica,
urmand esempluluT Apostolilor, s'a tinut stains de acel canon, cg,
adicg, la aceste sia6de ecumenice sg, asiste representantil tuturor
bisericelor locale, s61i personalminte, sOu prin imputerni citil lor.
Dacg unul din acestT representantl aT Bisericel nu '§T da votul in
decisiunea sirodalg, sinodul-nu se recunnoseea de ecumenic. 4a Si-
nodul de Efes an a avut cha'racterul ecumenic, pgng dna decisiu-
nele luT nu feat sub-scris §i de Ioan al Antiochiel. Sinodul al du-

www.dacoromanica.ro
 CANoNELOR APOSTOL10E 821

cilea ecumenic a primit characteral de ecumenic, numal dupg, ce

decisiunela luT s'ali sub-scris qi de papa Virgilie, care nu asistase la
sinod nioT in persona nicT prin representantil seT.

PaOT. Silvestro Eittlitnescu.

(Va unna).*

aa=igasaZia="-a

www.dacoromanica.ro
 DESPRE
INSEMNiTATEA. OCUPATIUNELOR ORDINARE ALE MUM
IN VIATA CREFINA. SPIRITUALO-MORALL

Ideea despre activitate si ocupatiune este asa de straw unite cu

ideea despre viata, In cat noT nu ne putem Inkipui viata fara ocu-
patiune i activitate. i din diferitele vietT , viata umana este cea
maT diversa, dup6 modal el de activitate , cea mal r6spandita dup6
diversitatea raporturilor el cu nature vOuta si Cu iota omenirea :
pentru aceea ocupatunea omulul, precum de sine se pate vedea, are
o mare importanta In viata lul. i, fara Indoell, verl -ce om, care
eugeta la sine, care nu jaded superficial despre viata, tot-d'a-una
va Intarce o profunda atentiune la Insemnatatea si la scopul ocupa-
tiunilor sale.
Na e darn de mirare ca multi Inteleptl si Inv6tatl att vorbit ne-
'neetat despre Insemnatatea activitatel vietel umane In genere,
despre folosul sett mare sail mic , despre fructele pi resultatele el,
atb.t pentru tntregile societatl, cat §i pentru cel-ce se ocupa cu di-
feritele objecte tsi scopurl spre care este pornita activitatea omuluT.
Nu e de mirat ca ocupatiunea omulul, ca sorginte a binelul comun,
tot-d'a-una a constituit unul din cele mad importante objecte al ac-
tivitatel marilor barball, al politicilor, al legiuitorilor ba Mar al
imperiilor. Dare In orT §i ce caz, cat de Intinse pi profunde
ar fi fost cunoseintele omenesa relative ra acest object, el
nici o-data nu p6te fi lnteles in 'WI Intinderea lu! §i sorbit

IAA In profunditatea Jul; pentru ca viata omenasel singura de

sine este on total diversa, fit deosebit de acesta, desvoltamlu- se

www.dacoromanica.ro
 DESPRg 1NSEIVINATATEA OCUPATLUNELOR ORDINARE 823

gradat atat In persOnele private, cat gi In Intregele societatr, nasce

n6u6 necesitati spirituale gi morale, gi cu ac6sta kiar, Ind6mna la
n6u6 ocupatiunr qi activitatT.
Inv6ta4ura cregtina, ca gi In mai multe altdle, tot agea pi In W-
s% privinta, nu lasa, pe om lipsit d'acest conductor divin gi de lumi-
narea lui de sus. i data din punctal de vedere propriu 4is cregtin
s'ar constata gravitatea gi necesitatea ocupatiuner comune In
viata cregtinulur; apor ar-fi destul a'gr aduce cineva aminte ca,
acOsta Inv 6tatura comanda tuturor d'a nu fi lenevogr In afacer ;
ci arclend cu spiritul , Domnului servind (Rom. 12 , 11), tuturor
ordona a avea rabdare gi abnegare, curatenie In cugete gi fapte, gi
tintlend la perfectiune din ce In ce mar mult , catre onorile
kiemtirei de sus a NI Duknecleii in lisus Christos (Fil. 3, 14);
c'un cavtait : tuturor poruncegte ocupatiunea ecsteribra gi Interiora,
topirituall gi corporala; a pre 6meni1 neactivT IT recun6sce de
nedemnT de a manta Noma lor (2 Thes. 3, 10), Nra data nu sunt
demnT de Nana lor, cu atat mar mult de viata lor, gi prin ur-
mare IT recun6sce ca fiinte en total nefolosit6re In societatea 6me-
nilor gi 'n genera in tOta lumea acesta v6tlata ; cum a ea If tri-
mite ca fiinte IntelegAtOre la, fapturile tale ne'ntelegathe ca
sa, Imvete ocupatia gi activitatea lor (Pild. 3, 6. 8).
Dara pentru ca omul s6 p6ta capata mantuirea eterna , acest
stop principal gi de cea mai mare importanta al cregtinismulur
mar mult de cat orT -ce In acOsta conluereza, dupe Inv6tatura Evange-
liuluT, viata spirituall gi interiora, dispositia interiOra a minter,
a inimer qi a tuturor fortelor spirituale, In acord en invgtatura ore-
dinter, a speranter gi a amorer cregtine. De aceea In Inv6tam6ntul
cregtin tots ocupatiunea propriil qis spirituale gi interiora pretu-
egce tot-d'a-una mar mult de cat ocupatiunea esteribra, corporala. A-
yea, curatia minter gi a inimer, vegherea continua asupra starer spiri-
tulur, Inaintea tribunalulul Evangelic are tot-d'a-una mult mai mare
importanta , de cat un ecsterior convenabil de fapte, sail de onora-
bilitatea conduiteT ecsteribre ; rugaciunea interiOre continua, care
ese din profunditatea inimel , care arde de am6rea calm D-qell, In-
aintea tribunalului liar Christos este tot-d'a-una mar sus gi mar pla-
cuta, de cat plecarea genunkilor ecsteri6re gi de cat ruga Indelun-
gat% ast-fel, ca cea din urma , fail cea d'ant8iil , n'are pier 4 '.11-

www.dacoromanica.ro
824 DESPRE IN SEMNATATEA

semnatate, se face In zadar (Mat. 15 , 9) dupt atestarea Mantui-

torulul Christos.
DecT, dad cu modul acesta InvttamOntul creptin face zadarnica
activitatea ecsteriora , v64uta kiar In lucrarile pietatel, no luand
parte cea interiors, spirituals; apoT cum trebue creptinul sa pri-
vesca la activitatea lumosca pi la ocupatiunile el 'I Trebue el 6re sa
priv6sca acesta ca pre nips lucrurl ce nu s'ar raporta la sterna sa
mantuire , pentru a scopul for eel maT apropiat este feri-
cirea pamenttsca a omuluT ? 6re trebue ca aceste oaupatiunT, WI
a so abate de la scopul for propria , lute acelag timp A conlucreze
scopulur principal pi adevtrat al vietet creptine ?
E necesar a observa, ca mariT colaboratorT aT credintel pi aT pie-
tater, cea maT mare parte au fost pi niarl pi neobositT colaboratorl
nu numaT in sensul moral pi spiritual, nu numaT In raport cu lu-
crurile pietatef, ci f I cu tale Haturale, lumescr. Atm ati.fost patriar-
chiT biblic! Noe, Abraam, Isaac, Jacob, Moysi, Iosif act., @aril
sat ostenit continutt, se ocupall cu agricultura, on economia casnica
act.. ApostoliT ma? 'nainte d'a A kiemati la lucrul eel mare al man -
tuireT 6menilor, se ocupail on vanarea pepcilor ; Sfantal Apost.
Pavel, Mar In timpul misiuneT apostolieT sole se nutrea pe sine pi
pre aT seT din ostenelole stile : singwri'va riti,-clice marele Apostol,
c aceste nzdni au servit trebuintelor mele, fi celor-ce au fost im-
preund cu mine (Fapt. Apost. 20 , 24). Intoretndu-ne la alti co-
laboratorT aT creptinismulul, vom vedea asemenea, ca el nicl-o-data
n'ail despretuit munca, ci din contra o respectat pi se ocupail de
dtnsa. In profunditatile deperturilor pi prin crapaturile muntilor,
prin pepcerT pi prin monastirT far' a Wag ocupatiunile proprili ilis
spirituals, el In acelapi timp se comet pi cu lucrul ecsterior, ocu-
panda-se cu lucrarea pgmentuluT i cu semanatura fructelor folosi-
t6re, cu Impletirea, de 6(11111 act., cu lucrul manilor for se nutriati
pre sine, pre fratT pi pre saracT.
Daca vom obsorva raportul , ce trebue sail OA ocupatiunea
ecsteri6ra catre viata cea interiore pi spirituals a omuluT cre-
stin : atuncl cu uparinta vom tutelage, pentru ce a nume top
santil colaboratorT aT pietater crestine , dand tot-d'a-una pre-
ferinta ocupatiunel interiors gi Gael spirituals, in acela§1 timp res-
pectez1 f6rte mult pi pe cea ecsteriera. Omul tot-d'a-una activ din

www.dacoromanica.ro
 OCUPAIII/NELOR ORD1NARE 825

natura sea eesercit6za, fort6za pi desvOlta tote puterile sale corporale

i spirituale. Deosebit de aceea el fuge de lone pi trandavie, el con-
tinutl 1 T perfecon6z6, capacitatile stile intelectuale, ocupandu-se cu
gandirea, cum ar putea sa conduca mai bine interesele sale; mat
departe comparaudu'pl puterile pi mbillOcele de care dispune cu
scopul ostenelelor sale pi bind directia la tote pentru a ajunge la
acest stop, el se deprinde concentra ideile asupra unlit object;
predominand acele obstacole pi dificultati, care maT mult sal mat
putin le intimpina la savarpirea a tot lucrul tie are 6re-care serio-
sitate, el naturalmente se deprinde cu rabdarea , capata taria de
character fi voe pururea
: bucurandu-se cu speranta d'a ajunge sco-
pe ce 't3T-a propus, sail bucurandu-se despre ajungerea acestor sco-
purr propuse, el kiar in ocupatia sea afil sorgintea de mulfuniirf
fi placeri pure 9i inocente; i aceste placers i multumiri la randul
for 11 pazesca d'acele placerr pi multumiri grosolane, simtuale pi
degradat6re. TOte acestea precum do sine se pate vedea, Bunt atilt
de adev6rate In cat pre langa desvoltarea adev6rat cresting, pi
piOsa a minter yi a inimei, sunt forte importante nu numaT In re-
port cu interesele i starea ecsteriOra. a multi!, ci gi en viata spi-
ritualo-morala a crestinuluT : aces% viata cere pi o rafiune,
data nu profunda, apoi eel putin lumina% pi san6tOsa pentru prii-
mirea pi insupirea adev6rulut creptin, gi o continua concentrare
spre a ajunce scopul eel inalt al vietet ereptine, adeca acea concen-
trare, care, pi In timpul altor ocupatiunt, nicT o data nu perde din
vedere acea ce este de neaparata trebuinfd, rabdarea, aria de
character fi voinfa, care tot-d'a-una este gata d'a urma conducerel
superb:ire a piotaler divine , pi a inimeT, capabile , d'a afla tole mat
sante pi inocente multumirl qi plkcerT in inv*turalui Christos §i In
viata, potrivit acestel inv6taturt. Vom tacea aci despre acele influen-
tart bine-fac6tOre ale ocupatiunel ecsteriOre, fisice, care se arata la
desvoltarea organelor corpulur nostru, care la rtindul lor servesc de
arme prin care se manifestezI viata nostril interiors pi activitatea spi-
ritulut nostru. Este cunoscut pentru fie-care din esperieta ca ocupati-
unea ecsteriOra i cor6spunptOre cu puterile gi capacitatile 'Astro, con-
lucrand drepteT directiunf a viet31 nOstre fisice, in acelapt timp dup6
profunda fi stransa legatura ce este Intro spiritul pi corpul omul al,
conlucreza Intr'un mod cunoscut pi dreptului curs al vietei n6stre

www.dacoromanica.ro
826 DESPRE INSEMNATATEA

spirituale, pi sttrel pacTnice pi liniptite a inimel n6stre, pi a lumi-

ntrel ratiunel pi In genera pi a baud dispositiuul a spiritulul no-
stru. MariT colaboratorl al pietttel ereptine, caril tot-ea-una all stu-
diat natura omuluT din tote puncturile el de vedere , pciad pro-
fund pi Intelegeail bine un ast-fel de raport al ocupatiel corpuluT
cu viata spiritualt a crestinulul , pi, ftrelndoelt din acestt call-
a, el pretuiati pi respectail forte mult ocupatiunea fisict ecste-
Hort.
Deosebit de acestt ocupatiune ecsteriOrt, care influintOzt astipra
cola interi6re, viata crestint spiritualo-moralt, p6te avea pi alto sem-
nifictrl In comparatie en unele circumstance pi ocasiunT ale vietel,
en conditiunea pi situatiunea crestinulul In societate. i maT 'nainte
de tote ocupatiunea precum s'a lis, este sorgintea satisfactiunilor
pi profiturilor pure pi inocente. Poetul, pictorul, filosoful, naturali-
stul klar In activitatea pi ocupatiuuile for , aflot satisfactil pi profi-
turf atat de Inane, In cat pentru acesta sunt gata st uite tote sa-
tisfactiunile pi profiturile lumil ; pi Um. cate-o-datt IntOmplarea sail
6menil, contra dorintel for IT atrag de la ocupatiunile for pllcute
pi'l owl ell objecte nepotrivite cu ratiunea pi en inima lor ; apol
In orT -ce caz acesta ocupatiune le cauzezt, suferinte morale, tor-
ture pi urat. Cu modul acesta este evident , et omul cate-o-datt se
mpg, pentra a se atta ocupat, pentru a ocupatia pentru clausal
este n multumire, o satisfacere.. i trebue a observa et pentru om
este fOrte natural A afle satisfacerl kiar In ocupatiile sOle; ast-
fel a ocupatiile kTar de la Inceput , dupt deosebitul stop al
Creatorulul, era necesariA M. servesct pentru noT ca sorginte a
bucuriel, a pItcerel pi a fericirel (Facere 2 , 15). Am is et ocu-
patiunea este sorgintea satisfactiunilor pi profiturilor , lust se pOte
ca omul st se ocupe kTar cu pllcere, cu osebire data singurt ocupa-
thine% recompensazt, indestul pe cel-ce se ocupa pi'l procurt mi4-
16cele d'a nu trti In lipst.
Dart sant ocupatiunT care nu tot-d'a-una recompensaz6 pre eel-ce
se ostenesce cu multumire pi cu bucurie, ci maT tot-d'a-una aceste
ostenell sant Insotite de Intristare pi scurgerea tuturor fortelor cor-
puluT pi ale spiritulul, ostenell asemenea aceleia pe care o su-
fere sclavul de la un domn tiran pi avar. Ast-fel plrintele unel nu-
mer6se familit se ostenesce cat° o-data pant pi la sud6rea de Mange

www.dacoromanica.ro
 OCUPATItINELOR ORDINARE 827

ca sa pot& macar cat de putin sa sustie ecsistenta sea proprie pi a

copiilor seT. Ast-fel se ostenepce ate o data aparatorul legit pi al
justitiel , care nu voesce prin mi416ce nelegitime sa 't31 agoni-
stIsca nutrimAntul §i alto necesaril ale vieter, ci sperand ca prin
adevtratele merits, prin dreptate ¢i onestitate sa;p1 procure o stare
maT mult sat maT putin fericita pi fara de grip,. Ast-fel se ostenesce
cate o-data si bunul pastor al Bisericer, drept Indreptand cuvtutul
adevtralul, care fara obosire IT Implinepte cu sfintenie datoriile
vocatinuel sae, pi din cauza imputinarel spirituluT credintel pi a dra-
gosteT 6menilor In miqlocul carora el traepte sufere o mare ne-
cesitate In tote, pi despre tote, pi este silit sa'T capete nutrimOntul
pentru sine pi numer6sa sa familia prin cerput pi prin eele maT In-
josite si degradatOre ostenelT. Ast-fel se ostenepte cate-o-data ser-
vitorul Inv6tamOntulul pi al lumina , care abia abia YET sustine
ecsistenta sa materials prin putinul salarit ce are., pi este silit sa
sufere din partea celorce nu scat pretui ostenelile luT, indiferenta
si despretul ce IT areta lul §i ocupatiunilor lul, Este evident ca In
ast-fel de circumstance, vorbind just nu este o ostenela upiora,
si placuta; aci ostenela, nu este tot-d'a-una sorgintea satis-
factiilor pi a profiturilor, ci maT adese-orl sorgintea suferintelor
pi a maladielor, provenite parte din multa §i obosit6rea ostenela
corporala pi spirituala , parte din simtul provenit din multe greu-
tatI pi miserie, aci ostencila este combaterea i crucea, carea cere
rabdare i abnegare. 'nteadevor mare pi Malt cu spiritul este a-
cela, care porta aasta cariera creptinepce. Mare pi laudat este acel
pastor al Bisericel, care nu se descuragiaza nicT -de -cum In cariera
InalteT sole misiunT kiar acolo, undo, sat societarea, sat maT maril
eT nu voesc a sustine pi pre bunul pastor In serviciul lul pentru bi-
nele societatil, uncle nu puma ca nu-I asicura necesitatile, dera
cate-o-dita i le Indoepce Si i le insutepce prin estrema rad% pi in-
diferenta ce areta serviciuluT luT. Mare pi Malt este acel ostenitor
pentru Invotament, care Intrim mod onorabil servecce luT, necau-
tand la indiferenta color -ce Il Incongiaa, precum ci acel aparator
al adevtiruluT pi al legeT, care, necautand la nicT un fel de neeesitate
a vietel pi saracia ecsteriora , la indiferqa pi despretul meritelor
lul, nicT tntr'un kip Ere -care nu'pl trad6z1 consciinta sa §i legea.
Marina, morals a acestor colaboratorT este on atat maT Malta, pre-

www.dacoromanica.ro
828 DESPRE INSEMNATATEA

cat este mal prejos dupo stares sa morale acea societate, care nu
tide pi nu voesce a apreQia ostenelele for meritabile si obosit6re :
ast-fel ca pre cat este de mare indiferenta din partea el respectiv de
dOnpil, pre atat de mult se care rObdare i abnegare din partea lor.
Dare -orl-cum ar fi ostenala , upi6ra si satisfacot6re, recom-
pensOtOre oft pAno la estremitate dificila pi obositore, care abia sa
procure midlocele vietet, in tot cazul InvOtatura cresting purse
ca scop final, concentrarea tuturor ostenelelor pi a tots activitatea
crestinulut pre Dumneclet si santa LW lege. i aci , cal -ce In-
telege. spiritul adevAratuluT cretinism pate vedea , cum el, tindAnd
la adevAratul si Inaltul scop, In acelapl timp conlucrAzI la agonisi-
rea pi a alter scopurf treclthre , spre care tinde ostenela lumasca
a omuluT.
PunAnd pre Damneder', fiinta cea supremO, si maT perfecta de scop
final al ocupatiunel n6stre , care ordona d'a face tote spre marirea
luT Damneder', invatAtura cresting cu acesta kTar naturalmente ne 'n-
demna d'a Imbunatati s'a perfections ostenela 'Astra); pentru-ca o
ostenela, orT-cum ar fi ea sAvarpita In sine singura si In comparatie cu
ostenelele altor 6menT, in orT-ce caz, va fi mar prejos In corn-
paratie cu nemOrginita $i infinita marire a DomnuluT. DecT darn,
omul pOtruns de spiritul adevArat creptinesc , fart Indoola ,
nici o-data nu va socoti nicT una din ocupatiunile sale pe
deplin terminate, si 'lief nu va slabi In silintile We, ostenin-
du-se pentru sine pi pentru intrOga societate. Acela, care se o-
stenepce Inteadins, pentru ce afia multumire In ocupatiunile A°,
curand all maT tardit obosepce In activitatea sea ; tot ast-fel pre-
cum pi multumirile lumescl curand sat maT tardit perd acea pia-
core, ce at avat la inceput : nici o-data tusk nu 't31 va perde ener
gia, nu va slabi In activitatea sea, acela, care tot lucrul set 11 sl-
varpepce pentru marirea luT Damnedet, ass ca el kiar si In tale maT
simple si de tote Mile ostenelT, dandu-le acea directiune, care duce la
eterna viata si fericire, va afla ore-canlo sorginte nesecabile de tale
mat 'nalte multumirl si placert spirituale, pe care cu cat maT mult
le gusts omul, pe atat maT mult le dorepce si Insetka de ale. Darn
mar lesne si maT repede p6te obosi In activitatea sea acela, care
supOrta vre-o ostenela maT malt sat maT putin dificila si nerecunos-
catOre, fart idea despre Dumneded si eterna sea significare. In ast-

www.dacoromanica.ro
 OCUPATIUNELOR ORDINARE 829

fel de caz midlocul eel mai nemerit este a nu Win cu spiritul,

d'a nu so da intristarel i desperaril, a nu intOrce prin despret pi
indiferenta despretul pi indiferenta, a nu abandona osten6la
ones% si a nu intreprinde midloce ilegale pentru agonisirea
celor necesaril pentru viata , precum discordia , furtul , hra-
pirea , neadev6rata saracie , etc. ; aci midlocul eel mai sigur
este paza de aceste perd6t6re cararl pi a nu se scandalisa de eel -
ce umbla pre ele, ci sa aiba credinta tare in Dumnedett, care
ni mantine t6te puterile sufietulul spre a vietui dupa Damao-
det in ac6sta credinta. Numat credinta in Dumne1e9 p6te Bus-
ting pe sarac in ostenelele stile, cele grele ; numal singura cre-
dinta p6te revorsa cerepile mangier! in acel pahar , care on mare
abundanta umple cate o-data, de otrav6 pre Omen! in diferitele im-
prejurarl ale vietei ; 610 singura credinta numal descopere credin-
ciosilor sorgintea fericirel si le da forte nesecabile pi neimputinate.
Cu modul acestl inv6tatura creptina pe de o parte , tot-d'a-una
pi in tote imprejurarile vietel ind6mna, pe crestin al se ocupe , din
ce in ce mai mult ei so'piperfectioneze ocupatiuuele We, iara pe d'alta
11 ferepce de intristare pi desperare in caz de nereupire, on ace-
sta se sileste de a Inradacina pi a desvolta in societatea crestina
ocupatia continua, care nicl o-data nu slabesce In consecinta , find
cea mai folosit6re pentru societate, alunga lenea i orl -ce apatie ca-
tre ocupatie. Pentru aceea nu este dificil a intelege, ca acolo nu ec-
sista spiritul invatoturel crestine, uncle Cato o-data se face 6re-
care inceputurl de ocupatil folosit6re , d. es. aparuta ocupatie pen-
tru respandirea Inv6tamAntulul in popor, pentru infiintarea 6re-ca-
ror institute de bine-facere, sad pentru 6re-care intreprinderl, favo-
rabile pi pentru intreprindatorl i pentru societate, care intreprin-
derl se esercita on mult zel la Inceput, i dupa un timp 6re-care
acest zel dispare cu incetul fara ca sa fi atins cat de putin macar
scopul ce 'VT -a propus. Despre nipte ast-fel de Omen!, se p6te dice
ca eT nu sunt adeverati creptinl, fiind a, kiar zelul for n'a fost fruct
al sufletulul pi al ithmel patrunsa, de am6rea crestina, darn numal
o imitate a altor Omen!, moda , care a durat numal pentr'un
timp 6re-care p'apol a disparut ; de pi lucrarea in sine a fost
onesta , bud, pi folositere pentru societate 'td-a perdut ins6
pentru 041 pretul el. Este evident, ca ei all Inceput acestit lu-

www.dacoromanica.ro
830 DESPRE INSEMNATATEA

crare pentru aceea numaT, ca la inceput le era placuta pi le nutrea

ere-cum ambitiunea pi vanitatea lor ; be da sail mai bine is le
inlesnea micilocul d'a trace in opiniunea publica, de Omen/ ai timpu-
lui pi consimt la necositatile luT, sad pentru ca le promitea inte-
rese , pe care cu tete acestea el nu '§a le-ad putut procura repede ;
far' a avea pi rabdarea ceruta, ca prin ostenola folosindu-se d'acele
avantagii, cu facilitate pi nepdsare sa se dea iarapi trandaviel Ia
care erad depring deja. Iata o sincere constatare a aceluT adevar,
ca satisfactiunile pi multamirile, ba Inca ce e mai mult pi avanta-
giile positive, pe care omul 'pi be pets procura cate o-data klar In
singara ocupatie, nu pot singure de sine sa, a tot-d'a-una puterni-
cul indemn al uneT ocupatiuni durabile pi continua.
Dec! data cu modul acesta activitatea pi ocupatiunea ecsteriCra
este unul din semnele vietel creptinepci , apol ce vom lice despre
Omenii, cull 4ic , ca nest/ ocupatiune pi activitate ecsteriora, ii
impiedeca d'a trai o viata adevorat creptin.Osca, ,nu le a timpul
pi posibilitatea d'a se ruga, d'a visita biserica lid Dumnecled?
Sa suposam, a tine -va este atat de mult ocupat cu afacerile
sole, tlilnic,e, in cat nu numai in qilele de lam, darn klar pi in tlilele
de serbatori marl n'are timp pi posibilitatea sa implinesca Ore-cari
ocupatii ecsteriere ale pietatel creptine, a el contra vointel pi a
dorintei Bele, este dator continua, ca pi Martha sa se nevoesca des-
pre multe pi nu pets ca Maria, sa'pl dea sufletul pi inima in par-
tea cea buna, a parasesca -tote ocupatiile lamer!, sa merga la
biserica in timpul serviciulur divin pi sa asculte cuveutul lid Dam-
nepd, imnurile bisericepci, la rugaciunile pi frum6sele consilii ale
bisericii. Trebue a marturisi on tote acestea ca ast-fel de Omen! se
gasescu multi in societatea creptina a timpului de fata : acestia
sunt ace! Omen!, care pi Ia tole mai marl s6rb6torT, dis de dimi-
nOta pi pOnd sera, se ocupa cu pregatirea de lucrurl lumepel, spre
esemplu, cu pregatirea bucatelor, cu deredicatul pi arangiarea case!,
cu Ingrijirea pentru copiii lor, pi earl! nu pot Wag aceste far' a
nu perde unicile for mit116ce de ecsistenta vietel. Relativ la acesta
se pate clic° mai anteid, ca in familiile, patrunse de adevOratul spi-
rit al credintei, fail ',Nicola se pot gasi pi cate-va momenta libere,
in care sa pota in tlilele de sdrbatorT marl pentru a visita biserica
pi sa is parte la rugaciunea comuna. Dara pi In ast-fel de caz lucrul

www.dacoromanica.ro
 OCI1PA TIUNELOR ORDINARE 831

pietatel cre§tinescT interior p6te inlocui pe eel ecsterior lumesc ,

printr'o viata cu adev6rat cre§tinesca, bine-placuta lul Dumnedet
i mantuitare, prin ocuparea pentru Dumnedea, §i pentru viata e-
terna. Aces% ocupatia interiara, spirituals este ne 'ncetata a-
ducere aminte de D-dea, inaltarea continua a minter §ii a inimeT
cttre Dumnedet, cererea de ajutor de la, Dumnedea atat In lucru-
rile pietatei crestine , cat §i In acelea ale lumil. Pre. langa aceste
conditiunt §i cele mar simple ocupatiunT lumerT , sunt ocupatiunT
bineplacute lul Dumnedea li mantuitare , ocupatiunT pi6se, stvOr§ite
spre marirea luT Dumneclea , precum se pate vedea din cuvintele
Apostolulur : dal derd or de mancaft, or de beg, or de facets alt-
ce-va, sa facets tote spre marirea lui Dumnecleii (1 Cor. 10, 31).
Cu modul acesta multimele de ocupatiuni nu pot sa abata pre cre-
stin din calea maintuireT, data Insa numaT el singur nu se va abate
din acesta cale ; din contra trebue sa servisca, ca midloc, §i ca im-
pulsiune la viata piasa adevaat crescinesca.
Numal abaterea, de la ocupatiunile piase sub pretecst de ocupatil
reclamate nu de necesitate, ci de avaritie, de lacomie etc. este nelegi-
tima i nedemna de crestin. i la ce ma! curand de tote ar putea
duce acesta I La aceea a 1-ar putea face sa fia, mar avutT7 Dara
ecsperienta ne incredintaza prin mil de esemple, ca amenii, calif aft
urmat ast-fel, adese orl nu numal ca nu sunt eel ma! avuti, ci din
contra el sunt mai Arad de cat acel , calif nu 'sl-aa parasit fara
vre-o cauza bine-euvantata ocuparea piOsa ecsteribra. §i liter deca
s'ar qi 1navuti mar mull, de cat eel d'anthia , tii s'ar inavuti kiar
pentru aceea, ca eT pentru 15cupatiunile dilnice negligiaza actele
pietafe! crestine , sp. es. mergerea la biserica, duminicile ii alte
sorbatorT, apoT o ast-fel de inavutire, o agonisire de catl-va lel (iara,
cate-o-data Ili nici-un ban), uu cum-va acesta ar putea sa reeom-
penseze acea perdere teribila , despre carea dice Mantuitorul Chri-
stos : ce folds ar fi omului de ar dobandi Wei lumea , fi '§i va
perde sufletul sea? (Mat. 16, 26).
Preot. Sp. Bildeseu.

---35---ST=-40=-7--* --

ARM. 1. 63

www.dacoromanica.ro
 CUVtl\IT
LA DUMINICA A pECEADUPA ROSALII.

Demme miluesee pre niul men.

Mat. 17, 15.

Fratilor
Ast-fel a vorbit un pgrinte 6re-care, apropiindu-se de
Iisus Christos §i inkinandu-se Lui. Se vede, a acest
om era un pgrinte bun §i activ. El n'a pgrasit cu des-
perare pe fiiu seu ; darn, ne-avend nici-o putere, se adre.-
seza cu ruggciune cgtre A-tot-puternicul Doctor al sufle-
telor §i al trupurilor nOstre. Pgrinti §i mame Si toll, cg-
rora vi s'a 'ncredintat pgrintesca indatorire de a cre§ce
pre copii 1 prin nimic alt nu yeti putea mat bine sg ye a-
retaii iubirea cgtre copiil vo§tril de cat prin intOrcerea
v6stra §i a copiilor vostril cgtre Iisus Christos. De §i acest
object principal se cade sg'l aibg tot omul in vedere, de
orl-ce condi-tie ar fiiel §i 'n tot timpul : darg el trebue sg fig
piatra cea din capul unghiulul a educatiunel copiilor
cre§tine§ci. Inima care nu va fi imprietenitg cu el : pen-
tru aceea va fi cu grail sg se familiariseze mal tarcliil. Si
a§a, inleiu, rugati-v6 singuri, §i invetati§i pre copii vo-
stri ne'ncetat sg se adreseze cu'rugaciune cgtre Iisus Chri-
stos. Al doilea, siliti-ve a deprinde mintea for cu credinta
in Christos, ast-fel, ca t6te sciintele prin care se instruesc

www.dacoromanica.ro
 PREDICT 833

sa'§1 imprumute lumina lor, tote puterea for de la acesta

primitive Lumina. Al treilea, siliti-v6, ca in tote simtu-
rile si ocupatiunile for se se intipgrescg iubirea de Ii-
sus Christos. In zadar §i fOrte nedreptcugetg ace16men1,
cg educaliunea omenescg concentrate in lisus Christos,
este de prisos §i nu este pentru to II de o potrive necesarg, §i
'n Mote sciintele aplicabilg. A cugeta ast-fel este a lucra
contra scopului principal, pentru care suntem facull §i
pentru care trebue se trgim. Acest stop este lisus Christos:
fiind-cg pentru ce trdim not ? Pentru aceea, ca se cun6-
scem §i sa prea-mgrim pe DumnecIeu. Acesta este viola
vecinica, glasue§ce Adeverul etern, ca sate cumisca pre
a unul adearatul Dumneflea. (Ioan. 17,3). Darg deunde
putem cun6sce peDumnecleil, pe Care nimen1 nitro -date
nu'l-a veclut? Intre tine alt kip nu, de cat in persona lul Ii-
sus Christos, care-le este strdlucireama'rirei sikipuisfa-
tului, Tatalui Lui (Evr. 1,3), dupe mgrturisirea aceluia§1
Adever. El slice : pe DumnefleA n'imeni nu '10,-a edclut
nisi °din. lore: unul ndscut Fiiul, care este in sdnul Ta-
talui, acela a spus. (I6n. 1, 18). Acest Fiiu al lui Dum-
necleil a mgrturisit pe Dumnecled §i cu cuventul, si cu
lucrul, §1 Cu. viata ; 'hi-a mgrturisit ast-fel, cg cel-ce cred
in Trensul nu numa1 ce Kid pe Dumneclefi, ci priinresc
puterea, ca sa fit fii lui Dumneclett (loan. 1, 12). De §i
clic inteleptil: cunosce-te singur pre sineli ; dar acestg
cunoscintg de sine, farg sciinta de Iisus Christos, este un
egoism pierdetor. Se p6te slice §i fare gre§eld, cg cel ce
cun6sce pe Iisuc Christos, scie tot, macar de n'ar §ci nimic
din sciinta. Din contr'a cel ce nu cun6sce pe Iisus, de
ar §ci Mote, este un neinvetat. Si a§a in Iisus trebue se se
concentreze MIA sciinta §i MIA ocupatiunea nostrg de on
ce nature. Acea sciinta, care mijlocit sau nemij locit nu ne
conduce la cunoscinta de Iisus Christos, nu merits nu-
mele de sciinta adeveratg, §i cu atat mal mult nu este
demng de omul crerin ; §i acela nu p6te fi membrul unel

www.dacoromanica.ro
834 PREDICT

societati bine organisate, care nu cun6sce pe lisus Chri-

stos, tot ast-iel, precum nici o societate nu pate fi bine or-
ganisata, decd ea nu va fi corpul, s'at Biserica lui Chri-
stos. Eft sunt via!a, clice lisus Christos, voi mlcidilile.
(loan. 15, 5). Oare ganditi, a aceste cuvinte s'a 'ills nu-
mai Apostolilor ? Nu, ele s'aii clis tuturor cre§tinilor in ge-
nere. Si a§a on tine al fi, to trebue sä cunosci §i sa sell
pe lisus Christos ; §i nici intr'un kip nesciinta, de Iisus
Christos, care este pentru tine de cea mai mare trebu-
buinp, nu pate fi scusabila. Nu sunt datori numai ser-
vitorii Bisericii sa cunasca pe lisus :.ci §i imperatul §1
sclavul, §i osta§ul §i saracul , §i stApanul §i sluga luT, tots
trebue sa cun6sca pe Mantuitorul lumel pre atata , pre
cat si pate §i trebue, ca sa pOta fi membrii al Bisericii lui
Christos. Apostolul Pavel, scriind catre Corinteni, dice :
n'am judecat a sci ce-va intru voi, fdrei numai pre li- .

sus Christos, si pre acesta rastignit. (1 Cor. 2, 2), a-

deca credincio§ilor 1 on tine ati fi vol, dem vol ye limp
de Biserica lui Christos, apol mai ales trebue sa cunostell
pe Iisus Christos cel rastignit. Dar vol vets intreba : a-
tunci pentru ce mai sunt sciintele, pentru ce scalele ? la-
rag dic §i clic acesta hotarit, ca scopul tuturor sciintelor,
tuturor stabilimentelor de inv6tatura este a cun6sce direct
sail indirect pe Iisus Christos. E drept ca nu tate sciintele
deopotriv6 ocupa mintea §1 inima nastra cu acesta cu-
noscinta ; spre es. sciintele mathematice, studierea lim-
belor, diferitele arte care formeza gustul omului ; dar si
aceste ramuri de sciinte, cat de departate se par de cuno
scinta de Iisus Christos, ele bine propuse, duc pe o tale sail
pe alta tot la cunoscinta principiului tuturor sciintelor
adeca la cunoscinta Dumnecleului celul adev6rat. In caz
contrarit, ele vor deveni arme de intelepciune falsa §i
s6manatorii celor mai ru§inase viciuri. Ast-fel dar lumi-
na lui lisus Christos trebne sa se reverse preste tats ma-
sa §i natura tuturor cunoscintelor omenesci 1 Tata prin ce

www.dacoromanica.ro
 PREDICI 835

trebue sg se deosibescg in teleptul dupre Iisus Christos de

inteleptul lumil acestia 1
Iar cgtre vol m'adresezii, parinti §i mame §i top aceea,
cgrora de cgtre Dumnecieti 1i s'a incredintat santa inda-
torire d'a educa pe copil Educall pe copil vostri pentru
1

aceea, ca el mat mult de cat orl-ce, sg cun6scg pe Iisus Chris-

tos, dem voit1 ca sg fig adeveratii fil at bisericil §i at Patriel.
Nu ve grijiti, ca el sg progresezenumal in §ciin La lumescg,
ci ye grijiti ca in mintea §i in inimile lor, potrivit cu e-
tatea lor, sg crests §i sg se desy6lte cunoszinta de Iisus
Christos. Ceea ce este sabia in mana celul nebun, aceea
este sciinta lumesca fgrg acesta sciinig de Christos in ma-
na junelul. De undo atatea ne'ntelegerl, atatea neorindu-
ell kiar si in cele mat inve0,te dupre aparinta, socieigtil?
De acolo, cg cunoscinp. de Iisus Christos rgmane indg-
rat de sell)* lumescg, de acolo cg atat de mult se negli-
ge -a intelepciunea spiritualg, pre cat se silesc a cu-
n6sce pre cea pgmant6scg. D6rane miluestene 1 Damne
miluesce §i mintue§te §i pre copil Chre§tinescl de ince-
lepciunea lumescg §i cea neadeveratg. Amin.
Preot. Sp. Badescn.

www.dacoromanica.ro
 CUITtl\IT
LA DUMINECA A UN-SPRE-DECEA PUPA ROSALII
DESPRE MILOSTIVIRE
nr,
Asea si Tatal meat cel ceresc va
face volt, de nu yeti erta fieste-care
fratelui set' din inimile vOstre gre-
selele lor. Mat. 18, 35.

Fray, lor!

latg cuvintele, prin care Iisus Chistos a inkieat para-

bola, ce am auclit'o in evangelia ce sa cetit astacll I Ele
spun aceea, ca deo, nol nu vorn fi indulgentI care apr6-
pele nostru : apol nicl nol nu vorri avea dreptul d'a a§tepta
acestg indulgentg de la Pgrintele nostru ceresc. Fiind ca
Pgrintele ceresc este milostiv numal pentru eel milostivl ;
din contra judecata Lui va fi lard mild pentru cel ce
nu face mild (Iac. 2, 13). Sa fim cu luare amirge, trap-
lor, la acestg inv6tgturg si sa ne sihm a fi milostivl, ca
sa fim ; pentru ca s'a clis: fericiti cei milostivi,

cet aceea se vor milui (Mat. 5, 7).

Dintre t6te virtutile omene§c1, nicl-una nu ne p6te a-
semena lul Dumneclea, ca milostivirea; tot ast-fel pre-
cum din t6te insu§irile lul Dumneftil, nicl.una nu pOte
ecsprima neapropriabila ecsistenig a 1111 Dumnecteti, ca
milostivirea. Idolatril au imaginat pe Dumnected, ca pe
Dumnecleul trgsnetelor, care aruncg trgsnete §i sagell a-
supr'a pgato§ilor : intr'alt chip nici c'a putut sal imagi-
nezeb Cate n'ati scris el §i au vorbit in acestg privinta
despre Dumneclea, se p6te ;lice, a nimic n'ati clis in

www.dacoromanica.ro
 PREDICI 837

comparatie, cu aceea ce a clis Iisus Fiul lui Dumnecleil,

care a venit fn lume sg mantuiescg pe pIcgto§t, §i aceea
ce a dis unul din ucenicit lut Iisus Christos; care a a-
juns scopul mantuitor al acestit mantuitore venirl. Dum-
necleu dragoste este (1. I6n. 4, 1.6). Ast-fel s'a esprimat el.
Si Lcestg singurg ecspresiune, cat de scurtg nu este ea,
este cea mat intinsg §i mat adev8ratg de cat t6te incelep-
ciunile omenesct relative la Dumneclea. Numal singtlr
Dumnecled p6te milui pe pacgto§1; §i numat un ast-fel de
llumnecleu este trebuincios pentru mantuirea pacato§ilor.
Fratilor Toy suntem pacato§1, pentru aceea tott sun-
tem datornicil lui Dumned.eu, emit meritgm eterna mOrte.
Cgtre tine ne vom intorce dem nu cgtre milostivirea lut
Dumnecleti 2 Iatg pentru ce tot lucrul mantuirea este lu-
crul milostivirea lut Dumned.eil. Pentru aceea, deca not
voim sg fim mantuiti, sg fim dar §i not milostivi. Pen-
tru aceea §i santa credinta ne 'nvetg sg fim milostivt. Ea
nu dice : fill tots inv8tati; fiat tott avutt §i puternict, fly
tog intelepti ; ea 'Inv*: fip, milostivi, cet §t tatal vostru
cel ceresc mitostiv este (Luc. 6, 36). Sgvedem cat de mi-
lostiv este Parintele nostru ceresc. El atat de mult a iu-
iubit lumea acesta, a n'a crutat nici pe Fiiul sal unul
ngscut, ci 'I a dat pre El, ca tot cel ce crede In El, set nu
piard ci sa aibc"t viagt vecnica (I6n. 3. 1.6). Pentru im-
plinirea acestet iubirl, Fiiul lui llumnedeu, s'a pogorat
din cer pe pgm8nt, a luat trup omenesc, a pgtimit pe
truce pentru mantuirea nostrg a pacgto§ilor. Iatg cat de
milostiv a lost spre not Pgrintele ceresc 1 Fitt dar §i
voi milostivi, tact §i Teal vostru ceresc milostiv este,
adecg fill cu dragoste, fitt indulgent1 spre slgbi-
ciunile §i neputintile semenilor vostril , fill de bine-
voitort §i bunt; ertall nedreptglirile §i supgrgrile ; nu
rgsplatitt reu pentru refl. ; ci biruali reul prin bine ;
iubiti si pre vrdimasii vostrii, faceli bine si celor
ce vP urise pre voi. Fili milostivi ca si Tatal vostru ce-

www.dacoromanica.ro
838 PREDICI

rest milostiv este. De si acest cuvent Evangelic se face

entre top in genere, dar el se face Cu osebire entre voi,
cu care Parinte le ceresc, sa clic a§a, imparte milostivirea
sa, entre voi §efi, judecatori, pnrinp de familie §i instrui-
torn Fill milostivl. De va adea vre-un om in vre-o gre-
§eln 6re-care : voi cei duhovnice,,sci, indreptay pre unul
ca acela cu duhul blindejei (Gal. 6, 1). Aduceli-v6 a-
minte ca avep afaceri cu Omens, care sunt semenil vo-
stri ; ca §i vol suntep ecspusi acelor'a§i slabiciunl, ca §i
el, ca §i apr6pele, care este incredintat von, Cu cat vasul
este mai slab, cu atat mai malt trebue pastrat. Pactig pre
cel mai slabi, ca sa nu fits causa peirel lor. Fiji milo-
stivi, ce si tatdl vostru cel ceresc milostiv este. Acest
cuvent cu osebire se clice Gi von avutilor vecului ace_
stuia I Vdc vi s'a lasat sarmanul, si saracului voi fig in-
Wajutor (Psal. 9, 35). Dap flamanduluf pane, inbracap
pre cel gol, dati-1 sa bea, priimiti pe cel strein. C'un cu-
vent, dem void ca Tatal vostru. cel ceresc sä ye ierte gre-
§elele vOstre, iertap §i voi gre§itilor vostri. Fiji milo-
stivi, cd si tatdl vostru cel ceresc milostiv este.
Dar legiuitoril vecului vor clice: e-0 ast-fel de milosti-
vire 'Ate fi contrarie legii, justitiel §i resplAtirei cuve-
nite. z Ce trebue sa respundem la acesta acestor amatori
de adever ? Si deca din iubirea de adev6r ar dice el a-
cestal Darn si atuncl eti le voiii vorbi prin cuvintele scrip-
tures : mila se laudd la judecatd. Mila voesc iar nu
jertfa (Mat. 9, 13). Din aceste cuvinte Dumneclee§el se
vede, ca milostivirea nu pote sta contra legil nu numal
cele1 Dumnecleerl, ci si celel omene§cl, a cares inceput
este tot milostivul Dumnecleti ; Mind -ca Dumnecleic este
supremul Legiuitor §i Judecator (Iac. 4, 1.2). Iar unde
nu este milostivirea, acolo, dupn cum se vede, §i lucrul
ce este dupn lege devine fara de lege, sail, mai bine a
dice, acolo cu totul nu este lege. Evangelia este legea
cea mai inalta §i fundamentald pentru not ; dar ea res-

www.dacoromanica.ro
 PREDICT 839

pira numalindurarea.Pentru aceea cele mai multe socie-

tal de astacall, bazand dreptatea for pe acesta lege Evan-
gelica au ¢is : mai bine este a erta clece culpabili de cdt
a osdndi pe un nevinovat. vedeg, a milostivirea, res-
pirand in legea Dumnedeescase vede §i-'n cea omenesca !
Dup' acesta mat puteV vol gandi ca milostivirea sa fie
contra beget veritatel? Forte bine faceau aceea carit, ima-
ginand justitia, o presentafi cu okit legall , ca printea-
cesta sa dea a 'ntelege, ca ea trebue sa fie nepartinitOre.
Dar dupa parerea mea, ar fi mat bine sa i se deslege o-
kit §i sa o laca sa se uite cu okit milel, ca acesta justi-
tie sa nu fia tirana §i fart, umanitate. Ru§inos lucru este
parlialitatea : dar neumanitatea §i tirania este de mil de
oil mat neru§inOsa, de cat parlialitatea.
SA' observ6m insa, fratilor, ca milostivirea si partia-
litatea nelegitima nu e tot una §i aceea§1, §i nicl o data
nu se unesc la un loc. Milostivirea, aparand §iajutandpe
pacato§1 nicl de cum nu-1 stria. Milostivirea §i drepta-
tea sunt doa surorl unite §i nedesparlite, din unirea cg-
rora ese adev6rul. Asa este ea in Dumnecleti, asa trebue
sa fie §i 'n 6menl. Si asa dar, fifi milostivi, cc si tatal
vostru milostiv este.
Darn in leleptil veculul iar4lvor mat dice ; a Tata' ceresc
este Dumneclet, tar not suntem Omen1; pentru aceea putem
not 6re fi atat de milostivi , pre-cat este Tatal ceresc? »
Inteadev6r, ca milostivirea lui Dumne!,:leti §i milosti-
virea omenesca, nu sunt de o potriva. Ele au deosebirea
aceea, care este intre un ocean §i o picatura de apa.Darg
tot aceea§1 lumina asorelul, care se reflecteza in apele ocea-
nulul, nu p6te 6re a se reflecta §i 'ntr'o picatura ? Oare,
aceea§1 milostivire, care in persona Fiiulul lint Dumne-
deu luminezt §i pre eel ref §i pre eel bunt si ploa §i pre-
ste eel dregy §i preste eel nedrepp, nu pOte ea sa locu-
esca §i in sufletul omenesc ? Din contr'a, fratilor, nimic
nu p6te fi asa de potrivit naturel omene§cl, ca milosti-

www.dacoromanica.ro
840 PRED1C1

virea. Tirania este insugibilA numal unor tigri carnivorl ;

iar reutatea este InsugibilA diavolut. Blandetea §i milo-
stivirea trebuesca a fi insugirl ale omului. Sufletul gi tru-
pul sunt ast-fel organisate de Dumned.ea, ca sA fiA mi-
lostive. Omu lilt i s'a dat inima, ca sl iubescA pe aprOpele,
ca gi pe sine. I s'a dat minte , ca sa se ocupe de folosul
apropelul, ca §i de al sea propriti. Manile lui sunt fAcute,
pentru a face bine ; piciarele, pentru ca sA alerge in aju-
torul al tuia. Aga singur natura lui it 'Inv* milostivirea 1
Va sA clicA, a nefiind milostivi, not vom sta contra na-
turd nostre 1 Si aga cuventul nostru despre milostivirea
Evangelic nu trebue sA ni se parg noti §i curios. El a-
semenea trebue sA ill naturalii hairnet, precum este na-
tumid lumina sOrelui, precum este naturalA respiralia
animalulul. Deci decd ea ni se pare grea, gi cu ane-
voe de 'mplinit : apol acesta provine din causa stri-
caret naturel nOstre. Pentru a indrepta in not acesta
stricare, singur Fiiul lul Dumnecleti s'a fAcut pre sine
cel mat inalt model al acestel milostiviri, §i cu cuven-
tul gi cu lucrul a predicat despre milostivire, a pre-
dicat despre truce in auclul cerului gi al pamantului. Cine
iubesce pe Iisus Christos, pentru acela nu nurn41 ca nu
este grea, ci i se va pArea dulce gi desfatatore acesta Inv&
latura ; acela respirg acea inv64atura catre apropele sea,
gi klar cAtre vrAjmagit set. IatI un esemplu al acestut a-
dev6r 1 Archidiaconul Stefan, ast-fel se ruga despre aceea,
cari'l ucidea cu petre : Domne, nu le socoti for pe'catul
acesta (Fapt. Apost. 7, 60). Mantuirea ornoratorilor lilt i
se pArea mat scumpa de cat propriasa viatI. El vedea pe
Iisus Christos. SA privim gi not tot la acelagt Iisus Chri-
stos; sA fim cu luare aminte la inv6tatura Lut, sA imi-
tam viata Lut ; sA sArutam cu buzele gi cu inima cru-
cea Lui, decd voim sA fim milostivi, precum este milo-
stiv TatAl nostru cel cerescl Amin.
Preot. Sp. Badesen.
--""0-e'eVitEgur:41-ale-w

www.dacoromanica.ro
 CUVnNT
LA A DOUA-SPRE-VECEA DUMINICA DUPA
ROSALII.
DESPRE INDIFERENTIA CRESTINESCA.

Frafilor !

Un tinar 6re-care, viind la lisus, '1-a 'ntrebat pre El cli-

cend: Invtlettorulebune, ce mill, face, ca set mostenesc vi-
ala vecinicet (Mat. 1.9, 1.6)2 Care altg intrebare mat impor-
tan-fa de cat acesta este trebuinciOsa pentru ort-ce om? De
si tingrul §cia, cg implinirea legef este una din micllocele
cele that necesarf ce conduc la imparatia cerurilor ; pen-
tru ca decd n'ar fi sciut acesta, apof n'ar fi sciut la urmg
sa raspuncla, a tote poruncile din finer* sa le-a 'mpli-
nit : dar el a 'ntrebat pentru aceea, ca sa'§I asigure pro-
pria sa judecata prin judecata lut Dumnecled si, p6te ca
§i pentru aceea, ca sa, prii mesa o lauds din partea lilt
lisus pentru implinirea poruncilor. Cat de nea§teptat in-
sa a fost pentru el respunsul Inveigtorulut, cand Acesta
'f-a poruncit OW venclet Mkt averea sa, set o dea setraci-
lor si set urmeze Ltd I El gandea ca patima iubiret de
argint nu putea fi bariera ce opresce d'a merge in viala
eterna, sail mat bine a dice, el nict cg se gandea la ace-
sta patimg, care rodea inima luf. Pentru aceea s'a §i 'n-

www.dacoromanica.ro
842 PREDICT

tristat tengrul, audind acest r6spuns din partea lu1 Iisus

Christos. Fiind-cg, pen km a mo§teni viata eterna, este de
trebuintg a'§1 infrina inima de cgtre tote ate o legg de
viata pgmentescg ; sad ca trebue sa iuboscg atat de mult
pe Iisus Christos, ca nimic din ce este parnantesc sa n'o
desparig de acesta iubire. Si a nume amOrea de Iisus
Christos o numescii pgrintil Bisericil virtute Cre§tinesca
Sg inv6Igm acesta virtute ceresca din esemplul tingrului,
despre care am audit vorbindu-se in Esanglia de astach.
Tingrul s'a 'ntristat, cand a audit din gura lui Iisus Chri-
stos, ca pentru mo§tenirea vieteieterne, trebue sa '§1 yen-
¢g averea sa Si &Ind u- o sgracilor, sa urmeze 1ui Christos.
Tot ast-fel se 'ntristezg §i inima nostra, cand auclim, ca
este necesar sa ne lepedam de care totecate ne legg de
lumea acesta, ca sa putem capata viata eterna. Cel ce voes-
.0 vie dupet Mine, clice Ini eptorul Christos, sa se lepede
de sine (Mat. 16, 24). Acesta va sa Oka, dupg esplicarea
Marelul Vasilie, a se lepgda de tOteplIcerile lumesci, care
impiedecg scopuriie pietglef. Acesta insemnezg a fi indi-
ferent chiar care viata §1 'n tot-d'auna sa aiba in sine
judecata mortis. Iisus Christos esplica acesta ast-fel : eel
ce fubelsce pe tatet, sat pe mumti, mai mull de cdt pe
Mine, nu este vrednic de Mine si eel ce iubesce pe flirt,
sat pe fie mai mult de cdt pe Mine, nu este vrednic de
Mine; si eel ce nu se va lepdda de tote averea sa nu
pote fi ucenicul Met (Mat. 10, 37 §i cel). Apostolul Pa-
vel arata ca adev6rata calitate a Chrestinilor, esterastig-
nirea trupului sea dimpreunet cu patimile si cu pofte-
tele (Galat. 5.24). Cum se pate una ca acesta, strigg cel
ata§at de lumea acesta ? 1{6spuncl la acesta cu cuvintele
aceluias1 ceresc Invelator : la Omeni acesta e cu nepu-
tinp, dar lui Dutuneclea tote sunt cu putintd. Boca a-
cesta ar fi -lost cu neputinig : apol n'am fi veclut in lume
atatea esemple virtuOse. Dar, ne mal vorbind despre Iisus,
totl urmatorii Lui, ApostGlii, Mucenicii, Cuvio §ii Pgrinti

www.dacoromanica.ro
 PREDICT 843

§i 'ngenere toil Sfintii pe calea indiferentei de lumea a-

sesta ail ajuns Imp 6rgtia cerurilor. Si pentru nol, frati-
for, afarg acesta nu e altg tale la impgratia cerurilor. Vey
dice : « dar nol nu suntem Inger1, nol nu putem fi indi-
fereny catre fume. n Dar deca vol ay fi ingerf : apol n'ar
mai fi fost trebuintg a v6 inv6ta indiferinta de catre lume.
Vol nu suntey Ingerl, dar pentru ce nu voiy sg fly in-
gerl cu indiferenta ? E drept Si aceea, ca cu acesta indi-
ferentg trebue sg se deosibessg monachil, sag aceia, caril
lepada.ndu-se de lume §i de tote plgcerile el, au dat o de-
osebitg fggAduintg inaintea lui Dumnedeti §i a Bisericif
d'a servi numai Lin. Der 6re cel-l-alts cre§tini, la priimi-
rea botezului facend leggtura impreungril cu Christos,
nu s'au lepgdat asemenea de lume §i de diavolul i de
tote lucrurile lul 2 Cad s'a clis : edli in Christos ne-am
botezat in mOrtea lui Christos ne-am botezat (Rom. 6.
3). Acesta s'a dis nu numal pentru monachi, ci in ge-
nere despre toy calt cred in Iisus Christos.
Nu ganditl, fratilor, ca prin acesta inv6taturb.' s'ar stri
ca Ore-cum leggmintele sociale §i familiare ; din contra
ele din acesta vor priimi o n6.1 §i se p6te dice, adev6-
rata putere. A fi indiferent, in sensul Evangelic, nu va
sa dia a fi.indiferent catre acele indatorirl, care se pun
asupra nOstraln raport cu viata cetatenesa §i familiarg.
Din contra a fi indiferent va sg dica a fi fiber de acea
nevointg, care tine pe paatos in plgcerile lumescl. A fi
indeferentva sg dia a fi inving6tor patimei acelia care
domnesce in fie-care din noi, care se silesce .a domina
bite puterile sufletulul nostru,'ca sa ne despang deDum-
nedeil, §i aria, de nu ne vom improtrivi ne va supune
tote aplicarile inimei n6stre, §'apol va cre,§ce treptat, pa-
ng ce in fine ne va perde. Adese-orl acesta patimg, ase-
menea §erpelul, se acoperg cu florile virtutilor ecstertare,
ca mai cu inlesnire sa '§i verse otrava sea in inima n6-
strg Acestg patimg in cuventul lui Dumnedeu este Cu-
I

www.dacoromanica.ro
844 PRED1C1

noscutg sub numele de a fret plgceri principale, adecg

pofta trupOsett, pofta ochilor §i trufia yield (1 loan. 2,
16), sari desfra,narea, cupiditatea si ambitiunea. Spunett,
este macar o singurg positie in viata socialg §i familiarg,
care ar permite §1 ar justifica in vot acest intreit inceput
al fie-cgrut red moral ? Din contra nu vatgmg ele 6re li-
ni§tea §i tericitea societatilor cetItene§a §i familiare? Nu
sunt ele 6re semintele tuturor ru§inOselor viciuri, care
pocesc s'au disfigurezg natura nOstrg? Si deca aceste vi-
ciurl atat de mult sail imprietenit cu natura n6strg, in
cat not nu suntem in putere sa scgpgm de ele : apol nu
suntem not singurt 6re causa acestel neputinte neertate
si perdatOre ?
Si a§a, indiferenta de §i trebue cu osebire sa fie meritul
monachulut, sail a aceluia, care, lepgdandu-se de t6te
vicleniile vietel, a promis sa se jertfoscg Domnulut din-
preung cu t6te puterile stile : dar ea trebue sa fia podOba
a fie-cgrul Cre§tin, ort §i tine ar fi el. Deed estepgrinte de
familie, el este dator sg, Viubescg copiii set §i pre toll at set.
ast-fel, caiubirea de Christos, sa fig inceputul §i sfar§itul
iubirel lilt pgmenterl; trebue sa se ingrijasca de prosperi-
tatea lor, fgr' a'§t legainima sa cu cupiditatea §i aviditatea.
Decg este osta§ sail judecator, el trebue sa apere credinta §i
patria, sail sa dea judecata §i dreptatea, fat' a'§Iinsu§i si-
e§1 slava, ci acesta sa o dea lui Dumnecteri. Decg este co-
mersant, el e dator sa strangg comori in Doninul in-
bogNindu.se. (Luc. 12, 21). Ca sa clic in scurt, indife-
renta Creping nu este alt-ce-va , de cat adev6rata nOstra
iubire de Iisus Christos. Dar pentru tine §i caud acesta
iubire nu p6te fi insu§ibilg §i imposibilg ?
Este cu greti a umbla pe foc, §i a uu se arde ; este cu
grew a trai in lume, §i a nu fi legat de densa. Dar data
indiferenta s'ar agonisi fare greutate : apot nict Ca n'ar
avea vre-o recompensg. Acosta recompensg se face §i'n
viala acesta, dar mai mult in cea fiitOre. In viata, acesta

www.dacoromanica.ro
 PRED1 Cl 845

virtutea serve de depoctit mangaerei harice, saii dumne-

cleescl, pe care nicl suferintele n'o pot vetOma ; al pre-
cum prisosesc suferintele lui lisus Christos in noi, asa
prin Christos prisosesce §i mangiereanOstra. (2 Cor. 1,5).
De acesta prisosintg santit se bucurail kiar in suferin-
tele lor. Dar cats recompensg ye promite vou6 acesta ce-
rescg virtute in viata fiitOre, in viata eterng ! de §i inima
care iubesce pe Dumnecied, §i !Or' acesta este avutd §i
perfecta pertru aceea numat, a ea iubere pe Dumnecleti
iubesce un ast-fel de bine, care nu este altul mat pre-
sus §i mat mangaitor : dar, dupg o. leggturg necesarg cu a-
cest bine, 1§1 are pretul sett §i fericirea cea eterng. Bu-
curali-ve. §1 ve veselili toy cei-ce iubili pe Domnul, cd
plata vostra multd este in ceruri. (Mat. 5, 12) !
Suflete cre§tinesc ! voept tu sl fit mo§tenitor eternet
fericiri? Vino la Iisus Christos §i, inkinandu-te lui cu
credintg §1 iubire, intrebn : Inv6tgtorule bune, ce voiu
face, ca sd mo§tenesc viata eternd? Tu scil, cg nu vet prii-
mi fericirea eterng, dOca anteiri nu vet cunasce §i nu vet
nimici in sine pe idolul ted mult iubit. Dar nu to in-
trista, dem lisus Christos IV va dice §i tie tot aceia/§1 ce
a clis §i tingrulut din Evangelie : mergt, vindett averea
ta, imparte.o-la sgract Si vino de urmezd Mie: fiind-cg
mat lesne va trece camila prin urekile aculut, de cat sd
poll sg intri tu, legat de acesta patimg a bogatiel, intru
Impgratia cerurilor. Amin.
Preotul Sp. Badescu.

CE4103 s"

www.dacoromanica.ro
 CUVtgT
LA DUMINICA A TREI-SPRE-DECEA. DUPA
ROSALII.
POVETUIRE LUCRATORILOR VIEI DUIIOVNICESCI SI INSA.SI VIEI.

Iar tend va veni Domnul viei, ce

va face IncrAtori lor acelora ?
Mat. 21, 4Q.

Fratilor !

Aceste cuvinte, sunt luate din acea parabolg care all.

auclit'o d6ja in santa Evangelie ce sa cetit astacli. Nu e
reu sa o mat repetgmind o data. Ain om, stgpan d case,
a Wit via, §i a 'ngradiro cu gard, a spat inteins'a test,
a zidit turn §i a dat'o lucratorilor. lar tend s'a apropiat
timpul rodelor, a trimis slugile sole la lucrgtori sa ea
rodurile el. lar lucratorit princland pre slugile acelea,
pre unit jail bg.tut ; iar pre altit cu pletre iau omorat.
Domnul a mat trimis §i pre alte slugs mat multe ca cele
din telt]. ; der lucrgtorit au flcut §i acestora tot ca §i ce-
lor din Wt. Mat la urmg a trimis pe fiiul seti crecland,
cg se vor ru§ina de el, Si nu va cutecia sa -t face Hitt un
req. Iar lucratorit, v64landul au clis: acesta este mosteni-
torul venitt sal omoram §i sa tinem mo§ia Jul.
I

lisus, spuind acestg parabolg a 'ntrebat pe auclitorit

set : ccind va veni domnul viei, ce va face lucratorilor
acelora? SI nu uitam, cg printeace§tlauclitorl grail kiar

www.dacoromanica.ro
 PREDICI 847

si lucrgtoril Archiereil §i batranil Iudeilor, pgrintilor,

cgrora omorase pe Prorocl, §1 care mal tirclid ad omorat
pe Fiul lul D der" Si ce au respuns el? Pre cei rei reu ii
va pierde, si via o va da altor lucratori. Ast-fel reil hi-
crgtorl sad .osandit singurl pe sine Cu. dreptul, de si el nu
sciead, a acesta judecata au Igcut'o kiar pentru den§il..
Fratilor 1 §i acum sunt multi lucratorl de felul acesta,
asupra cgrora se pOte sg cap judecata acesta. Iregenere
acesta judecata este pentru acel ne'ngrijitorl §i r6i1 voi-
torl purtgtorl de name numal, caril nu ingrijesc despre
implinirea datoriilor ce sunt puse asupra lor, ci prin idea
contraril §i reaoa for conduitg vatama binele societatil.
Ace§tiasunt acel pastorl biserice§c1 caril, ca §i ngimi-
tii, pgstorescd turma lul Christos nu pentru slava lui
Dumnepti, ci pentru ru§inosul interes. Ce fericire pen-
tru Bisericg, cand ace§ti lumingtorl nu se stingd, ci lu-
minezg cu cuventul §i cu fapta in sfesnicul el; cand el
ca §i marl' generall, priveghiazg neadormitl clioa §i nap-
tea la streja Domnului, lucrand mantuirea fiilor lor spi-
ritual1, conducandu'l intru imperatia cerurilor, cand prin
inv6ilturg, cand prin bunul esemplu de o via religi-
Osg, cand prin ruggciunile for 1 Intr'adev6r a acestia
sent angeril Domnulul , midlocitorY intre Dumnecled §1
popor 1 Din contra ce mare red. §i, se pOte dice ce red ne-
mgrginit produc el, cand numal cu numele, iar nu §1
cu fapta corespund acestul nunie, §i and, ca §i ngimitil,
veclend lupul viind, pgrasesc oile for §1 fug, pre cand
lupif ereticil be rgpesc §iplerd oile Ion! Mi se pare, a
nu e pre atat de rea molima omoritOre, pre cat este des-
franarea acestor pastorl bisericescl: fiind ca aceea omOrg
corpul, iar acesta omOrg sufletele nOstre ; cu osebire,
cand nisce ast-fel de Omen' pOrtg numele de pgrintl su-
flete§cl. 116u1 ce provine de la den§il este atat mat simli-
tor, cu' cat fii for duhovnice§c1 ad indrederco, inteen§il.
ANT,14 I, 54

www.dacoromanica.ro
848 MEDICI

De §i reaoa -purtare este in tot omul vrednica de osandit :

dar in cler este Cu. totul nesuferita.
Ast-fel sunt §efit, caril privesc la supu§il lor ca la niece
instrumente ale viOurilor lor.
.Ast-fel sunt judecatoril, calif d'a dreptate celor vino-
vatt §i osandesc pre cel dreptt, conduct find de partiali-
tate si interesare.
Ast- fel sunt domnit §i Inuit demnitarl card fara uma-
nitate se Oda cu supusit lor inpovarandu'l cu sarcinl
grele, sail facend cu el cele ce voesc.
Ast-fel sunt parintii unit neingrijesc de educatiunea
copiilor lor, lasandu'l sa umble dupa placul lor, fail a
'ngriji de cre§terea lor.
Ast-fel sunt invetatorit, cant in locul insructiunel, tor-
na in nevinovatele iniml ale copiilor, otrava desfranulul
§i libertinagiul.
Iar cdnd va veni Domnul viei, ce va face lucratorilor
acelora ? Respunsul pentru totl e unul §i acela.§1: pre
cei rei, r64 ii va pierde.
Vorbind de lucratoril eel 1.61, nu putem tacea ca sa
nu vorbim ci despre vie. Sunt vii atat de stricate, a fi-
ind in manile celor mat bunt lucratorl r6man neroditOre.
Ast-fel stint in genere pacato§il cull nu voesc sa se po-
caiasca. Ast-fel sunt toil copiil desfranatt, elevil negligent'
§i neascultatorl, slugile cele nesupuse. Cand va veni Dom-
nul viel, ce va face via ace§tia 2 Aceea ce se face pomu-
14 care nu face r6de bune, se va talc& si in roc se va a-
runca. (Mat. 3, 10). Ascultati vol lucratorl rei, ascultag
§i vol vii Reroditore ! Precum eel d'anteit nu se pot in-
drepta pentru nerodirea yid : tot ast-fel si cea din urma
nu se va putea indrepta pentru r6utatea §i neactiviatea
lucratorilor.
Fratilor mat 'nainte de venirea Domn alut sa judece
1

vii §i mortil; mai 'nainte pan' a nu se termina clioa in-

delungel Lui rabdart catre not pacato§il : sa ne folosim

www.dacoromanica.ro
 PRED1CI 849

de acest timp. Vol lucatorilor, carora vi s'a 'ncredin tat via

Bisericil lul Christos, pArintl duhovnicescl, stapanitoril,
domnil, pArintil, inv6tatoril! stall veghetorl la streja Dom-
nulul ;pazip via ce vi s'a 'ncredintat de Christos. Imitap
pe Dumnecleescul Lucrator Iisus Christos, care '§l-a pus
sufletul sea pentru oile sole. Nu ve lepgday d'a ve pune
§i vol sufletele vastre pentru mantuirea celor ce vi s'a
'ncredintat. Slab* vol in puterile v6stre ? Rugati-ve
Domnulul via ; si El ye va imbraca cu putere de sus.
\T6 aflati cu totul nedemni de numele de lucrgtorl ? El
bine, lepgday cariera vOstra Si dap via altor lucrgtorl,
card vor da Domnulul rodurile el la vremea lor. 0, mare
r6spunderet veil avea pentru fie-care mlldita saditA in
via lul Christos ! Tinep minte, cat de scumpA este fie-care
mladitg udatI cu sangele cel Dumnecleesc at 1111 lisus Chri-
stos! Ce va fi 6re, daca acestg mlgditg se va usca din cau-
sa ne'ngrijirei v6stre? Domnul va cere compt de perde-
rea el prin manile vastre. Aduceti-ve aminte de Guyer).-
tul Domnulul, rostit lucrgtorulul celul nedrept : iar cine
va sminti pre unul dintru acesti mai mici, clice ceres-
cul Lucrator, rrcai bine este lui,set'si lege o piatret de md-
ra de grumazii lui si set se inece in adenculit metrii. (Mat.
18. 6). Iar intr'alt lot, Domnul ap se plange despre lu-
crAtoril eel ne'ngrijitorl : 0 pastorii lui Israil, au claret
se pasc pastord singuri pe sine? Au doret nu pre oile
pasc pastorii? laid laptele it m(incafi si cu idAa ye in-
bracati sz ce este gras jungiali , 'Salo oile mole nu le
papeki. Pre cea slaba nu o aGi intarit si pre cea bdina,-
va nu o ati vindecat Si pre cea sdruncinatet ntWo ay 'le-
gar §i pre cea ratacitan'ati intorslo, si pre cect porduta
cautar o. Pentru aceea, pastori, ascultati cutentul
Dommului : ialet Eft asupra pastorilor,, si voids core oile
mole din mci'nele lor. (lezech. 34, 2. 3. 4. 9).
Si 'tu via mut Christos, incredintatKpastorilor Bisericel,
fit al Biserich, bAtrinl, tinerl §i col il ! asoultali pre

www.dacoromanica.ro
850 PREDICT

mai marii vostri si vl plecati lor: tit aceea veghiaza

pentru sufietele vostre. (Evr. 13, 1.7). Nu v6 impetriy
inimile v6stre nu permitell in inimile v6stre Incuiba-
rea viciului, prin deprinderile v6stre cele rele. Ne'ngri-
jirea, u§iurinta de minte §i capritiul vostru suet causa
ne'ndreptare1 v6stre. Nu cheep, a nu putey fi bunt,
si spiritul eel reti nu pOte dice acesta. A dice a§a este a
hull contra santulu1 Spirit. Nu void pentru aceea, ca vol,
nu void sa lucray Domnulul, ci corpulul, lumil si dia-
volulul. Hotarati-v6 o data d'a lasa acest lucru, §1 ve veil
Indrepta. Nu ilicey, ca pozitiunea v6stra , imprejurarile
de familie ve impiedeca d'a v6 indrepta. A gandi ast-fel,
este a 'n§ela pe Dumnecleil. §i pe sine. Nu e positiune, nu
e nicl o conditiune in societate, care, prin ajutorul haru-
lul lul Dumnecleti sa impiedece castigarea Imp6ratiel ce-
rurilor. Talharul §i pe truce a avut timpul §i putinta sa
intre in rain, pe child Iuda tradatorul, find ucenicul lul
Christos, a perit: Vame§ul eel smerit stand la locul pg-
catosulu1 sa 'ndreptat, pe cand mandrul Fariset cu t6te
laudele stile a fost osandit de Dumnecleil. Si a§a, necau-
tand la tote greutatile injugatecu vocatiunea vastra mer-
getl ne'ndoindu-v6 Intru imp6fatia cerurilor, merged p'a
cea tale, care vi s'a insemnat de sus de Provedinta 1111
Dumnecleit. Prin mijlocul scandalurilor lumil inv6tati-
ye de a fi intelepti ca serpii, si bldndi ca porumbii.
(Mat. 10, 16). Mantuindu-vg singurl, mantuiti impreuna
cu vol si pre allit Nu ye opuney cu osebire Harulul lul
Dumnecleil, care ye conduce. Priveghiati, stay in cre-
dintet, inbarbettati-a intariti-vP. (1. Cor. 16, 13).
Orl tine al fi tu, tot omul monach sat. miren, avut
qati sarac, batran sail tear, tu singur pots fi in ace-
last timp §i lucrator al viel §i singura vie. Domnul viel ,
Creatorul cerului §i al pamentuln1 , inzestrandu-te cu
,minte §i cu voe libera, a facut sufletul teii vie, sadita pre
langa apele bunel credinte. El te-a Inzestrat cu t6te, cate

www.dacoromanica.ro
 PREDICI 851

'it trebue pentru rodirea duhovnicescg : si lie 11-a 'ncre-

dintat vie pentru lucrare. Consciinta si ratiunea sunt
slugile trimise din parte-1 pentru strangerea rodurilor :
dar tu prin pgcatele tele le-al sdrobit ast-fel, cg ele au
devenit farg putere pentru mantuirea ta. Necgutand insg
la acesta, Domnul vies itl trimite pe Fiiul Set" unul rigs-
cut in taina santel cumenicgturi. Et bine, nu cum?
va tu vet voi sg rgstignesct din nod pe cel Rgstignit
prin necredinta ta, prin impietrirea ta, prin nepgsarea
ta Aii pate a voescl sg omori in sine si pe lucrgtor si
via ce s'a lucrat de El? Lucrezg pang este diog, umbland
si bi ne-plgcand lut Damneder". Deca tu nu poll aduce rod
insutit : apol cel putin nu to asemAna smokinulut nero-
ditor, care nu e de nici o trebg, ci in foe se aruncg. Adu
cel putin a suta parte din rodele pocaintel si a faptei bune.
Cd'iatet, Domnul viel, curdnd va veni si plata lui vafi
cu densul, ca se dea ficl c?truia dupe faptele sele. (Apo-
cal. 22, 12).
Nu cum-va toll lucratorit sunt ret si neactivl, nu cum-
va URI via este farg rode Nu, clecg n'ar fi fost pe pgment
liicrgtorl bunt si vii roditare: apol lumea acesta n'arti fi
putut sta.
Fratilor ! deca not nu indrasnim a ne lguda cu lucrul
nostru intru slava santului nume a lui Iisus Christos :
apol cel putin not nu voim d'a face parte din numerul
lucrgtorilor celor ref si din neroditorea via. Sg ne ruggm
Domnulul viel, ca sal nu fim aruncaV in timpul seceri-
siulut din ambarele Imp6rItiet ceresci pentru nerodire,
si sg ne silim a pune in ele macar o singurg faramiturg
din fructele nastre cele bine-plg.cute.
Lucratorule pre bune; Pgrintele cerulut si al pgmen-
tulut ! cauta din cer si vein, si cerceteza via acesta, si o
intgresce pre ea, pre care a sadit'o drepta Ta. Amin.
Preot. Sp. Badeseu.
.).}1.;14401.41..

www.dacoromanica.ro
 CUVENT
LA SKIM.BAREA LA FATA A DOMNULUI NOSTRU
rESUS CHRISTOS.

Si a luat lisus pe Petru, pe Jamey si pe

Joan fratele luf, si i-ad suit pre densii in-
tr'un munte malt deosebi. Si 'si-a skim-
bat fate lnaintea lor, si a stralucit fala lui
ca &Wale. iar bainele Jul s'atI flicdt albe
ca. lumina. Mat. 17,1. si 2.
Fratitor !

Skimbandu-se Iisus Christos la fall a aretat ucenici-

lor slava Dumnecleirel Sele, pre-cat atiputut el cuprinde,
§i cu acesta '4a 'ncredintat, cg El nu era un om simplu
numal, ci tot-d'o-data §1 Dumitecleg adeve-rat. Pe liingg
acesta incredintare a Fiiulul, §i Dumnecleti Tani a mat
adaogat incredintatorul Set. glas din cer clic6nd : Acesta
este Fiiul Mea cel iubit, pe Acesta stel ascultati I (st. 5).
Fratilor, astacll not s6rbain acesta prea marita, skim-
bare la fall a Domnulul'inaintea celor mai ale§1 din uce-
nicil set, auclim triurnfatOrele imnurl in onoreaminunel
din muntele Tavorulul, ne inkingm iconel, care infgli-
§eza pe .Domnul find fatA Moysi §i Hie martorl ce-
rescl,, §i tret ucenici martorl pgm6ntescl.
Dar, pentru ca s6rbarea nostrg sg fig serbare spiritu-
alg, adevgrat cre§tinesca, va sg clicg §i Domnulut bine
placuta §i nog spre mantuire, trebue, fratilor, sg fim in-
teo ast-fel de arangiare sufleOscg, int'ro ast-fel de dorinig
de ruggciune, pe care le cere de la not prea mgrita skim-
bare la falg a Domnulut.

www.dacoromanica.ro
 PREDICT 853

Si ce am putea not dori, despre ce am putea sa ne ru-

gam in clioa presentg ?
Toti Apostolic aveal necesitate despre aretarea mgriref
Domnului Iisus. El de §i credeag in Tr'ensul, dar se §i
in doeati in credinta tor. Era prin urm are necesar, ca Dom-
nul macar pre unit din el sa'l incredinteze despre Dumne-
c,leirea Sa, §i ast-fel sa intgrescg in credinta pre tog. Nol,
fratilor, asemenea credem in Iisus Christos Mantuitorul
nostru : dar in 6re-care imprejurgrf credinta nostrg se a-
rata atat de slabg, ca cand nici n'am avea-o. Pentru aceea
anteia dorintg, anteia nostrgruggciune in acestg cli tre-
bue sa fig aceea, ca Domnul sa se skimbe §i 'naintea nastrg,
cum va sci El, sa arate §i sufletulut nostru pre cat
p6te el cuprinde mgrirea Dumneclairef Sole, §i cu acesta
sa intgrescg intr'insul slaba credintg, ca lumina Lul
cea pururea fiitOre sa strglucescg §i inaintea sufletulul
nostru celul pgcgtos, precurn a strglucit inaintea Apo-
stolilor.
Skimbarea prea-curatuluf trup al Domnuluf nostru
Iisus Christos este kipul fiit6rel skimbarl a trupurilor
cre§tinescl. Mal 'nainte de finele lumel §i de a doa ve-
nire a lul Christos, pentru ca sa judece nemul omenesc,
§i trupurile tuturor 6menilor celor adormilf, unindu-se
cu sufletele for vor invia intr'alt kip, Tar sufletele ade-
v6ratilor crestini vor fi asemenea trupuluf lul Iisus in
timpul skimbarif Luf la fatg, sail dupa cum a fost dupg
inviere ; adevdratit crestini vor avea trupurile for a§a,
pentru ca sa pOta locui in lumea ,cea nog sail intru im-
pOrglia marirel. 'Mg a doa dorintg pe care trebue sa o
avem astgch, iatg al doilea object al ruggciunel nastre
sa ne invrednicescg §i pe not Domnul ca sa se skimbe
§i trupurile nOstre in fiitorea skimbare intru marire,
dupg asemg-narea trupulut Lul celut preamgrit.
Dar pentru ca trupul nostru sa se invrednicescg de a-
cestg pre-maritg skimbare, este de trebuintg, ca sufletul

www.dacoromanica.ro
854 PREDICT

nostru in timpul invieret trupulut sg aibg in sine meri-

tele cuvenite pentru local* in trup skimbat, este
de trebuintg, ca el sg lumineze cu lumina faptelor bune.
Si iatd Inca o dorintg, o ruggciune pe care trebue sg o
facem astIc11 in clioa skimbarit Domnulut la facg : bine-
voesca Domnul ca sg skimbe §i sufletul. nostru, sa'l faca
sa aibg alt kip, adecg sant §i carat, iar nu vitios §i pg-
tat, ca hainele lui fap tele nostre sg fig albe (Luc.
9, 29), adecg sg fig nu numal bune, ci sa isvcrascg din
isvorul cel carat §i luminat al iubirei cgtre Dumnecle5 §i
apropele, iar nu din paraul.cel tulbure al iubirel de
sine ; bine-voescg Domnul sa skimbesufletul nostru kiar
acum, in viata acesta, care este pregAtitare de viata cea
fiitore acum, pang mat putem lumina, ca acolo din-
colo de morment sg adungm cele-ce am semanat, sat
bune sail rele.
SI ne ruggm, tratilor, cgtre Domul cel ce s'a skimbat
in Tavor, sane rugam cu sufletul ast-fel :
D6mne! Radicate pre Tavorul sufletulut nostru, is im-
preung cu Tine in locul lui Petru mintea nostrg, in
locul lut Iacov voea nostrg, in local lui Joan inima
nOstrg §i to skimbg inaintea lor, aratele slava Dumne-
cleiret Tele, ca sa creclg in Tine mat viii §i mat cu putere
mintea n6strg, ca fail nict -un fel de Indointa sg spere in
Tine voea nostra, §i sg se aprincig de iubirea catre Tine
inima nOstrg, sg se ample de credintg, de ngdejde §i de
iubirea cea cgtre Tine totsufletul nostru, §i ast-fel sa devie
cel pgcgtos sant, precum trebue sa fig el, ca sg se in-
vrednicescg Ore-cand sg intre in trupul cel skimbat pen-
tru fericirea eterna din preung cu Tine. Amin.
Preot. Sp. Badescu.

www.dacoromanica.ro
 CUVENT
LA ADORMIREA MAICII Lill DUMNEVEU.

Invia-vor mortii, si s e vor scuts eel ce

Knit in morminte. Isaia 26. 19.
Fratilor!
Cand a murit dreptul Jacob, a fost plans nu numal
de fiii lut, ci de tots evreil in timp de septe dile. Si s'a
suit Iosif, dice Moysi in Cartea faceri, set ingrdpe pe ta-
td-sea, si s'aft suit impreund cu dinsul tote slugile lui
Faraon, si batranii casei lui, si toy, batrdnii pamen-
tului Egypetului, si tote casa lui losif, si fraiti lui, si
tad casa tatd-seu , §i rudenia lui : §i 70,-au pleins pre
el cu pldngere mare si tare forte, ast-fel cal si loculut
acestuia 'f-a dat numirea de plangerea Egypetului. (Fac:
50, 7-11). Si s'ar putea Ore, ca fii eel bunt, la mOrtea pa-
rintilor sa nu se 'ntristeze §i sa nu verse lacramt amare ?
sa nu se imbrace in. haine, de intiristare §i de durere ?
Timpul despartiret n6stre de diqi.1 este pentru not tim-
pul intristarel, timpul de amarg durere.
Per de ce, fratilor cresting, in clioa adormiret Maicil lut
Dumnecleil, Mangierea celor intristatt, Aperat6rea celor
Para aparare, santa Biserica serbeza luminat acesta di ?
Fara 'ndoela pentru aceea, ca FeciOra Maria, priimind
plinirea bucuriel, Singura cu bucurie §i spirituals vese-
lie a trecut din viata acesta in viata eterna ; pentru aceea,
a matca Vielet §i dup. morte este vie, intru adormire
n'a parasit lumea, mantuind pururea mostenirea Sa ;
pentru aceea, ca Fiiul lut Dumneclet., indata dupa ador-
mirea El, a de§teptaro din somnul mortil si 'f-a priimit
sufletul in Dumnecteescile stile maul.
Aducendu-ne aminte cu bucurie prea marita adormi-
mire a Maicil lut Dumnecleti,, n'ar fi bine Ore sa ne adu-

www.dacoromanica.ro
856 PREDICT

cem aminte Si de flitorul nostru slar§it §i de fiitorea no-

strg adormire? To 6menif vor muri , tots , curand
sat. mat tgrtiiil, trebne sg pgrasim acesta viatg trecetOre ;
dar acesta nu trebue sg ne 'ntristeze §i sg ne sdrobescg,
precum fac paganif, calif n'au nicf o ngdejde. (1 Solun.
4, 13); pentru cg toff vom invia ; vor invia m.orlii si se
vor scula cei ce sunt in morminte. Este vesel pentru not
a aucli o ast-fel de incredintare, este plgcut a sci cg din-
colo de morment ne .aisteptg o viatg mat bung, o via
cerescg. Ast-Tel dar sg consacrgm in acestg prea-mgritg
serbare a adormiref Nascet6ref de Dumnecleil cate-va mo-
menta despre invierea mortilor.
TOte sate sunt sub sore, sunt supuse stricgciunel §i
putrecliciunel; numal sufletul nostru este nemuritor; dupg
stricarea corpuluf, el iarg§1 se va intOrce de unde a fost
luat : si se va intorce grina in pament, deunde s'a luat,
si sufletul se va intOrce la Dumnefle it, care l-a dat pre
el. (Eclis. 12, 7). Dar si corpul nostru cel strica' cios Ore-
cand se va imbraca intrunestricdciune §i muritorul intru
nemurire. Pentru mintea naturalg acesta se pare cu nepu-
tintg, ca scarbosul Si aceia ce a devenit deja tering sg se
pertg iarg§f a'§f lu a forma §i kipul sea cel d'anteiti ; dar pen-
tru cel Puternic in cer ce este cu neputintg pe parnent?
Domnul, ca sg incredinteze pe pgmentenf despre fiitOrea
invierea mortilor, Ore-cand a ar6tat lul Iezekiil un camp,
a coperit de 6sele mortilor §i 1-a ordonat sg preclicg asupra
acestor Ose omenesci, promitend ca El singur leva invia :
Eft voift aduce in ale spirit de viagt : §i indatg ce Pro-
rocul a preclis, Osele au inceput a se impreuna §i a se a-
§eza in inkieturile lor, indatg s'a ar6tat vinele, carnea a
'nceput sg crescg §i s'a imbrgcat cu pele. Apol Spiritul luf
Dumnecleti a ordonat iarg§1Proroculut sg strige : din pa-
tru venturi vino spirite si sulla preste rynoriii acestia
sisti invieze. Si atunci a intrat intr'ensii spiritul (de
vict,t,a) , si att inviat , si au statut pre piciorele for mul-
time multa. (lezech. 37, 1-11). Tata kipul invieref nOstre.
Mai 'ncolo, singurg natura ve'clutg nu este ea Ore pen-
tru not o incredintare despre invierea mortilor? In tim-
pul ernel tote plantele se vestejesc §i pierd frumusetea
lor, viata lor ; la inceputul prinaveril, ca §i c'and ar in-

www.dacoromanica.ro
 PRED1C1 857

via din moil!, iarg§1 se 'mbracg in prima sa marire. Tot

ast-fel §1 omenii, dupg mOrte vor invia; cu apropierea
primgverei vietei eterne, §i prima for frumusete, care a-
cum zace in morment iarg§t se va innoi §i se va prea-
mgri. Cet precum airn purtat kipul celui petmentesc, set
purtltm si kipul celui ceresc. (1. Cor. 15, 49).
Plugarul, cu speranta d'a lua rodurile, arunca smenta
in pament; dar speranta lui va fi zadarnicA, data acea
sementa nu va putrezi. S6menta aruncata in terina, va
da rodul seri dupg ce va putrezi. Locurile unde se inmor-
mentezg mortit, sunt terinile, in care cu mana mortil se
senagng corpurile notre, ca §i. semintele. Ele putreclesc
in sainurile pgmentulut, ca sa se estermine primul pacat
ce impgratea intr'ensele, §i sa priimescg apol cuvenita ma-
rire ; in clioa generalel in vieri , ele, unindu-se cu sufletele,
indatg la cel mai de pre urma sunet al trOmbitel ange-
reset, vor invia, §i atunci putreclitorul acesta se va
imbraca intru n estricgciune, §i despretuitul intru marire,
neputinciosul intru putere, sufletesculti in spiritual;
atuncl se vor implini cuvintele Scripturel: inghilitu-s'a
mOrtea intru biruinpt. (1. Cor. 15. 54).
Christos s'a sculat din moral, ne vom scula §i not din
mormintele nOstre. Unde este capul, acolo trebue sa fig
§i membrele. lar not suntem membre ale trupului lui
Christos, din carnea Lul, §i din osele Lul. (Efes. 5, 30).
Invierea §efului vietet ne va invia §i pre not. Ca pre-
cum prin Adam toy, mor, asia si intru Christos toy, vor
invia. (1. Cor. 15, :22).
Este cu neputintg, ca eel zidit dupg kipul lui Dumne-
cleti sa ramie pentru tot-d'auna supus mortii, §i eel res-
cumpgrat cu cinstitul sange, ca al unui Miel nevinovat
§i nespurcat al lut Christos (1. Petr. 1, 19), sg, se supue
eternel peiri. Cel ce a capatat eterna indreptare, trebue
sa capete §i eterna prea-mgrire. Si acesta prea-mgrire in-
cependu-se pre pgment, nu. va avea finit in cer. Lutul,
devenind ceresc, in veci nu va inceta cu anima §i cu bu-
zele a drib, Si a prea-mgri pre IlAscump6ratorul sett :
uu voift muri, ci voiu ft viu, si voift cunOsce lucrurile
Dornnului. (Ps. 97. 17).
A§a fratilor , mortit vor invia! Acesta o a hotgrat

www.dacoromanica.ro
858 PREDIC1

Dumneclet ; acesta o pretinde dreptatea, care dg fie-cg-

ruia ce este al set : bine va fi celor dreptl, §i ITU celor
ref ; acest adever este netagaduit, etern, §i el trebue
sa lumineze o datg ca sOrele. Not §i acum vedem cg Orne-
nil cel bunt sufer multe nenorocirf : Avelif cel blanch
se jertfesc, inteleptif losiff se 'nkid in temnite ; zelo§if
nil se aflg persecutatf, blanclif Daviclf se sugrumg de sail-
gerOsele Tani ale reilor Sault, iubitorif de Dumneclet
Daniilf, se aruncg in gropile cu lel, mustratorif nedrep-
tgtilor, Ioanif, se decapiteza, c'un cuvent, totf call voesc
sa vietuescg cu buna-credinta in Iisus Christos, sunt go-
nitI (2 Tim. 3, 12). Dar va veni o data timpul, §i trebue
sa via, cand virtutea va priimi cununa ce meritg, nevi-
novatia 10 va lua plata sa ; va veni timpul cand nedrep-
tatea isl va lua judecata sa, necredinta drepta resplg-
tire ; va veni timpul, in care B.ecare not din faptele
stile sat se va prea-mgri, sat se va ru§ina, §i acest
timp va fi invierea nOstrg : multi din cei-ce sunt in pet-
melit se vor scula, §i cef drept1 vor fi in via vecinicg,
iar cel nedrepti intru mustrare §i ru§ine vecfnicg (Dan.
12, 2). Atunci drepyi vor lua impe raya podobei §i ste-
ma frumuseyi din mdna Domnului, (Cartea Intel. 5, 16),
atuncf se vor bucura eel ce s'ad luptat pentru credintg
§i cel ce at dorit dreptatea ; find cg vor lua cuvenita
rasplatire pentru virtutile lor, se vor face parta§1 mari-
ref Dumnecleestf ; cgcl, Acela care a clis : unde sunt E
acolo va fi si sluga Mea, (loan. 12, 26),tot Acela va dice to
fine : venni cure Mine toy cei ostenni si insetrcinati, si
Eft ve'voi itodichni pre voi . (Mat.11,28). Venni bine-cuven-
tayi Parinteluimeei si mostenni imperenia ce s' a prega-
tit pentru voi incet de la intemeerea lumii acestia. (Mat.
25, 34). Atuncf se vor veseli dreptif Avelf si vor striga
mult-patimitoril Iovl , find ca ostenea lor se va resplgti,
lacrgmile §1 suspinurile lor se vor skimba in bucurig
eterna, si va sterge Dumneclea tote lacrama de la okii
lor, si morte nu va mai fi mai mull nici plangere, nici
strigare, nici durere nu va fi mai molt. (Apoc. 21, 4).
Nil tot aceent sorts va a§tepta §1 pe cel ce at uitat pe
Dumnecied, consciinta §1 temerea de Dumnectet, §i cant
at servit acum numal corpulul §i sangelul. Positiunea

www.dacoromanica.ro
 PREDICT 859

for nu se pote descrie, dar se pote deplange numal. Vor

invia §i el, dar nu spre 'ndreptare, ci spre os'andire ; vor
invia §i el, dar nu pentru via eterna ci pentru munca
cea eterna, unde va fi pldngerea si scdrIsnirea dintilor
(Mat. 22, 13). In locul kiemarel celet de bucurie, care va
fi pentru imp6ralia marirel, el vor aucli din gura celut
ce va §edea pe scaunul ?Afire! acele cuvinte teribile :
nu ve stiic pre voi de unde sunteti (Luc. 13, 27), duce -
ti-ve de la Mine toti lucritorii nedreptayi, duceti-ve
bias fematilor in focul eel vecinic, pregatit diavolui si
angerilor lui. (Mat. 25, 41).
Fralilor I Dapa esemplulti lut Israil celut vekiti, care
a calatorit prin pustie, not n'avem trebuinla sa trimitem
iscoditorl in pamentul fagaduinlel. lisus Christos ne-a
descoperit acel pament noil, mat bun, ceresc, unde se
afla locuind numal singura dreptatea (2. Petr. 3, 13).
Bunatalile acestul pament sunt neesprimate. SI mergem
Inteacest pament plin de fericirt nestricacibse, plin de
bucurie ; sa mergem intr'acest pament sant, pe tale no
§i vie ; sa parasim pustietatea lumit acestia, care zace in
reutall, fia-care ostenesca-se pe cararile vielel acestia, ca
sa ajunga la limanul cel ceresc. Cel drept, mai facet
dreptate , si eel sdnt mai sdn.fesca-se (Apoc. 22, 11). Fe-
ricitt sunt aceia caril implinesc poruncile Domnulut cu
sanlenie Mantuitorul ii incredinleza clicend t eel ce fa-
I

ce poruncile Mele si pdzesce cuventul Mel, nu va vedea

mOrtea in veci (loan. 11, 25). Cel ce crede in Mine, de
si va muri,viliva fi ; Eft it voiu invia pre el in flioa cea
de apoi Joan 6, 44). Amin.
Preotul Sp. Badescu.

www.dacoromanica.ro
 CUNqINIT
LA TAEREA CAPULUI SF. IOA.N BOTEZATORUL.

Si a 'nceput lisus a grlii glOtelor de Ion,

clicend : ce ati esit in pustie sii vedeti? ad
trestle cllltitli d. vent ? Dar ce ati esit sit
vedeti ? au om imbritcat in haine mol ? cel
ce port hainele cele mol in casele imperati-
lor sunt. Dar ce ati esit sA vedeti ? Proroc?
Adeverul griiesc vdue, si mai mull de cAt
proroc. Mat. 11, 7-9.
Fralilor !

Ion Merggtorul inaintea Domnulul nostru lisus Chri-

stos pentru cariera serviciului set celul mare, n'a ales vre-
un ora§ 6re-care mgrel §i populat ; sat) cel putin un sat mai
renumit, ci pustia cea s6lbaticg §i nelocuitg din jurul
Iordatulul. Marele proroc, despre care Mantuitorul vor-
besce, ca nu s'a ridicat din mueri altal mai mare
(Mat. H, H), fuge de sgomotul lumesc, §i predicg in
singuraticele pustit ale Iordanului (Mat. 5, 3). Dupg ju-
decata nostra, cel ce doresce sg ai.ba auditors, trebue ne-
apgrat pentru predica sg'§i alegg un oras, §i 'n ora§ un
loc, unde scie a se adung popor malt. Cine ar voi sg
mergg in pustie? Cine a§a de lesne pgrasesce interesele
sole §i plgceri-le sole, ca sg mergg sg asculte predica in-
tr'un be pustiti. ? Dar dupg lucrarea darului lui Dumne-
!let, n'a mers lucre asa : glasul celul ce strigg in pustie
n'a rgmas neauclit ; la I6n, precum ne spune Evangelia,
veniau popOrele de prin prejur, §i carturaril §i fariseif
din Ierusalim.
Daca glasul Proroculul I6n a fost audit din ora§ele
cele populate, apol de ca nu venia el sg se arate 6meni-

www.dacoromanica.ro
 PRED1C1 861

Jar in central locuintelor lor, §i sa nu-i fac a se oste-

nesca sa merga in pustie ? N'ar fi fost bine a§a ; de-
prinderile cele viclene ale lumil si desertaciunile el atrag
atentiunea 6menilor, si-t impiedica dela mantuirea ion
Dar vol, fratilor, vett dice : ce, au Mil ca obiceiurile
nOstre sunt atat de rele, in 4,t nn ne lasa sa ne mantu-
im? Viata §1 m6rtea IVIarelut Proroc' vor r6spunde la a-
cesta intrebare. Prorocul Ion traia in pustie; predica. de-
spre venirea Mesii ce se astepta, mustra in fata mandria
fariseilor §1 a carturarilor, boteza pe 6meni in Iordan , si -
cu tOte acestea niment nu'l impiedeca, niment facea
nice -un reit. Indatg ce se aretg in capitala carmuitorului
Galileii, fl legarg, it inkisera in temnita si mat la
urma ii taera capul pentru aceea, ca a cutezat sa, mustre
nelegiuita viata a lui Irod.
Intend in amanuntele mortii lui 1.6n , vom vedea cat
de pericolOse esi vetamatore sunt pentru 6meni nice ast-
fel de placed, care in aparen to s'ar putea dice ca sunt ne-
vinovate. E §ciut a Irod persecuta pe Marele Proroc,
dupa povetele si indemnurile viclenei Irodiadel, pentru
aceea ca acest ales al 1111 Dumnecleil ii mustra pentru ne-
legiuita for viata. Acosta fapta a lui Irod este fOrte injo-
sita; dar, din .nenorocire, ea s'a mat repetat si de alp in
urma acestui nenorocit cArmuitor. Tot din indemnul fe-
meet, a suferit santul 16n Chrisostom ; tot din indemnul
femeel, a suferit §i santul Ambrosie al Mediolanului ; §i'n-
genere, dupg indemnurile femeilor rele, au suferit
mai multi barbati Sant,I. Dar de ce sa mat amintim aci
esemple din timpurile trecute ? Pentru implinirea capri-
ciurilor femeilor in parte, si al tuturor muerilor in ge-
nere, multe rele v6clute si ne v6dute se fac si 'n dioa
de astgcli.
Acosta n'am chs'o cu scop d'a insulta lucrul manilor
lui Dimnecletsi. Dumnecleit a igcut tOte lucrurile bone
forte; dar obiceiurile nostre sunt rele. Ideile cele rele

www.dacoromanica.ro
862 PREDICI

imprumutate de la alte pop6re departate, in tr'un mod mo-

lipsitor se r6spandesdi printre cre§tin1, §1 dinteacesta
rezulta aceea, ca femeea, facuta ca ajutor barbatului, con-
tra cuventulut lui Dumnecteti, a devenit cap barbatului.
Barbatul dupa ideele lumit, trebue sa implinesca tote ca-
priciile femeel, macar d'ar face acesta contralegilorDum-
ne4teesc1 §i omenesci.
Dintealta parte femeele, pentru a putea avea superio-
ritate asupra barbatilor §i sa's1 satisfaca capriciile lor, in
mod nelegitim se foloses de darurile natures §i de po-
zitiunea lor in lume. Libere de grijile casnice, ele tra
esc in neactivitate, si din neactivitate cactend in ilusiune
si multumirea de sine, petrec timpul in cautarea orna-
mentelor §i a amorurilor, pentru a prinde pe barbati in
cursele lor §i sal faca sclavit lor supu§1. E dureros a
vedea, cand, dupa aplecarea inimei desfranate, 6menii
ne'ngrijescii implinirea datoriilor lor in raport cu Durn-
necleti, cu sine §i cu aprOpele lor, §i petrecd timpul in vor-
-be de§erte pentru ca sa placa femeel, in minie, in °bras-
nlcie si in rusine mare (Sir. 25, 24) 1 Iata cel mat prin-
cipal din scandalurl, care impiedeca mantuirea n6stra.
SA mergem mai departe.
Si intempldndu-se o di cu prilej bun, cdnd Trod facea
ospeitiul nascerii sole boerilor sei, si capitanilor, si mai
marilor Galileii (Marc. 6, 21), a§a expune Evangelistul
imprejurarile mortis Marelut Proroc. Si intrdnd fata lro-
diadei in palatul lui Trod, si jucdnd, si placand lui 'rod,
si celor ce Isedea cu densul, a flies impgratul ctitre rata:
cere dela mine on -ce vei urea, si voiu da tie. Si s' a ju-
rat, cc t on -ce ii va cere,'i va da, panc't si jumgtate din
impgralia sa (Mat 6, 22, 23). Iata pans unde pOte a-
duce pe om amorlirea simtirilor I Impa.ratul, imbatat §i
inbuibat de placers, voi sa imparia kiar impgratia sa
cu jucatOrea! Acosta o facea el, nu pentru vre-un
serviciti flout patriet , nu pentru vre-un bine facut

www.dacoromanica.ro
 PRY Dict 863

aprOpelui, ci pentru desfranatul §i scandalosul jocti.

Prod vrea sa jerdescg jum6tate din imp6ratia, sa , care
i se 'ncredintase de Dumneclett pentru a o guverna,
pentru binele §ifericirea poporului seti. lar de vei sedea
set metndnci la masa celui puternica, inleleplege is de
meincincd din cele-ce se pun inainte-li : si pune mdna
to sciind, cum -cd acestea trebue to set 'gettesci. Iar de
esti mai nesettios , nu pofti, bucatele lui , cet acestea se
in de viatet mincinOset(Pild. lui Sol. 23, 1-3). Iatg cum
povetuesce inteleptul Solomon , se se porte tine -va la
ospete. Trebue s'o mgrturisim singuri de sine, a nu in
tot-d'a-una urmam povetelor cuventulut lui D-ilea. Ase-
menea clice §i Apost. Pavel : nu vg imbatay de vin in-
tru care este desfranarea (Efes. 5, 18) ; dar not nici cg
clicem cg am avut un °spat vesel dem n'a fost yin §i
b6uturg multg. Nestdmpgrat lucre este vinul, si de o-
caret este belia : si tot eel stricat de el nu va fi intelept
(Pild. Sol. 20, 1). Sunt forte adevOrate cuvintele intelep-
tului. CAM pgrere de r6il, cafe ru§ine nu simte omul in
urma unui sgomotos °spat? In timpul belief totul este
cuviincios, tote sunt aplaudate, fig macar cele mai marl
necuviinte. JucatOrea a putut prea lesne sa -aduca pe
'rod One la o ast-fel de necuviintg , in cat sa jure cA ii
va da §1 jum6tate din imp6ratia sa, Si nu s'a 'ndoit d'a
mplini ru§inasa cerere, d'a tgea capul until ast-fel de
Proroc de care se minunati §i angerif §i amenii. IatA unde
duce pe om veseliile ospetelor, deca el nu scie a profita
de ele. Pentru eel ce trge§ce in societate este cu greil d'a
nu merge in adunari ; dar el este dator sa se pazescg
d'a nu cgdea In ispitg. Drept aceea dice si metrturisescic
intru Domnul, ca set nu mad umblali voi, precum si
alte nemuri wrnblet intru de§ertaciunea minlei lor, in-
tunecafi find cu cugetul, instreinati de viata lui &fled,
pentru n,ecunoscinta care este intru ei, pentru impie-
trirea inimii for ; can intru desnclajduire slutindu-
ML I 55

www.dacoromanica.ro
864 PREDICT

se, s'ait dat pre sine faptelor de rusine, spre lucrarea

a Mkt necuratia intru lacomie. Jar voi nu asa ati cu-
noscut pre Christos : cc t se cade voe dupe viata cea
d'ainteift set lepetday pre ornul cel vekifi , care-le se
stricet dupg poftele zn§elaciunei, sc ve innoiy cu duhul
mintei vostre (Efes. 4, 17-24). Iatg cum ne poruncesce
D lieu prin Apostolul seri , ca sg nu ne asemanam paga-
nilor §i altor pop6re ne'ntelepte. Este cu neputintg in-
teadev6r,, d'a trai in societate §i a sfgrama leggturile ce
avem cu ea ; e cu neputintg asemenea d'a nu face veselii
in familie ; cu tote. acestea este de trebuintg sg ne silim
ca aceste adungri §i veselii sg aibg un caracter Ore-cum
crestinescil. Din ele trebue sg fig depgrtat tot ce intunecg
mintea §i p6te aduce One la marl necuviinte , §i cu a-
tat mai mult acele-ce potil face ca §i pe Irod, sg ne aducg
la pgcate §i pgrere de red.
SI 'nkiem cuventul nostru , fratilor , prin cuvintele
Apostolulul : aduceli-ve" aminte de mai marii vostrii,
carii v'ait grait vo'd cuventul lui D-clew, si privind la
sgversirea credintei for set be urmay credinta (Evr. 13,
7). Si cine altul daca nu prorocul I6n , dintre apargtorii
credintei p6te fi cel mai frumos esemplu de imitat ? De
santenia vietel lui earl mirat nu numal Omenit ci kiar
§i angerii. Insu§t Christos '1-a dat de esemplu §i '1-a pre-
innIltat mai pre sus de toll prorocii. SI ne silimil dar
dup6 m6sura puterilor nOstre, sg '1 imitgm, §1 sg nu fa-
cem ca Irod skimband pentru patine momente de ve-
selie viata eterng §i fericitgo Amin.
Preot. Sp. Blidescu.

www.dacoromanica.ro
 SEIYIINARIUL NIFON METROPOLITUL

Situatiunea anului scolari 1874 §i 75 (1).

Local, In care ne allamd, este sant! Acestil loch este aceld punctd
din spoil!, uncle Area Fericitul Intro amintire Nifon Hetropo-
Mal sr-a depusd Inca de mult t6te ostenelele unel vied[ ladelungate
si $t -a concentratil sperantele Spiritulul sod , prevotlitord In seculT
departati! Este In fine local, de uncle Inteund viitord apropietd a-
tat Biserica, cat gi Intrega Natiune romana are sa trago beneficiile
tole mat marl, beneficiile instructiunef gi ale charitatef. Seminariul
Nifon Metropolitul este monad, de a produce pe preutil Natiunel
roman, de a forma pe predicatoril religiunel cregtine, pre morali-
zatorif societatel si In fine pre santitoril el In darurile santulul Spirit.
Si In adev6r, p6te fi ceva mal santa si maT umand, de cat o in-
stitatiune clericals, und stabilimentd, care are menirea de a forma
pe preutif Bisericel i a! societatel ? Fundarea unuT stabilimentd de
binefacere, infiintarea until ospiQitt de bolnavt, batrinf si orfant este
mid bine, ,side ajutOrele for profits aceT indivip din societate, cart!
se afil Intro una din categoriile, enumerate ma! sus, Si simtu nece-
sitatea utter asemine InstitutiunT. Infiintarea until stabilimentu de
instructiune laid este o virtute, noT o marturisimd. Memoria color
ce facu asemine bine-faceri societatei trace presto seculf, si pers6na
bine-facgorulul este ca i Banta, far numele, pentru esemplu, al
Archiereulu! Markian din Moldova gi al Archimandrituld Efrosin
Poteca de aid, atesta virtutf, gi se pronunta cu veneratiune de catro
posteritate. Dar cum credetT, Prea stimabill auditor!? Ed Intro fon-
durile Domnitef Balasa, Intro fondul Archiereulal Markian din Bo-
tog(InT, Litre fondul Archimandritulut Efrosin Poteca din Bucurescl,
precum si allele de asemine natal% gi Intro fondurile Nifon Metro-

(1) Situalinnile Stabilimentelor publiee auntA de interesul eel mai mare, pri-
vite din t6te punetele de vedere. Noi publicamn mesa dare de admil in operanta,
a voma fi imit,y qi de all Director!; dar mai ales entezamff a spars sedate (19
la colegil nostri Direotoril de Seminaril ale Statile,

www.dacoromanica.ro
866 SEMINARIUL NIFON METROPOLITtJL

politul gaseseg o distinctiune capitals. De bine facerile tuturor ace-

stor fondurt, vorbind fn genera., se bucura societatea romans. Dar
refiectand mat mult, analisand lucrul mat bine, descoperimg, ca de
fondurile de asemine natura se bucura din societate numal ung nu-
mOrg f6rte limitatti de individt.
In ospi.ciul DOmnet Balasa cat! individf, credetl, cs at sa se bu-
cure de bine-facerile Institutiunel? Ce diced? D6ca am lua, de baza,
a calcululuT nostru generatiunea, 6re am gasi Me() generatiune In-
trega a societatel remanent 15,000 de bolnavt, cult sa, '§T fi pri-
mitti vindecarea in acestii consolatory i vindecatorg al suferintelor
omeniref? Nu ultatt 106, a In acelast timpti, In acetast generati-
une a Natiunet remanent numOrul individilor, ce nu s'ag bucurata
de binefacerile institutiunel, era de mil de oil mat mare. In unul
§i acelast momenttl Mar nu tett individiT societate) romanescl potil
sa fie In ospiciul D-na Balasa , kTar deca, am face supositiunea, ca
tett 6menit, ce compunti societatea romanesca, ar avea necisitate de
bine-facerile Institutiunel. De uncle se vede, i et' vo rogit, sa no-
tap ac6sta, ea, fondurile de charitate cresting, find destinate pen-
tru intrega societate, unde ele suntu fundate, au caracterul, de a
fi individuale fi de dinsele in fie-care generatiune se bucura unit
num6rii forte restrinsii de indivicli, iar insusi bine-facerea se li-
miteza numai la acel, ce o primesce.
Tot astg-felt' este $i cu fondurile, destinate pentru instructiunea
laica. Orf-care ar fi colosul fonduluT, i orl-ce veniturf ar avea acestg
fondg, bine-facerea se Mind° numal asupra color, ce gusta din ea.
DOca, Poteca a Gregg burse , clod. Markian a fundatti o sc611 pri-
mara, v6 Intrebti, °AU credetl ca sada individiT, ce se bucura de
beneficiile unor asemine fondurt? Yeti dice, aceste fondurl stag
nationals, de dinsele, pre rOnd, se bucura, Natiunea Intr6ga, . . Dar
sciti, ca sensul acestui rondil aid InsOmna Tarast individualitate7
Observatt, ca si de aceste fondurt all sa se bucure numal catt-va in-
dividt at societatel, adica, aceT, ce avOnd necesitate de dinsele, vorti
putea, ca sa .dicti asa, say Intro la rOndit ? Eca cuvOntul logic% pen-
tru care am anticipatti mat sus, de am Idisg, ca §1 fondurile, ce sant
destinate pentru instructiunea laica, au caracterul, de a fi indivi-
duale fi bine facerile for nu se resfrangii, de cat asupra indivi-
duluI, ce be primesce.
Cu fondurile Inso clericale nu este tot asta-felt'. Fondurile, de-
stinate pentru instructiunea cleruluT, all menire, ads a da ace16§1
beneficii, pre care le dad tote fondurile instructiuneT In genere ,
plus profitul, ce ill trage societatea din implinirea
datoriilor pastorale ale preutulul. Fondurile clericale, fie
ele Indreptate sere instruirea i formarea preutulul, propriu flied,

www.dacoromanica.ro
 SEMTNAR1UL NIFON METROPOUTTIL 867

sett spre formarea specialietilor In theologie, aducti pentru societate

unli beneficia necomparabilft. lcOnd pi aceste fondurl, ca din be-
neficiile for ss profite acelag numOril de indivicll, ale all caracterul,
de a rosfrange resultatele bine- facerel asupra societItel intregl. UuU
numOril Ore-caril de elevT seminarist!, pi dtT-va specialipti dintr'o
facultate theologicS, IntratT In clericatti, ail misiunea nu numal de
a imvOta , ca pi fie-care omit de soli*, dar mal malt de a
forma societatea IntregL Inaintea preutulul, pentru ca sl pro-
fite cine-va de veritAtile religiunel, n'are necesitate, de a pre-
senta testimoniT de absolvirea unor °arm' inferior°. Pre upile'
BisericeT nu 'fit pOtu avea loculu inscriptiunile , ea : obasEc
etTecoiliTpt.roc = nimene fOrti geometrie , sea ooasCc diva) Imo-
CriCijc = nimene fOr6 de muzid, adics (sO, nu intro aid). Pre-
utul in Biserica luT Christos este datoril, ca veritatile religiunel
creptine sl le fac6 egalminte cunoscute, Invtitatului pi cold ne'n-
vOtatti, nobilulul, precum i omulul din poporil, copiilor i femeilor,
precum i color In etatea blrbatieT. Cu o vorba , prentul religiunel
creptine, pi °mai theologieT In genere, for6 ca sti sacrifice veritAtile
religiose, trebue sa canto a le propaga in tote inteligentele, pi ale
face accesibile pentru tote mintele. Eca, dupre noT, distinctiunea
resultatl din fondurile, destinate pentru instructiunea clericala, In
raporttl dtri3 acele , ce se destiny pentru instructiunea laid; pi
precisandu-ne mat bine, clicemti, cs fondurile, destinate pentru in-
strucciunea clericala , au caracterul de a fi generale fi de bone -
flciile for profita unit numerii determinate de indivicli, iar grin
acestia fi in acelag timpu societatea intregei.
i apol , cand vomit mal observa pi influinta morals a preutulul,
precum pi a °Muhl, epitt in societate dintr'o Institutiune clericala,
pi push In mijlocul societtitel, ca sa serviasco de farti al el pre calea
morals, pi de mentorft in realizarea fericirei plmOntesd, precum pi
in cascigarea bunurilor ceresel , ce vomit clic° nor la tote aceste ?
Ore putem sa gl,sim trasurf de asemtinare Intro acela, ce a profitatu
dinteunt fondil de bine-facere al charitgei , din fondurile de in-
structiune laid, cu acela ce ar profita din fondurile de Instructi-
une clericals ? Toti eel bone-ficiati din fondurile de mat sus profitO,
el singurl de facerile de bine primite , i societatea de aid profitO,
numal In modd indirecttl. In Ore-ce Omenil clerulul stuitti al socie-
tItel; eT nu potti sa fie al for propril. ViOta for nu este o vietO, pri-
vatl; ea e publics. Este o vietS , fundata pre priucipiul abnegati-
uneT, pi compusa numal de sacrificil. i vo iiitrebu, sy intrebanitl tai
istoria omenirel, ca sa ni spun6 ea, dOd societatile nu prosper5,
pre calea sacrificiilor, pi dOca priucipiul abnegatiund se pOte com-
para In desvoltarea socials a omenirel cu cel al calcululul ' Na!

www.dacoromanica.ro
868 SEMINARIUL NIFON METROPOUTUI,

Ace le societati at prosperatii In istorie, care all avutit de bazar prin-

cipiul abnegatinel, si In care din partea individilor, ce o compunii,
ti'att avutd locul mar multe sacrificiT. Si maT special: Decd, Roma a
ajunsil a fi imperiul lumeT, apoT acesta se datoresce numal princi-
piuluT din legislatiunea romans, ca, individul disparea 'naintea so-
cietateT. Si ce resultate nu ar aduce astar-df societatilor unit asemi-
ne principid, and maT In fie-care actin se notka disparerea Socie-
tatel 'naintea individuluT 7?
Acum nu am dreptul , ca sa did , ca fondurile, destinate pentru
instructiunea §i formarea cleruluT , siintd fondurf , care Intreed on
mult bine-facerile fondurilor de orl-care altar natura? Metropolitul
Nifon, fundand Seminariul, ce'T porta numele Inca de la 1872, $i
concentrandull bperantele sale de Prelatd §i Romanil asupra ace -
stuT ideal al intregel vietel wile, El In agerimea naturals a Spiri-
tulul sod a prevodutd, ca nu Vote maT bine sa ingrijasce la eterni-
tate de Biserica, ce a pastorit'o aprope 25 de anT , i nicl p6te sa
serviasce ca mar multd profitd Natiunel Selo, de cat fundand o In-
stitutiune clericals, ca acesta, si Ingrijind cu t6ta, buna-vointa pi
inteund model abundentd de sorta viit6re a clerulul Romantic. Fie
memoria octogenaruluT Fundatord santa; del El a sciutd si a lu-
cratd, ca sa, face binele eel mar mare Bisericel i Natiung romane;
cad El a destinatil ostenele si avutul sets pentru constituirea until
fondd, care are caracterul de a fi nu numal individualti, dar kiar
generald, si de care prin tineril, formati cu ajutorul acestuT fondtt,
are sa, profits Intr6ga Natiune roman6sca, atat pre calea instruirel,
cat $i a moralizarel.
Dar sa intorcemd, prea stimabile auditord , pagina In Brosura ,
Intitulata : t Acte Testamenitarie > ale Prea FericituluT Intru a-
mintire Nifon Metropolitul, si not vomd vedea, ca El In ingrijirea
sa de Archipastord, si on inima de Parinte dulosti n'a uTtatti, ba ce
did , s'a ingrijitti kiar si de Instructiunea laid, precum si de ac-
tele de charitate crestina. El a destinatil unit fondil special') si pen-
tru acesta do6 speQe de acte; cacT El si in acesta privinta Tubindu-
§1 poporut si Biserica, §1:-a 4isil en Mantuitorul : c stintd datord ,
ca Archipastort , sa 'ml punt sufietul pentru oT Tar, ca Romantic
a sa vinli In ajutorul suferindilor Natiunel mole ) A disci, §i s'a
facutd ; fiind-ca Repausatul Intru Fericire era de unit caracterd
fermd ; $i acesta pentru dInsul era cu atata mar usord de realisatd,
avend a face numal on sine si cu avutul see.
Aceste, vorbind in Kurth, a facutt Bunul Archipastord al Bise-
ricel romane, $i El, cum vedet1 , s'a Ingrijitd de Natiunea ba astd-
feld, ca nu sciu, d6c1 tine -va din not cestl vii 11 va putea egala in
facerea de bine si i se va putea asemana in tactul ffi prude*, cu

www.dacoromanica.ro
 SEMINAR1LTL NIFON METROPOUTUL 869

care VT-a pusti In lucrare vi acesttl plantl mare, de lmplinirea dato-

riilor s61e catre Biserica, li Societate.
Trebue A scimd , el societatea vi pane asta-g1 se esprima, cli-
cOnd : de ce Nifon Metropolitul n'a organizatd Seminarul sett In-
a traind ? Do ce nu l-a datil el singurd aceld caractert, pre care i
l'a imprimatd maT pre urma, prin actele stile testamentare I De ce
in fine nu s'a grabitd, ca, in puterea decretulul domnescd din 1872
Ianuarie 31, sa face, a se bacura Inca In vista de resultatul ingri-
jirilor vi ale bunel sale vointe? A! Stimabila adunare, Nifon Metro-
politul In intreprinderile marl in goners in se grab% ! Fundarea
Seminariulul Nifon Metropolitul era o intreprindere, cum s'a voptd,
nu mica ! Fundatorul medita , cum o slice singurd prin actele sole
testamentare , ca sa, dotezo acesta institutiune on tau avutul soil.
Lul pentru acesta IT trebuea a face esperienta, sett, esprimandu-ne
cu terminii Inalttl Prea Santitulul Fundatortl, 4t a face cercare *.
*i in adever ,a Prea Santa sa a vi Inceputt c cercarea , sa
Inca de la 1872 Noemvrie 19, dupre cum se pots vedea din ac-
tul speciald de inaugurare a cursurilor Seminariului, sub- semnatil
de halt Pres, Santul Fundatord vi de mat multe pers6ne laice vi
din clerd, presents la actul de inaugurare in insuvl acestii stamibi-
limentil. i ca dovada , ca Prea santia sa a remasd multemitd de
cercarea facuta, nol putemil city faptul, ce se 'Ate vedea in actele
stile testamentare, uncle fie -tine intrevede vorbele ultimare ale Re-
pausatulul, adresate personelor demne de MO increderea sa : < Luatl
produsul ostenelor male, villintrebuintatf la realisarea actelor, a-
supra arora et am facutd esperienta in cursii aprope de trel and ,.
De alts parte, not ni mal potty servi, ca probe de bunarvointa vi de
amore catre Stabilimentul nostra vi espresiunile, de care in cariera
nOstra de profesord vi Directord prudentul Esperimentatort, ne-a
invrednicitd, 4icOnd adese : a Eli astidi &ell cercarea, §i voi
inane aveti sa impliniti dorinta sufletului me i » sou :
« Luerati! osteniti-ve 1 pentru ea, murind, sa remanti
liniseith. D. Aceste, slid, vi ingrijirea cea de tote spiel° a Inaltil
Prea Santiel sele, dovedescd, a multd a lubitd institutul sod arum
fundatd ; a Prea Fericitul Fundatorti ivi pusese In aces% institu-
tiune tote sperantele sale ; vi A esecutoril dorintelor halt Prea San-
tiel sae all sarcina, de a nu dejuca sperantele, ce rad animatti.
Acum, prea stimabila Adunare , epocha de esperienta a trecuttl.
Seminariul Nifon Metropolitul prin actele de tote clilele ale D-lor
Administrator) al fondurilor antra tntr'o epocha nog. Cu inceperea
anulul scolard viitord vi in basa asigurarilor, ce avemil, Domnil Ad-
ministratorl Tell tote mesurile propril, pentru ca Seminariul Nifon Me-
tropolitul sa devina realitatea idealurilor Fundatorulul sod. Numerul e-

www.dacoromanica.ro
870 StMINARIUL NIFON METROPOLITI3L

levilor intern!, cu Inceperea anului scolarit viitord, are al se adauga, Tar

corpul profesoralil do acum are sa se determine numal in basa Duni
concursd. Sciintele aplicative ad sa 'si primlasc6 destinatiunea lor,
In raportu catr6 misiunea pi social!{ a preutuluT nostru , Tar fisica,
agricultura pi horticultura cu aplicatiunile, ce ad a se face asupra
]or de catr6 profesorii respectivl, ad sa dea elevulul, esitd din acestd
Seminariu, ca el, devenind preutt, sa 'Ate servi ca modelti pi con -
ductoril al parochienilor sal In actiunile de t6te 4ilele, relative la
fisica si mechanica usuala, la agricultura pi orticultura mat ratio-
nata. Insusl studiul limbelor are sa. primiasco o desvoltare mat
mare, si kTar o adaugire. Pre lenga limba latinrt pi romana, ce fi-
gureza In cadrul sciintelor seminariale, programa Seminariulu! Ni-
fon Metropolitul cu inceperea anulului scolarti viitord are sa se a-
dauga on limba franceza si cea elenica, care se vor propune elevilor
Inca din anil prim! al instructiunei lor. In genere vorbind, Domni!
Administrator! se prepare, ca sa Tea t6te masurile necesare pi pro-
pril, pentru ca Seminariul Nifon Metropolitul lia, devina modelti,
pentru ca elevil , epiti din acesttl Institut!, sa fie Indestratl cu cu-
noscintele necesare pi format! prin. manuducerea de t6te Vele, spre
a putea deveni adevaratil apostoll at Bisericel pi a! sciintef, $i mo-
deld de vi6til pi conduits al societatil.
Aceste suntd asigurarile , ce In numele Domnilor Administrator!
le present! astacll prea stimabilului men auditort. precum pi soda-
tritei In genere; ci ele privescu pre a doa &A din esistenta Semi -
nariulu! Nifon Metropolitul ; adica, pre fasa s6d epocha de reorgani-
sare, pre realisarea cu plinitate a idealurilor Prea Fericituluf intru
amintire Fundatord. Dar, pentru ca sa ni putemil forma o idee ma!
precis pi nig clan, despre acela, ce cu ajutorul lut D-deil are sa
devina Seminariul Nifon Metropolitul In anul viitorti scolard, rogtt
atentiunea Prea distinsulul men auditorti in acela, ce privesce sta-
res actuala a Seminariulu! Nifon Metropolitul ; pi pentru acesta v6
cerd permisiunea , ca In espunerea situatinnef Seminariulu! Nifon
Metropolitul sti impartd datele , de care dispunil, in tret categoric.
De o parte sti tractezti despre personalul Institutului, de alta sit a-
rata partea didactia a Seminariulu pi in a trea parte se von-
bescd pi despre modul administratiuna lui , din anul scolarn
1874 tii 75.
1. Personalul Institutului.
Personalul Seminariulul, distribuitii In clase asa , cum el este
astagf, se p6te imparti in personals administrativa, In corps pro-
fesoralit pi in elevi a! Seminariulul. Din acestia unit Oat cleric',
Tar eel mat multi persone laice. i ma! special :

www.dacoromanica.ro
 SEMINARIUL N1FON METROPOLITUL 871

Directia Seminariuld este Incredintatl sub-semnatuluT Inca de la

fundarea SeminariuluT de c/tr6 Prea fericitul Intru amintire Nifon
Metropolitul , kematti pentru acestd scopd din Seminariul cen-
tralti de Bucurescl al Statului. Sub inspectiunea Malta Prea
SantituluT Fundatord, Seminariul Nifon Metropolitul si In de-
cursul acestuT and scolarti s'a administratd de c/trd sub-semnatul
ajutatd de mid economd,si de pedagogit necesarT , ales1 dintre ele
vii Seminariulut , ce presint/ mg multe garantil pentru acOsta, Tar
In partea didactic/ $i disciplinarg, a SeminariuluT sub-semnatul a
fosta ajutatd de c/trd corpul profesoralti necesard. AvOnd sub-sem-
natal In Ingrijirea sa partea moral/ a InstitutuluT , economul , ce
este unul din ieromonachit actualr at Metropoliel Ungro-Valachiel,
a purtatti grip, de localul Seminariulut $i de keltuTala de cli pentru
Intretinerea elevilor intern!, precum si alto keltutele, relative la In-
tretinerea scOlet.
Corpul profesorald al Seminarialui ast1-clr se compune din 8
pers6ne , dintre calif unit cleric!, Tar cola-l-allT laic!. i vorbind In
generalt, numal clod din personele corpulut profesorald actuald
stintli dintre profesoril, cu care s'a fundatil Seminariul, adic/ par.
Veniamin Athanasiul si sub-semnatul, In Ore-ce cia-l-altr profesorT
Banta venitl treptat si cu timpul, dupre necesitate. *i. anume :
1. Ierodiaconul Veniamin Athanasiu este mimittl in calitatea de
profesord pentru istoria universal/ $i a patriot de citr6Inaltd Prea
Santitul Fundatord. Inc/ de la Intemeterea Seminariulul, si kiematti
In acestl functiune de la ocupatiunea de diaconti al Bisericel s. Ioan
In Bucurescl. Parintele V. Athanasiu a terminatd Seminariul de patru
clase din Romnicul-V/lcea si cursul superiord In liceul s. Sava, pent-
ra'care posed/ testimoniile din 1867. si 1872 sub No. 486 si 598.
2. Protosinkelul Genadie EnacOnu astaill propune studiul mo-
ralet crestine, dupe ce in aniT precedent( a propustt studiul mathe-
maticelor, si al limbelor roman/ fi Latin /. Este ktematli In acesta
functiune de c/tro Inaltii Prea Santitul Fundatord cu ocasiunea In-
temetere! Seminariulut, dela cathedra de filosofie din Seminariul dc
Bucuresa al StatuluT, pre care cathedra o °cup/ In urmarea con -
cursulut si In puterea decretulul ministeriald din 1868 sub No.
7550. Sub-semnatul are terminate studiile Seminariulut contralti
de IasT, pentru care posede atestatul din 1856 sub No. 112, a
facutd trot ant In sc6la theologica a Patriarchiet de Constanti nu-
poly, supra-numitd, Chalkir, conform Testimoniului Directiel scolare
din 1860 sub No. 38, $i In fine a obtinuttl licent a In liters si theo-
logie la academia de Kievt, dupre cum se pots vedea din Diploma
on No. 200 de la 1867.
3. Preutul Brarbu Niculescu, actualminte profesortt de Istoria v e-

www.dacoromanica.ro
872 SEMINAR1UL NIFON METROPOLITUL

kTuluT si a noulul Testamental, de confesiunea orthodoxa si istoria

biseric6sca, este kiematd In ac6sta functiune de catr6 Prea Santia
sa de la Seminariul de Bacuresd al Statului Inca de la inceputul
anului scolard 1873 si 74, undo S. sa esercita dreptul de profesor
in urmarea unul concursd si conform decretuluT, ministeriald din
1873 sub No. 1475. Parintele B. Niculescu a terminatal studiile
de patru clase seminariale in Seminariul de la Remnicul-valcea,
conform certificatului din 1869 sub No. 187, Tar studiile cursului
superiord in Seminariul de Bucuresci al Statului, dupre cum se pot°
vedea din Atestatul cu No. 38 din acelasT and 1869 (1).
4. Ieromonachul Gavriil Rascanu, profesoril de sciintele Fisico-
naturale, iri Seminariul Nifon Metropolitul. Este Idematd in ac6sta,
functiune la inceputul anului scolard 1873 si 74, de la cathedra
de Mora la chrestina, liturgics si pdstorala, pre carea o ocupa in
Seminariul de BucureseT al Statului, in bass concursulul si conform
decretulul ministerialt din 1873 No. 1302. Parintele G. Rascanu
a terminatd ambele cursurl in Seminariul de Iasi, dupre cum se
p6te vedea din Atestatul cu No. 190 din 1867.
5. Domnul Sterea Georgesca este krematd in functiunea de pro-
fesord al Seminariulul Nifon Metropolitul la cathedra de Desemuti
si Caligrafie din functiunea de copistd al cancelariei s-tel Metropod
lif a Ungro-Valachier. Posede certificatul Seminariului de BucuresCI
al Statulul sub No. 25 din 1872 pentru absolvirea a patru clase
Seminariale si ocupa ac6sta cathedra In Seminariul Nifon Metropo-
litul de la Noemvrie 1873.
6. D. Constantin Gogu este numitd la cathedra de sciintele ma-
thematics de catro Ina lid Prea Santia sa inca de la inceputul anu-
lui scolart 1873 si 74. Posede diploma de Bacalaureatil a auiver-,
sitatei din Bacuresd sub No. 392 din 1873, si actualminte este
studentd al facultata de sciinte de la acelasT univeritate, undo a
tinutd esamenul anului antaid, pentru care posede certificatul cu
No. 10 din 1874.
7. Protosinkelul Eusevie Balanescu kiematil hid de la inceputul
anului scolard 1873 si 74 in functiunea de profesord la Cantarile
bisericesci de la ocupatiunea de cantar* primti in Biserica s-tel
Metropolis a Ungro-ValachieT. Parintele Eusevie a facuttl musica
in sc6la speciald, din Episcopia de Buzeti si mpg postul de can -
taro in virtutea ordinulul s-tel Metropolil din 1863 sub No. 3443.
8. Diaconul Stefan Calinescu este kiematd in calitatea de pro-
fesord pentru cathedra de limba romans si cea latina cu inceputul

(1) Hr. B. Niculeson in anul terminarer cursnlui superiorfi a primitli Qi atesta-

tnl curauluf inferiord, dupre cum se pdte vedea din note epecialli din Certificatd.

www.dacoromanica.ro
 SEMINAR1UL NIFON METROPOLITUL 873

anulul scolaril 1874 pi 75 de la ocuPatiunea de profesorti In gim-

nasiul Michaid eel mare, unde ocupa cathedra de religiune In vir-
tutea decretulul ministerialti din 1871 sub No. 11, 330. Pg,rintele
St. Calinescu a terminatti studiele de pepte clase In Seminariul cen-
trala de Bucuresci al statuluT, pi a absGlvit4 facultatea de liters pi
filosofie la universitatea din Bucuresel, uncle a depusil esamenul
autaig pentru licenta pi posede certificatul universitgtel din 1875
Mal 30 sub No. 4.
Populatiunea de astaclt a elevilor Seminariulul se urea la cifra
de 152 scolarT regulati. Diu acestia 30 elevf frecuentoza clasa III, 41
a doa pi 81 elevf, compunti populatiunea slasel I-a a Seminariulul.
Aict trebue A observamU, ca Intro scolaril regulatt al closet I-a se
p6te nota frecuenta regulatg a Protosinkelulut Dosithet Periet6nu.
Pre lOngg aceste, data observama matriculele 806101 din eel trel an!
de la fundarea Seminariulul, descoperimg, ca in anul scolaril 1872
pi 73 Seminariul Nifon Metropolitul s'a frecuentatil de 67 elevl
in al doile anal de catro 105 elevf , pi In fine astaqt populatiunea,
Seminariulul se compune din 152 elevl regulatl cant frecuenta
tele trel clase ale Seminariulul, Infiintate Ono acum.
Tot! scolaril regulatt a! Seminariulul asta41 se pots] distribai in
132 copil de prin comunele rurale pi in 21 Lte prin comunele ur-
bane. Din acestia 103 setnta fit de servitor! bisericescl , 38 fiT de
agricultort pi 11 de pgrintl, card all diferite profesiunl.
Tot-o-data supunti la cunoscinta D-v6stre, ca Inaltu Prea santi-
tul Fundatord, dupo ce s'a convinsa de progresul i paupertatea u-
nora din elevil Seminariulul a acceptatD, ca In acestil anti sco-
lard sa se &co cea gntMa incercare cu internarea color mal meritopt
pi mat pauper!; i sg, se admito 10 elevl din clasa III-a ca intern!,
tar 12 ca semi-intern!.
Resumand acum cele vorbite asupra personalulu! Seminariulul
Nifon Metropolitul, trebue sa notamti, ca in anul scolarii 1874 fi
75, cclnd s'a inflintatii pi clasa III Seminarialti, gi cand s'a fa-
cutiZ cercarea ysi cu internarea unora din elevil de distincliune,
populafiunea Seminariulul se tired la suma de 8 profesori, 152
elevi fi 2 persone de serviciu, in totul 162 persone.
II. Partea didacticd a Seminariulul.
Inca de la Inceputul mint scolaril 1873 pi 74 Seminariul Nifon
Metropolitul a intrata intr'o erg nog, respectiv de laturea didactics.
Cu bine-cuventarea Inalt Prea SantituluT Fundatord, s'a regulata, ca
Seminariul Nifon Metropolitul al alba de basg a InvOtamOntulut pro-
grama de studil oficialg, cu care guvernul Terel a dotatti Semina-
rille de gradul Autgia. Astn-feld, ca Inca de acum dol an! progra-

www.dacoromanica.ro
874 SEMINARIUL NIFON METROPOLIMI,

ma Seminariului nostru este In totul identicg cu acelora-l-alte Se-

minaril , cautand a se da mai multe Ere de prelegerl unor studif ,
precum e limba romans pi cantrile bisericesci.
Vorbind despre partea didactics i progresul sciintifictl al Semi-
nariuluf and credd obligatd, de a supune on tots modestia la cuno-
scinta Prea stimabiluluT meal auditorn, cg In Seminariul Nifon Me-
tropolitul profesoril ad Inceputti a '§t publics manualele de studiu,
pi ca In decursul acestuT anti scolarti a pi epitt'i de sub presd cursul
de Stilistica, facutu de sub-semnatul cu elevil duel II din 1873
pi 74. Si, pentru maT multa kiaritate a pdriel didactica din Semi-
nariul Nifon Metropolitul, sa facemt a se espune pi aid 6re-care a-
mdruntiml :
1. Studiul religiuneT crestire sub conducerea piirinteluf B. Nicu-
lescu s'a propusd in clasa I, II pi III. In clasa I Or. B. Niculescu
a fIcuti1 Istoria vekTuluf pi a noulul Testamental i specialminte du-
pre s. Scripture, S-sa a facutt elevilor cunoscuta creatiunea, Delu-
viul universalti, klemarea luT Avraam pi in genere istoria poporuluT
Iudeu sub patriarehT, judecdtorf, regT pi profelf, pond la caderea a-
cestora sub potesta Romanilor ; far din istoria nouluT Testamental
via terestra a Mantuitoruluf, Miraculele i diferitele luT moduri de
Imvdtgturd. In clasa II elevil la studiul religiunef a fgcuttl Confesi-
unea Bisericef orthodoxe pi parte din Istoria bisericesca, propriu Oisa.
Din studiul confesiuneT orthodoxe elevil all trecutti articulele despre
credinta pi specialminte despre credinta In D-filed Parintele pi D-deal
Fiful ; far din Istoria bisericesca seculif primitivT al crestindteT, pi
desvoltarea vietel eclesiastice, p6n6 In secolul al IX-lea. In fine In
clam III s'a continuatd studiul IstorieT bisericescl, IncepAndu-se on
epocha mareluf Constantin, s'a studidd tote evenimentele mai in-
semnate din istoria vieteT crestine, desfdpurandu-se Istoria Biseri-
cilor crestine Oa la secolul al XVIII-lea.
2. Studiul limbef romane In clasa I, II pi III s'a fAcutd de cgtr6
elevl sub conducerea parintelui Stefan Calinescu. In clasa I-a din
limba romans, elevil all trecutti etimologia on pgrtile vorbireT, ce o
compund ; in clasa II elevil a trecutti sintaxa limbef romane , fami-
liarizandu-se on pgrtile, ce compunti propositiunile, frasele, peri6-
dole pi discursurile, precum pi cu diversele spec° de constructiunl
ale limber; in fine, la clasa III din limba romans, s'a studietu
din Stilistica figurile cugetgrilor, Stilul pi speciile luT i in fine con-
versati unile.
3. La studiul limber latine parintele profesord St. Calinescu In
clasa I a trecutti din partea formals a etimologiel latine substan-
tivele, adiectivele pi verburile atat regulate, cat §i uncle din acele
neregulate ; Tar aplicatinnea etimologiel s'a flcutd asupra textuluT

www.dacoromanica.ro
 gEMINARiUL NItliN iVittROPOLITUL 135

latintt 4 Epitome historia3 sacra3 ) tii In esercitiile din limba ro-

mama In cea latina. In clasa II a sub conducerea acelulasT pro-
fesora eleviT a terminata partea formals a etimologiel latine, a fa-
cuta esercitil din limba romans In cea Latins si vice-versa §i a tra-
dusa In limba romans din opera c De viris illustribus ). In fine
eleviT claseT III la studiul limbeT latine , fiind manudusi tot de
parintele Stefan Calinescu, an studieta din etimologia limber latine
diversele proprietati ale substantivelor §i ale adiectivelor latine, §i
all facuta aplicatiuni asupra partilor trecute din etimologia latina,
traducend din opera (De viris illustribus) si din fabulele luT .Fedru) .
4. Studiul matematicelor in Seminariul Nifon Metropolitul s'a
facuti1 do tatro elevT sub conducerea D. C. Gogu. In clasa I D. Gogu
a trecuta din Aritmetica operatiunile asupra numerilor Intregl, a-
supra fractiunilor, numite vulgale si asupra color decimal°, dandu-
se elevilor si notiuni despre sistema metrics. In clasa II eleviT all
studiAtt operatiunile asupra numerilor complex° si raporturile din-
tre diferitele speo de numere. Din Geometrie Definitiunile unita-
tilor geometrice, proprietatile unghturilor, §i ale paralelogramelor.
In fine, In clasa III din Aritmetica s'a propusa elevilor raporturile
$i proportinnile numerilor cu aplicatiune la regulele de treT simply
si compusa, §i aplicatiuni asupra cestiunilor de interese. Din geo-
metric eleviT a facuta studiT §i aplicatiunI asupra liniilor proporti-
onal°, asupra circumferintelor si a suprafecelor de diferite figuri. In
fine, all facutt aplicatiunI de agrimensura Ma arpentaglu.
5. Studiul Sciintelor natural° s'a propusa In t6te 'LITT clasele
de catr6 parintele Gavriil Rascanu. In clasa I s'a facuta din stu-
diul fisiceT notiunale elementare de Mecanica en legile lor,, Elec-
tricitatea, Magnetismul, Optica t4i acustica. In clasa II din zoologie
s'a studieta elementele, ce constitue organismul animalica, si s'a maT
studi6ta In parte tipul animalelor vertebre, si al anel6selor. In fine
In clasa III s'a studieta Botanica, Mineralogia si Geologia. Din Bo-
tanica s'a trecutt elementele constitutive ale plantelor i diversele
for speo. Din Mineralogie caracterele si descrierea mineralelor
mar principale : Mineralele combustibile, metalele §i gazele. Iar
din Geologie s'a trecuta notiunile elementare asupra elementelor si
a forma pamOntuluT, precum tii diversele straturT de terena, ce Iti
constituescti.
6. Istoria universals s'a propusa In cate trele clasele de catr6
par. V. Athanasiu. In clasa, I s'a propusti Istoria antics, Incepend
cu creatiunea §i pho la fundarea RomeT, cu priviri special° asupra
pop6relor antice ale Asiel, AfriceT si d'in Europa GreciT. In clasa II
istoria poporulul romanti de la fundarea Romer i Oa la transfor-
marea republiceT In Imperiu. In fine In clasa III s'a propusil elevilor

www.dacoromanica.ro
 876 SEMINARIUL NIPON METROPOLITUL

vi6ta romang din timpul imperiuluT, formarea staturilor color nouo

pre ruinile imperiulul romang de Apusd, pi Oa dupe timpil cru-
ciatilor.
7. Studiul Mora lel erestine , conform programei oficiale pentru
Seminariile StatuluT, s'a flcutd numaT in clasa III. Elevii sub con-
duccrea §i prin esplicatiunile sub semnatulul all studifitd diversele
start morale ale omulul, pi conditiunile de regenerare morals ; vir-
tutea cresting pi speciile el; motivele actiunilor morale ale cresti-
nulul pi tentatiunile, ce el saportg in starea de virtute moralg. In
fine elevii all studietd datoriile crestinuluf in raportd cltr6 D-led,
egtr6 sine insupT, aprOpele, familie, societate pi Bisericl.
8. Cantarile Bisericescl dupre muzica orientate s'atl propusu ele-
vilor de egtr6 pgrintele Eusevie Bllguescu. In clasa I elevii all fgcutd
gramatica muzicel, cu priviri asupra proprietItilor semaelor pi a SO-
nurilor muzicale ; s'a facutil esercitil asupra glasulur I pi VIII-le can-
tate pre semne. De altg parte elevii din acelaST class s'a deprinsd In

rului.
pi
-
cantarea practice, a Serviciul al liturgia pi al imormOntgrei Maintui to -

V-le,
In clan II elevii all inv6tatu a cauta pre semne glasil I
laud cheruvicil pre glasil I-id pi acsional Angerul all stri-
gatd ; Tar In practice s'a deprinsti a canto, glasurile I, IV, V pi VIII
cu podobiile tor. In fine in clasa III elevil s'atl esercitatil In a
canta pre semne glasurile, mar multe cheruvice, §i acsiOne, them-
vicul pi aghiOsele liturgieT mar 'nainte sIntite, cantgrile speciale
din postul eel mare pi de la diferitele serbatorT imp6rgtesel, §i und
polieleil pre glasil al V-le. Iar in modd practice elevil s'atl eserci-
tatil a canta t6te glasurile Cu podobiile for afarg de al VI $i VII. pi
8. La desemnd pi caligrafie D. St. Georgescu a esercitatil pre
elevl in clasa I cu scrisorea curenta, en literile capital° §i cu da-
semnuniniard, comunicandu-li i regulele de deprindere in aceste
esercitii; In clasa II s'a esercitattl elevil in scrigrea curenta, pi
rondg, In facerea literilor de tiparll i cu desemuul do Architecturg ;
In fine in clasa III elevii a avutd ace1601 eseroitii, danduli-se pi re-
gulele, privitOre pre diferitele spec° de seriere.
Deca act= intOrcemd privirile nOstre asupra matriculuTi uncle
elevil suntd apreciatl dupre progresul, ce a facutil in deeursul ace-
stuT and scolard, descoperimt, c5, In clasa I 4 elevi all terminatti
anul scolarti cu nota medie forte bine, 20 en nota bine, 28 cu nota
mediocra §i 29 elevT terming anal scolaril cu nota slabci. In clasa
II terming cu nota medie la studiu de forte bond 7 elevi, Cu
nota bine 11, cu cea medioerd 16 pi cn nota slab? 5 elevT. In
fine in clasa III 10 elevl terming anul scolard eu nota medie de
forte bine, 13 cu nota bine, 5 cu cea mediocre qi 2 elevi terming
anul scolaril cu nota slab?.

www.dacoromanica.ro
 SEMINARIUL NIFON METROPOUTUL 877

Aid trebue sa maT adaugima, a In virtutea dreptulul, ce de or-

dinara se acorda elevilor, de a'pl. corecta notele mediocre, multi din
eleviT, ce in acesta situatiune s'at trecnta in clasa celor en note medi-
ocre, la finele anulul scolara curenta pi inceputul celuT viitora, all sa
devino elevi, ce vora termina anul scolara curenta ca nota bine.
III. Partea administrativo-disciplinara a Seminariului.
Administratiunea acestul Institute pi in decursul anulul scolarli
espiranda s'a esercitatli in modtt colectivt. Toti d-nil profesorl, ce
compunli cadrul corpulul didactict al Seminariulul, s'atl intrunita
in cedinte, spre a determina casurile de invotamOnta pi disciplina
scolara, Tar decisiunile D-lor lor se puller' de sub-semnatuli n apli-
ca4iune numaT, dupo ce se obtinea sanctiunea Inalta Prea SUP-
tulul Fundatorti pi Patrona al acestul Seminaria.
Consiliul profesorala, in decursul anulul scolard 1874 si 75, si
sub presedinta sub-semnatalut, v.a tinuta 16 sedinte, din care 10
aaa vuttl de oblecta al deliberatiunilor lor ramura didactics, Tar in
cele-l-alte pedinte s'ati desbatuta cestiunl, relative la disciplina sco-
lara. In pedintele cu mop didactical consiliul profesorala a rep-
lata conditiunile de admisiune ale elevilor din nod primitl, a fixatt
programele de distributiune a studiilor pre (Vele pi chicle de pre-
legerr, programele de esaminare ale elevilor, a regulatti promoti-
unea pi premiarea elevilor, Seminaripti precum pi esaminarea ele-
vilor, caril din for malorl, n'aa pututa sa depun6 esamenele impre-
una cu cia-l-alts colegl al lor.
Casurile de disciplina, scolara in genere s'all geratli de sub-sem-
natal, ajutata de profesorif dirigintl al claselor pi in conformitate
cu regulamentul specials , pre care pi l'a elaboratti consiliul profe-
sorala Inca din anul scolara trecuta. In casurile ins6 mat grave de
disciplina s'aa push cestiunile in deliberarea consdiului profesorala,
pi opiniunile formulate se aplicaa de catrO sub-semnatul in urmarea
bine-cuventarel Inalta Prea Santitulul Patrona al Seminariului.
Apa, pentru esemplu la 9 pecemvrie consiliul profesorala a departata
din sc61a, unti numora de elevi din clasele I pi II, caril , repetind
elasa respective ate dol anT , causali numal sarcine parintilor lor,
for6 ca eel putin A vino la stole. De asemine s'a esclusa pi elevul
de "class III Musa, Anton , din comuna Piscu , Districtul Covurlui,
care In urmarea unor acte, comise inteuna loch publictl, a injosita
cu purtarea sa demnitatea de eleva al Seminariulul. Consiliul Imo
profesorala, cunoscOnd , ca caracterul unul copilti nu este Inca for-
math, ca anti singura acta de rea conduita nu formeza pre viciosli,
pi-a reservata dreptul, de a reveni asupra decisiunel din urma, decd
numitul elevil va da probe de o buns conduita in viitortl.

www.dacoromanica.ro
818 SEMINARibL RIPON i11ETROPOL11111.

Acesta este, prea onorabila adunare , mersul InstitutuluT nostru

din acestii and scolarti; pi progresul, trebue sa, o marturisescd, In
raporttt catro anit trecuti, este sinititd. E prea adevOrattt, ea acestd
Seminariti pentru deviitorul clerd. romanti, pi acesta resadnita, du-
pre esprisiunea orticultureT populare, mai are Inca unti and IAA
va Incepe ase transplanta In ogorul cel mare al Bisericel pi Socie-
tateI romane ; aceptI simburT, servindu-m6 de asgmanarea poetulul
Murepanu, cerd Inca ingrijire pi udare ; Tar personalul didacticti pi
administrativtt cu ajutorul lul D-cled , Bine-cuventarea halt Prea
santitulul Protectorti al Seminariulul cii concursul D-lor Epitropl
IT va Implini pi In viitor misiunea de gradinaril al unor fiinte Inca
neformate, care prin bunatatea pi gratia divina s'ail creatti astd-
feld, ca A devin6 maT multd sett mar putin tag , ce volesce omul
educatortt
MO adresezil 'pi la vol elevl aT salel , pi specialminte la acel din
Vol, caril v'atl distinsli In decursul acestul and scolarti, prin condu-
ita pi progrest ; lid , caril all storsil atate ostOnele pi meditatiunl
din partea profesorilor pi a parintilor voptri spirituall; vol, cariI
prin actul acesta atat de solemneld avetT misiunea, de a stimula pi
mipca pre fratiI pi colegil vostri ; vol, 4ictl, sdntetT onorati asta-
01, ca sa primill precul ostenelelor pi recompensa virtutilor vostre,
pentru ca Impreund, cu parintil voptri sa v6 bucuratT , a maritl
pre D-cleul milelor pi al Indurtrilor, pi sa bine-cuvOntatl memoria
Acelula, ce v'a adunatt aid pi care s'a Ingrijitd pentru eternitate
de s6rta vostra pi a seminilor vostri. Nu urtatl, ca acestd premig ,
ce vi se °ford. asta-tlf in semnul distinctiunel v6stre, este menitti,
ca sa stimaleze In vol viOta morala pi so transmit presto secull
sacrificiile pi bine-facerile, pre care Metropolitul Nifon le-a pro -
adusti Bisericel pi Natiunel romane . . . . Fie-I memoria neetersa
pentru eternitate !
NB. Acosta situatiune s'a tinutti in localul Seminariu-
lui Nifon Metropolitul cu ocasiunea distributiunei pre-
miilor, ce si-a avutii locul la 22 Iunie 1875. Presenli ail
fostii Prea SIntitul Inocentiu , Episcopt al Iluzeului, ca
delegatu si representantii al Inalt Prea SanPtului Metro
politu al Ungro- Valachiel, Prea saniiiii leremia Galatenul
si Policarp al Barladului, Domnul Administratorti al Fon-
durilor Nifon Metropolitul A. Lgzarescu, si mai multe
persOne din cleril si laice.
PROTORINK. Genadie Enacenn.
(Directorul Seminariului).

-,e,pr:32-10-401---

www.dacoromanica.ro