Curs 7

Functii integratoare ale SN

“Cogito ergo sum“
Descartes

Fiziologie, VR
 Sistemul nervos central coordoneaza procese complexe

1. Generarea de ritmuri biologice adecvate variatiior din mediu: ritm somn-veghe,

ciclul menstrual

2. Invatarea si memoria - mecanisme adaptative prin care organismele isi

optimizeaza comportamentul in raport cu modificarile de mediu.

3. Motivatia - asigura initierea, sustinerea si directionarea comportamentului spre un

scop. Folosesc emotiile pozitive si negative.

4. Gandirea si constiinta asigura o cale mai lenta dar mai perfectionata de luare a
deciziilor.

5. Limbajul - un sistem care permite comunicarea unui numar nelimitat de idei

folosind sunete structurate, semne, gesturi sau expresii faciale.

6. Creativitatea - crearea de obiecte si idei noi

Fiziologie, VR
 Sistemul nervos central coordoneaza procese complexe

1. Generarea de ritmuri biologice adecvate variatiior din mediu: ritm somn-veghe,

ciclul sexual, ritmuri sezoniere

2. Invatarea si memoria - mecanisme adaptative prin care organismele isi

optimizeaza comportamentul in raport cu modificarile de mediu.

3. Motivatia - asigura initierea, sustinerea si directionarea comportamnetului spre un

scop. Folosesc emotiile pozitive si negative.

4. Gandirea si constiinta asigura o cale mai lenta dar mai perfectionata de luare a
deciziilor.

5. Limbajul - un sistem care permite comunicarea unui numar nelimitat de idei

folosind sunete structurate, semne, gesturi sau expresii faciale.

6. Creativitatea - crearea de obiecte si idei noi

Fiziologie, VR
 Curs 7 - cuprins

1. Cortexul cerebral. Structura, arii corticale.

2. Metode de investigare a creierului si a activitatii lui.

3. Invatarea si memoria.

4. Limbajul.

Fiziologie, VR
 La inceputul sec XIX, frenologii considerau ca facultatile
mentale erau localizate in organe localizate pe suprafata
creierului care puteau fi detectate prin inspectia craniului

Medic austriac Franz Joseph Gall (1758-1828) Frenologia (phrenos (gr) = minte) este
- “use it or lose it” studiul structurii craniului pentru a
- 26 “organe” pe suprafata creierului - cranioscopie determina caracterul si capacitatea mentala
a unei persoane

Fiziologie, VR
 Cazul lui Phineas Gage a dat startul unei cercetari
minutioase asupra funcţiilor pe care le indeplineste fiecare
zona a creierului

13 Sept 1848
înainte de accident Phineas era un tânăr organizat, disciplinat, apreciat
pentru munca sa, sociabil şi foarte sârguincios.
după accident, el a devenit indecis, nerăbdător, nesigur, iritant pentru cei din
jur, inadaptat, practic o cu totul altă persoană.

Cele mai mari distrugeri cerebrale au avut loc

în regiunea ventro-mediană a lobului frontal,
pe ambele părţi; leziunile erau mai extinse,
totuşi, în emisfera stîngă a creierului.
Fiziologie, VR
 Cortexul cerebral (2-4 mm!) are o structura laminara

Ramon y Cajal, sectiuni prin cortex

Fiziologie, VR
 Broadmann a impartit cortexul
cerebral in 52 arii corticale (ariile
Brodmann) localizate pe ambele
fete ale emisferelor cerebrale

KORBINIAN BRODMANN (1868-1918)

neurolog german.

Ariile 12-16 si 48-51 se gasesc doar la primate nonumane

Deci in creierul uman exista doar 43 de arii Broadmann

Fiziologie, VR
 Ariile corticale sunt implicate in realizarea unor functii diferite

Aria premotorie Aria motorie primara Aria somato-senzitiva primara

Aria somato-senzitiva
secundara
(https://en.wikipedia.org/wiki/Ten_percent_of_the_brain_myth)

Cortex prefrontal Arie vizuala tertiara

“CEO of the brain”

Arii vizuale primare si

secundare

Aria gustativa
Ten percent of the brain myth
Fiziologie, VR
 http://f1000.com/prime/reports/b/3/6/fig-001
Straturile din cortex au roluri diferite

aferente

eferente

aferente

eferente

Fiziologie, VR
 Arile senzoriale si motorii primare reprezinta dar 1/5 din
cortexul cerebral
Restul sunt arii de asociatie responsabile de realizarea functiilor corticale superioare

http://www.humanconnectomeproject.org/

Fiziologie, VR
Fiziologie, VR
 Curs 9 - cuprins

1. Cortexul cerebral. Structura, arii corticale.

2. Metode de investigare a creierului si a activitatii lui.

3. Invatarea si memoria.

4. Limbajul.

Fiziologie, VR
 Metode de investigare a creierului si a activitatii lui

Tomografia computerizata (CAT – Computed Axial Tomography, tomos (gr)= transa)

Godfrey Newbold Hounsfiled si Allan McLeod Cormack – premiul Nobel 1979

Procesul de generare pe cale digitala a unor imagini 3D ale unor organe folosind imagini 2D cu raxe X.

Ofera detalii de structura

Fiziologie, VR
 Metode de investigare a creierului si a activitatii lui
Rezonanta magnetica (MRI- Magnetic Resonance Imaging)
Paul Lauterbur si Sir Peter Mansfield - premiul Nobel 2003

Rezonanta magnetica functionala

(Functional Magnetic Resonance Imaging)

Masurare camp magnetic intre Hb oxigenata (diamagnetica) si

deoxigenata (paramagnetica).
Ofera detalii de functionare

Aliniere atomi in camp magnetic - pulsuri frecventa radio pt a induce o schimbare in alinierea nucleilor de H -
masurare modificarea de camp magnetic - imagine tesut.
Ofera detalii de structura
Fiziologie, VR
 Metode de investigare a creierului si a activitatii lui
Tomografia cu emisie de pozitroni (PET – Pozitron Emission Tomography)
Glucoza + izotop radioactiv care emite
pozitroni (ce va fi folosita de tesuturile
active) este injectata in sange.

Pozitron + electron = lumina (fotoni gamma)

detectata de un scaner ca sectiuni prin creier
(5 mm).
Ofera detalii de functionare

Fiziologie, VR
 Metode de investigare a creierului si a activitatii lui

Electroencefalograma (EEG)

Inregistreaza activitatea electrica a creierului cu

ajutorul unor electrozi plasati pe scalp.

Ofera detalii de functionare

Fiziologie, VR
 Curs 9 - cuprins

1. Cortexul cerebral. Structura, arii corticale.

2. Metode de investigare a creierului si a activitatii lui.

3. Invatarea si memoria.

4. Limbajul.

Fiziologie, VR
 Invatarea este procesul prin care se achizitioneaza noi
informatii. Memoria este procesul de depozitare al acestor
informatii
Nu poate fi
exprimata in
cuvinte
Este exprimata in A. Memorie B. Memorie non-
cuvinte declarativă (explicită) declarativă (implicită)
Se manifesta prin
cresterea
performantei

Aspecte descriptive, Întâmplări Condiţionare Figura 5.8. Tipuri de

evidente operantă Condiţionare memorie (după Marieb,
clasică 1998).
(Pavlovistă)

(1) procesul de memorizare se produce în etape şi este în continuă schimbare

(2) hipocampul şi zonele înconjurătoare au un rol extrem de important în memorare
(3) engramele – modificările chimice sau structurale care fixează memoriile - sunt răspândite
în diferite regiuni ale creierului.

Fiziologie, VR
 Memoria are două etape distincte: pe termen scurt şi pe
termen lung
• Starea emoţională
• Repetarea. “Repetitio est mater studiorum” (Repetarea este
mama învăţăturii).
Memorie pe • Asocierea informaţiilor “noi” cu informaţiile”vechi”
termenpe
Memoria termen
scurt
min, ore existente deja în MTL.
scurt (MTS)
• Memoria automată.

Memoria pe termen Consolidare Memoria pe termen

Informaţii scurt (MTS) lung (MTL) nelimitat
noi

Consolidare
Etapele memoriei. Informaţiile noi pot fi reţinute pentru câteva minute în
MTS şi apoi uitate (ex. numărul de telefon), pot fi transferate din MTS în
MTL sau pot trece direct în MTL (adaptat după Bear, Connors, Paradiso,
2001).

Fiziologie, VR
 În realizarea memoriei declarative si non-declarative sunt
implicate diferite structuri cerebrale
Asocierea memoriilor
cu starea
Nuclei Diencefal
septali emotionala
(talamus şi Premotor
Corpul hipotalamus) Atingere Motor
calos
Creier
anterior Talamus
bazal
Auz Vedere
Miros Gust
Vedere
Nucleul
Corpii caudat
striaţi Nucleul
Amigdala lentiform Amigdala
Hipocamp
A1 Corp mamilar B

Cortex Amigdală şi Arie

MTL prefrontal Diencefal corticală Informaţii
hipocamp senzitivă senzitive

Nuclei Relatii spatiale

A2
septali

Figura 5. 10 Circuitele propuse pentru memorie. A1. Structurile nervoase

implicate în memoria declarativă; A2. Schema indică modul în care aceste
Structurile subcorticale
structuri pot interacţiona pentru formarea memoriei. Informaţiile de la ariile stabilesc legaturile intre
corticale senzoriale trec prin două circuite paralele, unul implicând hipocampul memoriile deja formate
şi celălalt amigdala. Ambele circuite cuprind părţi din diencefal, nuclei septali şi
cortexul prefrontal. Nucleii septali realimentează cortexul senzorial, închizând
si noua senzatie prin
circuitul memoriei. B. Structurile nervoase implicate în memoria operantă. accesarea regiunilor
Corpii striaţi mediază conexiunea automată dintre un stimul (aici vizual) şi unde e stocata MTL
răspunsul motor (după Marieb, 1998)

Fiziologie, VR
 Hipocampul are un rol foarte

http://derdiklab.md.technion.ac.il/Templates/showpage.asp?DBID=1&LNGID=1&TMID=10000&FID=959
important in formarea memoriilor
spatiale cu ajutorul “place cells=
celule spatiale”
http://scienceillustrated.com.au/blog/science/where-do-place-fields-originate/

Celulele spatiale raspund in functie de localizarea sobolanului. Aceste semnale ajuta la

formarea unei harti cognitive a mediului.

Fiziologie, VR
 Potentarea pe termen lung ar
putea sta la baza formarii
memoriei pe termen lung

MTL
↓
LTP

Presinaptic Postsinaptic
creste Modificare activitate receptori
eliberarea Expresie de noi receptori in membrana
de mediator Aparitia de noi spine dendritice
chimic

Fiziologie, VR
 LTP este asociata si cu modificari structurale la nivelul
neuronilor, ceea ce mareste eficienta sinaptica

Spine
dendritice 1

2
↓ stimulare repetitiva

autofosforilare

CaM – calmodulina
Receptori AMPA pt glutamat
CaMKII – calmodulin kinaza 2
Receptori NMDA pt glutamat
1. - fosforilare receptori AMPA – creste conductanta
2.- creste exprimarea de receptori AMPA in membrana

Fiziologie, VR
 Receptori NMDA si AMPA - animatie

Eric Kandel - In search of memory- movie

Fiziologie, VR
 Curs 9 - cuprins

1. Cortexul cerebral. Structura, arii corticale.

2. Metode de investigare a creierului si a activitatii lui.

3. Invatarea si memoria.

4. Limbajul.

Fiziologie, VR
 Limbajul este un sistem remarcabil care permite oamenilor să
comunice combinaţii nelimitate de idei folosind sunete
structurate.
• cea mai accesibilă parte a minţii.

• adaptare specifică speciei, susţinută de o serie de circuite nervoase foarte complexe.

• nu poate fi atribuit în întregime numai mecanismelor înnăscute sau numai învăţării.
pacient Leborgne, numit ”Tan”

Paula Broca, neurolog francez Carl Wernicke, neurolog german

1861, aria lui Broca, afazia Broca 1874, aria lui Wernicke, afazia Wernicke
vorbire dificila, lenta, dificultate la articulat vorbire usoara, melodica, ritm normal,
continut neinteligibil

CONCLUZIA: la inceputul secolului XX se credea ca emisfera stanga e dominanta pentru limbaj

Fiziologie, VR
 In producerea limbajului sunt implicate mai multe arii

Cortexul motor Aria somestezică

primară Sistemul de
Fascicul arcuat Arii somestezice secundare (de asociaţie) implementare

44/45 22

Aria vizuală
primară (17)

Aria Broca Aria Wernicke

Sistemul de mediere
Aria auditivă
Arii vizuale secundare
primară
Arii auditive (de asociaţie) (18, 19)
secundare (de
asociaţie)
Ariile cerebrale implicate în producerea limbajului (adaptat după
Kandel, Schwartz, Jessell, 2000).
Modelul Wernicke-Geshwind de producere a limbajului
(adaptat după Kandel, Schwartz, Jessell, 1995).

Fiziologie, VR
 Experimentele pe creier-sectionat (split brain) au dovedit
ca nu doar EC stg are rol in limbaj

Roger Sperry

Fiziologie, VR
 La pacientii cu “creier separat” doar informatiile ce ajung
in EC stg pot fi exprimate prin limbaj, nu si cele care ajung
in EC dreapta

EC stg
EC dr

Fiziologie, VR
 Rolul EC drepte in limbaj

• desi pare incapabila de vorbire, EC dr poate percepe, invata, aminti si

emite comenzi pentru sarcini motorii
• poate avea o intelegere primitiva a limbajului.
• este importanta pentru prozodie (accent, intonatie).

Lezarea EC dr determina:
• intonatie necorespunzatoare
• dificultati in intelegerea tonului emotional al celorlalti
• dificultati in incorporarea propozitiilor intr-o naratiune coerenta sau
conversatie
• dificultati in folosirea unui limbaj adaptat imprejurarilor sociale
• nu intelege glumele

Fiziologie, VR
 Lateralizarea emisferelor cerebrale

Fiziologie, VR
 Aboitiz F. Gestures, vocalizations, and memory in language origins. Front Evol Neurosci. 2012 Feb 1;4:2
In producerea limbajului sunt implicate mai multe arii

Cortexul motor Aria somestezică

primară
Fascicul arcuat Arii somestezice secundare (de asociaţie)

Aria vizuală
primară (17)
44/45 22
Aria Broca Aria Wernicke
Aria auditivă
Arii vizuale secundare
primară
Arii auditive (de asociaţie) (18, 19)
secundare (de
asociaţie) Figure 1: Diagram depicting the language-related circuit in humans, as proposed by
Frey et al. (2008). The superior longitudinal fasciculus (SLF) connects inferior
parietal areas PF with the ventral premotor cortex (area 6; green), while areas PFG
Modelul Wernicke-Geshwind de producere a limbajului and PG are connected with areas 44 and 45 (red). The arcuate fasciculus (AF)
(adaptat după Kandel, Schwartz, Jessell, 1995). connects posterior superior temporal regions with areas 44 and 45 as well (red), but is
difficult to separate from the inferior branch of the SLF. The middle longitudinal
fasciculus (MLF, blue) connects the posterior superior temporal gyrus and sulcus
(STG, STS) with inferoparietal regions PFG and PG. Finally, a ventral route running
via the extreme capsule (ECF, yellow) connects the middle and anterior temporal lobe
with areas 44 and 45. A similar circuit has been described for the monkey (Petrides
and Pandya, 2009). Ang, angular gyrus; aSMG, anterior supramarginal gyrus; CS,
central sulcus; IPS, intraparietal sulcus; MI, primary motor area; MTG, middle
temporal gyrus; pSMG, posterior supramarginal gyrus; SI, primary somatosensory
area. Based on Kelly et al. (2010), with permission.
Fiziologie, VR
Fiziologie, VR
Fiziologie, VR
 Concluzii

1. Ariile din SC sunt implicate in realizarea unor functii diferite.

2. Metodele de investigare a activitatii creierului sunt: CAT scan, PET scan, MRI si fMRI.

3. Invatarea si memoria - mecanisme adaptative prin care organismele isi optimizeaza comportamentul in
raport cu modificarile de mediu.

4. Limbajul este un sistem remarcabil care permite oamenilor să comunice combinaţii nelimitate de idei
folosind sunete structurate.

Fiziologie, VR