Opera “In vreme de razboi” este scrisa de Ion Luca Caragiale, unul din Marii Clasici.

Aceasta este o proza psihologica de factura naturalista, urmarind starile de constiinta si de

comportament ale eroului principal prin monologuri interioare sugestive, iar destinul dramatic
are la baza lacomia exagerata a acestuia.
Tema nuvelei este clasica dezumanizarea produsa de setea de inavutire.
Titlul are mai multe semnificatii, in sensul denotativ arata perioada actiunii razboiul de
indepententa iar in sens conotativ infatiseaza lupta cu sinele, razboiul psihologic, conflictul
interior al personajului principal hangiul Stavrache. Hanul ca t o p o s l i t e ra r are conotatii
mai adanci, pentru ca este legat direct de ideea imbogatirii si de anumite practici ce decurg de
aici.
Constructie epica riguroasa, nuvela "In vreme de razboi" are un singur plan narativ, care se
refera la analiza psihologica a personajului principal, care sufera o prabusire interioara
rapida, de la obsesie la nebunie.
In primul capitol aflam ca ceata de talhari care "bagasera spaima in trei
hotare", a fost prinsa. Preotul Iancu Georgescu se confeseaza fratelui sau, hangiul
Stavrache, spunandu-i ca el este seful bandei si ii cere sfaturi. Hangiul il trimite pe frontul
din Balcani, inrolandu-l intr-un regiment de voluntari, iar dupa plecarea fratelui isi insuseste
averea considerabila a acestuia. Primeste dupa un timp o scrisoare de la acesta in care se afla ca
este bine si ca a fost decorat datorita bravurii, mai apoi primind o a doua scrisoare prin care
e instiintat ca fratele a murit in lupta.
In al doilea capitol, il vedem pe Stavrache mergand la avocat pentru a se interesa
cum poate intra legal in posesiunea averii fratelui sau, dar in acelasi timp il vedem chinuit de
teama unei posibile intoarceri a acestuia. Teama devine obsesiva in starile onirice ale
hangiului. El traieste de doua ori cosmarul revenirii fratelui, odata in haine de ocnas,
odata in uniforma militara.
In capitolul al treilea asistam la scena venirii la han a fetitei care cere gaz si tuica, scena
care scoate in relief si caracterul neomenos al hangiului, dar este si momentul sosirii lui Iancu
Georgescu, in compania unui tovaras de arme. Fratele ii cere cincisprezece mii de lei pe care ii
delapidase din banii regimentului. Finalul aduce in prim-plan nebunia hangiului care nu
mai deosebeste visul de realitate.
In nuvela "In vreme de razboi" se observa intentia autorului de a implica cititorul in actul
nararii. Acest fapt se realizeaza prin enunturi interogative si exclamative ce simuleaza surpriza,
mirarea sau limitarea viziunii naratorului (Ce avea preotul pe suflet? Ce sa aiba?... Cum s-a
putut?).
Protagonistul nuvelei "In vreme de razboi" este neica Stavrache, hangiul din Podeni.
Prezentat succint de narator ca "om cu dare de mana, cu han in drum", Stavrache nu are conturat
vreun portret fizic, iar cel moral se schiteaza treptat pe masura ce asitam la progresia naratiunii.
Stavrache este un avar tipic pentru mediul si epoca in care traieste. Inca de la inceput naratorul
introduce subtil indicii ale acestei trasaturi, ale carei efecte se vor vedea ulterior. De frica hotilor
Stavrache nu dormise multe nopti, traind cu teama ca si el va fi pradat. Avaritiei si singuratatii li
se adauga alcoolismul. Stavrache este surprins frecvent band "rachiu bun ca sa-si indeparteze
gandurile rele". Se poate spune ca astfel luciditatea personajului este afectata, iar reactiile sale pot
fi explicate si prin prisma viciului sau.
In concluzie, „In vreme de razboi” este o nuvela despre dezumanizarea sufletului omenesc
sub imboldul patimii de bani.