You are on page 1of 22

Să se identifice starea de adevăr (A) sau de fals (F) a afirmaţiilor următoare:

1. adevarat
Forţa axială exterioară Fa1 se transmite de la flanşa de intrare 1, prin inelul distanţier 20, prin rulmentul radial cu role
conice 3 şi prin suportul 17 la subansamblul carcasa compus semicarcasele 7 şi 7' asamblate cu şuruburi montate cu
joc.

2. adevarat
Funcţionarea unei roţi dinţate în funcţie de numărul de cicluri de solicitări (la contact sau la încovoiere) Nj se poate
încadra în regimul C - durabilitate nelimitată (Nj > NB), când nu apare fenomenul de oboseală a materialului pentru
(teoretic) un număr de cicluri de solicitare mai mare decât cel de bază NB

1
B
1. adevarat
Rulmenţii radiali cu ace au următoarele caracteristici principale: preiau sarcini radiale mari; rotiri reduse; funcţionare
la viteze reduse; gabarit radiale reduse Tipuri de rulmenţi radiali cu ace: a –pe un rând, normal (cu două inele)/fără
inelul interior; b – pe două rânduri normal(cu două inele)/fără inel interior; c – de tip bucşă; d – de tip colivie.

2. adevarat
Calculul obişnuit al arborilor la solicitări variabile este de verificare la solicitări (simple sau compuse) staţionare, de
regulă, pentru durabilitate limitată. Acest calcul se face pornind de la diagrama de durabilitate (a ciclurilor limită a
materialului) pentru care se elaborează o diagramă schematizată, simplificată (Sodeberg, Goodman, Serensen), pe baza
căreia se stabilesc relaţii de calcul pentru coeficientul de siguranţă, ca raportul dintre tensiunea maximă a ciclului de
solicitări variabile şi rezistenţa la oboseală a materialului (tensiunea maximă a ciclului limită).

C
1. adevarat
Angrenajul conic, fiind un angrenaj evolventic aproximativ, poate fi numai nedeplasat sau zero-deplasat cu roţi cu
deplasări radiale şi/sau tangenţiale.

2
2. adevarat
Ungerea din baie proprie se aplică rulmenţilor mari montaţi pe arbori verticali sau orizontali la turaţii reduse; lagărul
trebuie prevăzut cu cu acccesorii necesare alimentării, evacuării şi controlului nivelului uleiului

D
1. adevarat
Gama de reglare a turaţiei variatorului din fig este,

2. adevarat
Soluţii constructive de etanşări a rulmenţilor: a - fără contact cu fantă; b - fără contact cu fantă şi canale circulare; c -
fără contact cu fantă şi canal elicoidal; d - fără contact cu labirinţi axiali; e - fără contact cu labirinţi radiali; e -
combinat cu contact cu inel din pâslă şi fără contact cu labirinţi axiali.

a b c

d e f

3
E
1.adevarat
41 CrNi 12 este oţel carbon cu 0,41% C aliat cu Cr, Ni (0,12%) de îmbunătăţire pentru roţi dinţate.

2. adevarat
Rulmenţii radiali cu role cilindrice au următoarele caracteristici principale: preiau sarcini radiale mari şi axiale nule sau
mici; rotiri reduse, maxim 4 minute; au rigiditate radială mai redusă decât rulmenţii radiali cu bile..

a b c d
F
1. adevarat
Parametrii constructivi principali ai unui angrenaj: d – distanţa dintre axele roţilor; θ – unghiul liniei centrelor roţilor
cu verticala; Σ – unghiul dintre axele roţilor; z1,2 – numerele de dinţi ale roţilor (i = ± z1/z2, raportul de transmitere); u
= max(z2, z1)/min(z2, z1) – raportul de angrenare (u = | i |, pentru angrenaje multiplicatoare (n1 ≥ n2); u =1/| i |, pentru
angrenaje reductoare (n1 < n2); pinion – roata cu numărul maxim de dinţi); b1,2 – lăţimile roţilor.

2. fals
Dezavantajele transmisiilor prin fricţiune cu raport de transmitere variabil sunt: în cazul unui raport de transmitere
fixat, acesta nu se menţine constant în timpul funcţionaării ca urmare a alunecărilor (geometrice sau elastice) din zona
de contact; randamentul este mai redus; uzuri uniforme ale elementelor în contact; durabilitate ridicată; necesită forţe
mari de apăsare care încarcă arborii şi lagărele şi deci, gabarite mărite.

G
1. adevarat
Momentul de torsiune Mt1 se transmite de la discurile conice 1, 1' prin frecare la elementul flexibil (lanţ) 3 şi de la
acestea, de asemenea prin frecare, prin discurile conice 2, 2' la arborele de ieşire. Modificarea raportului de transmitere
se realizează prin deplasarea axială, simultan a discurilor 1, 1' şi 2, 2'.

4
2. fals
Gama de reglare a turaţiei variatorului din fig este,

H
1. fals
Ipotezele modelului de calcul la încovoiere a roţilor unui angrenaj cilindric: dintele se consideră o bară dreaptă
solicitată la încovoiere luând în considerare concentratorul de tensiune de la baza dintelui: forţa normală se consideră
concentrată în polul angrenării; se neglijează solicitarea de compresiune generată de forţa radială; grosimea de calcul a
dintelui se consideră determinată de două tangente la pofilele de racordare care fac 30o cu axa dintelui.

2. adevarat
Scoaterea din uz a prin gripare apare la rulmenţii puternic încărcaţi care funcţionează la temperaturi ridicate şi ungere
insuficientă din cauza scăderii locale a rezistenţei la contact a materialului. Se manifestă prin apariţia de microsuduri
locale între căile de rulare şi corpurile de rostogolire şi/sau colivie şi corpurile de rostogolire; pierderea preciziei de
rotire, zgomot mare, creşterea rezistenţei la rotire până la blocare. Evitarea acestei cedări se face prin creşterea
eficacităţii sistemului de ungere.

I
1. adevarat
Transmisiile lanţuri sunt transmisii mecanice care au rolul de a transmite energia prin formă de la un arbore motor la
unul sau mai mulţi arbori conduşi, prin intermediul unui element de tracţiune metalic articulat, fără sfârşit, numit lanţ.

5
2.
Forţa axială care apare în zona de contact marcată în fig. se transmite, de la discul 5, prin subsistemul de apăsare 4,
prin rulmentul radial cu bile din dreapta 3, prin capacul 6, prin asamblările cu şuruburi montate cu joc 7, la carcasa 11.

J
1. adevarat
C50 este oţel carbon cu 0,5% C, nealiat de îmbunătăţire pentru roţi dinţate.

2. adevarat
Angrenajul este mecanismul compus din două roţi dinţate care transmite mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune
prin angrenare - contactul direct şi continuu al profilelor conjugate ale dinţilor (transmiterea se face prin formă).

K
1.
adevarat
Funcţionare transmisia prin curele: momentul de torsiune de la motorul electric se transmite de la roată conducătoare 1
prin frecare la cureaua 3, de asemenea prin frecare la roata de curea condusă 4 şi prin asamblarea cu pană paralelă la
arborele de ieşire. Întinderea curelei se face cu sistemul de întindere 2 care are la bază un mecanism articulat acţionat
de greutatea G.

6
2. fals
Angrenajul este mecanismul compus din două roţi dinţate care transmite mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune
prin angrenare - contactul direct şi continuu al profilelor conjugate ale dinţilor (transmiterea se face prin frecare).

L
1. fals
Interpretarea curbelor de alunecare ale unei curele se poate face prin următoarele situaţii funcţionale: la φ = 0,
transmisia funcţionează sub sarcină; pentru 0< φ < φopt, există alunecări elastice βal < β şi scade randamentul; la φ =
φopt, βal = β nu se utilizează complet capacitatea portantă a curelei şi randamentul este minim ηmax = 0,95…0,98 (de ex.
φopt = 0,59 pentru curelele late din piele, φopt = 1 pentru curelele trapezoidale); pentru φopt < φ se produce patinarea
curelei pe roată, proces nedorit în funcţionare.

2. adevarat
Calculul la solicitări variabile (oboseală), în general, se efectuează în vederea preîntâmpinării ruperii arborilor, cu
precădere, în zona concentratorilor de tensiune. Condiţia rezistenţei la oboseală a arborilor drepţi în zonele care există
concentratori de tensiuni (canale de pană, caneluri, salturi de diametre, găuri transversale, filet, ajustaje presate etc.),
cu precădere, supuşi la solicitări compuse (torsiune şi încovoiere) este dată de relaţia, c ≥ ca. În cazul în care într-o
anumită secţiune condiţia impusă prin această relaţie nu este îndeplinită, se iau măsuri constructive pentru îndeplinirea
ei prin introducerea de concentratori de tensiune care induc tensiuni locale mult reduse.

7
Să se identifice starea de adevăr (A) sau de fals (F) a afirmaţiilor următoare:

A
1.adevarat
Elementele articulate metalice de tip lanţ, frecvent utilizate în practică, pot avea diverse configuraţii: a – lanţuri cu
bolţuri şi eclise decupate (1 - eclisă exterioară, 2 - eclisă interioară, bolţ); b – lanţuri cu inele (1 - inel, 2 - eclisă, 3 -
inel elastic, 4 - bolţ); c – lanţuri cu role (1 - eclisă exterioară, 2 - rolă, 3 - eclisă interioară, 4 - bolţ).

a b c

2.
Forţele axiale care apar în zonele de contact (marcate în fig.) se transmit, pe de-o parte, de la discul frontal 3, prin
subsistemul de apăsare, prin ştiftul filetat de reglare 3, prin arborele de intrare 1, prin rulmentul radial cu bile 5, prin
capacul 19, prin asamblarea cu şurub 9 la carcasa 18 şi, pe de altă parte, de la discul frontal 3, prin arborele de ieşire
15, prin rulmentul radial axial 7', prin capacul 16, prin asamblarea cu şurub 9' la carcasa 18.

B
1.fals
1
Scoaterea din uz a arborilor drepţi ai transmisiilor mecanice prin rupere la suprasarcini apare în cazul când sunt
executaţi din material moale şi sunt puternic solicitaţi, din cauza depăşirii limitei de curgere a materialului. Se
manifestă prin ruperea arborelui; se evită prin calcul de rezistenţă şi/sau evitarea suprasarcinilor.

2. adevarat

Faza I a deteriorării angrenajelor prin pitting: fisuri iniţiale, tensiunile tangenţiale din stratul superficial determinate
de contactul dinţilor şi cele cauzate de forţele de frecare determină după un număr de cicluri de solicitare mare apariţia
unor microfisuri de oboseală cu sensul determinat de sensul forţelor de frecare. Primele fisuri de oboseală apar pe
flancurile dinţilor pinionului deoarece participă la mai multe contacte (z1 < z2).

1. adevarat
Lanţul reprezintă un element flexibil, fără sfârşit, cu elemente din materiale metalice, ce transmite mişcarea de rotaţie
şi sarcina (momentul de torsiune) de la o roată motoare (conducătoare) la una sau mai multe roţi conduse.

2. adevarat
Calculul deformaţiilor torsionale (de răsucire), în general, se efectuează în scopul preîntâmpinării funcţionărilor
necorespunzătoare (cu vibraţii torsionale şi zgomote) ale elementelor aflate pe fluxul de transmitere a mişcării şi
momentului de torsiune. Calculul la deformaţii de torsiune (răsucire) constă în determinarea valorilor unghiurilor de
răsucire (rotirilor axiale) ale arborelui şi limitarea acestora la valori admisibile (θ ≥ θ a).

2
D
1.fals
C55 este oţel carbon cu 0,54% C, nealiat de îmbunătăţire pentru roţi dinţate

2. adevarat
Ungerea cu injecţie de ulei se recomandă pentru rulmenţii cu turaţii mari şi foarte mari unde cu ajutorul unei pompe de
ulei, prin intermediul uneia sau mai multor diuze, se împroşcă uleiul la presiuni ridicate; asigură şi evacuarea unei
cantităţi de căldură (răcirea) care se degajă în timpul funcţionării.

E
1. adevarat
Transmisiile prin curele în corelaţie cu poziţiile axelor roţilor pot fi: a – cu axe paralele cu o roată condusă; b – cu axe
paralele cu o trei roţi conduse (curea dinţată); c – cu axe încrucişate şi o roată condusă

2. adevarat
Parametrii geometrici tehnologici se definesc la nivelul conului frontal exterior (indice e), iar parametri geometrici
pentru calculul de rezistenţă se definesc la nivelul conului frontal mediu (indice m).

3
F
1. adevarat
Calculul obişnuit al arborilor la solicitări variabile este de verificare la solicitări (simple sau compuse) staţionare, de
regulă, pentru durabilitate nelimitată. Acest calcul se face pornind de la diagrama de durabilitate (a ciclurilor limită a
materialului) pentru care se elaborează o diagramă schematizată, simplificată (Sodeberg, Goodman, Serensen), pe baza
căreia se stabilesc relaţii de calcul pentru coeficientul de siguranţă, ca raportul dintre rezistenţa la oboseală a
materialului (tensiunea maximă a ciclului limită) şi tensiunea maximă a ciclului de solicitări variabile.

2.adevarat
33MoCr11 este oţel carbon cu 0,33% C aliat cu Mo, Cr (0, 11%), de îmbunătăţire pentru roţi dinţate.

G
1. adevarat
Deteriorarea suprafeţelor căilor de rulare şi/sau ale corpurilor de rostogolire prin deformarea plastică locală a
suprafeţelor căilor de rulare apare la rulmenţii puternic încărcaţi cu turaţii foarte reduse (n < 10 rot/min), nerotitori sau
cu mişcări pendulare lente unşi cu lubrifianţi necorespunzători, din cauza depăşirii limitei de curgere a materialului. Se
manifestă prin apariţia de adâncituri remanente pe căile de rulare; neuniformitatea mişcării. Evitarea acestei deteriorări
se face prin limitarea sarcinilor de încărcare prin calcul static bazat pe capacitatea de încărcare statică.

2. fals
Subsistemele de apăsare cu forţă constantă ale transmisiilor prin fricţiune, sunt simple constructiv şi se recomandă, de
obicei, pentru transmisiile de fricţiune de putere mare.

H
1. adevarat
Soluţii constructive de fixare axială pe arbore a rulmenţilor: a - rulment radial cu bile fixat axial într-un sens prin
umăr; b - rulment radial oscilant cu bile pe două rânduri fixat axial fixat axial într-un sens prin umăr şi în celălalt sens
prin piuliţă canelată de tip arbore asigurată; c - rulment radial cu bile fixat axial într-un sens prin umăr şi în celălalt
sens prin şaibă de cap şi şurub axial; d - rulment radial cu bile fixat axial într-un sens prin umăr şi în celălalt sens prin
inel elastic de tip arbore (forţe axiale mici); e - rulment radial oscilant cu role butoi pe două rânduri fixat axial în
ambele sensuri cu bucşă conică elastică împinsă; f - rulment radial oscilant cu role butoi pe două rânduri fixat axial
într-un sens prin umăr ţi în celălalt sens prin bucşă conică elastică trasă.

4
a b c d e f
2.fals
Angrenajul este mecanismul compus din două roţi dinţate care transmite mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune
prin angrenare - contactul direct şi continuu al profilelor conjugate ale dinţilor (transmiterea se face prin frecare).

I
1. adevarat
Structurile lanţurilor pot fi: a – cu bolţuri (de tip Gall) şi eclise simple; b– cu bolţuri (de tip Gall) şi eclise multiple; c –
cu bolţuri, eclise şi bucşe; d – cu bolţuri, eclise, bucşe şi role; e – cu eclise dinţate , bolţuri şi bucşe segmentate;
componente: 1 – eclisă interioară, 2- eclisă exterioară, 3- bolţ, 4- rolă, 5 - bucşă.

2. adevarat

C45 este oţel carbon nealiat de îmbunătăţire pentru roţi dinţate cu duritatea 45 HRC.

J
1. adevarat
Structura constructivă a danturii unei roţi dinţate este compusă din dinţi cu profile evolventice dispuse echiunghiular.

5
2. adevarat
Rulmenţii radial-axiali cu role conice preiau sarcini radiale mari şi axiale mari. Tipuri de rulmenţi radial-axiali cu role
conice: a – pe un rând (preiau forţele axiale într-un singur sens; se montează perechi, montaj în X, O sau în tandem);
b –pe două rânduri

a b
K
1. fals
Tipuri de rulmenţi radiali cu bile: a - normal; b - etanşat pe o parte/pe ambele părţi; c - protejat pe o parte/pe ambele
părţi; d - cu canal de fixare axială/cu protecţie pe o parte şi canal de fixare axială; e - de tip magnetou (preiau sarcini
axiale mai mari intr-un singur sens); f - de tip Y (permit rotiri libere ale inelului exterior in carcasă şi preiau abateri de
direcţie mari)

a b c d e f

2. fals
Gama de reglare a turaţiei variatorului din fig este,

6
L
1.
fals
Gama de reglare a turaţiei variatorului din fig este,

2. adevarat
Deteriorarea suprafeţelor active ale lanţurilor şi roţilor transmisiilor prin lanţ se produce prin strivirea elementelor
articulaţiilor (bolţuri, bucşe sau role) şi/sau suprafeţelor active ale roţilor (în condiţii extreme se poate ajunge la
gripare). Se manifestă prin mărirea lungimii lanţului şi angrenare incorectă a roţii cu lanţul ce conduce la comportare
necorespunzătoare (cu neuniformităţi, vibraţii şi zgomote). Evitarea acestei deteriorări se face prin limitarea prin calcul
a presiunii din articulaţii la valori admise de materialul bolţului şi, pe de altă parte, prin îmbunătăţirea condiţiilor de
ungere.

7
Să se identifice starea de adevăr (A) sau de fals (F) a afirmaţiilor următoare:

A
1. adevarat
Angrenajele conice cu dantură dreaptă, din considerente de funcţionare fără vibraţii şi zgomote, sunt utilizate la viteze
periferice reduse (v=2…3 m/s).

2.
Arborii de intrare şi de ieşire se sprijină pe rulmenţi radiali cu bile 3 (preiau forţe radiale şi forţe axiale); osiile
corpurilor sferice 15 se sprijină pe rulmenţi radiali cu role cilindrice 14; corpurile sferice 15 sunt poziţionate radial prin
intermediul inelului rigid 17. Capacele 6 şi 6' sunt centrate în carcasa 11, radial prin umăr de centrare şi circumferenţial
prin ştifturile 16. Ungerea se face prin barbotare şi aerisirea se face prin buşonul 9.

1. adevarat
Momentul de torsiune Mt1 se transmite de la discurile conice 1, 1' prin frecare la elementul flexibil de împingere 3 şi de
la acestea, de asemenea prin frecare, prin discurile conice 2, 2' la arborele de ieşire. Modificarea raportului de
transmitere se realizează prin deplasarea axială cu motoare hidraulice, simultan a discurilor 1 şi 2'. Transmiterea forţei
prin elementul flexibil 3 se realizează prin contactul direct (formă) dintre segmenţii 4 şi 5 susţinuţi cele două seturi de
benzi metalice circulare 6.

1
2. adevarat
Faza a II -a a deteriorării angrenajelor prin pitting: pittingul incipient, lubrifiantul pătrunde în microfisurile de
oboseală şi datorită presiunilor normale de contact este antrenat cu presiuni mărite în interior determinând desprinderea
de mici particule de material care conduc la apariţia de mici gropiţie (ciupituri).

C
1.adevarat
Ungerea cu ceaţă de ulei (generată de un curent de aer ) se aplică pentru rulmenţi mari în condiţii grele de funcţionare
când aceştia sunt montaţi în spaţii greu accesibile; se asigură ungere şi răciri foarte bune.
2
2. adevarat
Deteriorarea suprafeţelor căilor de rulare şi/sau ale corpurilor de rostogolire prin oboseala de contact (piting, ciupire)
apare la rulmenţii rotitori cu turaţia n > 10 rot/min bine lubrifiaţi şi etanşaţi din cauza oboselii materialelor straturilor
superficiale ale căilor de rulare şi/sau corpurilor de rostogolire determinate de tensiunile de contact variabile în timp.
Se manifestă prin apariţia de microfisuri pe suprafețele flancurilor active care se măresc consecinţă a acţiunii
presiunii hidrostatice a uleiului generată în timpul contactelor dintre corpurile de rostogolire şi căile de rulare, proces
urmat de desprinderea de mici particule de material rezultând mici ciupituri (fenomenul de pitting); dezvoltarea în timp
a ciupiturilor conduce, în consecinţă, la mărirea jocului şi funcţionarea necorespunzătoare cu vibraţii şi zgomote.
Evitarea acestei deteriorări se face prin limitarea timpului de funcţionare prin calcul de durabilitate bazat pe capacitatea
de încărcare dinamică.

D
1. adevarat
Rulmenţii axial-radiali preiau sarcini radiale mici şi axiale mari; tipuri de rulmenţi axial-radiali: a – cu bile; b –cu role
butoi asimetrice

a b
2. adevarat
40 Cr 10 este oţel carbon cu 0,40% C aliat cu Cr (0,1%) de îmbunătăţire pentru roţi dinţate.

3
E
1. adevarat
C60 este oţel carbon cu 0,6% C, nealiat de îmbunătăţire pentru roţi dinţate.

2. adevarat
Tipurile roţilor de curea pot fi: a – forjată sau turnată; b – sudată; c – asamblată nedemontabil; d – asamblată
demontabil (cu reglare); e - dinţată

F
1. fals
Rapoartele de transmitere (instantaneu, minim, maxim) ale variatorului din fig. sunt: ix = R2x/R1x, imin = n1/ n2min =
R2min/R1max, imax = n1/ n2max = R2max/R1max.

4
2. fals

Diferenţele dintre ipotezele modelului de calcul la contact a doi dinţi în angrenare şi ale modelului lui Hertz: razele de
curbură ale dinţilor sunt constante (profilele sunt evolvente); forţa de interacţiune dintre dinţi acţionează static;
tensiunile de contact sunt uniforme de-a lungul liniei de contact datorită impreciziilor, de execuţie şi montaj şi
deformaţiilor elastice ale elementelor angrenajului; există forţe de frecare; flancurile nu sunt perfecte, pot avea
rugozităţi diverse

G
1. adevarat
Scopul calculului la vibraţii este prevenirea ruperii arborelui din cauza eforturilor mult mărite care apar la intrarea
subansamblului acestuia în rezonanţă. Calculul constă în determinarea turaţiei critice a arborelui şi compararea
acestuia cu turaţia de funcţionare. Turaţia critică este turaţia la care arborele intră în rezonanţă ca urmare a situaţiei în
care frecvenţa (pulsaţia) proprie coincide sau este multiplu al frecvenţei forţelor perturbatoare. Frecvenţa (pulsaţia)
proprie este o caracteristică a unui sistem oscilant independentă de condiţiile iniţiale ale mişcării.

2. adevarat
Deteriorarea suprafeţelor căilor de rulare şi/sau ale corpurilor de rostogolire prin uzarea abrazivă a căilor de rulare
şi/sau a corpurilor de rostogolire apare la rulmenţii care lucrează în medii cu praf şi impurităţi abrazive şi etanşaţi
necorespunzător din cauza depăşirii limitei de uzare a materialului. Se manifestă prin apariţia de zgârieturi pe
suprafeţele active; mărirea jocului din rulment şi, deci, funcţionarea necorespunzătoare cu vibraţii şi zgomote.
Evitarea acestei deteriorări se face prin creşterea eficacităţii sistemelor de etanşare şi ungere.

H
1.fals
Tipuri de rulmenţi radiali cu bile: a - normal; b - etanşat pe o parte/pe ambele părţi; c - protejat pe o parte/pe ambele
părţi; d - cu canal de fixare axială/cu protecţie pe o parte şi canal de fixare axială; e - de tip magnetou (preiau sarcini
axiale mai mari intr-un singur sens); f - de tip Y (permit rotiri libere ale inelului exterior in carcasă şi preiau abateri de
direcţie mari)

a b c d e f

5
2.
Momentul de torsiune Mt se transmite de la flanşa de intrare 1, prin canelură la arborele cu pinion conic 5, prin
angrenare la roata conică 16, prin frecare prin asamblarea cu şuruburi montate cu joc la subansamblul portsatelit 14,
prin braţul portsatelit 8 la pinioanele satelit 9, prin frecare la roţile dinţate conice 12, prin asamblările canelate la
arborii planetari 23, respectiv 23' asupra cărora acţionează momentele rezistente Mts şi respectiv Mtd.

I
1. fals
Calculul la solicitări variabile (oboseală), în general, se efectuează în vederea preîntâmpinării ruperii arborilor, cu
precădere, în zona concentratorilor de tensiune. Condiţia rezistenţei la oboseală a arborilor drepţi în zonele care există
concentratori de tensiuni (canale de pană, caneluri, salturi de diametre, găuri transversale, filet, ajustaje presate etc.),
cu precădere, supuşi la solicitări compuse (torsiune şi încovoiere) este dată de relaţia, c ≤ c a. În cazul în care într-o
anumită secţiune condiţia impusă prin această relaţie nu este îndeplinită, se iau măsuri constructive pentru îndeplinirea
ei prin introducerea de concentratori de tensiune care induc tensiuni locale mult reduse.

2. adevarat
Cedarea transmisiilor prin lanţ suprasolicitate de sarcini statice şi/sau dinamice se produce prin ruperea ecliselor
lanţului (în dreptul găurilor) sau a dinţilor roţilor şi spargerea rolelor din cauza depăşirii rezistenţei la încovoiere a
materialului eclisei şi depăşirii rezistenţei la tracţiune a materialelor roţii sau bucşei. Se manifestă prin întreruperea
transmiterii mişcării şi scoaterea din uz. Evitarea acestei cedări limitarea prin calcul tensiunilor de rupere la tracţiune
la valori admisibile şi/sau limitarea vitezei de funcţionare la valori admisibile

J
1.fals
Parametri geometrici principali ai unui lanţ sunt: pasul, p - distanţa dintre centrele a două articulaţii consecutive;
numărul articulaţiilor z; lungimea lanţului, L = (z+1) p.

6
2. adevarat
Soluţii constructive de fixare axială în carcasă a rulmenţilor: a - rulment radial-axial cu role conice fixat axial într-un
sens prin piuliţă canelată de tip alezaj asigurată; b - rulment radial axial cu bile fixat axial într-un sens prin capac; c -
rulment radialaxial cu bile fixat axial în ambele sensuri prin inele elastice de tip alezaj; d - rulment radial cu bile de tip
N fixat axial în ambele sensuri prin inel de tip arbore; e - lagăr conducător cu rulmenţi radial-axiali cu role conice
fixaţi axial într-un sens prin pahar şi în celălalt sens prin capac (reglarea jocului şi poziţiei lagărului se face cu inele
distanţier); f - lagăr conducător cu rulment radial-axial cu role conice dublu fixat axial într-un sens prin umăr şi în
celălalt sens prin capac.

a b c d
K
1. adevarat
Roata de lanţ, conducătoare sau condusă, reprezintă elementul metalic dinţat care transmite sarcina, momentul de
torsiune, prin formă de la un element de intrare la lanţ sau, respectiv de la acesta la un element de ieşire.

2. fals
Transmisiile prin fricţiune cu raport de transmitere variabil sunt transmisii mecanice la care mişcarea de rotaţie şi
momentul de încovoiere se transmite, de la elementul conducător la cel condus la care se obţine o turaţie variabilă
continuu între anumite limite ca urmare a posibilităţii de modificare a raportului de transmitere continuu în timpul
mişcării.
L
1. fals
Gama de reglare a turaţiei variatorului din fig este,

7
2. adevarat
Normala n-n a evolventei este tangentă la cercul de bază; segmentul MT = ρ = rb tgα, raza de curbură a evolventei în
punctul M, devine  când rb   (evolventa devine dreaptă) şi, în consecinţă, profilele evolventice se pot genera
cu scule simple cu profil rectiliniu (generarea danturii prin rulare cu scule care au muchii aşchietoare linii drepte).

You might also like