1.

Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000 – exemple si inaltimi

a. Trinity church – 1846 – 86m
b. New York World – 1890 – 94m
c. Singer – 1905 – 186m
d. Woolworth – 1913 – 241m
e. Chrysler – 1929 – 318m
f. Empire state – 1930 -381m
g. World Trade Center -1971 – 411m
h. Sears tower – 1974 – 443m
i. Petronas Tower – 1996 – 452m
2. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000 – exemple si inaltimi
a. Burj Dubai – 2008 – peste 700m
b. Busan Lotte Tower – 2009 – 494m
c. Shanghai world financial tower – 2007 – 492m
d. Abraj Al Bait Hotel – 2011 – 485m
e. International Commerce Center Hong-Kong -2009 – 484m
f. Dubai Tower Doha – Qatar – 2007 – 442 m
g. Trump International Hotel Chicago – 415
h. 23 Mairna – 2009 – 380m
i. Bank of America New York – 2008 – 366m
3. Betonul armat la cladirile inalte:
a. Betoane curente< C55 (550kg/cmp)
b. Betoane de inalta rezistenta (BIR) – C60-C80(600-800kg/cmp)
c. Betoane de inalta performanta(BFIP) – C130 –C200
d. Betoane de ultra – inalta performanta (BUIP) >C200

4. Avantajul betoanelor superioare

5. Materiale compozite
a. Beton cu armatura rigida (BAR)
b. Beton confinat in tuburi (BAT)
c. Beton cu fibre metalice disperse (BFM)
Se folosesc in toate cazurile BIP sau BFIP
6. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel
Incarcari permanente: greutate proprie
Incarcari utile: conform functiunii cladirii
Actiuni de mediu natural:
-cutremur
-vant
-variatii de temperature

<-Oscilatii plane

<-Torsiune
7. Calculul perioadei proprii de vibratie
Perioada proprie de vibratie a modului fundamental

Unde C1 = 0.085 pentru structuri in cadre de otel

C1 = 0.075 pentru structuri in cadre din beton armat
C1 = 0.050 pentru alte structuri
Forta seismica de calcul la baza cladirii este:

Unde :
8. Proiectare seismica bazata pe performanta
Conformare volumetrica favorabila

Utilizare unei forme regulate in plan

Practicare rosturilor
Asigurarea rigiditatii suficiente la actiuni orizontale
Nivele de rigiditate constanta
Evitarea parterelor flexibile
Distributia echilibrata a rigiditatilor in plan
Evitarea torsiunii prin rigiditate suficienta
Redundanta – evitarea efectelor de colaps progresiv
Ductilitate
Amortizare izolarea bazei
amortizori de vibratii
9. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni
Planurile complexe se despart in planuri regulate prin rosturi:
-rosturi antiseismice: evitarea ciocnirilor dar si a oscilatiei asincrone a bazei
-rosturi de contractie-dilatare: pentru minimizarea efectelor de contractie sau dilatare din
temperature
-rosturi de tasare: pentru evitarea tasarilor inegale

Rost orizontal – 25-

203 mm
Rost vertical – 25- 305
mm
10. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte

11. Probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii.

1. FUNDAȚII DE SUPRAFAȚÂ (DE MICĂ ADÂNCIME)
- Fundații izolate;
- Tălpi de fundații continue;
- Radiere (generale).
Notă: Primele două sunt rare la clădirile înalte, sistemele putând fi
folosite numai la fundare pe un teren stâncos foarte tare.
2. FUNDAȚII DE ADÂNCIME
- Piloți de fundare;
- Barete.
- Chesoane (mai rar)
Soluțiile cele mai utilizate sunt soluții mixte (Radiere Pilotate sau Radiere
Baretate)

Probleme generale de fundare

12. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri
provizorii.
sprijinirea provizorie a excavaţiilor subsolurilor adânci, la limita subsolului se realizează prin forare/excavare de la
suprafaţă, urmată de introducerea carcaselor de armătură și turnarea
betonului un perete îngropat.
Peretele îngropat se realizează din:
- PEREŢI MULAŢI (elemente drptunghiulare de 2.50-3.00 m lungime –în plan – si grosimi de 40, 50, 60, 70, 80,
100, 120, 150 cm – cele bolduite sunt cele mai frecvent utilizate)
- PILOŢI (elemente circulare în plan – se forează – cu diametrul de 40, 60, 90, 120, 150, 200, 250, 300 cm)- cele
bolduite sunt cele mai utilizate la noi, la pereţii îngropaţi, cele gri sunt foarte rare)
- Tangenţi
- Secanţi
Sunt trei tipuri de sisteme de sprijinire provizorie:
- SPRAIŢURI METALICE – orizontale (sisteme de contavânturi metalice orizontale, ferme cu zăbrele orizontale, sau
ţevi independente) sau diagonale (ţevi independente);
- ANCORAJE PRETENSIONATE – prin perete se forează în exterior pe cca 20 m lungime niste găuri în care se introduc
cabluri metalice și se injectează mortar, astfel încât în capătul lor să se creeze niște bulbi de beton, iar ulterior se
trage și se blochează cablul metalic dând peretelui astfel o pre-împingere inversă. Proceedeul e posibil numai dacă
nu se depășește limita de proprietate sau dacă proprietarii vecini își dau acordul să se foreze în subteranul lor.
A treia metodă de sprijinire provizorie (care este totodată și finală) este metoda TOP- DOWN sau “metoda
Milaneză”. Concomitent cu realizarea peretelui îngropat se realizează la interior (pe poziţia viitorilor stâlpi sau
capete de pereţi structurali), prin excavare de la suprafaţă, armare și betonare de la vârful elementelor până la cota
excavării, fundaţii de adâncime
de tipul PILOŢILOR sau BARETELOR (acestea din urmă se realizează ca și pereţii mulaţi, dar sunt elemente
singulare, în general). O dată cu betonarea, se întroduc profile metalice verticale puternice care se vor constitui
în stâlpii subsolului sau miezul de stâlpi dacă ulterior se betonează pentru a se crea o
secţiune BAR și care se duc până la suprafaţa terenului.
13. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea.
• Efecte globale
- Rezistenta de ansamblu
- Rigiditatea – efectul oscilatiilor
• Efecte locale (pe fatade)
• Actiunea vantului depinde de zona climatica
• Presiunea statica a vantului creste
exponential cu inaltimea cladrii
• Efectele dinamice ale actiunii vantului
depind de forma si de rigiditatea cladirii

14. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului.
Deplasarile maxime la varf depind de forma cladirii
Cladiri cu arie egala in plan, aceiasi inaltime, rigiditate si amortizare

15. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort.

16. Efectul vantului asupra consumului de otel.

17. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile inalte.

18. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere.

CRITERII DE ALEGERE
• forma in plan a cladirii;
• functiunea cladirii;
• dimensiunile spatiilor interioare;
• raportul H/B
• raportul deschiderilor (transv / long)
• natura terenului de fundare;
• tehnologia de executie

19. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple.

STRUCTURI CU TUB PERFORAT -DE WITT CHESTNUT –CHICAGO 43 NIVELE 1963

STRUCTURI TUB IN TUB -BRUNSWICH BUILDING CHICAGO
-HONG –KONG CENTRAL PLAZA 1992

20. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte.

SISTEME CU PERETI STRUCTURALI

SISTEME STRUCTURALE MIXTE

21. Efectul etajelor rigide.

22. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple.

1. Cadre rigide pe doua directii (<20-25 niv)

2,3,4 Cadre rigide + contravantuiri verticale (< 70-80 niv)

5. Structura tubulara (pe contur) + stalpi interiori pentru incarcari gravitationale

6. Megastructura exterioara (contravantuiri pe tot conturul) + stalpi interiori

Exemplu: John Hancock Center

7. Sistem “tub in tub” . Pe exterior stalpi desi + rigle foarte rigide. Tub interior din

nucleu central cu stalpi metalici sau pereti din beton armat (World Trade Center)

8. Sistem de macrocelule (Sears Tower)- eventual completat cu contravantuiri pe

peretii exteriori.

23. Cadre din otel.

Cadre metalice + contravânturi

Cadre pe două direcții

24. Sisteme cu nucleu central. Exemple.

25. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple.

26. Planseele la cladirile inalte. Detalii.

27. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.
28. amortizori pentru vant – tipuri – si pentru seism

Amortizori vasco – elastici cu fluid

Amortizori cu polimeri

Amortizori cu frecare

Tuned mass damper

29. protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare.

Consecinte chiar la cutremure moderate:

1. Afectarea sigurantei vietii
2. Pierderea valorilor culturale
3. Incapacitatea de functionare a unor cladiri
esentiale pentru reactia post-seism
4. Scoaterea din functiune a unui volum important
de cladiri curente (persoane sinistrate)
5. Riscuri secundare: explozii , incendii
6. Pierderi economice directe si indirecte
7. Afectarea vietii societatii

30. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale.

1.Evitarea pierderilor de vieti omenesti sau a ranirii persoanelor din exteriorul/interiorul
cladirilor.
2. Evitarea întreruperii activitatilor si serviciilor esentiale pentru interventia dupa cutremur.
3. Evitarea degradarii unor bunuri culturale sau artistice valoroase.
4. Limitarea pagubelor materiale ca amploare si gravitate.
31. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta.
Interactiuni necontrolate.

Actiune indirecta: deplasari verticale, orizontale, rotire;

Cauze:deplasari importante ale structurii, incompatibilitate de rigiditate intre

elementele structurii si a CNS, interactiuni necontrolate intre elemente CNS si elemente
structurale adiacente, prinderea CNS pe structuri diferite

Efecte: avarierea CNS datorita depasirii capacitatii proprii de rezistenta sau a

prinderilor de structura principala, avarierea elementelor structurii prin interactiune
necontrolata cu CNS

Actiune directa
Forme de manifestare: Depasirea capacitatii de rezistenta a elementului datorita fortelor de inertie
Rasturnarea sau alunecarea elementului datorita lipsei de ancorare sau a unor prinderi insuficiente
32. Proiectarea fatadelor cortina
33. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.