Umberto Eco BAUDOLINO roman ‘Traducere de Stefania Mincu Pontica 2001 Bucurestisi drumuri ficute ca pentru rizboi, $i pentru asta am avut nevoie de genovezi, care sunt ei marinari, da, dar se duc pri Uri indepartate sA construiascd atatea si-atdtea orage noi, si ences Pai_genovezii-s oameni care nu-ti fac nimic gratis, zi Bandolioo. lov patie? Au lM el, ncn gitar a Hirer ase niece pabraigemereaivai om promis pet ans ce vic. §comseann el face st tabed ean poe kao} Kettl pe Escala Hele Resear ete cae acer! Pleo! »Ce-i ila... polior... cum?" “Potlesi te, Boi lst pet punt Te hot (Gr ca /ObaTo aves fan nul mile i set ie uaa lshancl eas Serna ppensaeasaaa ape lta: ial Sree Adu, dir ac i xmere a igo Josie ron car de stu incre se econre i-lmai pin unl © ia incoace, altul se duce-ncolo, iar dupa un timp apiritoni: Bee reccllapanradicieee Nala gee on Sir un lo gl, st min acolo desopet aman a timp elt e prin clr ela feesvle cn fa pot pS ea! Sole genre 7 ala oe! sel gol fs tnpuea" (Uk ina in Yb ca sce Nicetas,auznd povesen asco arf tbat al fack In Contain ne de at au lisa esc la piouce dala oca for- carl oan de sede. De arf wrth apna Bev Ea alee oul Doe gio iio tapi each Spas ata pall tn pe or os ower net 178 interlocutorul sii zicea:taci, nu-l intrerupe pe Trott las-mi si povestesc). ‘Trott: ,Cici pe urmi, dack dusmanul trece de spatiul liber ise strecoari pe strizi, astea nu trebuie si fie drepte si trase firul cu plumb, nici dac-ai vrea sit ici pild& de Ia vechii i, care plinuiau un oras ca pe-un gritar. Pentru ci pe 0 Greaptat dusmanul stietotdeauna ce-1 asteapti din fata i, pe cind aga, strizile trebuie si fie pline de coluri sau de shiuri, zicefi-le cum poftigi. Apaeatoral asteapt pe dupa Sipe jos si pe deasupra acoperigurilor, si stie permanent face dusmanul, pentru ci de pe acoperigul vecin ~care face ‘cu primul ~ maie un apiritor care-1 observa si face seme jor care inca nu-] vid, $i aga duymanul nu stie nicidecum ce de intimpinat, iar asta fi Incetineste goana. Agadar un oras ‘icuttrebuie si aibat casele ru puse, ca dintii unei babe, ‘ce pare urit, dar tocmai asta-i partea tui bund. $i, in jt, mai trebuie si falsa galerie!* | ,Pe-asta nu ne-ai mai spus-o", intervenea acel Boidi. {Din picate nu, pentru ch abia mi-a spus-o un genovez ci i spus-o gi lui un grec, gi a fost 0 idee a lui Belisarie, ‘general al impiratului Justinian, Care-i treaba pe care-o face tun asediator? Si sape galeri subterane care si-l duct pini-n Jnima orasului. $i care-i visul lui? S@ giseasci o galerie numai ‘bund si gata fcutl, si necunoscutt asediatilor, Noi atunci fi ppregitim indata o galerie care da in exteriorul zidurilor, iar pe- afard i se ascunde intrarca intre pietroaie si arbusti, dar nu ‘chiar asa de bine ca tntr-0 zi sau alta dusmanul si n-o desco- pere. Celilalt capital galerie, cel care duce in oras, trebuie si fie un mat stmt, care si lase s& treac8 doar un om sau cel ‘mult doi odat, inchis cu un grtar ~ asa incit primul lui des- coperitor si poati si spunt cl, odatd ajuns la gritar se vede 0 piafi, sau, ce stiu eu, colyul unei capele, semn ci galeria duce ‘chiar in oras. La capacul acela insi, stiipermanento paza fix, 179sia cd atuneicind dusmanulajunge, e obligat si iasd una ¢éte unl, sieum iese numa unl unl dobori ta pmant lar dusmanu-i lula si:continut si jas fir si bape de Seam ca aia din fat cad ea smochinele, ridea-n batjocurs Boidi. Si cin’ tea spus ie ei dusmanal muri ul? Agteapa. [Lucru poate ed webuie mai bine socott, dar ni 0 idee de aruncat. Baudolino il uase lao parte pe Ghini, care era acum no- ustor si prin urmae tebuias fe om cu curs cu picioaele Pe pimint, nua fia, vas de vasa, cae dr a5, cash capete faim militar se-aruncdsi-n cauze pierdute..Asculti-neoa, Ghinigr, mai di-mi i mie vinul ala mal aproape st spune-mi una, imi place ideea ca facdnd un oras acea, Barbarossa i fie obligat si-l asedieze ea si musi pteze obrazul, in felu'ista ed timp celor din lig sil ia pe din dos, dup ce el sa deselat in asediu, Dar cine-o pune de mimilig tn isprava asta sunt ci din ora. Situ vei si ma faci si ered c¥ oamenii de pe la no is as ocurile unde, de bine, de ru, hii, ‘si vin aici ca s& se lase omorigi pentru a le face plicere cclor din Pavia? $i vrei si ma faci cred ci genovezi, caren t-ar scoate de la punga un ban ca sii riscumpere mama de ta pirai srazin, v8 dan si bani si osteneali casi constr un orag care cel mult le-ar pliicea celor din Milano?” Baudolino, zise Ghini, .povestea-i mult mai incurcat. Uitit situ bine unde ne aflim noi. ntinse cu un degen vin si ncepu si facd seme pe mast Aicie Genova, ni as ar aici sunt Terdona, pe urmi Pavia, si apoi Milano, Astews rage bogate iar Genova e un por. Prin unmare Genova tr bie sab cate liber in schimburile ei cu oraselelombarde, nu? lar trecitorle-s prin valea Lemmei,valea Orbe, valea Bormidei si prin ea a Seriviei.Vorbim de pat rau ~ stu ‘nu? ~ gi toate se-nnouelA mai mult sau mai putin ack pe malul 160 Tunarului Cd dacd mai ai g-un pod peste Tanaro, de-acolo aicalea deschisi penir negouri cu pdnvingurile Marchezului din Monferato,scine sie pind unde, colo, Clr? Acuma, atita timp cat Genova si Pavia se aveau bine una cu alta, ville asta le convenea si rime fi tipi, sau din cin in cing se ficeau nist liane d-opildd cu Gavi sau cu Marengo, 3 treaba mergea cape rae. Dar odat cu sostea imparatl Sstvia aici, Pavia de o pane si Monferrato de alta se dau de pateaimpernlui, Genova rimine bocat ait Ja stinga cits fa reap, i daca trece de partes ui Frederic afaerile ci cu Milano, iin adio dea ee. Atel ar tebui se fink fra pe Terdona spe Novi, care ing, una si contoleze vse Tea Scriviet si cealaltt pe cea a Bormidei, Dar sth ce s-t Fnamplat,impaatl ras de pe fata plmantal Terdons, Pa- via a loatcontolul nutluitortonez pin Ja mung pen ult, far trgrile noastres-a dat de pate imperil a to diac, voiam si vid duc, aga miei cum cram noi, putea $0 facem pe putemicl Ce treba si ne dea genovezi cast ne convingi sh trecem in prta allt? Ceva care noi nic nu visaserim saver, adit un ory, i consi, cu sald, sc tun episop,s nse zur, un ors cre stinge vim a drum, Intrecere de oamcni su de mirtr da sama, Baudolino, ‘cli numai dai controlezi un pod pe Tanaro, $i vanturi bani cu Jopats, sti colo in gezut gi unui fi cero moneds,aluia doi Duisor de etn tui ma mal, un bow iteg, ia ana, Zang, pites, mort © un loc al besugulu,uite ce bosati trav fn din Terdona fa de noi cei din Pala, i oaqul Ata ne convenea nou, le convenea si celor din ig svi convenea $i Genovei, cum ii spuneam, peniu e8, orci de sab a Pera simplul fp e+ acolo, led planarile peste cap tutor Celorati si garanteazA clin zona aia nu pot sf stdpaneascS dupa bunal plae nici Pavia, nici mpratul, nici marchezul din Monferrato. 181