Desen Tehnic 2 – Cursul 4

ÎNSCRIEREA PE DESEN
A TOLERANŢELOR

Înscrierea pe desen a toleranţelor la dimensiuni

A. Generalităţi şi terminologie

Precizia de execuţie a unei piese este legată de mulţi factori care intervin în cadrul procesului
aplicat pentru obţinerea acesteia (figura 6.1)

Caracteristicile şi precizia maşinii-unealtecu

ajutorul căreia se execută pisa
Sculele aşchietoare
utilizate
Controlul
care trebuie sa fie corespunzător
Precizia de execuţie este legată de:

Condiţiile
de lucru

Caracteristicile
semifabricatului
Dispozitivele
utilizate

Fig. 6.1 Factorii care intervin în precizia de execuţie a unei piese

Toate aceste condiţii intervin în procesul de prelucrare a unei piese sau a unui organ de
maşină care, în urma aplicării procedeelor tehnologice de execuţie, trebuie să îndeplinească
rolul funcţional prevăzut de către proiectant.
Categoric că nu vor exista piese absolut identice, ele deosebindu-se între ele şi
respectiv faţă de piesa teoretică. Astfel apare noţiunea de precizia prelucrării care se referă la
gradul de apropiere al piesei faţă de piesa de referinţă prescrisă de proiectant.
Realizarea produselor între anumite limite de precizie asigură funcţionarea
corespunzătoare şi interschimbabilitatea. Interschimbabilitatea asigură de fapt

1
 GRAFICĂ
INGINEREASCĂ

utilizarea unei piese în locul alteia, respectându-se acelaşi desen de execuţie al piesei fără a afecta în nici
un fel rolul funcţional în ansamblul din care face parte.
SR EN 20286-1:1997 (ISO 286-1) precizează definiţiile şi denumirile referitoare la dimensiuni,
abateri şi toleranţe.
În tabelul 6.1 sunt prezentate cele mai importante dintre acestea, corespunzătoare figurii 6.2.

Fig. 6.2 Fig. 6.3

Tabelul 6.1

Denumire Definiţie Simb Relaţie de calcul

ol
1 dimensiunea Dimensiunea rezultată din calcul sau N ---
nominală constructiv; este valoarea de referinţă.
2 dimensiunea Dimensiune obţinută în urma prelucrării şi E ---
efectivă determinată prin măsurare.
3 dimensiunile Reprezintă cele două valori extreme între Emax Emin<E<Emax
limită care trebuie să de situeze dimensiunea Emin
efectivă.
4 abaterea Reprezintă diferenţa dintre dimensiunea A A=E–N
efectivă efectivă şi dimensiunea nominală.
5 abaterea Reprezintă diferenţa dintre dimensiunea AS AS = Emax – N
superioară maximă prescrisă şi dimensiunea
nominală.
6 abaterea Reprezintă diferenţa dintre dimensiunea Ai Ai = Emin – N
inferioară minimă prescrisă şi dimensiunea
nominală.
7 toleranţa Reprezintă diferenţa dintre dimensiunea T T = Emax – Emin =
maximă şi dimensiunea minimă. = (N + AS) – (N + Ai)
= AS – Ai

2
 Desen Tehnic 2 – Cursul 4

8 linia zero Reprezintă dreapta de referinţă faţă de - ---

care se identifică abaterile în prezentarea
grafică a toleranţelor şi ajustajelor
(corespunde dimensiunii nominale)
9 câmpul de Reprezintă zona cuprinsă între liniile - ---
toleranţe corespunzătoare dimensiunilor maxime şi
minime, zonă în care trebuie să fie
cuprinsă dimensiunea efectivă pentru a fi
valabil acceptată
10 arbore Este denumirea convenţională pentru d, ---
orice suprafaţă cuprinsă (se referă la dmax
dimensiunea exterioară a unei piese) dmin
11 alezaj Este denumirea convenţională pentru D, ---
orice suprafaţă cuprinzătoare (se referă la Dmax
dimensiunea interioară a unei piese) Dmin
12 treaptă de Reprezintă valoarea toleranţei simbolizată - ---
precizie printr-un număr (sunt 20 de trepte de
precizie, notate 01, 0, 1 ... 17, 18)

Important

Piesa nu-şi poate îndeplini rolul funcţional, fiind considerată rebut, dacă dimensiunea efectivă este mai
mare decât dimensiunea maximă sau mai mică decât dimensiunea minimă prescrisă.
Abaterile prescrise între care trebuie să se afle abaterea efectivă se numesc abateri limită.
Toleranţa calculată pe baza relaţiei T = E max – Emin = AS – Ai este întotdeauna pozitivă (Emin <Emax).
Abaterile se măsoară de la linia zero; deasupra ei dacă sunt pozitive şi dedesubtul ei dacă sunt negative.
Toleranţa alezajului se determină cu relaţia
TD = Dmax – Dmin = AS – Ai .
Toleranţa arborelui se determină cu relaţia
Td = dmax – dmin = aS – ai .

Ajustaje
Ajustajul este determinat de asamblarea unui arbore cu un alezaj de aceeaşi dimensiune nominală.

3
 GRAFICĂ
INGINEREASCĂ

Există trei tipuri de ajustaje, care se detaliază în continuare.

Ajustaj cu joc

Caracterizare: câmpul de toleranţă al alezajului este situat în întregime deasupra

câmpului de toleranţă al arborelui.

Relaţii de calcul Reprezentare

Dmin>dmax
jmax = Dmax – dmin
jmin = Dmin – dmax
Tj = jmax – jmin =
= (Dmax – dmin) – (Dmin –
dmax) =
= (Dmax – Dmin) + (dmax –
dmin)=
= TD + Td
Ajustaj intermediar
Ajustaj cu strângere

Caracterizare: câmpurile de toleranţă se suprapun parţial, putând rezulta atât

asamblări cu joc cât şi asamblări cu strângere.
Reprezentare

4
 Desen Tehnic 2 – Cursul 4

Caracterizare: câmpul de toleranţă al alezajului este situat în întregime dedesubtul

câmpului de toleranţă al arborelui.
Relaţii de calcul Reprezentare

Dmax<dmin
smax = dmax – Dmin
smin = dmin – Dmax
TS = smax – smin =
= (dmax – Dmin) – (dmin – Dmax)
=
= (Dmax – Dmin) + (dmax –
dmin)=
= TD + Td

Ansamblu Al
Ansamblul alezaj – arbore poate
fi cuprins, prin poziţionarea câmpului de toleranţe, în două situaţii distincte:
Sistem arbore unitar
Sistem alezaj unitar
Caracterizare:
Caracterizare: toleranţa alezajului toleranţa
rămâne fixăarborelui rămâne
ca poziţie fixălinia
faţă de ca poziţie
de zerofaţă de linia zero (a i<0, as=0).
(A i=0,
Prin poziţiei
AS>0). Prin modificarea modificarea poziţiei
câmpului de câmpului
toleranţă de toleranţăse
al arborelui al alezajului se obţin diferite ajustaje.
obţin diferite
ajustaje.
Reprezentare

Reprezentare

5
 GRAFICĂ
INGINEREASCĂ

 Cele 20 de trepte de precizie 01, 0, 1, 2, ... , 17, 18, aranjate în ordinea descrescătoare a preciziei
(precizie scăzută se consideră atunci când câmpul de toleranţă este mare) sunt utilizate astfel:
 valorile treptelor de la 01 la 5 – pentru calibre, piese de mecanică fină şi de precizie mare;
 valorile treptelor de la 5 la 11 – în construcţia de maşini;
 valorile treptelor de la 12 până la 18 – pentru semifabricate, piese forjate, turnate, piese cu
suprafeţe şi dimensiuni libere.

 Literele mari (A, B, C, ... , Z, ZA, ZB, ZC) sunt folosite pentru indicarea preciziei câmpurilor de toleranţă
pentru alezaje.

 Literele mici (a, b, c, ... , z, za, zb, zc) sunt folosite pentru indicarea preciziei câmpurilor de toleranţă
pentru arbori.

 Simbolul poziţiei toleranţei arborelui unitar este h.

 Simbolul poziţiei toleranţei alezajului unitar este H.

 Simbolul unui câmp de toleranţă este definit prin simbolul poziţiei sale urmat de simbolul numeric al
clasei de precizie (ex: 30h7 reprezintă un arbore unitar executat în clasa de precizie 7).

B. Înscrierea pe desen a toleranţelor şi ajustajelor

ISO406-1991 cuprinde regulile pentru înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare şi unghiulare.

Toleranţa unei dimensiuni se înscrie imediat după cota care reprezintă valoarea nominală a
dimensiunii, în următoarele moduri (tabelul 6.2).

Tabelul 6.2
 Prin simbolul câmpului de toleranţă care se înscrie în rând cu
cota şi cu aceeaşi dimensiune nominală a scrierii.

 Prin valorile abaterilor limită care se exprimă în aceeaşi

unitate de măsură ca şi cota (mm), cifrele arabe
corespunzătoare fiind precedate de semnul + sau – şi având
acelaşi număr de zecimale.
 Dacă valorile abaterilor limită sunt egale şi de semn contrar,
atunci se înscrie valoarea o singură dată, în rând cu cota,
precedată de semnul .

6
 Desen Tehnic 2 – Cursul 4

 Dacă valoarea unei abateri este nulă, aceasta se indică prin cifra
„zero”, fără semn.
 Prin simbolul câmpului de toleranţă urmat între paranteze de
valorile abaterilor limită

 Dacă suprafaţa unei piese prezintă pe unele porţiuni abateri

limită diferite, la aceeaşi dimensiune nominală a piesei, atunci
limita dintre porţiuni se reprezintă cu linie continuă subţire,
fiecare porţiune cotându-se separat.

Înscrierea pe desen a ajustajelor este prezentată în tabelul 6.3.

Tabelul 6.3
 Prin simbolurile câmpurilor de toleranţă despărţite printr-o linie
de fracţie oblică, dimensiunea scrierii fiind aceeaşi cu cea a
cotei.

 Prin simbolurile câmpurilor de toleranţă aşezate sub formă de

fracţie, dimensiunea scrierii simbolurilor fiind egală cu
înălţimea abaterilor limită.

7
 GRAFICĂ
INGINEREASCĂ

 Prin simbolurile câmpurilor de toleranţe urmate de valorile

abaterilor corespunzătoare înscrise între paranteze; cota se
înscrie de două ori.

De reţinut
 La cotarea ajustajului, simbolul câmpului de toleranţă al alezajului este la numărător iar cel al arborelui
este la numitor, când acesta este reprezentat printr-o fracţie;
 Se păstrează aceeaşi dispunere, chiar dacă nu este fracţie, şi pentru celelalte posibilităţi de înscriere
prezentate şi anume deasupra liniei de cotă – cotele pentru alezaj şi dedesubtul liniei de cotă – cele
pentru arbore;
 Pentru dimensiunile unghiulare tolerate, înscrierea se face prin indicarea abaterilor limită exprimate în
grade, minute şi secunde (figura 6.4).

Fig. 6.4 Toleraţe la dimensiuni unghiulare