Desen Tehnic 2 – Cursul 5

ÎNSCRIEREA PE DESEN A
TOLERANŢELOR GEOMETRICE

Înscrierea pe desen a toleranţelor geometrice

A. Generalităţi şi clasificări
Sistemul tehnologic maşină unealtă  dispozitiv  sculă aşchietoare  piesă are, fără îndoială,
precizia sa care se răsfrânge asupra realizării fizice a pieselor. De aceea, pe lângă abaterile dimensionale,
în urma prelucrării, pot apare la piese şi abateri geometrice legate de formă, orientare, poziţie şi de bătaie.
Aceste abateri geometrice trebuie prescrise, acolo unde este cazul, pentru a se asigura precizia
funcţională a pieselor respective şi o perioadă de utilizare corespunzătoare.
De aceea, prin definiţie, toleranţa geometrică aplicată unui element (punct, linie, axă, suprafaţă)
indică (precizează) zona de toleranţă în interiorul căreia trebuie să fie cuprins elementul respectiv.
Această zonă de toleranţă este suprafaţa sau spaţiul cuprins după cum urmează:
 în interiorul unui cerc;
 între două cercuri concentrice;
 între două linii paralele;
 în interiorul unui cilindru;
 între doi cilindri coaxiali;
 între două plane paralele;
 în interiorul unui paralelipiped.
Tabelul 6.4 prezintă tipurile de toleranţe geometrice, cu simbolurile aferente.

Tabelul 6.4 (STAS 7385/1 – 85)

Tipul toleranţei Denumirea toleranţei Simbol
 Toleranţe de formă  Toleranţă la rectilinitate
 Toleranţă la planitate
 Toleranţă la circularitate

 Toleranţă la cilindricitate

 Toleranţă la forma dată a profilului

1
 GRAFICĂ
INGINEREASCĂ

 Toleranţă la forma dată a suprafeţei

 Toleranţă de orientare  Toleranţă la paralelism

 Toleranţă la perpendicularitate

 Toleranţă la înclinare
 Toleranţă de poziţie  Toleranţă la poziţia nominală

 Toleranţă la concentricitate şi coaxialitate

 Toleranţă la simetrie
 Toleranţă de bătaie  Toleranţa bătăii circulare  Radiale

 Frontale

 Toleranţa bătăii totale  Radiale

 Frontale

Conform STAS 7385/2-85 bazele de referinţă pot fi:

- un punct;
- o linie;
- un plan;
- axa unui cilindru;
- axa comună sau planul median comun;
- un plan şi axa unui cilindru perpendicular pe aceasta.
Precizare importantă: literele de identificare a bazelor de referinţă trebuie să fie altele decât cele care
indică secţiunile şi vederile desenului de piesă

B. Înscrierea datelor pentru toleranţele geometrice

În tabelul 6.5 sunt prezentate elementele şi simbolurile utilizate pentru prescrierea toleranţelor geometrice.
Tabelul 6.5 (STAS 7385/2 – 85)
Caracterizare (definire) Reprezentare grafică
Este un cadru dreptunghiular format din două sau mai multe
Cadru de toleranţă

căsuţe definite astfel:

 în căsuţa din stânga se trece simbolul toleranţei respective;
0,02
 în a doua căsuţă se trece valoarea toleranţei, în mm; dacă zona de
toleranţă este circulară sau cilindrică, atunci valoarea acesteia este
precedată de simbolul ;
 în a treia căsuţă se înscrie litera de identificare a bazei (bazelor) de 0,15 A
referinţă.

2
 Desen Tehnic 2 – Cursul 5

Important: Toleranţa la poziţia nominală este definită în raport cu două 0,22 B

baze de referinţă.
Dacă pentru un element este absolut necesară indicarea mai multor
toleranţe geometrice, atunci se folosesc cadre de toleranţe plasate unele 0,1 A B
sub altele. Cadrul de toleranţă se reprezintă cu linie continuă subţire.
Se leagă de elementul tolerat printr-o linie de indicaţie terminată cu
săgeată. 0,02
Linia de indicaţie poate fi frântă.
Exemplu: 0,05 C

1 2 3 4 5

1. simbolul caracteristic
2. valoarea toleranţei
3, 4, 5. litere de identificare a bazei/ bazelor de referinţă

Tabelul 6.5 (continuare)

Este cel căruia i se aplică toleranţa geometrică. El se leagă de cadrul de toleranţă printr-o linie
Elementul tolerat

de indicaţie terminată cu săgeată. Se întâlnesc 3 astfel de situaţii referitoare la poziţia relativă a liniei
de indicaţie faţă de elementul tolerat:

 Săgeata se sprijină pe linia de contur sau

pe o linie ajutătoare în prelungirea liniei
de contur, dar nu în dreptul liniei de cotă,
atunci când toleranţa se referă la profilul
sau suprafaţa respectivă

 Săgeata se înscrie în prelungirea liniei de cotă, caz în care

toleranţa indică axa sau planul de simetrie al elementului
tolerat.

 Săgeata se sprijină chiar pe axă, caz în care toleranţa se

referă la axa sau planul de simetrie al tuturor elementelor
care admit această axă sau plan de simetrie.

3
 GRAFICĂ
INGINEREASCĂ

Este suprafaţa la care se raportează toleranţa unui

Baza de referinţă

element. Ea se identifică printr-o literă majusculă care apare,

cum s-a precizat, şi în cadrul de toleranţă. Această literă
necesară identificării bazei de referinţă se înscrie într-un
cadru pătrat care se leagă de bază printr-o linie de
indicaţie
terminată cu un triunghi înnegrit sau nu (pe acelaşi desen se utilizează acelaşi tip de triunghi).
Triunghiul de referinţă se amplasează după cum urmează:

 Pe linia de contur sau pe o linie

ajutătoare trasată în prelungirea liniei
de contur, dar nu în dreptul liniei de
de referinţă

cotă, dacă baza de referinţă este

suprafaţa respectivă.

 În prelungirea liniei de cotă, dacă baza de

referinţă este axa suprafeţei respective.

 Pe axa sau planul de simetrie, dacă baza de

referinţă este chiar axa sau planul de simetrie
pentru unul sau mai multe elemente.

Sunt cazuri când nu este necesară înscrierea bazei/bazelor de referinţă şi înscrierea se face doar în
căsuţele (1) şi (2).
Exemple de înscriere pe desen a toleranţelor
- toleranţa la rectiliniaritate: - toleranţa la planitate:

4
 Desen Tehnic 2 – Cursul 5

-- 0,02 0,03

Cazuri speciale

 În cazul în care cadrul de toleranţă poate fi legat direct, printr-o

linie de referinţă de baza de referinţă, nu se mai înscrie nici o literă
în cadrul de toleranţă respectiv.

 Când toleranţa se aplică pe o anumită lungime, care se află în

orice loc al elementului tolerat, acest lucru se specifică înscriindu- 0,15/100 A
se valoarea acestei lungimi în cadrul de toleranţă.

 Când toleranţa se referă strict la o anumită lungime a elementului

tolerat, atunci conturul respectiv se dublează cu o linie punct
groasă pe acea lungime, poziţia şi dimensiunile porţiunii respective
cotându-se obligatoriu.

Tabelul 6.6 explică grafic câteva dintre cele mai folosite toleranţe geometrice.
Tabelul 6.6

Axa suprafeţei cilindrice

trebuie să se găsească între două
plane paralele situate la 0,1 mm unul
faţă de celălalt.

5
 GRAFICĂ
INGINEREASCĂ

Din secţiunea în arbore cu un plan

trebuie să rezulte o formă
geometrică a cărui contur să fie
cuprins între două cercuri
concentrice cu diferenţa de raze de
0,2.

Suprafaţa reală a piesei trebuie să aibă Planul de simetrie al profilului trebuie să se

conturul cuprins între doi cilindri concentrici cu situeze între două plane aflate la distanţa de 0,3 mm
diferenţa de raze de 0,25. unul faţă de celălalt

Relaţia procedeu tehnologic – rugozitate

- valori obţinute frecvent - valori obţinute mai rar

Tabelul 6.7
Valori medii ale rugozităţii Ra (m)
0,05

100
0,012
0,025

0,1
0,2
0,4
0,8
1,6
3,2
6,3
12,5
25
50

Denumirea procedeului tehnologic

Turnare în nisip
Turnare în forme coji
Turnare în cochilie
Turnare sub presiune
Turnare de precizie
Matriţare
Forjare
Laminare la cald
Laminare la rece, tragere
Extrudare
Ambutisare

6
 Desen Tehnic 2 – Cursul 5

Tăiere cu flacăra
Tăiere cu fierăstrăul
Curăţire cu jet
Polizare
Retezare
Rabotare
Mortezare
Găurire
Lărgire
Adâncire
Frezare
Strunjire longitudinală
Strunjire plană
Alezare
Broşare
Rectificare
Rodare
Roluire
Honuire
Lepuire
Rulare
Şeveriure
Electrochimie
Electroeroziune