You are on page 1of 6

DETERMINAREA PARAMETRILOR AERULUI UMED

SCOPUL LUCRĂRII
În lucrare se urmăreşte calculul parametrilor aerului umed, pe baza
determinărilor experimentale, precum şi determinarea lor grafică, pe baza
diagramei h – x.

NOTAŢII
Simbo Semnificaţia Unitatea de masură
l
p Presiunea totală a aerului (pb) Pa
pv Presiunea parţiala a vaporilor de apă Pa
ps Presiunea maxima sau de saturaţie a Pa
vaporilor de apă
φ Umezeala relativă sau starea %
higrometrică a vaporilor de apă
x Conţinutul de umezeală kg vapori apa/kg aer
uscat
xs Conţinutul maxim de umezeală kg vapori apa/kg aer
uscat
ψ Gradul de saturaţie %
ρ Densitatea aerului kg/m3
v Volumul specific m3/kg
h Entalpia aerului umed kJ/(1+x) kg aer umed
kJ/kg aer uscat
o
t Temperatura aerului umed C
o
tr Temperatura punctului de rouă C
o
tum Temperatura aerului umezit la saturatie C

PRINCIPIUL METODEI
În industria alimentară apar diverse probleme în legatură cu aerul umed,
răcirea apei prin evaporare în aer (turnuri de răcire), încălzirea şi racirea
aerului, uscarea diferitelor materiale cu aer, condiţionarea aerului etc.
Pentru determinarea experimentală a umezelii aerului sunt folosite următoarele
metode şi aparate:
- metoda gravimetrică, bazată pe determinarea gravimetrică a umezelii
reţinute la trecerea unei cantităţi măsurate de aer într-o substanţă
absorbantă (clorura de calciu, acid sulfuric, pentoxid de fosfor);
- metoda psihrometrică, bazata pe masurarea temperaturii datorită
umezirii aerului până la saturaţie, fără aport de căldură din exterior;
aerul trecând pe lângă corpuri umede, evaporă apa, tinzând să se
satureze; dacă nu se aduce căldură din exterior, căldura necesară

1
vaporizării este furnizată chiar de aerul umed care, cedând căldură îşi
micşorează temperatura. Aceasta metodă este folosită în lucrarea de
faţă;
- higrometre cu fir de păr sau cu bandă de celuloid;
- higrometre electrice cu clorura de litiu.
Cei mai importanţi parametrii ai aerului sunt:
p – presiuna totală a aerului, Pa;
pv – presiunea parţială a vaporilor de apă, Pa;
ps – presiunea maximă sau de saturaţie a vaporilor de apă, Pa;
φ - umezeala relativa sau starea higrometrică a vaporilor de apă,
adimensional, sau se poate exprima şi procentual;
p
  v  100, % (1)
ps
x – conţinutul de umezeală sau raportul de amestec, egal cu raportul dintre
masa vaporilor de apă şi masa de aer uscat în care sunt amestecaţi vaporii,
kg vapori apă/kg aer uscat;

pv
M apă 
p 18  p v pv
x   0,622  , (2) kg
p  p v 29   p  p v   p  pv 
M aer 
p
vapori apă/kg aer uscat
xs – conţinutul maxim de umezeală sau raportul maxim de amestec egal cu
raportul dintre masa vaporilor de apă şi masa de aer uscat saturat de aceşti
vapori, kg vapori apa/kg aer uscat;
ps
x s  0,622  , kg vapori apă/kg aer uscat (3)
p  ps
ψ - gradul de saturaţie (adimensional sau se poate exprima şi procentual):
x
   100, % (4)
xs
x
x p  ps
 /  s  /  (5)
pv p  pv
ps
ψ
Rezultă că, în general, <φ, când pv şi ps sunt mici (neglijibili) faţă de p, adică
la temperaturi joase şi când aerul este aproape de saturaţie, p v @ ps, iar raportul
ψ / φ tinde să devină unitar; mărimile ψ şi φ se apropie între ele.
Cunoscând umezeala aerului se pot calcula şi alti parametri ai aerului umed:

2
1 x
 ,
- densitatea aerului: T kg/m3 (6)
462   0,622  x  
p
1 462   0,622  x   T
- volumul specific: v
 , m3/kg (7)
 1  x   p
- entalpia aerului umed: h  t  x 2500  2  t  , kJ/kg aer uscat (8)
T – temperatura termodinamica, K.

DESCRIEREA INSTALATIEI
Măsurarea parametrilor aerului umed se face în incinta laboratorului cu ajutorul
psihometrului Assman. Presiunea barometrică este indicată de un barometru
cu mercur ce se găseşte în laborator (în mbar). Pentru determinarea umezelii
aerului se foloseşte metoda psihometrică. Psihometrul Assman este format din
două termometre, unul măsoară temperatura t a aerului umed, iar celălalt, cu
rezervorul învelit în pânză umezită, măsoară temeperatura tum a aerului umezit
adiabatic până la saturaţie. Psihometrul are un mic ventilator cu arc sau cu
motor electric, care aspiră aerul prin tuburile metalice nichelate, în interiorul
cărora se găsesc rezervoarele celor două termometre. Debitul ventilatorului
este astfel dimensionat, încât viteza aerului în tuburi să fie cuprinsă între 2-3
m/s. Umezirea pânzei ce îmbracă rezervorul termometrului umed, se face cu o
pară de cauciuc.

MOD DE LUCRU
- se introduce fişa psihorometrului în priză;
- se umezeşte pânza termometrului umed;
- se porneşte ventilatorul psihorometrului de la întrerupător şi se
urmăreşte variaţia temperaturii, înregistrându-se valoarea minimă atinsă (tum);
- se citeşte la celălalt termometru, valoarea temperaturii t;
- se vor executa cinci citiri;
- se citeşte la barometrul din laborator presiunea pb.
Datele obţinute se trec în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1 Marimi determinate experimental


Nr. t, °C tum, Presiunea de saturaţie a Presiunea de saturaţie a
Crt. °C vaporilor la temperatura vaporilor la temperatura
tum, t,
psum, Pa p, Pa
1.
2.
Media

REZULTATE EXPERIMENTALE ŞI INTERPRETAREA LOR

3
1. Calculul umezelii relative
p A  p0
  Sum    t  t um  , % (9)
pS pS
în care:
-  este umezeala relativă sau starea higrometrică a vaporilor de apă, %;
- p Sum - presiunea de saturaţie a vaporilor la temperatura aerului tum, Pa – se
citeşte din tabelul nr. 3;
- p S  presiunea de saturaţie a vaporilor la temperatura aerului t, Pa – se
citeşte din tabelul nr. 3;
- A  coeficient psihrometric, care depinde de viteza aerului, adimensional – A
= 66·10-5;
- p 0 - presiunea barometrică la 0 °C, Pa – p0 = pb·(1 – 0,000163·t), Pa (10);
- pb  presiunea măsurată la barometru, Pa;
- t  temperatura aerului umed, °C;
- t um  temperatura aerului umezit la saturaţie, °C.

2. Calculul conţinutului de umezeală


  pS
x  0,622  , kg vapori apă/kg aer uscat (11)
p0    p S
în care x exte conţinutul de umezeală, kg vapori apă/kg aer uscat.

3. Calculul conţinutului maxim de umezeală


pS
xS  , kg vapori apă/kg aer uscat (12)
pb  p S
în care xS exte conţinutul maxim de umezeală, kg vapori apă/kg aer uscat.

4. Calculul gradului de saturaţie


x
   100, % (13)
xs
în care  este gradul de saturaţie (adimensional sau se poate exprima şi
procentual).

5. Calculul entalpiei aerului umed


h  t  x 2500  2  t  , kJ/kg aer uscat (14)
în care h este entalpia aerului umed, kJ/kg aer uscat.

6. Calculul densităţii aerului

4
1 x
 ,
T kg/m3 (15)
462   0,622  x  
pb
T = 273,15 + t, K
în care  este densitatea aerului, kg/m3.

7. Calculul volumului specific


1 462   0,622  x   T
v  , m3/kg (16)
 1  x   p b
în care v este volumul specific al aerului, m3/kg.

8. Calculul presiunii parţiale a vaporilor de apă


p   pS
  v  100  pv  , Pa (17)
pS 100

9. Cunoscând t şi tum se vor determina grafic din diagrama h – x parametrii


aerului umed.

Datele obţinute şi cele citite din diagrame se trec în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2 Mărimi calculate respectiv rezulatate din citire diagramelor


Denumirea Unitatea Mărimi calculate Mărimi rezultate din
mărimii de diagrama h -x
măsură

5
Tabelul nr. 3 Presiunile de saturaţie ale vaporilor de apă la diferite temperaturi
Temperatura, Presiunea de Temperatura, Presiunea de
o o
C saturaţie, C saturaţie,
p S  10 4 , Pa p S  10 4 , Pa
0 0.061078 21 0.24861
1 0.061078 22 0.26430
2 0.070547 23 0.28096
3 0.075753 24 0.29831
4 0.081294 25 0.31671
5 0.087192 26 0.33608
6 0.093465 27 0.35649
7 0.10013 28 0.37796
8 0.10722 29 0.40055
9 0.11474 30 0.42430
10 0.12272 31 0.44927
11 0.13319 32 0.47551
12 0.14017 33 0.50307
13 0.14969 34 0.53200
14 0.15977 35 0.56236
15 0.17044 36 0.59422
16 0.18173 37 0.62762
17 0.19367 38 0.66264
18 0.20630 39 0.69934
19 0.21964 40 0.73777
20 0.23373 41 0.82015