MUZEUL JUDETEAN ARGE$

ARGMSXffi
Studii si comunicdri
Seria Istorie
XX
I EXTRAS I

.rgAoRD,
8$''i'#."\
20 S 07

i;-.*-u'
EDITURA CiNPPSSOS
PITE$TI
20tt
 MUZEUL JUDETEAN ARGE$
AR STUD|I St COMUNICARI, seria ISTORIE, ToM XX, 201'1

O IPOTEZA fN CEEA CE PRIVE$TE IDENTIFICAREA-

PROPRIETARULUI VILLA-EI DIN
CARTIERUL ARTIZANAL AL ROMULEI
SABIN POPOVICI-

in provincia romand Dacia au fost semnalate de-a lungul timpului mai multe
villae romane (Tudor 1978, p. 68-72) - Redea, Caracal, Deveselu, Vl6dila, Hotdrani,
Sc6riqoara), dintre care doar cdteva au fost cercetate exhaustiv (Mitrofan 1973, passim
- Ciumdfaia, com. Borga, jud. Cluj). Despre proprietarii acestor villae, cu excepJia
cdtorva cazuri, se cunosc prea pu{ine lucruri (Mitrofan 1973, p. 133 - Aelius Iulianus qi
P. Aelius Maximuso veterani, stdpdni ai villa-ei de la Ciumdfaia, comuna Borga, jud.
Cluj qi L.D.P - ini{ialele unui proprietar de la Hobila, l6ngd Sarmizegetusa - Cf. O.
Floca, 1953, p.7aQ. Acesta este qi motivul pentru care, in rdndurile ce urmeazS, voi
incerca identificarea proprietarului villa-ei din Cartierul Artizanal al Romulei, orag
situat in Dacia Inferior.
ln anul 1970, in urma cercetdrilor din partea de nord a zonei extra-muros a
Romulei a fost semnalati o noud villa al cdrei plan a fost inregistrat in intregime.
Munca de degajare a ei a durat pdnd in 1974 qi a permis precizarea caracterului
construc{iei, cronologia, durata de fi..rnc{ionare qi planul ei. Villa a fost construitd pe la
jumdtatea secolului II d.Hr., refbcuti in primele decenii ale secolului III d.Hr gi
distrusd, se pare de carpi, pe la 245-246 d.Hr. (fig. I - cf. Popilian 197 6, frg. l; T[tulea
1994, {rg. ll).
Planul villa-ei este de formd rectangulari cu dimensiunile de 26,7 x 23 m iar
ziddia ei este realizatd din c5rrdmizi legate cu mortar. Ea aparfine tipului greco-roman,
av6nd camerele agezate in jurul unei cur{i centrale. Aceasta are o formi rectangularb de
9,5 x 9 m, fiind pavatd cu cdrdmizi. in mijlocul curfii se gdsea un bazin adinc de I m,
lung de 4 m qi lat de 0,8 m. Curtea centralS era inconjuratd de un portic susfinut de
perystil. Din cauza proastei conservdri a edificiului nu putem cunoa$te numirul
camerelor. Se presupune ci ar h fost injur de trei pe fiecare latur6. intr-una din camere
s-au descoperit resturi de stucaturd sau tencuiali pictat[ ceea ce dovedeqte cd unele din
ele au avut pere{ii pictafi cu fresce. De asemenea, villa mai benef,rcia de un sistem de
hlpocaust, sistem care insd nu se intindea pe toatd suprafa{a ei (fig. 2 - cf. Popilian
1976, frg. 14) Sistemul este comun pentru Dacia, analogii gbsindu-se la: SlSveni,
Romula, Copdceni. (Popilian 197 6, p. 221 -224).

' Muzeul Romanatiului, Caracal

34 SABIN POPOVICI

De remarcat este faptul cE in nici una dintre camerele villa-ei nu s-au

descoperit indicalii epigrafice privind proprietarul ei.
In anul 1973, cdnd nu se incheiaseri cercet6rile de la villa men[ionati, intr-o
zond foarte apropiati de ea, in locul numit ,,LaPoart6",lucririle agricole au scos la
iveald doud fragmente dintr-o figli de formi comund pentru Dacia in secolele II-ilI
d.Hr. Jigla a fost gdsitd de o locuitoare din satul Regca, Joi{a Ru{d. De la ea a fost
achizifionati de prof. $tefan chifu, fostul director al Muzeului din caracal care a pus-o
la dispozilia lui Dumitru Tudor (Tudor 1980, p. 639) in prezent {igla se gesegte la
Muzeul din Caracal (Muzeul Romana{iului), sub numdrul de inventar 7775.
Dumitru Tudor a constatat ci cele doud fragmente de figlb fac parte din una gi
aceeagi figln de urmdtoarele dimensiuni: L: 0,485 m gi cu o grosime de 0,0055 m
(Tudor 1980, p. 639).
In partea superioard a Jiglei se gdseqte un text incizat cu un cui metalic in pasta
deja ars6. Acest text este incadrat intr-un cartuq de 0,39 x 0,07 m. Textul are trei
rdnduri gi este scris cu majuscule iar cuvintele sunt separate intre ele de mici semne
triunghiulare, pu{in frecvente in inscripfiile latine El apare sub urmdtoarea formd:
D.M.S.L ANNIVS. OCTAVIVS. VALERIANVS
EVASI. EFFUGI. GPES. ET. FORTVNA. VALETE
NIL. MIH. VOVICUM. EST. LUDIFIC.

Acest rext apare in transcriere astfel:

D(is) M(anibus) S(acrum) L(ucius) ANNIVS OCTAVIUS VALERIANVS
EVASI EFFUGI GPES ET FORT\-/NA VALETE
N(hDL MIH(i) VOVICUM EST LUDIFIC(ate alios) (Fig. 3 a, b) (Tudor
1980, plangele XI, XII) 9i foto.

Inscriplia este pu{in gtirbitd la rdndul al treilea insd acest lucru nu afecteazd
prea mult textul.
In text apar unele greqeli de limbd pe care Dumitru Tudor le pune pe seama
aceluia care a copiat textul (Tudor 1980, p. 640). Astfel, in loc de SpES in inscrip{ie
apare GPES, iar in loc de vOBISCUM in text apare vovICUM. L I. Rusu a observat
insd asemdnarea textului nostru cu un altul de pe un sarcofag de la Roma. El a semnalat
acest lucru lui Dumitru Tudor care a publicat qi acest text in LATOMUS in urmitoarea
formS:
D(is) M (anibus) S(acrum) L(ucius) Annivs Octavius Valerianvs
Evasi Effugi Spes Et Fortuna Valete
Ni(hi)l mih(i) voviscum est Ludificate alios. (Tudor 1980, p. 639).

in studiul dedicat celor doui inscriplii in revista LATOMUS Dumitru Tudor a

demonstrat convingitor cd textele lor sunt identice. El a ajuns la concluzia cd Lucius
Annius Octavius Valerianus a fost un italic venit din Roma in Dacia gi ci moartea l-ar
f,r surprins in Dacia, la Romula unde venea sezonier. Aceastd constatare este confirmatd
qi de faptul cd pe sarcofagul lui de la Roma apar mai multe scene de viafd rurald (Tudor
1980, p. 640-644).
Publicdnd aceste doud inscripfii identice Dumitru Tudor nu a stabilit o
legdturi intre con{inutul lor gi locul descoperirii Jiglei mai sus menfionate gi nici intre
O IPOTEZA iN CEEA CE PRIVE$TE IDENTIFICAREA PROPRIETARULUI... 35

aceasta ultimd descoperire gi villa sttuatd in imediata apropiere (Fig. a - cf., Popilian
797 6, fig. 1 ; Tdfulea 1994, frg. 8).
Dupi pdrerea noastrd este foarte probabili identificarea villae-i de la Romula
cu una dintre proprieti(ile din Dacia (unde acesta venea sezonier) ale lui Lucius Annius
Octavius Valerianus.
in sprijinul acestei ipoteze menfionez urmdtoarele:
. in primul rdnd nu mi se pare intdmplitoare descoperirea figlei in imediata
f
apropiere a villae-i. Un argument suplimentar in acest sens este faptul cd din
concluziile descoperitorului acesteia Gh. Popilian renrltd fbri nici un dubiu caracterul
italic al acestui edificiu (curte interioari cu portic Ai peristil, bazin, paviment din
cdrdmizi, instala(ie de incdlzire (Popilian 1 976, passim);
2. Din punctul de vedere al prezen{ei italicilor in Dacia este semnificativ
faptul cd membrii gintei Annia din care fbcea parte qi personajul luat in discu(ie sunt
relativ frecvent semnala{i in inscrip{iile din Dacia. Astfel gisim o Annia Italica la
Apulum, un Annius Saturninus la Potaissa etc. (Kereny 1901,p.23);
3. Un alt argument ar fi acela cd sarcofagul lui Lucius Annius Octavius
Valerianus de la Roma nefiind finisat, el nu ar fi murit acolo gi cd moartea l-ar fi
surprins la Romula unde i s-ar fi depus la mormAnt {igla gdsit6. Rezultd de aici cl
Lucius Valerianus nu avea domiciliul stabil la Romula dar cd venea aici sezonier;
4.Pind in prezent in Dacia a fost identificat un singur dublet funerar. El se
gese$te la Porolissum unde o figle qi o dald de piatri sunt gravate cu texte funerare
identice. Acest dublet funerar se constituie la rdndul sdu intr-un argument care sus{ine
ipotezanoastrd (Tudor 1980, p. 642-644).
Jin0nd cont de aceste argumente rezulti ci Lucius Annius Octavius
Val.erianus a fost cu o mare probabilitate proprietarul villa-ei din zona extra-muros a
Romulei.
Corobordnd informa{iile de naturd epigraficd gi arheologici cu cele
iconografice se poate preciza caracterul mixt al acestei villa. De altfel qi Dumitru Tudor
este de pirere cd cea mai mare parte a villae-lor din Dacia au avut un caracter mixt
(Tudor 1933, p. 3).
Caracterul mixt al villa-ei este dat de dubla func{ionalitate : economicd gi de
reqedinfl a stdpdnului (Baumarm 1983, p. l8).
In ceea ce priveqte villa men[ionati caracterul agrar al acesteia este dat de
scenele de via{d rurald de pe sarcofagul lui Lucius Annius Octavius Valerianus iar cel
megtegugiresc este sus{inut de Gheorghe Popilian gi argumentat de acesta cu
descoperirea in aceeaqi zond amai multor cuptoare ceramice (Popilian 1976, passim).
in ceea ce privegte caracterul agricol infb{igat pe basoreliefurile sarcofagului
posibilului proprietar acestea infifigeazd principalele momente ale muncilor agricole
incep6nd cu aratul, cultivarea plantelor, seceratul, transporhrl produselor, mdcinatul,
coptul pdinii gi scoaterea ei din cuptor (Tudor 1980, p. 641).
Basorelieful este impirfit in dou[ registre: in primul registru a cdrui lectur6 se
face de la stdnga la dreapta se disting un mdslin cu un paner suspendat de o creangd, un
om imbrdcat intr-o tunicd scurtd care conduce doi boi cu un bd1, vine apoi un al doilea
om ce plivegte un cdmp; un alt mislin gi doui sclave seceritoare, apoi un personaj
imbricat intr-o tunici scurtd care Jine in mdnd o cupd. Acesta vorbegte stlpdnului.
 36 SABIN POPOVICI

Stipdnul fine doui suluri in mdna stdngdpentru ca, cu dreapta s6 ordone. (Fig. 5 a, - cf.
Tudor 1980 planga XIII).
Filmul celui de-al doilea registru care se deruleazdde la dreapta la stdnga arati
un car cu boi, probabil cu cereale, sub supravegherea a doi sclavi inarmali cu bastoane.
Vine apoi scena mdcindrii unde apare o rdqnili manuald mdnuitd de doi sclavi. Filmul
se terminb cu scena in care se scoate pdinea din cuptor (Tudor 1980, p. 641-642)Ftg. 5
b - cf. Tudor 1980 planga XIV).
La mijlocul acestor doui registre, mai precis intre ele apare incd o datd silueta
stipdnului. El este redat foarte inalt in raport cu ceilalfi qi domini prin prezenla sa
ambele registre. in mdna stdngd {ine un rulou de papirus iai cu dreapta di ordine. Este
un bdrbat cu fruntea dezgolitl, imbrdcat cu o tunicd care-i cade p6ni la genunchi.
Privirea lui este increzdtoare, calmi, stdpdniti (Tudor 1980, p. 641-642).
Analogii pentru scenele de pe aceste doud registre sunt numeroase pe
monumentele romane. Astfel scena aratului o intdlnim pe un monument de la $eica
Micd (Macrea 1969, p. 160). in ceea ce privegte scena cu seceratul, un exemplu
revelator ar fi scena CX de pe Columna lui Traian unde solda{ii romani secerb gr6ul in
regiunea olteniei in timpul celui de-al doilea rrzboi daco-roman (cichorius 1896, p.
15). Pentru scena transportului gdsim analogii pe Arcul lui Septimius severui,
Columna Aureliani qi Columna lui Traian (Reinach 1909, p. 146,268,323).
Din punctul nostru de vedere considerdm c6 villa de la Romula igi gisegte
analogii cu alte villae cu caracter mixt din Moesia Inferior gi in special cu cea de la
catalka, specializatd atdt in produc{ia de ceramicd dar gi ca ferm[ agricold
(Dremisizova 1969, p. 512).
Descoperitorul villa-ei Gh. Popilian considerd cd aceasta are numai un caracter
meqtequgiresc (Popilian 1976, p. 230), opinie preluatd qi de V. H. Baumann. Din
punctul lor de vedere villa de la Romula igi gdsegte analogii cu cea de la Butovo din
Bulgaria (Baumann 1983, p. 20).
In sfhrgit monumentalitatea construcliei villa-ei de la Romula gi elementele
componente ale acestui edificiu pledeazd pentru caracterul reziden{ial (chiar dac6
numai sezonier) al acesteia.
Din cele prezentate mai sus rezultd deci o foarte probabili identificare, poate
singura in momentul de fa{d din Dacia Inferior a unei proprietdfi apar{indnd unui italic.
In Dacia predomind proprietatea mijlocie, villae-le rusticae cunoscflnd o largd
rispdndire pe vdile rdurilor mari, fiind grupate in jurul localitdlilor mai importante, a
castrelor, in zonele pitoregti, a ciilor de comunica{ii etc.
villa de la Romula pare a fi tocmai un asemenea tip. Ea este foarte aproape de
zidul de incinti al oragului 9i de asemenea are acces direct la drumul ce -merge la
Acidava.
in urma acestor considera{ii putem afirma cd problematica villa-ei de la
Romula se incadreazd gi in problematica exploatirilor agricole in general qi din
teritoriul romulens in special.
Caracterul preponderent agricol al teritoriului romulens este subliniat de
mul{imea de zeit6[i cu atribute agreste adorate aici: ceres, Flora, Abundentia
(Petolescu, Florescu 1977,p. 15-30) etc. De asemenea, caracterul agricol este subliniat
gi de multe descoperiri arheologice ca: r6gni{e, pluguri, mortarii etc., in teritoriul
romulens (Tudor 1978, p. 72).
O IPOTEZA iN CEEA CE PRIVE$TE IDENTIFICAREA PROPRIETARULUI... 37

Bibliografie

Baumann 1983 - V. H. Baumann - Ferma romand din Dobrogea, Tulcea.

Cichorius 1896 - C. Cichorius - La Collone Trajane, Berlin.
Dremisizova 1969 - C. Dremisizova - Villa romaine en Bulgarie,Softa.
Floca 1953 - O. Floca - Ferma din epoca sclavagistd romand, Materiale Arheologice I.
Kereny 1901 - A. Kereny - Die Personenamenvon Dazien, Budapest.
Macrea 1969 - M. Macrea - Yiala tn Dacia Romat?d, Bucureqti.
Mitrofan 1973 - M. Mitrofan - Villae rusticae in Dacia Superior, A.M.N. X.
Petolescu, Florescu 1917 - C. C. Petolescu, A. Florescu - Inscripliile Daciei Romane II,
Bucureqti.
Popilian 1976 - Gh. Popilian - Un quartier artisanal a Romula, Dacia N.S. X.
Reinach 1909 - S. Reinach - Repertoire des reliefs grecs et romains, vol. I, Paris.
Titulea 1994 - Corneliu Mdrgdrit Tltulea - Romula Malva, Bucuregti.
Tudor 1933 - Dumitru Tudor - Consideralii economice despre S-E Olteniei tn vremea
romand, Bucuregti.
Pippidi 1976 - D. M. Pippidi, Diclionar de istorie veche a Romdniei (Paleolitic-sec X),
Bucureqti, 1976.
Tudor 1978 - Dumitru Tudor - Oltenia romand, edi{ia a [V-a, Bucuregti.
Tudor 1980 - Dumitru Tudor - Inscription funeraire identique mise au iour a Romula
Malva et a Rome, Latomus, Revue D Etudes Latines, Bruxelles, Tome XXXIX, Fasc.
3, Extrait

Abrevieri:
A.M.N - Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca
Dacia: Dacia. Recherches et decouvertes archaeologiques en Roumanie, Bucuregti
Latomus: Latomus. Revue d'etudes latines, Bruxelles
Materiale Arheologice: Materiale gi cercetdri arheologice. Bucuregti

Cuvinte cheie:
Dublet funerar - inscriplii cu caracter funerar, identice in ceea ce privegte continutul,
din care una servegte drept model pentru cealaltb.
Porolissum - aqezare dacicS, apoi orag roman, situat pe teritoriul de astizi al satului
Moigrad com Mirgid. Jud. Sdlaj), important centru militar 9i civil la extremitatea de NV
a provinciei Dacia (Pippidi 1976,p.482).
Romula - orag roman, capitalS a Daciei Inferior, identificat pe teritoriul safului Regca-
(comuna Dobrosloveni, jude{ul Olt) (Pippidi 1976, p. 5 10).
Sarcofag (din limba greacd-sarcofagos) - sicriu de lemn, metal, argilb sau piatrd, in
care erau depuse cadavrele sau cenu$a acestora dupd incinerare. Cunoscute atdt in
Orientul antic, cdt gi in lumea egeeani gi greco-romand, forma tipici a sarcofagelor era
cista (cutia), uneori ornamentatb cu pilaqtri, coloane, reliefuri qi picturi. (Pippidi 1976,
p.518).
Villa - (cuvdnt latin) - casd situati la marginea oragului (vll/a suburbana) sau ansamblu
gospoddresc (fermd), constdnd din locuin{a proprietarului gi anexe, situati la lard (villa
rustica) (Pippidi 197 6, p. 614).
38 SABINPOPOVIC]

Plange:
1. Planul villa-ei din Cartierul Artizanal al Romulei
2.Yilla din Cartierul Artizanal al Romulei - detalii
3. (a,b) tigla cu inscripJie descoperitd la Romula
4.Hartd a Romulei cu locul unde a fost descoperitd figla men{ionati
5. (a,b) Sarcofagul lui Lucius Annius Octavius Valerianus de la Roma

Cuvinte cheie:
Dublet funerar - inscrip{ii cu caracter funerar, identice in ceea ce privegte con{inutul,
din care una serveqte drept model pentru cealaltS.
Un doublet funeraire ce sont des inscriptions doubles au caractere funeraire, identiques
en ce qui concerne leurs contenu, dont l'une serve de modele pour l'autre.
Porolissum - aqezare dacicd, apoi oraq roman, situat pe teritoriul de astdzi al satului
Moigrad com. Mirqid. Jud. Sdlaj), important centru militar gi civil la extremitatea de
NV a provinciei Dacia (Pippidi 1976,p.482).
C'est un etablissement dacique au commencement, puis une ville romaine, qui se
trouve aujourd'hui sur le teritoire du village Moigrad, la commune Mirsid, dans le
departement de Salaj; Porolissum a ete un important centre militaire et civile a
I'extremite NV de la province romaine Dacia.
Romula - orag roman, capitald a Daciei Inferior, identificat pe teritoriul satului Regca
(comuna Dobrosloveni, judeful Olt) (Pippidi 197 6, p. 510).
Ville romaine, la capitale de la Dacie Inferieure, identifiee sur le teritoire actuel du
village de Resca, la commune Dobrosloveni, le departement d'Olt.
Sarcofag (din limba greacS-sarcofagos) - sicriu de lemn, metal, argili sau piatrd, in
care erau depuse cadavrele sau cenu$a acestora dupi incinerare. Cunoscute atdt in
orientul antic, cdt gi in lumea egeeani gi greco-romand, forma tipicd a sarcofagelor era
cista(cutia), uneori omamentati cu pilagtri, coloaneo reliefuri gi picturi. (pippidi 1976,
p. s18).
Sarcophague, de la langue greque sarcofagos, c'est un .paralelipipede en bois, metal,
argile ou pierre ou ont ete mis les cadavres ou les restes de I'incineration. Cette
modalite d'enterrement ete connu meme dans I'orient Antique, mais aussi dans le
monde egeenne et greco-romaine; leur forme specifique etait la boite (cista), parfois
ornee avec des peteites colonnes, des pilastres, des reliefs et des peintures.
Villa - (cuvdnt latin) - casd situatl la marginea oraqului (villa suburbana) sau ansamblu
gospoddresc (fermd), constdnd din locuin{a proprietarului qi anexe, situati la {ard (villa
rustica) (Pippidi 197 6, p. 614).
Villa c'est un mot latin qui signifie maison situee a I'extremite d'une ville, la meme
nommee villa suburbana; y est compris aussi le sens d'ensemble d'habitation qui est
constitue de la maison du proprietaire et ses anexes, ensemble situe a la campagne,
villa rustica.
O IPOTEZA iN CEEA CE PRIVE$TE IDENTIFICAREA PROPRIETARULUI... 39

.i]
il"\

nqtt * *tn1 ut ao ltioatrn! *til 0

',.:.u:1,

ffi ntt0*,lrr,tiltntn ltiy,rili.ilrt 3

N nnw t rtptn p *g t* thjt$t tJrrl'{ h ilr$
I . , t&rrr*s.rl lut?1.tt e.1t y*+?,'aa nrqltal

..r''"'' ll-*'?'**'"Ell::
iii;;nil'ilill
\\ -.."\ h'''*{,.*",{lf
\"' \
\\ tt, t,: || d { r' I x i qlt
f, t , H h, c

\. \ Trri**
t

\,{"
\ i4 u r r !n
\ ,'i,},*r,rqsqrs*,remri

''

tl l.l rrt{ gr.rr'or

\,_-.-
=-,1 \ i,.
.
'
!'lF'' r.rnr rl :rt rtt*rt
' ,rt a"ttrul yl eteri
re.rr'r \)1
y.-/
Fig. 1. Planul villa-ei din Cartierul Artizanal al Romulei. l-3. Detalii arhitecturale Ei
planul curiei oragului (dupd D. Tudor); 4. Planul villa-ei (dupd G. Popilian).
40 SABIN POPOVICI

ryi=r#j
G{r4s

*.' -t ; +-' '.-+

F\{"-*,.J.1}.}r''
-'--i,l
t..7tfr;t\-41VYl
lf;:i= 'a1:'$$
i4,*:;
- _:.-
-

ls."'

Fig. 2. Villa din Csrtierul Artizanal al Romulei - detalii.

o rporEZA lw cBre cE IRIVEgTE TDENTIFIcAREA rRoIRIETARULUI... 4l

D'11 " s'L'A4tl rYsv0c TrrvlY

F VA S I"EFFV 61'6p[$v[Tvf
Hr r' 0v tc u nt
tE St'lvDtF
irr-im r

Fig. 3. (a,b) figla cu inscriplie descoperitd la Romula.

42 SABINPOPOVICI

<e

'?tti
in
ot .2 "J

La Vtarii

W 41h;

* Soaras alfonhlrs
= lln.iaoat
's /6tar
llcu oi aaa lrutJ ae sraplayt
o YIla ft] a
n fours dc plierQ)
It lqrs pur h qiw.t dts mtiritut dt e
coas*uchonO) 5 ag a-'''_', a
q'*-.ro
'tr ?D

Fig. 4. Hartd a Romulei cu locul unde afost descoperitd ligla menlionatd.

O IPOTEZA IN CEEA CE PRIVE$TE IDENTIFICAREA PROPRIETARULUI. 43

{L
;'1

.,fr,; .a,
f.e ,

,;:.+.:'
r:l

ri,/,

Fig. 5 (a, b) Sarcofagul lui Lucius Annius Octavius Valerianus de la Roma.

44 SABINPOPOVICI

UNE HYPOTHESE CONCERNANT LE PROPRIETAIRE

D'IDENTIFICATION I/ILLAE-ROM DAN LE QUARTIER DE
L'ARTISANAT DE ROMULA
Rdsume

Cet article c'est pas moins qu'un essaye d'identification d'un propri6taire d'une
villae du Quartier Artisanal de Romula. C'est tout possible d'etre la seule identification
d'un propri6taire de villae de Dacia Inferior. Notre hypothdse est fondue sur des
plusieurs arguments dont ou mentionne:
La ddcouverte d'une touille avec une inscription dans la toute proximit6 de la
villa, une touille avec une inscription identique avec celle d'un sarcophage de Rome, le
caractdre italique de cette villae,la pr6sence nombreuse des Italiques en Dacie (et dans
un nombre significatif de ceux de la ginte d'Annia (Kereny 1901, p.23), la ddcouverte
d'une doublet fundraire a Porolissum, mais aussi le fait que le sarcofaque de Lucius
Armius Valerianus de Rome a dt6 d6couverte sans 6tre fini, fait qui soutient notre
hypothdse que la propri6taire de la villae n'est pas 6t6 mort a Rome.
Celui qui a ddcouvert lavillae, Gh. Popilian soutient que notre hypothdse est
base sur le fait que la touille a 6t6 ddcouverte dans la proximit6 de la villae dans une
ndcropole des pauvres, mais l'6tat mat6riel du Lucius Annius Octavius Valerianus n'6td
pas permissive avec cet enterrement provisoire.
Dans I'opinion de Gheorghe Popilian la principale manque de notre hypothdse
est celle qu'ou part du gdndral vers le particulier, en choissant seulement quelque cas
comme des analogies, mais les analogies ne peuvement pas en servir comme des
arguments (opinion exprim6e par le chercheur George Popilian).