Principalele elemente ale Regulamentului General de Urbanism - RGU

Regulamentul General de Urbanism este aprobat prin HGR nr.525/1996, republicată în anul 2002, cu modificările
și completările ulterioare.
Este structurat pe patru capitole, fiecare capitol având mai multe secțiuni.
În primul capitol sunt prezentate principiile generale iar în cadrul acestora se stabilește rolul Regulamentului
General de Urbanism și domeniul de aplicare.
În cel de-al doilea capitol sunt prevăzute reguli privind modul de ocupare a terenurilor.
Acest capitol este structurat pe două secțiuni:
Prima secțiune cuprinde reguli privind păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și
construit.
În această secțiune sunt stabilite reguli privind terenurile agricole din extravilanul localităților, terenuri
agricole din intravilan, suprafețe împădurite, resursele subsolului, resurse de apă și platforme meteorologice, zone
cu valoare peisagistică și zone naturale protejate și zone construite protejate
În cea de-a doua secțiune sunt prezentate reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului
public.
Astfel, sunt prevăzute reguli cu privire la expunerea la riscuri naturale, expunerea la riscuri tehnologice,
construcții cu funcțiuni generatoare de riscuri tehnologice, asigurarea echipării edilitare, asigurarea
compatibilității funcțiunilor, procentul de ocupare a terenului și lucrări de utilitate publică.
În cel de-al treilea capitol sunt stabilite condițiile de amplasare și conformare a construcțiilor.
Acest capitol cuprinde cinci secțiuni:
Prima secțiune cuprinde reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii.
Aici sunt prevăzute norme privind orientarea față de punctele cardinale, amplasarea față de drumuri publice,
amplasarea față de căi navigabile existente și cursuri de apă potențial navigabile, amplasarea față de căi ferate din
administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., amplasarea față de aeroporturi, retrageri față de
fâșia de protecție a frontierei de stat, amplasarea față de aliniament și amplasarea în interiorul parcelei.
În cea de-a doua secțiune sunt prezentate reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii.
Sunt prevăzute reglementări privind accesele carosabile și accesele pietonale.
Secțiunea a treia cuprinde reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară.
Aici se stipulează reguli privind racordarea la rețelele publice de echipare edilitară existente, privind realizarea de
rețele edilitare și în ceea ce privește proprietatea publică asupra rețelelor edilitare.
În secțiunea a patra sunt cuprinse norme privind parcelarea, înălțimea construcțiilor și aspectul exterior al
acestora.
Secțiunea a cincea prevede reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spații verzi și plantate, împrejmuiri.
În ultimul capitol, al patrulea – ce cuprinde dispoziții finale – sunt precizate dispoziții privind autorizarea directă,
destinația unui teren sau a unei construcții, organele administrației publice competente precum, modalitățile de
soluționare a litigiilor și 6 anexe cu reglementări specifice privind amplasarea construcțiilor, în funcție de
destinația acestora în cadrul localității, procentul de ocupare a terenurilor în funcție de destinația zonelor,
orientarea construcțiilor față de punctele cardinale, accesele carosabile, parcajele, spații verzi și plantate.