'<1l

.::;
N
,_,
OJ
...,
~
,_,
OJ
~
"0
0
,_,
Q.
G...:
l c:::
';'
.. C~
S
H
0
<'H
C
0
<..>
'm
~
H
)Cij
S
,_
:::
'"
...,
1fJ
<lJ
+'
cO
...,
en
A
Ji1
"0
H
c:l
"0
C
C'j
....
If)
t1l
(j)
H
C'j
.....
<..>
OJ
o,
vi
(\)
H
QJ
::c:
I o o

S:l

....

d)

>-l

CZU 624 131 542 '52~ 482

N -

STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA

STAS 2745-90

ROMANIA

J nlocuieste :

STAS 2745-69

INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDlZARE

TEREN DE FUNDARE URMi\.RIREA TASARILOR CONSTRUCTIILOR PRIN METODE TOPOGRAFICE

CI.siCk.rea .ICllnurucrfdi G 21

Foundation soil

Sol de fondation

OCHOBaH¥.e

BUILDING SETTLEMENTS TRACING BY SURVEYING METHODS

SURVEILLANCE DES FAlX PAR METHODES TOPOGRAPHIQUES

HAEJIIO,ll,EHl1E OCA,lJ,Kl1 KOHCTPYKlI,l1M TOrrOrPA<l>l1QECKl1Ml1 METO,lJ,AMl1

1 GENERALITA.TI

1.1 Obiect si domeniu de aplicare

Prezcntul standard se refera la urrnarirea prin metode topografice a tasarilor constructiilor, in timpul executiei si al exploatarii acestora,

Tasarile sint deplasari pe verticala ale constructiilor, datorate, in principal, indesarii terenului sub actiunea incarcarilor transmise de fundatie .

Prezentul standard se refera, de asemenea, la urmarirea deplasarilor pc verticala ale COnstructiilor datorate ~i altor cauze: contractii si umflari ale argilelor, lichefierea nisipurilor, miscari seismice, alunecari de teren, goluri subterane (formate prin antrenarea pamintului. prin dizolvarea unor roci solubile, prin excavatii subterane etc.), prabusiri ale structurii pamlnturilor macroporice sensibile la umezire ca urmare a saturarii etc.

Prevederile prezentului standard se aplica la toate categoriile de constructii.

1.2 Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din activi

tatea de urmarire a comportarii constructiilor,

Raspundcrile care revin in activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, atit in faza de executie cit si de exploatare, beneficiarului, proiectantului si executantului sint stabilite in reglemcntarile legale in vigoarc.

1.3 Urmarirca tasarilor poate fi organizata la constructii existente sau constructii n01, incepind

cu faza de executic si continuind pe parcursul exploatarii.

1.4 Prin urmarirea tasarilor constructiilor se deterrrtina deplasarile sau deformatiile construetiilor, generate de tasari ale terenului de fundare, ca de exemplu: tasarea medic, tasarile relative, inclinari ale fundatiilor sau ale constructiei in ansamblu, incovoieri relative ale tiilpilor continui de fundare etc., dupa care aces tea se com para cu deplasarile sau deformatiile calculate.

Cu datele astfel obtinute : _

- se verifica indeplinirea conditiilor de siguranta si de exploatare normala a constructiilor :

- se obtin elemente pentru perfectionarea metodelor de calcul al tasarilor, pentru stabili-

rea valorilor deplasarilor sau deformatiilor admisibile atit din punct de vedere tehnologic cit si al structurii de rezistenta si ale unor caracteristici de comport are ale paminturilor si rocilor din cuprinsul terenului de fundare;

INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Bd. Ilie Plntllle n r. 5 BUCURE~TI

1990-03-01

Elaborat de:

Aprobat de:

Data intrarl] in vigoare :

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE' PROIECTARE ~I DIRECTIVARE iN CONSTRUCT"

]_

<))

p::

- Institutul de Cercetari in Constructli si Eco-

nomia Constructiilor ~I . .

MINISTERUL EDUCATIEI ~I INVATAMiNTULUI - Institutul de Constructii Bucurest]

Telex 11312 I.R.S

STAS 2745-90

-2-

- se clarified cauzele unor degradari ale constructiilor :

OBSERVATIE - Asemerrea degradriri pot fi datorate compresibihtatri mar i ~i neuniforme a terenului de fundare, umezirii intense a terenului, influcntci unor constructi i noi execu tate in vecinatate, supraincarcarf i terenului prin depozite plasate in apropiere, coborir ii sau cresterii nivelulu i apei subt.era.ne, executari i in zona a unor foraje sau cxcavat ii, realizari i llnga sau sub constructie a u nor lucrari subterarie etc.

- se definitiveaza programul de exec utie si regimul de exploatare a constructiei,

OBSERV A'pE - Masurarea tasar i lor pe parcursul execut iei permite prog nozarca evolutiei in timp a deform at i ilor si a marimii dcforrnatrilor totale probabile ale constructiei. In acest mod, se poate stabili momentul cind sa. se fad. legaturile intre tronsoane sau par ti ale constructici, racordar ile definitive intre constructio si diverse retele exterioare, legaturile dintre rarnblce si culeile de poduri , realizarri suprastrueturii la cai de cornunicatie avind rarnblee asezate pc terenur i compresibile etc. Masurarea tasar ilor in perioada primelor incarcari poate sta la baza deciziei de trecere la exploatare curenta a unor constructi i servind drept depozite ell diferite destinat ii (silozuri de cereale, rezervoare etc.).

1.5 Oportunitatea urmaririi tasarilor constructiilor noi se stabileste de proiectant, iar al ce-

lor existente de beneficiar.

Urmarirea tasarilor se prevede in mod obligatoriu:

- in situatiile precizate in STAS 3300/2-85 in care ca1culul definitiv al tercnului de fundare trebuie sa se fad. la starea limit a de deformatie :

-la constructii fundate pe paminturi, in apropierea carora se pot produce supraincarcari import ante ale terenului de Iundare (executia unor construcni fnalte sau 1 ucra ri de tcrasamente, depozitari de materials etc.);

-la constructii care prezintii fisuri, cr.ipatur i etc. sau dcp las.iri. dcnivelari, inclinari etc. care pot Ii atribuitc dcformatiilor tcrcnului de fundare sau altor cauze de fe lul celor mentionate la pet. 1.4;

- dupa anumite calamitati naturale (seisme, inundatii, alunccari de te ren etc.);

-la modificari .import ante ale conditiilor de cxploatare.

1.6 Urmarirea tasarilor unci constructii priu nu.todc to pograficc sc cfectueaza pc baza unui

program care se incadreaza in proiectul de urrniirirc a comportarii construct iei.

1.6.1 Tema pentru intocm irca programului privind masurarea tasarilor sc elaboreaza de c:itre proiectantul structurii In colaborare cu executantul studiului geologico-tehnic si geotehnic al amplasamentului.

In anexa A la prezentul standard se prezinta exemplificativ, continutul-cadru al temci.

1.6.2 Programul privind masurarea tasarilor se intocmeste de catr« unitatea care efectueaza

aceasta lucrare, de cornun acord cu proiectan tul, executantul ~i beneficiarul constructiei.

In anexa B lao prezentul standard se prezinta, exemplificativ, continutul cadru al programului privind masurarea tasari lor.

1.7 Terminologia cste conform STAS 3950-81; STAS 3300/1-85; STAS 3300/2-85 :;;i

STAS 7488-82

2 CERINTE DE BAZA. ALE URMARIRII TASARILOR CONSTRUCTIILOR PRIN METODE TOPOG RAFICE

2.1 Urmarirca tasarilor unei construct ii prin metode topografice consta din masurarea modifiearn cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare , fixate solidar de constructie, prin raportarc la repere de rcfcrinta (repere fixe) amplasa te conform prevcderilor de la pct. 3.1

2.2 Metodele pentru masurarea deplasarilor verticale ale constructiilor se precizeaza in programul privind masurar.ea tasarilor :;;i ~c. a~eg in funct ie de pre.cizia r necesara a masurarii, de particularitatile constructi .... e ale constructiei :;;1 de natura te renului de rundare.

2.3 Precizia necesara a masurarii deplasarilor verticale, in functie de valoarea est imata prin proiect a tasarii absolute maxime 5 m-ix- se deterrnina preliminar conform precizarilor din tabe-

lulL

Tabelul 1

-_---- ----- -~
I Valoarea estirnata prin proiect a Eroarea admisibila I Cerinta privind Clasa
a masurar ii deplasarii convent.io-
tasari i absolute maxirnc, Sma x ver ticale precizia nala de precizie
mm rnrn I
;
30 -- I' ± 0,5 I foarte A
sub r idicat a
intre 30 si 100 ± 1,0 ridicata B
intre 100 si 500 ± 3,0 medie C
---- - --I --
peste 500 ± 10,0 I redusa D
-
, --

.!

..

-3

STAS 2745-90

OBSERVATII:

1 in fu nct ie de importauta constructici, de par t iculari t.it ile alc.it.uir ii constructive 81 ale coudi tiilor de exploatare, proiectant ul poate stabili erori adrnl:dhUe de lnrt:;UT;_1fe ~i cE->inte corcspunz atoarc 'pri'iil!d precizia P'" baza altor tip ... rri de dcplas'ir i san deformat ii est imate (t')'sa.ri rclat ivc, incovoior i relative, inclinrir i eL:.)

2 In lipsa datclor privind valor ile estimate ale deplas'trilor, clasa co nvcntionala de precizie se poate deterrnina dup'i cum urrneaz a:

A - construct ii din clasaT de irnportantt. stabi li ta conform STAS 10100/0-75, constructi i aflate III exploatare de peste 50 ani, construct ii fundate pe terenur i stinooase si sem i-stincoase ;

B - constructi i fundate pc terenuri bunc, definite conform STAS 3300/2-85, cn exceptia tcrcnurilor stincoase si setni-stincoase ;

C - ~onstructii fundate pc terenur i dif ic ile :

D - constructi i de pamint,

2.4 Deplasarile verticale ale constructiilor se recomanda sa fie rnasurate eu una din urmatoarele met ode sau cu 0 combinatie intr; acestea: nivelment geometric si nivelment hidrostatic.

Metodele de nivelment ce se recomanda a fi utilizate, in functie de clasa conventionala de precizie, sint indicate in tabelul 2.

Tabelul 2

Clasa converrtionala de prccizie

Mctode de nivelment recomandate

-_._------._-_.'--.----------- ._------------_._---------_._---

A,B

Nivelment geometric de precizic Nivelment hidrostatic de prcciz io

C,D

Nivelmont geometric Nivclrncnt hidrostatic

---------_._-----------_.- -----'--------------

OBSEL~VATIE - In Iunctie de part icularita.t.ile Iucr.ir ii , pot fi utilizate si al t e metode de nivelment care asigurii. realizarea acoleiasi precizi'i, ca de cxernpl u ;-netcxle fotograrrlmetrice. .

2.4.1 Nivelmentul geolnetric reprezinta metoda de baza pentru masurarea deplasarilor verticale de constructiilor. Principalele conditii tchnice pentru nivelmentul geometric, in Iunctie de clasa C011\ cntionala de precizie sint date in tabelul 3.

Tabrlul .l

-.~--.-------.---------___c --------------.------------------

1--

i . c __ 12_~s_a_c_o_n_v_e_n...:.f_i\_)I_'.ia_i_J._(_le_D,, __ ~'~,~~j Zi(~ l

I ABC I D I 1--l;~lditii tchn_icc pentru

___________________ c _

_ '_h_' z_a_,. _m __ , _m_a_x_. 1 ~~ 40 5_o !_O_O __

I'lcgctlitatea intre portee (distanta de 1a apara t I 0,2 0,4 1,0 3,0

Ia mira), m, pc statie , max. I'

-----'----=------'-----------·--·-1------ ------1·------ ------

Incgalitatea curnulat.i a p.irtcclor la drurnuire i 1,0 2,0 5,0 W,O

inchisa, nl, Inax. I

Neiuch iderea adm-i~-,i-b-i-l-a-, -l-n-m-,~la-Q'- ,'-u-n-l'-u-' r-e-l-n-c'h--is-a,-I- - 1- I ,-

I! ± 0,15 "n ± 0,5 "jll

I (n-nurn'irul de stati i)

---- _._-------------_._----

Caractcr istica nivelmout ului geometric

nivclmcnt ul geoIIlcti:e

_~ ." 1. _

± 1,5 /:: I ,1=:; .j-;;

OBSERV1,:PE - Executantul nivclmentulni geometric poate adopta si alto valori pentrn diferitele caracterist ici, daca asigura indeplinirea cer intei de precizie i mpusa.

2.4.2 Nivelmentul hidrostatic este indicat in cazul cind trebuie efectuata masurarea deplasarilor verticale relative ale unui mare numar de puncte, ceea ce ar prezenta dificultati la utilizarea altor metode, De asemenea, se foloseste atunci cind sint de masurat puncte in interiorul cladirii spre care vizarea direct a este impiedicata,

Utilizarea acestei metode nu este indicata 'in cazul unor constructii supuse unor actiuni di-

namice.

3 REP ERE DE REFEH.INTA

3.1 Reperele de referinta (reperele fixe) utilizate la miisurarea deplasiirilor verticale ale C011-

structiilor cu metode topograf'ice pot fi : '

- de adincime :

- de suprafata.

3.1.1 Tipul reperului de referinta se alege in functie de precizia impusa masurarii, dupa cu n

urmeaza :

- 'in cazul unor masurari cu precizre Ioartc ridicata si ridicata, se utilizeaza repere de referinta de adincime, avind baza incastrata in Iormatiuni geologic::: practic incompresibile. Ca rcpere de referinta de adincime pot fi utilizati si pilotii pusi in opera in zona pentru incercarea in teren sub solicitari axiale, al caror capat superior ajungc la suprafata terenului :

STAS 2745-90

--- 4 ---

'---~-------------:

- in cazul unor masurari cu precizre medic si redusa se utilizcaza repcre de referinta de suprafata avind baza coborita sub adincimea de inghet san rcpere de referinta de suprafata de perete fixate pc constructii vechi ale carer tasari se considera ca Slut stabilizate.

3.1.2 In cazul reperelor de referinta pe amplasamente eu terenuri cu conditii de fundare difi-

cile, trebuie sa se aiba in vedere urmatoarclc:

- in umpluturi recent executate, a cjiror consolidare nu cstc incheiatii, se utilizeaza rcpere coborite cu baza pc 0 adincime de minimum 1,5 m sub lirnita inferioara a umpluturii, in stratul in loc, protejate prin tevi :

- in paminturi sensibile la umezire, capatul inferior al reperului se incastrcaza sub talpa pamintului sensibil la umezire pc 0 adincime de eel putin 1 m in paminturi nisipoase .,;,i de eel putin 2 m in paminturi argiloase. In cazul in care grosimea stratului sen sibil la umezire este de peste 10 m, capatul inferior al reperului trebuie incastrat sub talpa pamintulni sensibil la umezire pe 0 adincime de eel putin 5 m;

- in paminturi cu umfliri si contractii mali, capatul inferior 31 rcperului se incastreaza pe 0 adincime de eel putin 1 ~ sub zona afcctata de varia Iii de umidita tc ~i de volum;

- in paminturi turboase, se folosesc drept repcre de rcferintii piloti batuti, coboriti pina la un strat putin deformabil.

3.1.3 Reperele de referinta trebuie amplasate :

- in afara drumurilor, cailor Ierate, comunicatiilor subterane, dcpozitelor ~t altor zone unde este po sibil a distrugerea reperului sau modificarea pozitiei acestuia :

- in afara zonelor din teren afectate de presiunile transmise de fundatii :

- in afara limitelor de influenta ale unor terasamente instabile, versanti alunecatori,

exca va tii subterane, goluri carstice ~,i ale altor Ienomenc geologice nefa vora bile;

- in afara zonelor de teren afectate de vibratiile produse de mijloacele de transport, rnasini, mecanisme;

= la 0 departarc de constructie egala cu de ce l put in trei ori grosimca stratului de pamint sensibil Ta umezire;

-- in locuri care sa permita un acees lesnicios la r epere, pontru fixarca instrumcntclor topografice pe intreaga durata a observatiilor.

3.1..4 Este indicat ca in jurul reperelor de referinta amplasate in teren sa sc execute imprej-

muiri de protectie vopsite in culori de contrast.

3.1.5 Numarul reperelor de referinta trebuie sa fie de eel put in trci.

3.1.6 Reperele sint conform STAS 10493-76.

4 MARCI DE T ASARE

4.1 Marcile de tasare sint repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se fixeaza in elernentele de constructie asttel incit sa fie asigurata conservarea lor in timp, pc intreaga durata a cfectuarii observatiilor si sa fie posibila efectuarea masuriirilor atit in timpul executiei cit ~i in tirnpul exploa tarii constructiilor.

4.2 Alcatuirea si dispunerea marcilor de tasare se stabilesc de catrc unitatea care efectucaza masurarile, de acord cu unitatile de proiectare, executie ~i exploatare, tinind scama de precizia impusa masurarii, de particularitatile constructive (forma, dimensiuni, rigiditate) ale constructiei, de tasarea estimata si de neuniformitatea acesteia, de conditiile geotehnicc, geologice si hidrogeologice ale amplasamentului, de particularitatile de exploatare ale constructiei, de asigurarea conditiilor eelor mai favorabile de efectuare a observatiilor cu metoda de nivelment aleasa,

4.3 Marcile de tasare se arnplaseaza la partea inferioara a constructiei, de-a lungul perimctrului si dupa caz, in interior. Marcile de tasare se fixeaza la colturile constructiei, de 0 parte ~i de alta a rosturilor de tasare sau de contractie, la punctele de jonctiune dintre peretii longitudinali si transversali ai cladirilor cu zidarie portanta, pe stilpii aflati in zone le cu solicitari dinamice importante, in tronsoanele cu conditii geologice nefavorabile. Marcile de tasare se alcatuiesc si se amplaseaza astfel inc it sa nu fie deteriorate sau astupate de Iucrarile sau f inisajele care se executa ulterior.

4.4 Marcile de tasare sint conform STAS 10493-76.

4.5 Utilizarea un or marci de tasare alcatuite din doua parti (0 teaca inglobata in elementul

de constructie si un bolt detasabil) nu este r ecomandata in cazul unor masurari cu precizic foarte ridicata sau ridicata,

5 EFECTUAREA MAsURARU TASARILOH.

5.1 Stabilitatea reperelor de referinta trebuie controlata la fiecare ciclu de observatii.

5.2 In cazul constructiilor noi, etapelc la care se efsctueaza masurarile se stabilesc preliminar

in functie de programul de constructie si se adapteaza corespunzator cvolutiei tasarilor.

.,. "

-5-

STAS 274::-90

5.2.1 tn vederea stabilirii tasarii totalc, este necesar ca prima eitire asupra marcilor de tasare sa se fad sub 0 incarcare cit mai redusa, de exemplu, dupa terminarea executiei fundatiilor sau a zidariei subsolului. In acest scop este indicat sa se fixeze marci de tasare chiar in aceste clemente de constructie. Dad ulterior aceste marci de tasare devin inaccesibile, se inlocuiesc cu alte marci de tasare fixate in stilpi sau pereti, dupa ce in prealabil s-a stabilit diferenta de cota dintre marciIe fixate initial si cele care le substituie.

5.2.2 Masurarile in timpul executiei se programeaza astfel incit sa coincida, pe cit posil-il, cu terminarea unci etape de lucru (un nivel al constructiei, giisarea pina la 0 cota data etc.). La un ritm uniform de constructie, este indicat sa se efectueze minimum'<patru cicluri de observa.tii Ia aproximativ 25; 50; 75 si 100% din incarcarea adusa de constructie. Dad in aplicarea incarcarii intervin pauzc, trebuie efectuate mji surari inainte ~i dupa aplicarea incarcarii,

5.3 In tirnpul exploatarii, masurarile sc fac in corelare eu modui de realizare a incarcarii utile, specific fiecarei constructii (silovuri, castele de apa, magazii etc.) pina la atingerea incarcarii de regim. Dupa darea in exploatare a constructiilor masurarile se fac la intervale astfel alese incit sa poa ta fi sta bilita evolutia in timp a tasarilor.

Intervalcle de timp prestabilite pentru efectuarca masurarilor pe parcursul exploatiirii pot fi modificate in cazurile in care intcrvin actiuni care influenteaza evolutia tasarilor, ca de exernplu: variatia importanta a nivelului apei subtcrane, aplicarea unei indrca;i in imediata vecinatate a constructiei, batcrea de piloti sau alto surse de vibratii in apropicre, socuri scismice,

precipitatii abund~nte etc.' ,L ,

5.4 Efcctuarea masuriirilor sc incredinteaza unor unitati dotate cu personal ~i aparatura care

~{t asigurc prec\Z1a irnpusa masurarii.

6 EFECTUAREA OBSERVATIILOH. ASt'PRA FISURILOR

6.1 In cazul a.paritici de Iisuri in elernentele portante ale constructiilor, trcbuie intreprinse observa tii sistema tice asupra Iisurilor in vederea elucidarii caracterului deforrna tiilor ~l pericolului pe care acestea 11 implica asupra rezistcntei ~i exploa tarii constructiei.

6.2 Pcntru urmarirea dezvoltarii in lung a fisurii, extremitatile acesteia sc rcpereaza periodic

prin liniute vopsite, aljituri de care se noteaza data.

6.3 Pentru urmarirea dezvoltarii in sens transversal a fisurii se utilizcazii dispozitive <'C masura sau repere, fixate de ambele parti ale fisurii, in dreptul carora se marcheaza numarul lor si data montar ii,

6.4 La fisuri cu deschidcrea transvcrsala mal mare de 1 mm trebuie masuratii ~l adincimea

acestora.

7 INREGISTRAREA ~I PRELUCRAREA. OBSERVATIILOR

7.1 Valorile masuratc ale cotclor marcilor de tasare se inrcg istreaza pe tercn in carnetul de nivelment. Se consemneaza totodata datele necesare pentru prelucrarea ~i intcrpretarea ulterioara a rezulta telor, ca de exemplu: dispozitia in plana constructiei cu amplasarea reperelor de referinta si a marcilor de tasare, date asupra incarcarii in momentul efectuarii citirii san, eel putin, asupra stadiului fizic atins de lucrare (numarul de niveluri. cota cofrajului glisant, inaltimea de turnare a betonului in corpul ban jului etc.):

7.2 Prelucrarea analitica a rezultatelor dupa fiecarc ciclu de observatii cuprindc: verificarea carnetelor de nivelment , verificarea stabilitatii reperelor de referinta, calculul deplasarilor marcilor de tasare, stabilirea preciziei masurarilor intreprinse, inc1usiv compararea erorilor inregistrate cu cele admisibile pentru c1asa conventionala de precizie impusa.

Datele privind tasarile marcilor se tree intr-o fi~a de urmarire a tasarilor intocmita pentru respectivul obiect de constructie.

In anexa C la prezentul standard se prezinta exemplificativ a lcatuirca unci fisc de urmarire a tasarilor,

7.3 Prelucrarea grafica a rezulta telor masurarilor cuprinde construirca pentru fiecare marca de tasare a unei diagrame de evolutie in timp a tasarii, in corelare cu evolutia in timp a incarcarii transmise terenului de catre constructie.

In anexa D Ia prezentul standa'rd se prezint a exemplificativ diagramele de cvolutic in timp a tasarilor si a incarcarii,

-6-

STAS 2745-90

Pe baza tasarilor marcilor indi viduale se calculeaza tasarca medic a constructiei, a card evolutie in timp se poate reprezenta in aceeasi diagrarna.

In cazul in care s-au cfcctuat citiri asupra un or marci de tasare plasa te atit pe conturul constructiei, cit si in interior, pot fi construite dupa Iiecare ciclu de observa tii curbe de egala tasare,

7.4 Rezultatelc miisurarilor de tasare sc transmit dupa fiecare ciclu de observatii proiectantului care, pe baza interpretarii lOT, avizeaza asupra mentinerii, modificarii sau sistarii programului de o bserva tii.

8 H.APORTUL ASUPH.A TASARILOR CONSTHUCPEI

8.1 Pe baza rezultatelor masurarii tasarilor proiectantul intocmeste, in colaborare eu unitatea care a intreprins masurarile, pentru Iiecarc obiect de constructie aflat sub urrnarirc, unraport tehnic asupra tasarilor constructiei, care trebuie sa cuprinda:

_. dcscrier ea sumara a scopurilor urmaririi tasarilor la obiectul considerat :

- coloane stratigrafice pe amplasament, cu indica rea caracteristicilor fizice ~i rnecanice ale paminturilor ;

- schita in plan a constructiei cu dispunerea marcilor de tasare si a reperelor de refc-

rinta :

--- sectiuni verticalc prin funda tii ;

--- alciHuirea si dimensiunile caracteristice ale marcilor de tasare si reperelor de rcferrnta :

- dispunerea ~i descrierea dispozitivelor pcntru masurarea deschiderii fisurilor : .,'

- metoda de nivclment folosita, ell indica rea a para telor ~i instrurnentclor :

- enumerarea factorilor care au contribuit la produccrea deformatiilor :

- descrierea, fotograficrea sau reprezentarca grafica. a unor eventuale dcteriorari produse

de tasari ;

- fisa de urrniirire a tasarilor, cu conscmnarca deplasarilor inregistrate la fiecare ciclu de observatii ;

- diagrarnclc de varia tie in timp a tasarilor ~i a incarcarii :

- concluzii si recomandari,

8.2 Raportul teh;ic asupra tasarilor se include in cartea tehnica a constructiei.

..

J

J

-7-

STAS 2745-90

ANEXA A (informativa)

CONTINUT-CADRU

AL TEMEI PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI PRIVIND MASURAREA TASARILOR

- Denumirea obiectului _- Beneficiar

- Proiectant

- Executant

- Adresa obiectului

(dcnumirea unitatii) (denumirca uniUl\ii) (denumirea unitatii)

- Date asupra destina tiei si tipului construct lei, asupra alcatuirii constructive, asupra principalilor paramctri tehnologici (inclusiv pcntru partile subterane)

- Date asupra alcatuirii constructive, dimensiunilor in plan si adincimii fundatiilor

- Date asupra conditiilor geologicc, hidrogcologice si geotehnice pe arnplasament

- Date asupra ma-uratorilor de deforma tii intrcprinse anterior De amplasament

- Partile de constructie supuse observatiilor •

- Periodicitatea obse~vatiilor: '

- in faza de executie

- in exploatare '

- T asari calcula te

- Precizia necesara a masuratorilor topografice

- Alto corinte

- Anexc la tema :

8.) pla nurile Iunda tiilor cu indicaren locurilor propuse pentru ampla:;area marcilor de tasare ;

b) sectiuni cotat e (longitudin- la, tra nsversala) prin constructie :

c) plan de situa tie al constructiilor ~i retelelor ingineresti pc amplasammL Elaborxtcrul temei

Da ta Semnatura

-8-

STAS 2745-90

ANEXA B (informxtiva)

CONTINUT-CADRU AL PROGRAMULUI PRIVIND MAsURAREA TASArULOR

B.1 Programul privind masurarea tasarilor unei constructii trebuie sa cuprinda inforrnatii re-

feritoare la:

- scopurile observatiilor ce urmeaza a se intreprinde :

- destinatia si tipul constructiei, alcatuirea construct iva a ei ;

- alcatuirea constructiva, dimensiunile in plan si adincimea fundatiilor :

-- conditiile geologice, hidrogeologice si geotehnice pe amplasament :

- valorile tasarilor calculate;

- partile din constructie supuse observatiilor :

- pentru constructii In curs de executie -- etapele de realizare a lucrarilor de constructie,

rezultatele exarninarii vizuale a gropii de fundatie si a fundatiilor :

-- pentru constructii aflate in exploatare - perioada de cind functioneaza, rezultatele exa-

minarii obiectivului, existenta fisurilor si locurilc de amplasarc a reperelor :

-- reperele din reteaua de nivelment de stat, repcrele amenajate pentru uzul constructiei :

- sisternul local de coord onate si cote;

-lucrari anterior intrcprinsc pentru masurarca deforrnatiilor si legatura acestora cu lucra-

rile prevazute :

--locurilc de amplasare a reperclor de referinta si justif icarea tipurilor de rcpere alese :

--locurile de amplasarc a marcilor de tasare si dcscrierea tinurilor de m irci prevazute ;

- schema prelirninara a drumuirii de niv:;'mel,t; "

- metodele si instrumentele ce se utilizeaza :

- periodicitatea observatiilor.

B.2 In program trebnie sa se precizeze riispunderile:

- unitatii de proiectare pentru intocmirea proiectului de amplasare a marcilor de tasare ~l reperelor de referinta :

- executantului pentru asigurarea montarii si aecesului la marcile de tasare 9i r epcrelc de referinta :

- unitatii de specialitate pentru efectuarea observatiilor si preluerarea primara a rezulta-

telor;

- beneficiarului pentru preluarea reperelor si marcilor dupa terminarea constructiei ~i pentru asigurarea continuarii observatiilor in perioada de exploatare;

- unitatii de proiectare pentru intocmirea raportului tehnic asupra rezultatelor observatiilor la incheierea acestora.

B.3 La programul privind masurarea tasarilor se anexeaza : terna elaborata de proiectant, schemele retelei topografice proiectate, detalii de executie ale reperelor de referinta si marcilor de tasare, planul calendaristie de efectuare a lucrarilor, eu precizarea termenului de transmitere catre beneficiar si proiectant a rezultatelor dupa fiecare ciclu de observatii, devizul lucrarilor.

STAS 2745-90

-9-

•. ~

\0
00
;::l 2:) 0
,,1
0\ N
=
'" '"
00
0\
- 0
....; N
N
~ ~
:3
H
~
,..-,:
[fJ
..-,:
t-<
..r, 9 )(<\ 0
.,_, N
(,:1 '" ro N
00
~ 2:) ;::1
...... .".; ·s
~ I-<
>< c: CU
.,_,
::e; \0
~
;::J
r..1
(:I
..,-:
(fl-
.....
(.:.. ro

.S

I-< P.

.~

.~

()

00 0\

2 _

S

-------·----'----'---1

-----'--- ----------------------

....
00 ~
~ tn- '"
0\ 0 0
00 I-< N
0 ~
tri
N CU
;..;+-' P.
.. ro >:i ..... CU
"3'u .!3 ..E ~'a)
~~.~ ~:;i '8 :::: .;: S ·fJ-
._ ~~ - +'-
., ... ~ 0 ~ oj .~ ..... gll
..oCUI-< () :> U ~ ..... I-<
o~p... - I-<
~ CU ..... '" _'ro ;::::~
I-< en () en ~ I-< ~
)~ .c ro.D ..... () .~ ro
E 0 .,_, 0 '0 ~ ~.&~
~ ro ro-
Z~ (:I~ +'- >t.::l~
(fJ ro '" ro
'0 .5
>e<I I-<
.,_,- P.
~
ro
~ C\l
ro .S
tn
ro ;g
t-< CU ro
'0 .S
'ro I-<
.,_,- P.
.;'? Q.)
ro ·E
Q.) 11 Or)
I-<
ro
in
ro '"'
t-< ~
..... ~~
o ~ ~~
I-<
'ro p. .....
CU ...
E I-< "
Q) .....
ro '0 :::
b)m ~
U 1£'0 Q) ro
'0 §
,ro I-<
.,_,- P.
~ Q) 8
.;::
ro .,_, E
" ro "C:i
I-<
ro .S
tn
ro .,_,
t-< "a s- __ . - _

S

S . .:....._.:....._

S

- r-

0\ \0

t- 0\

N 0\

N o \0 (']- 0\

--------_.---------

I, ; I I

--~--~_-~--~-~-I

0\ ....

'" N

0\

o 0\

oo 00

S T AS 2745-90

---- 10 -