Sisteme Informatice Integrate

UNIVERSITATEA SPIRU HARET,
Facultatea de Management Financiar-Contabil Bucuresti,

Catedra de Management si Informatică de Gestiune,
Tema 1:
SOCIETATEA INFORMAłIONALĂ –
SOCIETATEA CUNOAŞTERII. DATĂ,
INFORMAłIE ŞI CUNOŞTINłĂ
Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM
Disciplina Sisteme informatice integrate pentru organizaŃii

economice
Bibliografie (1)
Fusaru, D., Gherasim,

Z. – Informatică
managerială, Ed.FRM,
Bucureşti, 2008.
1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

DATA, INFORMATIE ŞI CUNOSTINTA 2
Bibliografie (2)
Rosca, I.Gh.,Editor – Societatea cunoaşterii,

Editura Economică, Bucureşti, 2006
Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.;
Burlacu, S.- Informatică şi management, O cale
spre performanŃă, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005.
Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) –
Sisteme informaŃionale pentru afaceri, Editura
Polirom, Iaşi, 2002.

Bibliografie (3)
Ursăcescu, M. – Sisteme informatice.

O abordare între clasic şi modern,
Editura Economică, Bucureşti, 2002.
Militaru, Gh. – Sisteme informatice
pentru management, Editura Bic All,
Bucureşti, 2004.
www.academiaromana.ro

1.1 Societatea informaŃională –
Societatea cunoaşterii
Societatea informaŃională
(Information Society) descrie o
economie şi o societate în care
colectarea, stocarea, prelucrarea,
transmiterea, diseminarea şi utilizarea
informaŃiilor şi cunoştinŃelor, inclusiv
dezvoltarea tehnicilor de comunicaŃie
interactivă, au un rol decisiv.
Factorii semnificativi în această dezvoltare sunt:
înalta tehnologie (HighTech), industria, lumea
lucrului (Work World), precum şi toate formele de
cultură în societate.
SOCIETATEA INFORMATICĂ – SOCIETATEA
BAZATĂ PE CUNOŞTINłE
Societatea informatică este o
parte a societăŃii informaŃionale
care foloseşte progresele tehnicii
de calcul în toate domeniile de
activitate economico-socială.
Societatea bazată pe cunoştinŃe
(Knowledge-Based Society) este o parte a
societăŃii informatice care utilizează IT&C
preponderent pentru prelucrarea datelor
sub formă de cunoştinŃe.
SOCIETATEA CUNOAŞTERII
După acad. Mihai Drăgănescu,

societatea cunoaşterii (Knowledge
Society) reprezintă mai mult decât
societatea informaŃională şi decât
societatea informatică, înglobându-le
de fapt pe acestea.
Societatea cunoaşterii foloseşte piese
(pieces) ale cunoaşterii.

ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOŞTINłE
Societatea cunoaşterii este
fundamentată pe acumularea
şi utilizarea de date sub formă
de informaŃii şi cunoştinŃe la
nivel social.
Sintagma folosită de Romano Prodi, fostul
preşedinte al Comisiei Europene, este de
economie bazată pe cunoştinŃe (Knowledge-
Based Economy, KBE).
Societatea informationala –
Societatea cunoasterii
SOCIETATEA
CUNOAŞTERII

SISTEMUL
În DicŃionarul explicativ al limbii

române, sistemul este definit ca
fiind un ansamblu de elemente
dependente (componente, principii,
reguli, relaŃii, etc.) care formează un
întreg organizat, pe baza unui plan
prestabilit, cu scopul realizării unui
anumit obiectiv.

SISTEMUL INFORMAłIONAL
Sistemul informaŃional reprezintă

acel sistem de prelucrare a
informaŃiilor, împreună cu
resursele organizaŃionale
asociate, cum sunt resursele
umane, tehnice şi financiare ce
furnizează şi distribuie
informaŃia.

SISTEMUL INFORMATIC
Sistemul informatic reprezintă

partea automatizată a sistemului
informaŃional ce realizează
prelucrarea datelor şi
informaŃiilor folosind un sistem
de calcul; este un ansamblu de
echipamente (hardware) şi
programe pe calculator
(software) care asigură
prelucrarea datelor.
SISTEMUL BAZAT PE CUNOŞTINłE
Sistemul bazat pe
cunoştinŃe este o parte a
sistemului informatic care
procesează cunoştinŃe într-
o cantitate determinantă şi
semnificativă.

DATA, INFORMATIE SI CUNOSTINTA
CUNOŞTINłA
INFORMAłIA
DATA

DATA
Calculatoarul electronic prelucrează DATE,

sub formă binară, convertite din alte
reprezentări.
1 1 0 0 0 1 0 1
La modul general, datele sunt reprezentate
convenŃional prin numere, mărimi, relaŃii etc. şi sunt
folosite la rezolvarea problemelor sau sunt obŃinute
printr-o activitate de cercetare.

INFORMATIA
InformaŃia reprezintă o data cu

caracter de noutate despre un
fenomen, proces etc.
Noutatea caracteristică noŃiunii de
informaŃie este percepută de utilizator
numai în momentul intrării în contact
cu această informaŃie.

CUNOSTINTA
După acad. Mihai Drăgănescu,

cunoştinŃa este informaŃie cu înŃeles
şi informaŃie care acŃionează.
CunoştinŃa semnifică ceea ce este
cunoscut.
Într-o altă percepŃie, cunoştinŃele sunt
informaŃii dobândite prin instruire
(educaŃie) şi practică (experienŃă).
DATA, INFORMATIE SI CUNOSTINTA
Caracterul de dată, informaŃie sau

cunoştinŃă este relativ (adică se
schimbă în funcŃie de contextul ce
defineşte însuşirea de noutate
pentru informaŃie şi de înŃeles şi
utilitate prin acŃiune pentru
cunoştinŃă).
SISTEM INFORMATIC
Componentele unui sistem informatic

sunt:
Hardul;
Softul;
ComunicaŃiile;
Baza ştiinŃifică şi metodologică;
Baza informaŃională;
Utilizatorii;
Cadrul organizatoric.

Locul sistemului informatic

RelaŃia dintre organizaŃia
economică şi sistemul informatic

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ PENTRU CAPITOLUL
SOCIETATEA INFORMAłIONALĂ – SOCIETATEA
CUNOAŞTERII. DATA INFORMAłIE ŞI CUNOŞTINłĂ.
SITE-UL
www.academiaromana.ro
SecŃiunea Studii tematice

Proiectul din 2001: Societatea informaŃională –
Societatea cunoaşterii

Catedra de Management si Informatică de Gestiune
Tema 2:
DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI
CLASIFICAREA SII
Disciplina Sisteme informatice

integrate
Bibliografie (1)
Fusaru, D., Gherasim, Z. – Informatică
managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2008.
Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-
Bodorin N. – Informatică managerială,
Ed.FRM, Bucureşti, 2004. .
Lungu, I.; Sabău, Gh., Velicanu, M.;
Muntean, M.; Ionescu, S.; Posdarie, E.;
Sandu, D. – Sisteme informatice,
Analiză, proiectare şi implementare,
1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA
SISTEMELOR INFORMATICE INTEGRATE 2
Bibliografie (2)
Andone, I.; Mockler, R.J.; Dologite,

D.G.;ługui, Al. – Dezvoltarea sistemelor
inteligente în economie, Metodologie şi
studii de caz, Editura Economică,
Bucureşti, 2001.
Bocu, D. – IniŃiere în ingineria sistemelor
soft, Editura Albastră, Cluj, 2001.
Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.;
Cioc, M.; Burlacu, S.- Informatică şi
management, O cale spre performanŃă,
Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
Bibliografie (3)
Coroescu, T. – Sisteme informatice

pentru management, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2002.
Oprea, D.; Airinei, D.; Fotache, M. –
Sisteme informaŃionale pentru afaceri,
Editura Polirom, Iaşi, 2002.
Ursăcescu, M. – Sisteme informatice.
O abordare între clasic şi modern,

2.1 Definirea sistemelor
informatice integrate
Sistemul informatic integrat al
unei organizaŃii economice
reprezintă ansamblul integrat al
sistemelor informatice dedicate
domeniilor de gestiune (integrate
pe orizontală) şi pe niveluri de
management (integrate pe
verticală).

2.2 Obiectivele sistemelor informatice
(1)
După Henry Lucas, obiectivele

sistemelor informatice sunt clasificate
în funcŃie de criteriile [2]:
1. Sfera de cuprindere;
2. Domeniul de activităŃi;
3. PosibilităŃile de cuantificare a
rezultatelor (efectelor)
sistemelor informatice;

(2)
În funcŃie de criteriul sfera

de cuprindere,
obiectivele pot fi
principale şi
secundare.

(3)
Domeniul de
În funcŃie de criteriul
activităŃi, se deosebesc:
1. Obiective care afectează
activităŃile de bază ale
organizaŃiei;
2. Obiective care afectează
funcŃionarea sistemului
informaŃional.

(4)
PosibilităŃile
În funcŃie de criteriul
de cuantificare a rezultatelor
(efectelor) sistemelor
informatice, se deosebesc:
Obiective cuantificabile
(creştere volum producŃie,
reducere cheltuieli etc.);
Obiective necuantificabile
(calitate, active intangibile
etc.).
2.3 Clasificarea sistemelor informatice
(1)
A. În funcŃie de domeniul de utilizare,
se deosebesc sisteme informatice
pentru:
1. Conducerea activităŃilor
organizaŃionale;
2. Conducerea proceselor
tehnologice;
3. R&D;
4. ActivităŃi speciale.
(2)
B. În funcŃie de nivelul ierarhic (de

management) al sistemului economic, se
deosebesc:
1. la nivelul managementului operaŃional

(de exploatare) - sisteme informatice de
prelucrare a tranzacŃiilor, TPS
(Transaction Proccessing Systems);

(3)
deosebesc:
2. la nivelul lucrătorilor cu date, informaŃii şi

cunoştinŃe - sistemul informatic de lucru cu
cunoştinŃe, KWS (Knowledge Work System) şi
sistemul informatic de automatizare a lucrărilor
de birou, numit şi sistem informatic de birotică,
OAS (Office Automation System);

(4)

deosebesc:
3. pentru managementul de nivel mediu:

sisteme informatice de management,
MIS (Management Information
Systems) şi sisteme informatice de
asistare a deciziei, DSS (Decision Support
Systems);
(5)

deosebesc:
4. la nivelul managementului strategic -
sisteme informatice de sprijin a
executivului, ESS (Executive Support
Systems).

(7)
C. În funcŃie de organizarea datelor
sistemului informatic, se deosebesc:
Sisteme informatice cu colecŃii de
date organizate în fişiere;
date organizate în baze de date;
date organizate combinat (în fişiere şi
în baze de date).

2.4 Stadiul actual şi tendinŃe în
dezvoltarea sistemelor informatice (1)
Divizarea costurilor software-ului
sistemelor informatice;
Tehnologii bazate pe reŃele de
calculatoare;
Baze de date orientate obiect şi
multimedia;
Sisteme pentru comerŃ electronic;
Diversificarea tipurilor de sisteme
informatice dedicate: sisteme multimedia,
sisteme pentru proiectare asistată de
calculator.
Integrarea sistemelor informatice, atât pe
verticală cât şi pe orizontală.
Potrivit concepŃiei holonice asupra
sistemelor, două sau mai multe sisteme
autonome pot fi integrate (cu criterii şi obiective
precise) şi se poate obŃine astfel un sistem
holonic. Sistemul holonic (holonul)
economic permite optimizarea atât pe sisteme
componente cât şi pe ansamblul sistemului
integrator devenit sistem de referinŃă, pe cele
două planuri: real şi conceptual.

IMPLEMENTĂRI ALE UNOR COMPONENTE DE INTEGRARE PE
VERTICALĂ ALE SISTEMELOR INFORMATICE INTEGRATE
ECONOMICE:
ECONOMICE
• Planificarea resurselor întreprinderii, ERP

(Enterprise Resource Planning)
• FabricaŃie asistată de calculator, CAM
(Computer-Aided Manufacturing)
• Planificarea resurselor de fabricaŃie, MRP
(Manufacturing Resource Planning)
IMPLEMENTĂRI ALE UNOR COMPONENTE DE
INTEGRARE PE VERTICALĂ ALE SISTEMELOR
INFORMATICE INTEGRATE ECONOMICE
ECONOMICE:
• Sistem informatic de resurse umane, HRIS

(Human Resources Information System)
Sistem informatic contabil, AIS
(Accounting Information System)
• Sistem informatic financiar, FIS (Financiar
Information System)
ECONOMICE:
• Sistem informatic pentru marketing, MKIS

(Marketing Information System)
• Sistem informatic de resurse informatice,
IRIS (Information Resources Information
System)

ECONOMICE:
• Sistem informatic pentru managementul

relaŃiilor cu clienŃii, CRM (Customer
Relationship Management)
Sistem de management al lanŃului de
distribuŃie, SCM (Supply Chain
Management)

SISTEME INFORMATICE TOTALE
În organizaŃiile mari, implementarea

sistemelor informatice integrate se
realizează sub forma sistemelor
informatice totale (abordarea
Kampas) ce au ca specific cinci
niveluri ale legăturii funcŃionale.

Sistemele informatice –
sisteme deschise (open
systems) – flexibilitate în
realizarea şi dezvoltarea
sistemelor informatice

Abordări ale sistemelor informatice INTEGRATE

Tema 3
INTEGRAREA SISTEMELOR
INFORMATICE
NoŃiuni de bază
Tema INTEGRAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Bibliografie (1)
• Oprea, D. – Analiza şi proiectarea sistemelor

informaŃionale economice, Editura Polirom, Iaşi,
1999.
• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) –
• Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în
management, contabilitate, finanŃe, bănci şi
marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.;
Burlacu, S.- Informatică şi management, O cale spre
performanŃă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
2

Bibliografie (2)
• Ursăcescu, M. – Sisteme
informatice. O abordare între clasic
şi modern, Editura Economică,
Bucureşti, 2002.
• Militaru, Gh. – Sisteme informatice
pentru management, Editura Bic
All, Bucureşti, 2004.
• www.academiaromana.ro
3

1. NoŃiuni
NoŃiuni de bază (1)
În evoluŃia lor sistemele şi, în special,
diferitele componente ale acestora au
tendinŃa de a se organiza în sisteme tot
mai complexe.
“Orice sistem tinde să realizeze maximum
de organizare, concomitent cu o cât mai
puternică integrare în sistemul superior”
(V. Stancovici – 1980)*
4

1. NoŃiuni
TIPURI DE INTEGRĂRI:
Integrare de tip genetic care se
caracterizează prin capacitatea anumitor
sisteme de a se autoorganiza şi de a se
autogenera. Aceasta înseamnă că
elementele au luat naştere chiar în acel
sistem şi toate componentele se crează
necontenit şi reciproc intercorelându-se.
5

1. NoŃiuni
Integrarea prin constrângere
presupune integrarea obligată
sau forŃată, elementele fiind
constrânse să funcŃioneze într-
un cadru organizatoric dat.
6

1. NoŃiuni
Integrarea prin dependenŃă presupune
că elementele sistemului continuă să
rămână în cadrul lor pentru că
depind de alte elemente. Un astfel de
sistem poate fi considerat ca fiind
sistemul de producŃie care depinde
de cel financiar şi invers. 7

1. NoŃiuni
Integrarea prin alegere se referă la posibilităŃile
elementelor unui sistem de a alege sistemul căruia să-
i aparŃină. Aceasta înseamnă că pentru a se putea
integra superior într-un alt sistem, subsistemelor
respective trebuie să li se confere posibilitatea de a
alege. Pentru a face alegerea subsistemele sunt dotate
cu o anumită libertate de acŃiune, cu informaŃii şi cu
capacitatea de a prelua aceste informaŃii pentru a
face alegerea din multitudinea de posibilităŃi
existente. 8

1. NoŃiuni
Integrarea întâmplătoare în care
elementele se integrează într-un sistem
sau altul pe baza întâmplării. De
remarcat este faptul că, cu cât un sistem
este mai divers şi mai complex, cu atât
întâmplarea joacă un rol mai mare, motiv
pentru care cercetarea statistică va avea
un rol aparte. 9

1. NoŃiuni
NoŃiunea de reglare - presupune

din partea sistemului un anumit
grad de organizare, precum şi
cadrul propriu de desfăşurare.
Elementele sistemului se pot
organiza în serie, paralel sau
circuit închis (cu buclă).
10

1. NoŃiuni
Organizarea în serie presupune că dacă
elementul următor este influenŃat de
elementul anterior, atunci se spune că
acesta poate fi reglat de elementul
anterior. Pentru un sistem economic,
exemplul tipic este reprezentat de fazele
de producŃie care succed unele după
altele, iar cea anterioară o poate regla pe
cea următoare. 11

1. NoŃiuni
Organizarea în paralel oferă posibilitatea
ca elementul anterior să poata înlocui
parŃial sau chiar total o eventuală
defecŃiune a elementului următor.
Organizarea în circuit presupune că
elementul următor care a fost reglat (sau
influenŃat) de elementul anterior, la
rândul lui să-l poată regla sau influenŃa
pe acesta. 12

1. NoŃiuni
În concluzie se poate afirma că reglarea
presupune cuplarea a două elemente cel puŃin,
dintre care unul, asupra căruia există
perturbaŃii, poate fi element reglat, iar celălalt
este regulator.
În fig. este prezentată structura clasică a unui
sistem de conducere de tip cibernetic, în care
elementul regulator acŃionează pe bucla de
reacŃie, având la cea de-a doua intrare
informaŃii de referinŃă. 13

1. NoŃiuni
Sistem de conducere de tip cibernetic
PerturbaŃii
InformaŃii InformaŃii
de intrare PROCES de ieşire
ECONOMIC
REGULATOR
InformaŃii de InformaŃii de
control referinŃă 14

1. NoŃiuni
Procesele de cuplare sunt faza incipientă
pentru un început de integrare. Adaugându-se
noi elemente cuplate în serie, se poate forma
un lanŃ, iar cuplarea elementelor ce compun
lanŃul poate forma o reŃea. NoŃiunea de
cuplare în reŃea este specifică sistemelor
integrate în care la modul ideal absolut toate
elementele se leagă cu toate elementele.
ApariŃia de cicluri în lanŃuri şi reŃele
reprezintă o caracteristică a reglării sistemelor
15
integrate.
1. NoŃiuni
Dacă într-o reŃea, numărul elementelor
devine foarte mare sau, la un moment
dat, necontrolat de mare, se ajunge la un
exces sau la redundanŃă. RedundanŃa
poate fi considerată un factor de reglare
sau poate fi folosită la apariŃia altor
modalităŃi de reglare.
16

1. NoŃiuni
În cazul în care sistemul este format dintr-un număr
foarte mare de elemente acestea se pot diferenŃia sau
specializa.
În atare situaŃie elementele specializate devin strâns
dependente unele de altele, dependenŃă nedorită, dar
care poate deveni un factor de influenŃare şi reglare a
sistemului.
În sistemele integrate sau hiperintegrate această
influenŃă reciprocă are şi un efect benefic în sensul că
determină o constrângere a elementelor componente
de a evolua şi de a – şi menŃine o anumită stare. 17

1. NoŃiuni
Este de remarcat deosebirea dintre sistemele

cibernetice şi cele hiperintegrate şi anume că în
acestea din urmă apar noi posibilităŃi de reglare, care
determină posibilităŃi sporite în autoorganizare,
autoreglare şi autogenerare.
Există o multitudine de modalităŃi noi de reglare:
reŃele, cicluri, redundanŃa, compensarea, dependenŃa,
constângerea, cuplarea şi înlănŃuirea elementelor.
18

1. NoŃiuni
Din punctul de vedere al complexităŃii
structurii şi al complexităŃii funcŃiilor
îndeplinite de un sistem integrat, se deosebesc:
1.Sisteme simple, cu structuri neramificate şi
care conŃin 103 elemente primare, dintre care
un număr redus interconectate, fără a dispune
de o structură ierarhică predominantă;
2. Sisteme complexe, cu structură dezvoltată şi
care conŃin 104-107 elemente primare;
19

1. NoŃiuni
3. Sisteme mari sau ultracomplexe, cu
un număr foarte mare de elemente
(107-1030) dispuse în subsisteme
interconectate.
Un sistem integrat mare reprezintă un
sistem format din elemente de mare
diversitate, a căror stare şi a căror
evoluŃie nu pot fi descrise analitic. 20

2 Niveluri şi grade de integrare (1)
Subsistemele pot realiza integrare structurală

sau integrare funcŃională.
• Integrarea structurală presupune stabilirea
unor relaŃii de vecinătate care nu sunt
suficiente.
• Integrarea funcŃională presupune atât
integrarea substanŃială, cât şi cea energetică
şi informaŃională.
21

Sistemele care compun un sistem superior

integrat se stratifică pe niveluri de organizare
şi integrare, în care nivelul de bază este dat
de particulele elementare.
Reunirea acestor niveluri inferioare poartă
numele de organizare ierarhică. Integrarea
acestor subsisteme se poate face atât pe
orizontală cât şi pe verticală în care caz este
vorba de organizarea pe niveluri şi paliere.
22

• Nivelul este format din totalitatea sistemelor
autonome între care nu există relaŃii de
subordonare.
• Palierul este o înglobare de niveluri de organizare
ierarhică, motiv pentru care palierele nu au formă
de coloană, ci de piramidă. Legăturile cele mai
puternice se stabilesc între sistemele de pe acelaşi
nivel al unui palier. De remarcat este faptul că, cu
cât gradul de organizare şi de complexitate creşte cu
atât legăturile devin mai slabe.
• Palierele sunt legate doar la nivelul cel mai înalt al
acestora.
23

Caracteristic sistemelor integrate este

faptul că între elementele aceluiaşi
subsistem există legături mult mai
puternice decât între elementele
unor subsisteme diferite ale aceluiaşi
sistem.
24

• NoŃiunea de sistem hiperintegrat a
apărut din necesitatea de a explica
continua generare şi regenerare a
elementelor, aşa numita situaŃie “totul
depinde de totul”. În acest fel, apare o
hiperintegrare prin dependenŃă a
elementelor sistemului, adică nici un
element nu poate exista fără toate
celelalte elemente. 25

In managementul modern întreprinderea este
considerată un sistem complex format din mai
multe subsisteme integrate. Într-un astfel de sistem,
informaŃiile pot fi utilizate în moduri şi scopuri
diverse. În concepŃia lui E. J. McCarthy, J. A.
McCarthy, şi D. Humes, un sistem integrat este
considerat acela în care activitatea economică este
privită ca un tot unitar în care informaŃiile de bază
care provin de la sectoarele de activitate sunt
prelucrate în mod util pentru a putea fi utilizate la
toate nivelurile de conducere pentru activitatea de
planificare, exercitare şi efectuare a controlului.
26

• Sistemul informaŃional economic

reprezintă un cumul de resurse umane şi
capital investit într-o organizaŃie
economică pentru colectarea şi
prelucrarea datelor necesare obŃinerii
informaŃiilor care vor fi utilizate la toate
nivelurile de decizie ale conducerii şi
controlului activităŃii acelei organizaŃii.
27

InformaŃia este văzută de DeMarco
(1982) ca fiind abordabilă din trei
perspective specifice sistemelor
informatice:
1. Datele care sunt văzute sub formă
de atribute şi care reflectă structura
statică a sistemului informatic.
28

2. FuncŃiile scot în evidenŃă ceea ce face
sistemul. Ele pot fi văzute şi ca procese,
deoarece elementele sistemului care stochează
datele sunt supuse transformărilor
funcŃionale prin intermediul proceselor.
3. Comportamentul reflectă de fapt stările prin
care trece sistemul la apariŃia diverselor
evenimente care au impact asupra lui şi care
îi conferă un statut dinamic.
29

Facultatea de Management Financiar-Contabil,
Tema 4:
METODOLOGII DE REALIZARE A
SISTEMELOR INFORMATICE
INTEGRATE
Disciplina Sisteme informatice integrate

Bibliografie (1)
Fusaru, D., Gherasim, Z. – Informatică
Ed.FRM, Bucureşti, 2004.
Lungu, I.; Sabău, Gh., Velicanu, M.;
Muntean, M.; Ionescu, S.; Posdarie, E.;
Sandu, D. – Sisteme informatice,
Analiză, proiectare şi implementare,
Bibliografie (2)
Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în

Andone, I.; Mockler, R.J.; Dologite, D.G.;ługui,
Al. – Dezvoltarea sistemelor inteligente în
economie, Metodologie şi studii de caz, Editura
Economică, Bucureşti, 2001.
Bocu, D. – IniŃiere în ingineria sistemelor soft,
Editura Albastră, Cluj, 2001.
Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.;
Burlacu, S.- Informatică şi management, O cale
spre performanŃă, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005.
Bibliografie (3)
Coroescu, T. – Sisteme informatice

pentru management, Editura Lumina
Oprea, D.; Airinei, D.; Fotache, M. –
Sisteme informaŃionale pentru afaceri,
Militaru, Gh. – Sisteme informatice
pentru management, Editura Bic All,
Bucureşti, 2004.
www.cmm.com
4. Metodologii de realizare a sistemelor
informatice integrate (1)
Aprecieri asupra situaŃiei existente:

Standarde internaŃionale (parŃial cunoscute);
O diversitate de terminologie şi metodologii;
Lipsa unor criterii de clasificare unitare.
Conceptele de bază folosite în realizarea
sistemelor informatice sunt:
1. Etapele de bază unanim recunoscute sunt:
analiză, proiectare, implementare;
2. Conceptele folosite în metodologiile
existente pentru etapele de realizare
sunt: etape/module/procese, căi, fluxuri de
lucru, activităŃi, faze.
Un proces/etapă reprezintă un ansamblu de
activităŃi intercorelate ce folosesc resurse pentru
atingerea unor funcŃii obiectiv.
Procesele sunt primare, suport şi organizatorice.
Procesele primare (etape, faze de lucru) sunt
procesul de achiziŃie, procesul de furnizare,
procesul de exploatare, procesul de întreŃinere.
Procesele suport sprijină celelalte procese
(primare sau organizatorice) şi sunt procesul
de documentare, procesul de asigurare a calităŃii,
procesul de management al configuraŃiei,
procesul de analiză, procesul de testare, procesul
de auditare, procesul de rezolvare a problemelor.
Procesele organizatorice constau în
organizarea activităŃilor de realizare a
sistemelor informatice: procesul de
management, procesul de instruire, procesul de
infrastructură, procesul de îmbunătăŃire
(upgrate).
Rational Unified Process foloseşte conceptul de
flux de lucru.
Fluxurile de lucru sunt fluxuri de proces şi fluxuri
suport.
Activitatea conŃine tipurile de acŃiuni (faze, paşi
sau segmente) ce se desfăşoară pentru folosirea
eficientă a resurselor alocate.
Sarcina (task-ul) este o componentă a activităŃii
focalizată pe o persoană sau grup de persoane
(echipă de lucru). Sarcina îndeplineşte criterii de
intrare (precondiŃii), are ca rezultate elemente livrabile ce
sunt acceptate pe baza criteriilor de ieşire (postcondiŃii).
Ciclul de viaŃă al sistemelor informatice este definit
pe intervalul de timp cuprins între decizia de realizare a
unui sistem informatic nou şi decizia de scoatere din
exploatare a acestuia şi de înlocuire cu un alt sistem
informatic. Acest ciclul de viaŃă este structurat în
funcŃie de succesiunea în timp a sarcinilor, activităŃilor,
etapelor sau proceselor.
Ciclul de dezvoltare al sistemului informatic este
intervalul de timp cuprins între decizia de realizare a
sistemului informatic şi decizia de intrare a sistemului
informatic în exploatare. Acesta este parte a ciclului de
viaŃă al sistemului informatic.
O metodologie de realizare a sistemelor

informatice este o implementare fizică a
întregului ciclu de viaŃă al acestor sisteme
informatice şi conŃine:
ActivităŃile pas cu pas pentru fazele de lucru;

Regulile individuale şi de grup pentru fiecare
activitate;
Standardele de calitate pentru fiecare activitate;
Instrumente şi tehnici de lucru folosite la fiecare
activitate.
Metodologia de realizare a sistemelor

informatice cuprinde faze, subfaze şi
activităŃi în fiecare stadiu al proiectului.
Metoda reprezintă o mulŃime de reguli ce se aplică

unui domeniu restrâns din cadrul unei metodologii.
Există uneori confuzii între metodologie şi metodă,
motiv pentru care unele metodologii sunt denumite
metode.
Clasificarea metodologiilor de realizare a

sistemelor informatice [Lungu, I, 2003, lucr.cit.]:
1. După gradul de generalitate:
Metodologii generale (SSADM, MERISE, OMT,
RUP, CMM);
Metodologii cadru (SIIPS);
Metodologii specializate (POIS, AIM, Extract,
ASAP, Signature).

sistemelor informatice:
2. După modul de abordare a sistemelor:
Metodologii cu abordare structurată (ca la
programarea structurată) (STRADIS, YSM,
IE, MERISE, ISAC, JSD, ETHICS, SSM,
RAD, CMM, Metodologia ICI România);
Metodologii cu abordare orientată pe obiecte
(OOD, OOA, OOSD, OOSA, RDD, OMT,
OOSE);
sistemelor informatice [Oprea, 1999, op.cit.]:
3. După modelul ciclului de viaŃă al sistemelor:
Modelul în cascadă;
Modelul în V;
Modelul în spirală;
Modelul incremental;
Modelul evolutiv ş.a.
4. După structura proceselor:
Metodologii monoproces (IBM, ICI);
Metodologii multiproces cu procese slab
conectate;
Metodologii multiproces cu procese
interconectate (AIM).
Clasificarea metodologiilor de realizare
a sistemelor informatice:
5. După setul de sarcini ale activităŃilor:

Metodologii cu sarcini fixe în cadrul
activităŃilor;
Metodologii cu colecŃii de sarcini opŃionale în
cadrul activităŃilor.
Clasificarea metodologiilor de realizare

a sistemelor informatice:
6. După comportamentul sarcinilor:

Metodologii cu sarcini cu comportare
deterministă;
Metodologii cu sarcini cu comportare
aleatoare.
Etapele de realizare a sistemelor informatice conform
metodologiei SSADM (1)
Metodologia de analiză şi proiectare
structurată a sistemelor informatice, SSADM
(Structured System Analysis and Design
Methodology), 1982, Marea Britanie,
conŃine un set de tehnici, instrumente şi
formulare standard pentru descrierea
sistemului existent sau a sistemului
proiectat (sistemul nou).
Caracteristici ale metodologiei SSADM:
Orientată pe structura datelor;
Lucrează cu modelul logic şi modelul fizic al
sistemului (separă proiectarea logică de proiectarea
fizică);
Se bazează pe specificarea clară a cerinŃelor şi a unor
reguli;
Foloseşte diagramele pentru reprezentarea fluxurilor
de date şi prelucrărilor.
Etapele de realizare a sistemelor informatice
conform metodologiei SSADM (3)
Metodologia SSADM cuprinde 5 module:
1. Studiul de fezabilitate;
2. Analiza cerinŃelor;
3. Specificarea cerinŃelor;
4. Specificarea logică a sistemului;
5. Proiectarea fizică.
Modulul 0 Studiul de fezabilitate conŃine
etapa Fezabilitatea (încadrarea în timp şi
buget)
Modulul 1 Analiza cerinŃelor conŃine etapa
1 – Investigarea mediului existent şi etapa
2 – OpŃiunile sistemului economic (axată
pe cerinŃele şi opŃiunile beneficiarului).
Modulul 2 Specificarea cerinŃelor conŃine
etapa – Definirea cerinŃelor (detalierea
cerinŃelor deja formulate pentru opŃiunea
aleasă, se construieşte un catalog al
funcŃiunilor şi descrierea entităŃilor, are ca
rezultat catalogul cerinŃelor şi noul model
al sistemului).
Modulul 3 Specificarea sistemului logic
conŃine etapa 4 – OpŃiunile tehnice ale
sistemului (se identifică şi detaliază
opŃiunile tehnice de realizare, se face o
analiză cost-beneficiu, rezultatul este
opŃiunea tehnică selectată) şi etapa 5 –
Proiectarea logică (de detaliu).
Modulul 4 Proiectarea fizică conŃine etapa 6
– Proiectarea fizică (proiectul de detaliu
este transformat în proiect tehnic, conŃine
modelul fizic al datelor şi al proceselor,
elaborarea programelor, are ca rezultat
programul de dezvoltare, planurile de
testare, instrucŃiuni de operare, specificaŃii
de detaliu).
Avantajele metodologiei SSADM:
Abordare simplă a problemelor prin viziunea
utilizatorului;
Flexibilitate în analiză şi proiectare;
Implementare facilă a sistemului informatic;
DocumentaŃie de sistem sugestivă (grafică) şi completă.
Metoda MERISE consideră sistemele
informatice cu trei cicluri:
ciclul de viaŃă (între obiectul natural -
sistemul informaŃional şi obiectul artificial
- sistemul informatic),
ciclul de decizie şi
ciclul de abstractizare (1. nivelul
conceptual, 2. nivelul organizaŃional
pentru prelucrări şi nivelul logic pentru
date şi 3. nivelul operaŃional pentru
prelucrări şi nivelul fizic pentru date).
Etapele de realizare a sistemelor informatice
conform metodologiei MERISE
Elaborarea schemei directoare;
Studiul prealabil;
Studiul detaliat;
Studiul tehnic;
Elaborarea programelor;
Introducerea sistemului;
MenŃinerea în funcŃiune.
metodologiei ICI:
Elaborarea temei de realizare;
Proiectarea de ansamblu a sistemului
informatic;
Proiectarea de detaliu a sistemului informatic
(proiectul logic şi tehnic de detaliu);
Elaborarea programelor;
Implementarea sistemului informatic;
Exploatarea şi dezvoltarea sistemului
informatic.
Proces iterativ de dezvoltare a sistemelor
informatice folosind UML:
Definirea problemei;
Structurarea soluŃiei (stabilirea actorilor,
stabilirea cazurilor de utilizare, stabilirea relaŃiilor
dintre cazurile de utilizare, construirea
diagramelor cazurilor de utilizare);
Analiza sistemului;
Construirea soluŃiei;
Proiectarea sistemului informatic;
Implementarea sistemului informatic.
Metodologia unificată de realizare a sistemelor
informatice Rational Unified Process (RUP):
Explorarea iniŃială;
Elaborarea (constituirea arhitecturii
de bază);
ConstrucŃia;
TranziŃia.
Metodologia pe baza modelului de maturizare a
capabilităŃii de a produce software performant,
CMM (Capability Maturity Model) (1):
CMM (Capability Maturity Model) a fost dezvoltat
de Institutul de Inginerie Software, SEI
(Software Engineering Institute) din SUA şi
prezintă o structură pe cinci nivele: iniŃial,
repetabil, definit, gestionat şi optimizat.
Nivelele de maturitate reprezintă praguri
evolutive bine definite ce urmăresc realizarea
unui proces matur de creare a sistemelor
informatice. Se apreciază că în prezent, în
lume, doar câteva firme de software au atins
nivelurile METODOLOGII
superioare DE
aleREALIZARE
CMM. A
Metodologia pe baza modelului de maturizare a
capabilităŃii de a produce software performant,
CMM (Capability Maturity Model) (2):
Nivelul 1 - iniŃial se referă la procesele ad-
hoc de realizare a sistemelor informatice
de către persoane care le abordează
individual sub toate aspectele (aceste
persoane sunt considerate „eroi”).
Capacitatea unui astfel de proces nu este
predictibilă deoarece procesul software
este modificat, în mod constant,
(„regulile jocului” sunt schimbate după
începerea jocului), pe măsură ce lucrul la
proiect înaintează.
Metodologia pe baza CMM (Capability Maturity
Model) (3):
Nivelul 2 - repetabil este caracterizat de
controlul evoluŃiei proiectului şi cuprinde
managementul cerinŃelor, planificarea
proiectului, urmărirea proiectului,
managementul subcontractelor,
asigurarea calităŃii software,
managementul configuraŃiei software. La
nivelul 2 – repetabil sunt stabilite
politicile pentru gestionarea unui proiect
software, precum şi procedurile necesare
pentru implementarea acestor politici
organizaŃionale.
Model) (4):
Nivelul 3 – definit presupune ca procesul
software definit şi instituŃionalizat să asigure
controlul calităŃii produsului. Aceasta înseamnă
un proces standard şi documentat pentru
dezvoltarea şi întreŃinerea software într-o
firmă, atât pe partea de inginerie software cât
şi pe partea de management. Aceste două
părŃi, ca procese separate, sunt integrate într-
un întreg coerent.
Model) (5):
Nivelul 4 – gestionat presupune planificarea
calităŃii produsului şi controlul evoluŃiei
procesului software măsurat. Ca urmare, este
stabilit un set de scopuri cantitativ-calitative,
atât pentru produsele, cât şi pentru procesele
software. În toate activităŃile importante ale
proceselor software se realizează măsurarea
productivităŃii şi a calităŃii software, ca parte a
unui program de măsurători organizaŃionale.
Model) (6):
Nivelul 5 – optimizat înseamnă că întreaga
firmă este focalizată pe îmbunătăŃirea continuă
a capacităŃii procesului software. Firma
dispune de mijloacele de identificare a
punctelor tari şi a celor slabe ale proceselor
astfel încât să se prevină apariŃia defectelor.
Analiza cost-beneficiu la introducerea noilor
tehnologii IT&C se face pe baza datelor
disponibile privind eficacitatea proceselor
software.
Metode şi tehnici de realizare a sistemelor
informatice
Metoda modelării informaŃionale;
Metoda de abordare descendentă (top-down);
Metoda de abordare ascendentă (bottom-up);
Metoda mixtă (ascendent-descendent);
Metoda abordării pe obiecte;
Metoda Jackson (bazată pe structura datelor);
Metoda Yourdon/Constantine (proiectare structurată);
Metoda SADT (Structural Analysis and Design
Techniques) etc.
Catedra de Management si Informatica de Gestiune,
Tema 5:
MANAGEMENTUL
CONFIGURATIEI SOFTWARE
Disciplina SISTEME INFORMATICE INTEGRATE
A. MANAGEMENTUL CONFIGURATIEI SOFTWARE

Autor: Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM
5.1 SCOPUL MANAGEMENTULUI
SCM (Software Configuration

Management)
Stabilirea şi menŃinerea integrităŃii
sistemelor informatice (produselor
software) pe întregul ciclu de viaŃă
al acestora
MANAGEMENTUL CONFIGURATIEI SOFTWARE 2

PROIECTARE
CODIFICARE
TESTARE
Înregistrări,
revizii,
monitorizarea
modificărilor
Intrare în
managementul
configuraŃiei BIBLIOTECA Controlul
modificărilor
Obiectivele managementului configuraŃiei:

1. Asigurarea planificării activităŃilor
managementului configuraŃiei;
2. Selectarea componentelor software se efectuează
prin identificare, control, disponibilitate;
3. Controlul modificărilor executate asupra
componentelor sistemului informatic identificate;
4. Informarea participanŃilor asupra stării şi
conŃinutului elementelor-cheie ale softului (pe
4
MANAGEMENTUL CONFIGURATIEI SOFTWARE
bază de documente)
Derularea tuturor activităŃilor

managementului configuraŃiei este analizată
într-un consiliu de control al configuraŃiei
software
Se întocmesc cereri de modificări şi
rapoarte de erori

5.2 PREZENTAREA PRACTICILOR CHEIE ALE
MANAGEMENTULUI CONFIGURATIEI
SOFTWARE
Fiecare proces major este descris pe baza

practicilor-cheie (key practices) care atunci
când sunt implementate contribuie la
îndeplinirea obiectivelor unui proces major.
Practicile esenŃiale descriu infrastructura şi
activităŃile care contribuie cel mai mult la
implementarea şi instituŃionalizarea unui
proces major.
SOFTWARE
Practicile cheie ale managementului configuraŃiei
software sunt:
Angajamente ale organizaŃiei;
CapabilităŃi şi condiŃii preliminare demonstrate
de a realiza software de calitate;
ActivităŃi;
Măsurări şi Analize;
Verificări ale implementării.
SOFTWARE
Angajamentele organizaŃiei:
Proiectul de implementare a managementului
configuraŃiei (1):
este conform cu o politică aprobată la nivelul
managementului strategic al organizaŃiei;
se execută în conformitate cu procedurile
elaborate; este efectuat de un grup specializat
condus de un manager responsabil.

SOFTWARE
Angajamentele organizaŃiei:
Proiectul de implementare a managementului
configuraŃiei (2):
este efectuat de un grup specializat condus de
un manager responsabil;
Se desfăşoară de-a lungul întregului ciclu de
viaŃă al proiectului.

SOFTWARE
CondiŃii preliminare (Ability to perform) (1):
CondiŃiile preliminare descriu condiŃiile de
implementare a procesului de dezvoltare
software (resurse, structuri
organizatorice, posibilităŃi de
perfecŃionare etc.).

SOFTWARE
1. Este constituit un Consiliul de control al
configuraŃiei software (Software Configuration
Control Board, SCCB) cu autoritate în
managementul configuraŃiei software;
2. Este constituit un grup de lucru responsabil cu
coordonarea şi implementarea managementului
configuraŃiei la nivelul proiectului de sistem
informatic;
SOFTWARE
3. Instrumentele de dezvoltare software (inclusiv
CASE) sunt precizate prin politicile
managementului stategic al organizaŃiei;
4. Se stabilesc resurse şi fonduri corespunzătoare
pentru desfăşurarea tuturor activităŃilor asociate
5. Accesul la biblioteca software (Software Library)
este asigurat cu instrumente speciale (Special Tools)
SOFTWARE
COMPUTER
SOFTWARE
CONFIGURATIONS
ITEMS COMPUTER
SOFTWARE
COMPONENTS
COMPUTER
SOFTWARE
UNITS
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL
BIBLIOTECII DE CONFIGURARE A
SISTEMULUI INFORMATIC, LMS
(LIBRARY MANAGEMENT SYSTEM)

SOFTWARE
6. Membrii grupului de lucru asociat managementului
configuraŃiei sunt instruiŃi în cunoaşterea obiectivelor,
metodologiei, procedurilor şi metodelor specifice
pentru îndeplinirea activităŃilor repartizate.
7. Membrii grupurilor de lucru de inginerie software,
precum şi alte grupuri de lucru sunt instruite pentru
îndeplinirea activităŃilor asociate managementului
configuraŃiei.
SOFTWARE
Documentele din LMS (Library
Management System) sunt supuse
auditării periodice. Constatarea stării
constituie punct de referinŃă pentru
dezvoltare în etapele următoare.

SOFTWARE
ActivităŃi (1):
1. Pentru fiecare proiect software este pregătit,
conform unei proceduri prestabilite, un plan al
2. Planul asociat managementului configuraŃiei
este folosit ca bază pentru desfăşurarea
activităŃilor managementului configuraŃiei;

5.2 PREZENTAREA PRACTICILOR
CHEIE ALE MANAGEMENTULUI
ActivităŃi (2):
3. Există şi funcŃionează o bibliotecă a
managementului configuraŃiei care serveşte ca
depozit pentru documentele şi produsele
software;
4. Produsele software care sunt dispuse sub
managementul configuraŃiei sunt identificate;

ActivităŃi (3):
5. Cererile de modificare şi rapoartele cu erori şi
probleme sunt iniŃiate, înregistrate, revizuite,
aprobate şi urmărite conform unei proceduri
prestabilite;
6. Este asigurat controlul produselor şi
versiunilor lor pe baza conŃinutului bibliotecii
de software şi a procedurilor prestabilite;

ActivităŃi (4):
7. Starea elementelor este înregistrată conform
unei proceduri documentate;
8. Se creează rapoarte standard care
documentează activităŃile managementului
configuraŃiei şi conŃinutul softului, iar aceste
rapoarte sunt accesibile grupurilor de lucru
implicate;
9. Auditarea software este condusă conform unei
19
MANAGEMENTUL CONFIGURATIEI SOFTWARE
proceduri documentate.
ActivităŃi (5):
Obiective-activităŃi ale SCM:
ActivităŃile managementului configuraŃiei sunt
planificate;
Produsele software selectate sunt identificate,
controlate şi făcute disponibile;
Modificările aduse produselor software introduse sub
SCM sunt controlate;
Grupurile de lucru sunt informate despre conŃinutul şi
starea software.
SOFTWARE
Măsurare şi Analiză:
Măsurătorile sunt executate pentru a identifica starea
activităŃilor asociate managementului configuraŃiei, ca de
exemplu:
Numărul de cereri de efectuare de modificări procesate în
unitatea de timp;
Îndeplinirea activităŃilor managementului configuraŃiei în
raport cu planul;
Efortul şi fondurile necesare pentru îndeplinirea
activităŃilor asociate managementului configuraŃiei.
SOFTWARE
Verificarea implementării:
Periodic, şi ori de câte ori este nevoie, activităŃile
asociate managementului configuraŃie sunt
revizuite împreună cu managerul de proiect;
Auditarea periodică;
Grupul de lucru pentru asigurarea calităŃii
auditează activităŃile grupului de lucru pentru
managementul configuraŃiei şi întocmeşte rapoarte.

n
Sopt = max i ∑ p ij * u ( xj )
j =1
5.3 PLANUL MANAGEMENTULUI

CONFIGURAłIEI
Planul managementului configuraŃiei conŃine (1):

cerinŃele care trebuie îndeplinite de
managementul configuraŃiei pentru dezvoltarea
unui anumit proiect;
descrie cerinŃele şi efortul depus în procesul de
management al configuraŃiei;
este folosit ca bază de urmărire a activităŃilor,
evaluarea stării şi reviziilor software.
n
j =1

CONFIGURAłIEI

cerinŃele pentru biblioteca de dezvoltare software cu o
structură adecvată activităŃilor prevăzute în managementul
configuraŃiei;
managementul configuraŃiei prin identificarea elementelor
configuraŃiei, controlul configuraŃiei (modificări şi
probleme, procesul de generare a produselor software,
procesul de realizare a pachetelor software care se
livrează beneficiarului), determinarea stării configuraŃiei şi
auditările configuraŃiei (funcŃională şi fizică).
n
j =1

CONFIGURAłIEI

AcŃiuni corective:
Raportarea problememoor şi cererilor de
modificare;
Sistemul acŃiunilor corective;
Organizarea Consiliilor de control al
configuraŃiei (nivele, competenŃe, componenŃă,
responsabilităŃi).
n
j =1

CONFIGURAłIEI
Planul managementului configuraŃiei conŃine

(4):
Jaloane (Milestones): MenŃionarea
jaloanelor importante (functional baseline,
allocated baseline, product baseline) şi
programarea lor, cu referire la planul de
dezvoltare software.

n
j =1

CONFIGURAłIEI

Organizarea programului şi resurse: structura grupului de
lucru, alocarea rolului de manager responsabil al
managementului configuraŃiei, stabilirea întîlnirilor de
lucru (periodicitate, participanŃi, agendă),
periodicitatea reviziilor pentru raportarea progreselor
înregistrate în activităŃile managementului
configuraŃiei, resurse alocate în raport cu cele
necesare.

Bibliografie
Lungu, I.; Sabău, Gh., Velicanu, M.; Muntean,
M.; Ionescu, S.; Posdarie, E.; Sandu, D. –
Sisteme informatice, Analiză, proiectare şi
implementare, Editura Economică, Bucureşti,
2003.
Oprea, D. – Analiza şi proiectarea sistemelor
informaŃionale economice, Editura Polirom,
Iaşi, 1999.
Zaharie, D., Roşca, I. – Proiectarea obiectuală
a sistemelor informatice, Editura DUAL TECH,
Bucureşti, 2002.
www.cmm.com

Facultatea de Management Financiar-Contabil,
Tema:
MANAGEMENTUL CALITATII
Disciplina SISTEME INFORMATICE INTEGRATE
B. MANAGEMENTUL CALITATII SISTEMELOR INFORMATICE 1
Autor: Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

6.1 MANAGEMENTUL CALITĂłII SISTEMELOR
INFORMATICE
Standardul ISO-8402 defineşte

calitatea ca ansamblul
caracteristicilor unei entităŃi,
care îi conferă aptitudinea de a
satisface nevoile exprimate sau
implicite.
2 MANAGEMENTUL CALITATII SISTEMELOR INFORMATICE

INFORMATICE
OBIECTIVE:
ActivităŃile sunt planificate;
Asigurarea conformităŃii software cu
standardele şi procedurile;
Grupurile de lucru la proiect sunt
informate despre activităŃile şi
rezultatele procesului de asigurare a
calităŃii;
NeconformităŃile nerezolvate se vor
3aborda de către nivelul ierarhic superior.
MANAGEMENTUL CALITATII SISTEMELOR INFORMATICE
INFORMATICE
Standardele ISO definesc

calitatea produsului prin
calitatea proiectului
(concepŃiei) şi calitatea
fabricaŃiei.

INFORMATICE
Calitatea proiectului arată măsura în care
proiectul produsului asigură satisfacerea
cerinŃelor beneficiarului şi posibilitatea utilizării
la fabricaŃia produslui respectiv a unor
procedee tehnologice raŃionale şi optime din
punct de vedere economic.
Calitatea fabricaŃiei reprezintă gradul de
conformitate a produslui cu documentaŃia
tehnică;
INFORMATICE
Modelul de producŃie în realizarea sistemelor

informatice este un model de producŃie a
proiectelor.
Particularitatea producŃiei de software rezultă
din faptul că activităŃile desfăşurate pot fi
specifice unei anumite faze a ciclului de viaŃă
sau pot fi independente de fazele ciclului de
viaŃă.
INFORMATICE
Calitatea software prezintă anumite particularităŃi
(1):
Erorile există deja în program, sunt eliminate
odată cu trecerea timpului;
Comportamentul instrucŃiunilor nu se
deteriorează în timp;
Erorile sunt cauzate de utilizarea sau
combinarea incorectă a componentelor
elementare (nu de componentele în sine);
INFORMATICE
Calitatea software prezintă anumite particularităŃi
(2):
InteracŃiunile dintre componentele unui
program sunt mai complexe;
Eliminarea unei erori nu creează certitudinea că
s-a micşorat numărul total de erori cu o unitate;
Lipsa calităŃii software este consecinŃa
greşelilor umane de concepŃie, proiectare,
programare, documentare.
INFORMATICE
Calitatea software prezintă două aspecte:
1. Asigurarea calităŃii software/sistemului
informatic (Software Quality Assurance) adică
un ansamblu de mijloace, prestabilite şi
sistematizate, ce pot influenŃa calitatea
softului/sistemului informatic, cu exprimarea
certitudinii îndeplinirii cerinŃelor de calitate
specificate.

INFORMATICE
2. Managementul calităŃii software/ sistemului informatic
ce constă în identificarea, analiza şi interpretarea
tuturor neconformităŃilor apărute în toate etapele
ciclului de viaŃă, concomitent cu definirea acŃiunilor
corective şi de orientare a calităŃii.
În modelul CMM/SEI, managementul calităŃii, deşi este
situat pe nivelul 2 de maturitate, acesta este efectiv abia
pe nivelul 3 de maturitate, unde procesele sunt definite
şi instituŃionalizate.
INFORMATICE
Sistemul caracteristicilor de calitate a

produselor software:
economice (costuri, economii, creşteri
de randament şi productivitate etc.);
sociale şi psiho-senzoriale;
tehnice şi de utilizare (standardul ISO
9126).

INFORMATICE
Caracteristici de calitate:
FuncŃionalitatea;
Fiabilitatea;
Utilizabilitatea;
EficienŃa;
Mentenabilitatea;
Portabilitatea;
Interoperabilitatea;
Complexitatea.
INFORMATICE
Asigurarea calităŃii software cuprinde
(IEEE): procesul de dezvoltare a
produsului, metodele de management,
standarde, managementul configuraŃiei,
standardele de documentare, verificare
şi validare, specificaŃiile şi procedurile
de testare.

INFORMATICE
Metricile produselor şi ale proceselor măsoară

gradul în care un produs sau proces posedă o
anumită caracterstică. Metricile software sunt:
Metrici software calitative;
Metrici software cantitative (linii de cod, pagini de
documentaŃie, puncte de intrare în funcŃie);
Metrici ale managementului (indicatori ca bugetul
de cheltuieli, valoarea adăugată, depăşirea
costurilor sau a termenelor).
INFORMATICE
Planificarea activităŃilor de asigurare a

calităŃii software (AQS) se realizează în
paralel cu planificarea activităŃilor de
dezvoltare software, în faza iniŃială a
proiectului.
Planul asigurării calităŃii este condus şi
controlat în legătură cu planificarea
proiectului.
INFORMATICE
Este verificată, în mod obiectiv,

conformitatea produselor software şi a
activităŃilor cu standardele şi procedurile
aplicabile, precum şi cu cerinŃele
contractuale.
Mijloace: walkthroughs, revizuiri
(reviews), audituri.

INFORMATICE
ActivităŃile de asigurare a calităŃii necesită

comunicare.
DeviaŃiile în activităŃi sunt documentate şi rezolvate
(nu rămân doar constatative);
Grupul de lucru AQS trebuie să existe, este
independent, este instruit şi participă la elaborarea
şi avizarea planurilor software ale proiectului,
precum şi a procedurilor care trebuie folosite.
INFORMATICE
Planul de asigurare a calităŃii conŃine

activităŃile pentru asigurarea calităŃii
unui anumit proiect, în legătură
nemijlocită cu planul de management al
proiectului, planul de dezvoltare
software, planul de management al
configuraŃiei software.

INFORMATICE
Resurse:
Director pentru calitatea software (execuŃia
planului, urmărirea activităŃilor, raportarea
stării în procesul de dezvoltare software);
Reprezentant cu calitatea software (realizarea
activităŃilor stabilite în plan sau la revizuiri,
controlul calităŃii);
Analiză software;
Proiectare software;
Testare software.
INFORMATICE
Quality Function Deployment (QFD) utilizează 7

instrumente de planificare şi management (1):
Diagrama de afinitate (Kawakita) sau “metoda KJ”
redă nevoile clientului printr-o ierarhie naturală;
Diagrama de relaŃii (digrafuri interrelaŃii)
documentează cerinŃele explicite ale clienŃilor după
care sunt descoperite cerinŃele implicite şi deosebite
ale acestora;
INFORMATICE

Diagrama ierarhiilor (arbore sau sistematică)
foloseşte pentru organizarea în ierarhii a
caracteristicilor-cheie ale proiectelor;
Matricea analizei datelor (analiză statistică
multivariaŃională) folosită pentru segmentarea
clienŃilor sau a cerinŃelor, la volume mari de date;
INFORMATICE

Matrici şi tabele (dinamic) pe întregul proces de
dezvoltare software;
Schema deciziilor privind procesele (ingineria
fiabilităŃii);
Diagrama de precedenŃă (analiza reducerii
termenelor corelat cu diagrama PERT).
INFORMATICE
Costuri referitoare la calitate:

Costurile realizării calităŃii (investiŃii,
defectare sau pierderi);
Costurile de asigurare externă a calităŃii.

Bibliografie (1)
Lungu, I.; Sabău, Gh., Velicanu, M.; Muntean, M.;

Ionescu, S.; Posdarie, E.; Sandu, D. – Sisteme
informatice, Analiză, proiectare şi implementare, Editura
Teodorescu, L.; Ivan, I. – Managementul calităŃii
software, Editura INFOREC, Bucureşti, 2001.
Oprea, D. – Analiza şi proiectarea sistemelor
informaŃionale economice, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu,
S.- Informatică şi management, O cale spre performanŃă,
www.cmm.com

Bibliografie (2)
Sădeanu, M. – IT&C, Managementul strategic al tehnologiei informaŃiei

şi comunicaŃiilor, vol.1. OrganizaŃia şi Infrastructura IT&C Centrate-
Web, vol.2. Microeconomia IR&C, Managementul proiectelor IT&C
şi Managementul total al calităŃii, Editura România Liberă,
Bucureşti, 2003.

SISTEME INFORMATICE
PENTRU PROCESAREA
TRANZACłIILOR - TPS
Bibliografie (1)

Gherasim, Z. – Programare şi baze de
date, Ed.FRM, Bucureşti, 2005.
1. Fusaru, D.; Gherasim, Z.; Andronie, M.;
Bâra, A.; Stroe, P. – AplicaŃii economice
în Visual Basic şi Access, Editura
FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,
2003.
Bibliografie (2)
Hernandez, M.J. – Proiectarea bazelor

de date, Editura Teora, Bucureşti, 2003.
Năstase, P.; Mihai, F.; Cosăcescu, L.;
Covrig, L.; Stanciu, A. – Tehnologia
bazelor de date: Access 2000, Editura
Stanciu-Timofte, C. – Baze de date
pentru comerŃ electronic pe Internet,
Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002.
Bibliografie (3)
Stanciu, V. – Proiectarea sistemelor

informatice de gestiune, Editura Cison,
Bucureşti, 2000.
*** - BDASEIG, Baze de date. Fundamente
teoretice şi practice, Editura InfoMega,
Bucureşti, 2002.
*** - Microsoft SQL Server 2000, Books
Online.
*** - Microsoft DicŃionar de calculatoare,
EdiŃia a II-a, Editura Teora, Bucureşti, 2002.
7.1. SISTEME INFORMATICE PENTRU
PROCESAREA TRANZACłIILOR – TPS
- Problematica generală (1)
TPS- nivelul de management operaŃional,

PRELUCREAZĂ TRANZACłII.
TranzacŃia este O UNITATE LOGICĂ DE
PRELUCRARE ce asigură consistenŃa şi
siguranŃa bazelor de date.
O bază de date este într-o stare consistentă dacă
sunt îndeplinite toate constrângerile de
integritate a datelor.
O bază de date, în timpul prelucrărilor, se

găseşte, temporar, într-o stare
inconsistentă.
SiguranŃa bazei de date se referă la
toleranŃa bazei de date faŃă de defectări şi
la capacitatea acesteia de a fi recuperată
după apariŃia unui defect.
O tranzacŃie este o succesiune de operaŃii de

scriere şi de citire a bazei de date, precum şi de
operaŃii de calcul.
Când tranzacŃia se termină cu succes (sunt
terminate toate operaŃiile asupra bazei de date),
se produce în final operaŃia de validare
(COMMIT). În caz contrar, se produce operaŃia de
abortare (ABORT sau ROLLBACK).
Motivele pentru care o tranzacŃie poate

aborta sunt diverse:
1. Motive interne (de exemplu,
interblocarea bazei de date);
2. Motive externe (determinate de
operator).
Atuncicând se produce abortarea,

tranzacŃia este stopată, iar efectele
operaŃiilor deja efectuate sunt
anulate, ceea ce înseamnă că baza
de date este adusă în starea
dinaintea începerii tranzacŃiei.
Când se validează o tranzacŃie, se execută

următoarele reguli:
Se indică SGBD-ului momentul de
reflectare a efectelor tranzacŃiei în baza de
date;
Din momentul de validare a tranzacŃie,
efectele acestei tranzacŃii nu mai pot fi
anulate.
Sistemele concurente sunt acele sisteme

bază de date la care se execută mai multe
tranzacŃii care accesează aceeaşi bază de date.
Orice tranzacŃie trebuie să satisfacă 4
condiŃii sintetizate sub acronimul ACID-
atomicitate, consistenŃă, izolare şi
durabilitate.
Atomicitatea înseamnă că orice tranzacŃie
reprezintă o unitate elementară de prelucrare
(execuŃia acesteia se reduce la regula TOTUL
SAU NIMIC!);
ConsistenŃa înseamnă corectitudinea
operaŃiilor specifice tranzacŃiei. O trazacŃie este
un program corect care converteşte o bază de
date dintr-o stare consistentă în altă stare
consistentă.
Izolarea este proprietatea tranzacŃiei

de a avea acces doar la stările
consistente ale bazei de date.
Modificările efectuate de o tranzacŃie
sunt inaccesibile tranzacŃiilor care
sunt concurente până în momentul
validării acesteia.
Durabilitatea este proprietatea unei

tranzacŃii prin care se garantează faptul că
odată tranzacŃia validată, rezultatele sale
devin permanente şi sunt scrise în baza
de date. Această proprietate are la bază
conceptul de JURNAL (istoria evoluŃiei
întregului sistem bază de date).
7.2. DEFINIREA BAZELOR DE DATE (1)
Notă: Masteranzii care stăpânesc teoria bazelor

de date şi a bazelor de date relaŃionale pot
trece peste paragrafele 7.2 şi 7.3.
Conceptul de bază de date a fost

introdus în anul 1969.
ColecŃia de date se defineşte ca fiind mulŃimea de

valori (date) pe care le iau caracteristicile
reprezentative ale unui element din universul real
al organizaŃiei economice, dacă la fiecare
moment de timp se aplică asupra lor un predicat,
o acŃiune din realitatea organizaŃiei economice,
împreună cu domeniile de definiŃie reale ale
acestor caracteristici.
1. SISTEM BAZĂ DE DATE
Conceptul de bază de date, BD sau DB

(DataBase) este folosit atât pentru
denumirea structurii de date a unui
sistem bază de date, cât şi pentru
denumirea modelului abstract de
reprezentare a datelor care o determină.
Sistemul de gestiune a bazei de date,

SGBD sau DBMS (Data-Base
Management System) reprezintă un
ansamblu complex de programe
care asigură interfaŃa dintre baza de
date şi utilizator.
O bază de date trebuie să satisfacă

următoarele condiŃii:
1. structura bazei de date trebuie să asigure
informaŃiile necesare şi suficiente pentru
îndeplinirea cerinŃelor de informare şi
decizie;
2. să asigure o independenŃă sporită a
datelor faŃă de programe şi invers;
O bază de date trebuie să satisfacă

următoarele condiŃii:
3. să se realizeze o redundanŃă
(cardinalitatea informaŃiilor colecŃiilor de
date) minimă şi controlată a datelor
memorate;
4. accesul la datele stocate în baza de date
să fie rapid şi eficace.
2. ARHITECTURA UNUI SISTEM BAZĂ DE
DATE
Obiectivele unui SGBD sunt, în principal,

următoarele:
1.asigurarea independenŃei datelor faŃă de
aplicaŃie;
2. asigurarea redundanŃei minime şi
controlate a datelor;
3. asigurarea tuturor facilităŃilor posibile de
exploatare a datelor;

următoarele:
4. asigurarea securităŃii şi protecŃiei datelor
împotriva accesului neautorizat (inclusiv prin
criptarea datelor);
5. asigurarea coerenŃei şi integrităŃii datelor
împotriva ştergerilor accidentaşle sau
intenŃionate;

următoarele:
6. asigurarea partajării datelor (accesul concurent
al utilizatorilor la baza de date);
7. asigurarea nivelului de performanŃă globală
(volum mare de date complexe gestionate cu un
timp de răspuns acceptabil la adresarea
cererilor de interogare din partea utilizatorilor
multipli).
FuncŃiile generale ale unui SGBD sunt:

a) descrierea datelor (definirea
structurii bazei de date prin
intermediul limbajului de definire a
datelor);
b) manipularea datelor (încărcarea,
actualizarea, prelucrarea şi
regăsirea datelor cu ajutorul
limbajului de manipulare a datelor);
FuncŃiile generale ale unui

SGBD sunt:
c). utilizarea bazei de date (de
către toate categoriile de
utilizatori);
d). administrarea bazei de date.
7.2.DEFINIREA BAZELOR DE DATE (14)
NIVELURILE DE ORGANIZARE A
DATELOR ÎNTR-O BAZĂ DE DATE
Nivelul logic sau extern (nivelul

programatorului de aplicaŃie) califică
forma în care fiecare utilizator vede
structurarea datelor, în funcŃie de
aplicaŃia pe care o foloseşte sau în
funcŃie de resursele de date pe care
administratorul bazei de date i le
pune la dispoziŃie.
Nivelul virtual sau conceptual (nivelul

administratorului bazei de date) se
referă la definirea structurii datelor
din baza de date astfel încât aceasta
să îndeplinească cerinŃele tuturor
utilizatorilor, în condiŃii de
redundanŃă minimă şi controlată a
acesteia.
Nivelul fizic (nivelul inginerului de

sistem) priveşte modul de
stocare şi de structurare a
datelor pe suportul fizic de
memorare a datelor (volum
magnetic, cilindru, pistă, sector,
bloc, octet şi bit).
În evoluŃia istorică, bazele de date şi sistemele
de gestiune a bazelor de date (SGBD)
asociate au cunoscut trei generaŃii:
sistemele ierarhice şi reŃea;
sistemele relaŃionale;
sistemele în tehnologie avansată (orientate
obiect, relaŃionale orientate obiect, deductive,
distribuite, multibaze, active, multimedia,
online etc.).
7.3. DEFINIREA BAZEI DE DATE
RELAłIONALE (1)
Termenul de bază de date

relaŃională (BDR) a fost introdus
de E.F.Codd de la firma IBM în
anul 1969.
RELAłIONALE (3)
Modelul relaŃional este fundamentat
pe reguli, structuri şi operaŃii.
Regulile stabilesc modul de
manipulare a datelor.
Structurile sunt obiecte definite ce
conŃin date şi care sunt accesibile
utilizatorului.
OperaŃiile reprezintă acŃiuni prin
care sunt manipulate datele sau
obiectele schemei bazei de date.
7.3. DEFINIREA BAZEI
DE
DATE RELAłIONALE (4)
E.F.Codd a formulat în anul

1985 13 reguli de bază care
definesc o bază de date
relaŃională (R0-R12).
Nici un SGBD actual practic nu respectă în
totalitate cele 13 reguli ale lui Codd.
RELAłIONALE (5)
O bază de date relaŃională

reprezintă o colecŃie de relaŃii
(tabele în accepŃiunea uzuală,
memorate fizic în fişiere).
Coloanele tabelului se numesc
atribute, iar liniile se numesc
tupluri.
RELAłIONALE (6)
Baza de date relaŃională

(RDB) este compusă dintr-
o mulŃime de domenii şi o
mulŃime de relaŃii peste
care se aplică o mulŃime de
asocieri.
RELAłIONALE (7)
Domeniul este definit ca mulŃimea
obiectelor de acelaşi tip.
RelaŃia este o mulŃime rezultată ca
urmare a agregării (corespondenŃei) a
două sau mai multe mulŃimi. O relaŃie în
accepŃiunea bazelor de date pe
domeniile Di constă dintr-un cap de
tabel şi un corp de tabel.
Asocierea se realizează pe bază de
atribute (din capul de tabel).
RELAłIONALE (8)
Regulile de integritate sunt condiŃii pe
care datele ce formează baza de date
trebuie să le satisfacă şi sunt în număr
de trei: unicitatea cheii (cheia primară
trebuie să fie unică şi minimală),
integritatea entităŃii (atributele cheii
primare trebuie să fie diferite de null) şi
integritatea referirii (o cheie externă
trebuie să fie null în întregime sau să
corespundă unei valori a cheii primare
asociate).
RELAłIONALE (9)
Cheia unei relaŃii reprezintă o
mulŃime minimală de atribute
ale căror valori identifică în mod
unic un tuplu într-o relaŃie.
Diferitele chei posibile se numesc
chei-candidat. Cheia candidat
aleasă pentru a identifica efectiv
tupluri se numeşte cheie primară.
7.3.DEFINIREA BAZEI DE DATE RELAłIONALE (10)
Formal Uzual Fizic
RelaŃie tablou Fişier (File)
Tuplu linie Inregistrare

(Record)
Atribut coloană Câmp (Field)
domeniu tip de dată tip de dată

Tema 8
SISTEME INFORMATICE PENTRU
AUTOMATIZAREA LUCRARILOR
DE BIROU – OAS
Prof.univ.dr.
Prof .univ.dr. Zenovic GHERASIM
1
Tema OAS
Bibliografie (1)
• Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. –
Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti, 2004.
• Fusaru, D.; Mareş, M.D.; Mihai, G. – Office XP,
Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,
2005.
• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.;
Burlacu, S.- Informatică şi management, O cale spre
performanŃă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
• Roşca, I.Gh. (editor) – Societatea cunoaşterii,
2
Tema OAS
Bibliografie (2)
• Ursăcescu, M. – Sisteme informatice. O abordare
între clasic şi modern, Editura Economică,
Bucureşti, 2002.
• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) –
• Dennis Lock - Management de proiect, Editura
CODECS, Bucureşti, 2000.
• Danet, A. – Managementul proiectelor, Editura Disz
Tipo, Brasov, 2001.
• Asociatia Project Management Romania –
Managementul proiectelor, Glosar, Editura
Economica, Buc., 2002.
3
Tema OAS
Bibliografie (3)
• Laudon, K., Laudon, J. – Essentials of Management
Information Systems, Organization and Technology
in the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS,
New York, 2001.
• Ionescu, T. – SAP Enterprise Services Architecture,
Strategie şi prezentare, ROCS2006, Bucureşti, nov.
2006.
• Şerban, Cr. – EMC - Building the Next
Generation of Information Infrastructure,
ROCS 2006, Bucureşti, nov.2006.
4
Tema OAS
8.1.
8.1. No
NoŃiuni
Ńiuni de bază (1)
Sistemele de birotică, OAS (procesoare de

cuvinte, tehnoredactarea computerizată –
DTP, Desktop Publishing, publicaŃii pe
Web - Web Publ, calendare de activităŃi
electronice - E-Calend, baze de date
distribuite – DDB, Distributed DataBase)
ajută la distribuirea cunoştinŃelor şi
coordonarea fluxurilor infomaŃionale din
organizaŃie. 5
Tema OAS
8.1.
8.1. NOłIUNI DE BAZĂ (2)
BIROTICA – ştiinŃa care se ocupă cu

automatizarea lucrărilor de birou cu
ajutorul IT&C.
Termenul de birotică a fost introdus în FranŃa
de P. Berger şi L. Nauges, în anul 1976, şi este
echivalentul expresiei din limba engleză Office
Automation.
6
Tema OAS
8.1.
8. 1. NOłIUNI DE BAZĂ (3)
AVANTAJELE UTILIZĂRII BIROTICII (1)
• Eliminarea (diminuarea) efortului fizic;

•Micşorarea efortului intelectual datorat
scrierii şi transcrierii manuale a
informaŃiilor;
•Reducerea timpului de recepŃie,
prelucrare şi transmitere a informaŃiei
orale sau scrise din activitatea de birou;
7
Tema OAS
8.1.
AVANTAJELE UTILIZĂRII BIROTICII (2)
• Creşterea exactităŃii proceselor

informaŃionale;
•Mărirea capacităŃii de memorare;
•Creşterea vitezei de regăsire a informaŃiei;
•Creşterea calităŃii şi productivităŃii
activităŃilor de birou;
•Scăderea costului informaŃiei.
•Asigură infrastructura pentru afaceri
electronice (fig.următoare). 8
Tema OAS
INFRASTRUCTURA E-BUSINESS
Sursa: Fusaru,
D., Mareş,
M.D., Mihai, G.
– Office XP,
Ed.FRM, 2005.
Tema OAS
8.1.
•În economiile informaŃionale, productivitatea

organizaŃională depinde de creşterea productivităŃii
lucrătorilor cu date, informaŃii şi cunoştinŃe. În
consecinŃă, companiile importante au investit masiv
în tehnologie pentru a sprijini munca în domeniul
informaŃional.
•La nivelul anului 2001, în SUA, investiŃiile în IT&C
au depăşit 40% din totalul investiŃiilor în
echipamente, cu precădere pentru birotică şi sectorul
servicii
10
Tema OAS
8.1.
•Lucrul cu date, informaŃii şi cunoştinŃe se

desfăşoară în majoritatea timpului în birouri,
incluzând şi cea mai mare parte a muncii desfăşurate
de manageri. Biroul joacă un rol major în
coordonarea fluxurilor informaŃionale în cadrul
întregii organizaŃii.
•Lucrătorii din birou pot fi profesionişti IT&C,
manageri, agenŃi de vânzări şi pot lucra singuri sau
în grupuri.
11
Tema OAS
8.1.
Biroul are trei funcŃii de bază:

1. gestionarea şi coordonarea muncii lucrătorilor cu
date, informaŃii şi cunoştinŃe;
2. conectarea muncii lucrătorilor locali cu date,
informaŃii şi cunoştinŃe, cu toate nivelurile şi
funcŃiunile organizaŃiei economice;
3. conectarea organizaŃiei economice la lumea
exterioară ei, incluzând clienŃii, furnizorii,
organismele guvernamentale şi auditorii externi.
12
Tema OAS
8.1.
ActivităŃile majore ale lucrătorilor din birou

se referă la:
1. managementul documentelor, incluzând crearea
documentului, memorarea, regăsirea şi diseminarea
acestuia;
2. planificarea pentru persoane individuale sau grupuri;
3. comunicarea, cuprinzând iniŃierea, receptarea şi
gestionarea comunicaŃiilor voce, digitale şi bazate pe
documente pentru persoane individuale sau grupuri;
4. gestionarea datelor (de exemplu, despre angajaŃi,
clienŃi, vânzători etc.).
13
Tema OAS
8.1.
•Deşi procesarea cuvintelor şi publicaŃiile de

birou (desktop publishing) se referă la crearea
şi prezentarea documentelor, acestea
exacerbează numai problema existentă a
avalanşei de hârtie folosită pentru realizarea
documentelor. Problemele fluxurilor de muncă
pornind de la manipularea hârtiei sunt
enorme. S-a estimat că până la 85% din datele
şi informaŃiile unei corporaŃii sunt stocate pe
hârtie.
14
Tema OAS
8.1.
•Localizarea şi actualizarea datelor şi

informaŃiilor în format hârtie reprezintă
o sursă importantă de ineficienŃă
organizaŃională.
•Una dintre căile de reducere a
problemelor rezultate din existenŃa
fluxurilor de muncă bazate pe hârtie este
reprezentată de folosirea sistemelor cu
imagini ale documentelor.
15
Tema OAS
8.1.
•Sistemele cu imagini ale documentelor

reprezintă sistemele care convertesc documentele şi
imaginile în formă digitală, astfel încât ele pot fi
memorate şi accesate de un calculator. Astfel de
sisteme memorează, regăsesc şi manipulează o
imagine digitizată a unui document, permiŃând
documentului însuşi să fie descărcat. Sistemul
trebuie să conŃină un scanner care converteşte
imaginea documentului într-o imagine cu “hartă de
biŃi” (bit-mapped) şi memorează imaginea ca grafică.
16
Tema OAS
8.1.
•Sistemele de birotică se referă la orice

aplicaŃie a IT&C destinată să crească productivitatea
lucrătorilor cu date, informaŃii şi cunoştinŃe în
cadrul biroului.
•Cu 15 ani în urmă, sistemele de birotică se refereau
numai la crearea, prelucrarea şi gestionarea
documentelor. Astăzi, munca cu date, informaŃii şi
cunoştinŃe rămâne puternic centrată pe documente.
Totuşi, prelucrarea imaginilor digitale – cuvinte şi
documente – reprezintă, de asemenea, esenŃa acestor
sisteme de birotică, ca şi serviciile de comunicaŃii
digitale de viteză ridicată. 17
Tema OAS
8.1.
Sisteme de birotică tipice
Nr. Activitatea de Tehnologia

crt. birou
1 Managementul Procesarea cuvintelor; publicaŃii de birou
(desktop publishing); imagini ale
documentelor documentelor; publicaŃii pe Web; managerii
fluxurilor de muncă
2 Planificarea Agende electronice; groupware;
managementul proiectelor; intranet.
Poştă electronică (e-mail); poştă vocală (voice
3 Comunicarea mail); sisteme cu răspuns digital; groupware;
intranet
Baze de date de birou; pagini de calcul; interfeŃe
4 Gestiunea datelor prietenoase cu bazele de date principale
18
(mainframe)
Tema OAS
8.2.. MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR (1)
8.2
•Un sistem de management al documentelor,

DMS (Document Management System) este un
sistem de programe pe calculator utilizat pentru a
urmări şi stoca documente electronice şi/sau imagini
ale documentelor pe hârtie.
•DMS asigură, de regulă, memorarea, stabilirea
versiunii, metadate, securitatea, capacităŃi de
indexare şi regăsire a documentelor (fig. următoare).
19
Tema OAS
8.2
•Servicii asupra
conŃinutului
•Securitatea memorării
•Arhivare
•Mobilitatea datelor
•OpŃiuni de protecŃie
•Memorarea
stratificată
2
Sursa: EMC 20
Tema OAS
8.2
•Termenul de DMS se suprapune adesea cu

conceptul de sistem de management al conŃinutului
la nivel de întreprindere, CMS (Content
management System) şi este legat de conceptul de
managementul bunurilor digitale, DAM (Digital
Asset Management).
21
Tema OAS
8.2
AVANTAJELE folosirii DMS (1):

•focalizarea eforturilor organizaŃiei economice spre activitatea de
bază, eliminându-se astfel timpii morŃi din punct de vedere al
productivităŃii, regăsirii, distributiei, accesării, procesării
informaŃiilor
•crearea unui mediu standardizat pentru introducerea de
conŃinut, conducând la accelerarea proceselor interne în cadrul
unei firme;
•disponibilitatea informaŃiei atunci când este nevoie de ea, atât
pentru companii care au o structura distribuită în teritoriu, cât şi
pentru lucrul off-line;
22
Tema OAS
8.2
AVANTAJELE folosirii DMS (2):

•eficienŃă mai mare în manipularea documentelor;
•accesul la informaŃie pe baza unor reguli stricte pentru
asigurarea unui grad ridicat de securitate a informaŃiei;
•reducerea spatiului necesar arhivării, eliminând posibilitatea
de pierdere a informaŃiilor, reducând costurile de manipulare, a
cheltuielilor administrative, inclusiv consumul de hârtie;
•îmbunătăŃirea controlului asupra activităŃii desfăşurate, pentru
o comunicare eficientă;
•reducerea timpilor de rezolvare a sarcinilor.
23
Tema OAS
8.2
•Într-o organizatie în care prin procedee clasice

aprobarea unui document dureaza în mod normal
câteva zile, în organizaŃia cu DMS, prin
implementarea unei solutii de workflow şi
document management perioada de aprobare
poate fi redusă considerabil, la nivel de ore sau
minute.
24
Tema OAS
8.2
Un exemplu de platformă unificată pentru

managementul documentelor este cel al firmei ECM
(figura următoare):
•Servicii asupra proceselor (Process
Services);
•Servicii asupra conŃinutului (Content
Services);
•Servicii de arhivare (Repository Services);
•Servicii de integrare (Integration Services) 25
Tema OAS
8.2.
8.2. MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR (8)
Platforma ECM unificată
Operational Compliance Collaborative Mktg/Publishing CARS
Solutions Solutions Solutions Solutions Solutions
Process Collaborative
Optimize Workplaces
BPI
Enterprise Apps, Purpose-built

Services Work
BusinessProcesses
Portals, Authoring Environments,

Process Automation
Documents Forms Web Rich Media Images Messages Reports
Content Put Your

Capture/Edit Information
Library services Transformation
Services to Work Publishing/ AIS
Purpose
Classification Search
Distribution
Compliance/
Repository
Archival
RetentionMitigate Risk
Services
Apps
Policy Management Intelligent Storage
Integration
Services EAI ECI
ERP,CRM, etc. Legacy content
RDBMS External content 26
Legend: EAI (Enterprise Application Integration) ECI (Enterprise Content Integration) AIS (Authoring Integration Services) BPI (Business Process Integration)
Tema OAS
8.2
AplicaŃii asupra conŃinutului

Managementul Documentelor Managementul înregistrărilor
Imaginea documentelor Managementul bunurilor digitale
Managementul conŃinutului Web Colaborare
Sursa: EMC2
27
Tema OAS
8.2.
8.2. MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR (10)
Enterprise Document Management Depozite de cunoştinŃe

Managementul contractelor
Automatizarea proceselor de
afaceri
Controlul calităŃii (SOPs)
Memorarea şi regăsirea
imaginii documentelor
(Claims Processing)
Enterprise Document
Management
Automatizează şi
accelerează documentele
bazate pe hârtie
InterfaŃă Outlook
Colaborare încapsulată
Regăsire încapsulată
(Embedding Search)
Documents Web Rich Media
28
Images Reports Discovery
Tema OAS
8.2
Exemple de producători de DMS:
•SoftNet Development & Consulting pe platforma IBM

Lotus si SoftNet eDoc (www.softnet.ro);
•Siveco Romania (www.siveco.ro);
•Institutul pentru Tehnică de Calcul (www.itc.ro);
•Oracle (www.oracle.com);
•Microsoft (www.microsoft.com) etc. (figura următoare)
29
Tema OAS
8.2
Sursa:
EMC2
30
Tema OAS
8.3.. MANAGEMENTUL ACTIVITĂłILOR SUB FORMĂ
8.3
DE PROIECTE (1)
Planificarea se realizează prin tehnologii ca: agende electronice;
Groupware; managementul activităŃilor sub formă de proiecte;
Intranet.
• Proiectul reprezintă un ansamblu de eforturi temporare
depuse pentru a crea un produs sau de a asigura un serviciu
(definiŃia „PMBOK” – Project Management Body of
Knowledge Guide, adică Ghid pentru corpul cunoştinŃelor
de managementul proiectelor).
• Planul reprezintă enumerarea sau reprezentarea grafică

ca rezultat al estimării, al ordonării logice şi al analizei pe
baza factorului timp a tuturor activităŃilor proiectului (se 31
foloseşte analiza de reŃea).
Tema OAS
8.3
DE PROIECTE (2)
Modelul triunghiular al unui proiect:
obiectiv: proiect
conform cerinŃelor
clientului
(îndeplinirea sarcinilor
prin activităŃi şi faze)
termen
timp
cost
buget alocat
32
Tema OAS
8.3
8.3.. MANAGEMENTUL ACTIVITĂłILOR SUB FORMĂ DE
PROIECTE (3)
Dintr-o altă perspectivă:

Proiectul este un ansamblu de activităŃi
încadrate în timp printr-un ÎNCEPUT
(Begin) şi un SFÂRŞIT (End), cărora li se
alocă resurse limite prin care se urmăreste
îndeplinirea obiectivului prestabilit.
33
Tema OAS
8.3
PROIECTE (4)
Definirea proiectului:
Obiectiv prestabilit Obiectiv realizat
ActivităŃi
ÎNCEPUT SFÂRŞIT
RESURSE LIMITATE
34
Tema OAS
8.3
PROIECTE (5)
• Managementul proiectelor
reprezintă activitatea fundamentală a
titularului funcŃiei de manager de proiect
dintr-o organizaŃie.
• În esenŃă, datele referitoare la managementul
unui proiect sunt depuse şi gestionate într-o
bază de date a unui sistem informatic.
35
Tema OAS
8.3
PROIECTE (6)
• Sintagma de „resurse limitate” din definiŃia

proiectului se referă la restricŃiile impuse
asupra:
• timpului (resurse de timp);
• costului (resurse materiale, financiare, umane);
• obiectivului final (descris prin specificaŃii,
pentru obiectivul produsului sau serviciului;
descris prin activităŃi şi faze pentru obiectivul
proiectului).
36
Tema OAS
8.3
PROIECTE (7)
Managerul de proiect
urmăreşte realizarea unui
echilibru relativ între cele trei
categorii de restricŃii (timp, cost şi
obiectiv).
37
Tema OAS
8.3
PROIECTE (8)
Dacă timpul se măreşte atunci:

• scade costul deoarece sunt necesare mai
puŃine resurse umane pentru a îndeplini
obiectivul proiectului, respectiv al
produsului sau serviciului;
• se măreşte obiectivul, în condiŃiile
menŃinerii aceluiaşi cost, cu aceleaşi
specificaŃii privind calitatea. 38
Tema OAS
8.3
PROIECTE (9)
Dacă factorul cost se măreşte, atunci:

• scade timpul de execuŃie al aceluiaşi
obiectiv;
• se măreşte obiectivul, în condiŃiile
menŃinerii aceluiaşi timp de execuŃie.
39
Tema OAS
8.3
PROIECTE (10)
Dacă obiectivul proiectului se

micşorează, atunci:
– timpul se reduce, în condiŃiile
existenŃei aceloraşi costuri de
execuŃie;
– costul se micşorează pentru acelaşi
timp de execuŃie. 40
Tema OAS
8.3
PROIECTE (11)
Costul generează totalitatea resurselor

umane, materiale, financiare şi
informaŃionale necesare pentru execuŃia
unui proiect.
Clasa conŃine caracterizarea unei resurse
sub aspect funcŃional. Clasa nu face
referire la calitate.
41
Tema OAS
8.3
PROIECTE (12)
Obiectivul produsului este definit cu ajutorul

specificaŃiilor de produs (serviciu) ce conŃin
parametri şi valori ale acestora privind
destinaŃia, caracteristicile şi calitatea acestui
produs (serviciu).
Obiectivul proiectului este construit din
ansamblul sarcinilor (detaliate pe activităŃi şi
faze) necesare pentru finalizarea proiectului.
42
Tema OAS
8.3
PROIECTE (13)
Triunghiul conceptual al managementului

proiectelor:
43
Tema OAS
8.3
PROIECTE (14)
Managementul proiectelor este un

ansamblu aplicat de principii, metode şi tehnici
de lucru pentru planificarea şi execuŃia de către
o echipă de lucru, sub conducerea unui
manager, a unui proiect definit prin obiectivele
proiectului şi caracterizat prin specificaŃiile
conŃinute în obiectivele produsului sau
serviciului nou.
44
Tema OAS
8.3
PROIECTE (15)
Elementele fundamentale ale procesului

specific managementului proiectelor:
45
Tema OAS
8.3
PROIECTE (16)
O abordare de dată recentă a

managementului pe bază de proiect,
datorată prof. Eli GOLDRATT, introduce
două concepte noi:
• Teoria lanŃului critic (Critical Chain Theory);
• Teoria restricŃiilor (The Theory of Constrains);
-> înlocuieşte drumul critic cu lanŃul critic; ia în
considerare, la restricŃii, alături de duratele
activităŃilor şi succesiunea acestora şi gradul de
disponibilitate al resurselor. 46
Tema OAS
8.3
PROIECTE (17)
Resursa= orice intrare în procesul evaluat.
Fiecare tip de resursă este caracterizat de

intensitatea acestei resurse (exemple:
sume de bani cheltuiŃi, cantitate de materiale,
număr de lucrători, energie consumată etc.).
47
Tema OAS
8.3
PROIECTE (18)
Nivelarea resurselor semnifică

realizarea unei programări a activităŃilor
pe o perioadă de timp egală cu durata
minimă de execuŃie a întregului proiect
(planificată) pentru care necesarul de
resurse se situează la un nivel constant
(sau aproape constant).
48
Tema OAS
8.3
PROIECTE (19)
Rezerva totală a unei activităŃi se

calculează în funcŃie de intervalul de timp
cu care se poate întârzia demararea
activităŃii fără a fi afectată durata de
execuŃie a proiectului.
Când rezerva totală este zero, activitatea
este critică.
49
Tema OAS
8.3
PROIECTE (20)
Drumul critic reprezintă succesiunea

de activităŃi critice care determină un
drum situat între nodul iniŃial şi
nodul final al grafului ataşat
proiectului.
Lungimea drumului critic
determină durata minimă de
execuŃie a proiectului.
50
Tema OAS
8.3
PROIECTE (21)
Exemplu de drum critic (->)al unui proiect de

evaluare patrimonială:
51
Tema OAS
8.3
PROIECTE (22)
Rezerva liberă a unei activităŃi se

calculează prin timpul cu care
durata activităŃii poate fi
prelungită, cu respectarea
timpului minim de începere
pentru toate activităŃile care
succed activitatea considerată.
52
Tema OAS
8.3
PROIECTE (23)
Etapele analizei drumului critic (ADC):

• Precizarea activităŃilor proiectului;
• Determinarea duratei activităŃilor;
• Precizarea resurselor şi a intensităŃii
acestora;
• Stabilirea relaŃiilor de precedenŃă
dintre activităŃi;
53
• Realizarea grafului reŃea.
Tema OAS
8.3
PROIECTE (24)
ADC poate fi aplicată dacă sunt

îndeplinite două condiŃii:
• Drumul critic trebuie să conŃină un număr
cât mai mare de activităŃi, iar durata
fiecărei activităŃi trebuie să reprezinte
maxim 10% din durata totală de execuŃie;
• Lungimea drumului critic trebuie să
difere cu cel puŃin 15% de lungimea
oricărui alt drum complet din graful 54
proiectului. Tema OAS

8.3
PROIECTE (25)
Instrumentele informatice dedicate

managementului activităŃilor sub formă
de proiecte folosesc elemente din teoria
ordonanŃării potrivit căreia este necesară
obŃinerea unei succesiuni a activităŃilor
proiectului, cu respectarea
interdependenŃelor dintre activităŃi, astfel
încât să fie minimizate:
• durata totală de execuŃie a proiectului;
• consumul de resurse. 55
Tema OAS
8.3
DE PROIECTE (26)
EXEMPLE de instrumentele
informatice dedicate managementului
activităŃilor sub formă de proiecte
(PLANIFICARE ŞI MONITORIZARE):
• MICROSOFT PROJECT
• PRIMAVERA
• @VIEWnet ETC.
56
Tema OAS
8.4.. COMUNICAREA CA ACTIVITATE DE BIROU (1)
8.4
Poştă electronică (e-mail); poştă vocală (voice mail);
sisteme cu răspuns digital; groupware; intranet
pe infrastructură de telecomunicaŃii
•TelecomunicaŃia reprezintă tehnologia de

transmitere şi recepŃionare a informaŃiei la distanŃă (radio,
telefon, telegramă, satelit, televiziune etc). În trecut,
telecomunicaŃiile însemnau transmiterea vocii pe liniile
telefonice. Astăzi, telecomunicaŃiile semnifică, în primul
rând, transmiterea datelor digitale cu ajutorul
calculatoarelor de la o locaŃie la o altă locaŃie.
57
Tema OAS
8.4
•Începutul secolului XXI, odată cu progresele extraordinare

în domeniul tehnologiilor informaŃiei şi în cel al tehnologiilor
telecomunicaŃiilor, aduce noutatea convergenŃei celor două
categorii de tehnologii într-una unificată, denumită
tehnologiile informaŃiei şi ale comunicaŃiilor, IT&C
(Information Technology and Communications) sau
tehnologiile InfoCom. Mai mult, se produce o continuare a
procesului de convergenŃă, între InfoCom şi sectorul de
televiziuni, BC (Broadcasting), definind cu claritate epoca
multimedia în cadrul societăŃii informaŃionale.
58
Tema OAS
8.4
Supermagistrala informaŃională este un web extins

de reŃele de telecomunicaŃii digitale de mare viteză pentru
servicii informaŃionale, de educaŃie, de distracŃii etc. la birouri
şi la domiciliu, de interes public general (cu preponderenŃă) şi
cu acces restrâns, pentru unii membri ai organizaŃiei
proprietare (pentru informaŃia sensibilă).
Conceptul de supermagistrală informaŃională este larg şi
bogat în semnificaŃii, asigurând noi căi, pentru indivizi şi
organizaŃii, de a obŃine şi distribui informaŃia peste barierele
de timp şi spaŃiu.
59
Tema OAS
8.4
•Sistemul de telecomunicaŃie (în sens clasic) este sistemul

(telefonie, satelit, radio sau orice mediu capabil să permită
transferul semnalelor purtătoare de informaŃie) prin
intermediul căruia se realizează procesul prin care vocea,
datele, imaginile statice sau în mişcare sunt transmise şi
recepŃionate.
•Sistemul de telecomunicaŃie (în sens modern)
reprezintă o colecŃie de echipamente hardware şi programe
(software) compatibile configurate pentru a comunica
informaŃia de tip dată dintr-o locaŃie într-o altă locaŃie. În
fig.următoare sunt prezentate componentele hardware ale
unui sistem tipic de telecomunicaŃii. 60
Tema OAS
8.4
CANALE DE
Calculator
COMUNICAłII distanŃă Terminale
medie
Calculator Procesor
gazdă front-end MODEMURI
Multiplexor
INSTALAłIE
AFLATĂ LA Multiplexor
DISTANłĂ
MODEM
Terminale
61
Tema OAS
8.4
•Componentele esenŃiale ale unui sistem tipic de

telecomunicaŃii sunt (fig.anterioară):
•calculatoarele pentru procesarea datelor;
•terminalele sau orice dispozitive de intrare/ieşire care transmit
sau recepŃionează date;
•canalele de comunicaŃii adică legăturile prin care datele sau
vocea sunt transmise între dispozitivele de transmisie şi de
recepŃie dintr-o reŃea;
•procesoarele de comunicaŃii (modemuri, multiplexoare,
controllere, procesoare front-end) ce asigură funcŃiile de sprijin
pentru transmiterea şi recepŃionarea datelor;
•software de comunicaŃii ce controlează activităŃile de intrare şi
de ieşire şi gestionează alte funcŃii ale unei reŃele de comunicaŃii.
62
Tema OAS
8.4
•Sistemele de transmisie fără fir (wireless

transmission) transmit semnalele prin aer sau spaŃiul
extraterestru şi au devenit o alternativă competitivă canalelor
pe cablu coaxial, cablu torsadat şi fibră optică.
•Astăzi, tehnologiile comune pentru transmisiile de date fără
fir includ transmisiile prin microunde, sateliŃii de comunicaŃii,
pagerele, telefoanele celulare, serviciile de comunicaŃii
personale (PCSs, Personal Communications Services),
telefoanele inteligente, asistenŃii digitali personali (PDAs,
Personal Digital Assistants) şi reŃelele mobile de date.
63
Tema OAS
8.4
Servicii asigurate de reŃelele de comunicaŃii:

•servicii de bază;
•servicii cu valoare adăugată.
ReŃelele de comunicaŃii sunt reŃele cu valoare adăugată, VAN
(Value Added Networks) deoarece susŃin circulaŃia valorilor şi
bunurilor şi oferă servicii factorilor economici şi
administrativi care le pun în lucru.
ReŃelele convergente (ATM, ISDN, DSL –ADSL şi SDSL,
Frame Relay etc.) sunt reŃelele de telecomunicaŃii care pot furniza
voce, date şi video într-o singură infrastructură de reŃea. ReŃelele
convergente oferă servicii multiple ce reduc potenŃial costurile per
infrastructură de reŃea.
64
Tema OAS
8.4
•E-mail - sistemul de poştă electronică a

fost introdus, în anul 1972, în sistemul
ARPANET; serveşte pentru transmiterea
mesajelor şi a documentelor în format electronic;
•E-mail are la bază diverse tehnologii de
transmitere la distanŃă (Telnet, FTP etc.).
65
Tema OAS
8.4.
8.4. COMUNICAREA CA ACTIVITATE DE BIROU (10)
•Voicemail (Voice Mail, vmail sau VMS),

denumită uneori şi messagebank
reprezintă un sistem centralizat de
gestionare a mesajelor telefonice pentru
un grup mare de persoane. În cea mai
simplă formă a sa, VMS mimează
funcŃiile unei maşini de răspuns automat
sau robot telefonic. 66
Tema OAS
8.4
VMS sunt mai sofisticate decât un robot telefonic simplu,

deoarece (1):
•se asigură răspuns la mai multe telefoane în acelaşi
timp;
•memorează mesajele vocale care sosesc în căsuŃe
poştale personalizate asociate cu numărul de telefon al
utilizatorului;
•permit utilizatorilor să redirecŃioneze (“forwardeze”)
mesaje către o altă căsuŃă poştală pentru voce;
•transmit mesajele vocale către una sau mai multe alte
căsuŃe poştate vocale;
67
Tema OAS
8.4
VMS sunt mai sofisticate decât un robot telefonic simplu,

deoarece (2):
•adaugă un mesaj vocal introductiv la un mesaj vocal
care este redirecŃionat;
•memorează mesajele vocale pentru distribuiri
ulterioare;
•generează apeluri către un număr de telefon sau
serviciu de paging pentru a notifica utilizatorului că i-a
sosit un mesaj în căsuŃa sa vocală;
•transmite mesaje de felicitare etc.
68
Tema OAS
8.4
•VMS sunt adesea asociate cu sistemele

telefonice de birou, PBX sau cu serviciile de
reŃelele telefonice publice (rezidenŃiale sau
mobile celulare).
•Comutatorul pentru domeniu privat, PBX
(Private Branch Exchange) reprezintă un
calculator specializat proiectat pentru
manipularea şi comutarea apelurilor telefonice de
birou în cadrul unei companii.
69
Tema OAS
8.4
•Skype este un program software care asigură

apeluri gratuite, prin Internet, către oricare
alt abonat Skype, asociat eventual cu o
webcam;
•Poate fi montat pe platforme Windows, Mac OS
X, Linux şi Pocket PC.
•Asigură criptarea automată a mesajelor
transmise.
•Poate fi descărcat gratuit de pe Internet
(www.skype.com) 70
Tema OAS
8.5.. GESTIONAREA DATELOR
8.5
•Gestionarea datelor a fost tratată în

lecŃia precedentă.
71
Tema OAS
Tema 9:
MANAGEMENTUL
CUNOŞTINłELOR ÎN
ORGANIZAłIE

9.1. Crearea unei organizaŃii inteligente (1)
Premize (1):
1. PieŃe dinamice, surprinzătoare şi instabile.
2. OrganizaŃia se află într-o permanentă
schimbare şi adaptare la cerinŃele mediului
socio-economic.
3. Accentul s-a mutat pe cunoaştere şi nu pe
capital.
KNOWLEDGE IS POWER
Alvin Toffler
MANAGEMENTUL CUNOŞTINłELOR 2
Premize (2):
4. Complexitatea activităŃilor
organizaŃionale.
5. Mediul concurenŃial.
6. Suportul infrastructurii IT&C.
7. Asistarea deciziei este sprijinită prin
managementul cunoştinŃelor.
Definire (1):
Managementul cunoştinŃelor, KM (Knowledge
Management) reprezintă capacitatea
organizaŃiei de a captura, clarifica, selecta,
stoca, organiza, comunica şi utiliza cele
mai bune practici (best practices) în lucrul
cu cunoştinŃe (Knowledge Work) şi în
luarea deciziilor pe toate nivelurile
ierarhice, la nivel individual şi de grup.
Definire (2):
Managementul cunoştinŃelor, KM (Knowledge
Management) reprezintă procesul de
gestionare şi moştenire sistematică şi
activă a cunoştinŃelor stocate ca
experienŃă a acelei organizaŃii.
Temă: Analiza KM din perspectiva celor două

definiŃii.
Definire:
OrganizaŃia orientată pe cunoştinŃe, KO
(Knowledge Organization) reprezintă
organizaŃia care promovează sistematic la
nivel de politici organizaŃionale
managementul cunoştinŃelor (KM) şi care
converteşte angajaŃii în lucrători cu
cunoştinŃe, KW (Knowledgw Workers) pe
toate nivelurile ierarhice.
“CunoştinŃa este informaŃie cu înŃeles şi

informaŃie care acŃionează”.
Acad.Mihai DRĂGĂNESCU
Capitalul intelectual al organizaŃiei face parte

din categoria bunurilor intangibile.
Caracteristici:
Cuprinde experienŃă (expertiză), calificări,
mărci, patente, “know-how”.
Este un capital “fluid”.
Evaluarea este dificilă.
Componentele capitalului intelectual al

organizaŃiei:
Capitalul angajaŃilor
Capitalul clienŃilor
Capitalul structural
9.2. Managementul cunoştinŃelor în organizaŃie (1)
Dezvoltarea procedurilor şi rutinelor destinate

optimizării generării, fluidizării, învăŃării,
protecŃiei şi partajării cunoştinŃelor şi
informaŃiilor în organizaŃie devine din ce în ce
mai mult o responsabilitate centrală a
managementului.
Managementul cunoştinŃelor este condus de către o
persoană cu această responsabilitate denumită
manager de cunoştinŃe, CKO (Chief
Knowledge Officer).
Managementul cunoştinŃelor presupune o infrastructură

IT&C cu reŃele şi baze de date care facilitează
colectarea şi partajarea cunoştinŃelor organizaŃionale, a
instrumentelor hardware şi software ce fac informaŃiile
accesibile şi utilizabile (figură).
Aceste elemente sunt grupate în sistemele de lucru cu
cunoştinŃe, KWS (Knowledge Work Systems),
sistemele de birotică, OAS (Office Automation
Systems), sistemele colaborative de grup şi
tehnicile de inteligenŃă artificială, AI (Artificial
Intelligence).
PARTAJAREA DISTRIBUIREA
CUNOŞTINłELOR CUNOŞTINłELOR
OAS
•PROCESOARE
SISTEME CUVINTE
COLABORATIVE DE •DTP
GRUP
•WEB PUBL
•GROUPWARE
•INTRANET •E-CALEND
•DDB
SISTEME AI KWS
•SISTEME •CAD
EXPERT •REALITATE
•ANN VIRTUALĂ
•ALG GEN, •WS
CAPTURAREA ŞI •FUZZY GENERAREA
CODIFICAREA CUNOŞTINłELOR
CUNOŞTINłELOR
BAZE PROCESOARE INSTRUMENTE

DE (TOOLS)
REłELE INTERNET
DATE
SOFTWARE
Baza de cunoştinŃe poate conŃine:

cunoştinŃe interne structurate (manuale
de produs sau serviciu asigurat, rapoarte
de cercetare etc.);
cunoştinŃe externe (de exemplu,
cercetarea competitivă);
cunoştinŃe interne informale („cunoştinŃe
tacite”).
Sistemele de birotică, OAS (procesoare de

cuvinte, tehnoredactarea computerizată – DTP,
Desktop Publishing, publicaŃii pe Web - Web
Publ, calendare de activităŃi electronice - E-
Calend, baze de date distribuite – DDB,
Distributed DataBase) ajută la distribuirea
cunoştinŃelor şi coordonarea
fluxurilor infomaŃionale din
organizaŃie.
Sistemele de lucru cu cunoştinŃe,

KWS (proiectarea asistată de calculator –
CAD, Computer-Aided Design, realitatea virtuală
– VR. Virtual Reality etc.) sprijină activităŃile
lucrătorilor cu cunoştinŃe şi ale
profesioniştilor de înaltă calificare, în
efortul lor de a genera noi cunoştinŃe şi de a
le integra în organizaŃie.
Colaborarea de grup şi
sistemele de sprijin asigură suportul
crearea şi partajarea
pentru
cunoştinŃelor pentru toŃi membrii
grupului (Groupware).
Sistemele de inteligenŃă artificială -

AI, Artificial Intelligence (sistemele expert –
ES, Expert Systems, reŃelele neuronale artificiale
- ANN, Artificial Neuronal Networks, algoritmii
genetici - Alg Gen, sistemele fuzzy) furnizează
organizaŃiei şi managerilor cunoştinŃe
codificate care pot fi reutilizate de alte
persoane din cadrul organizaŃiei.
Datorită competiŃiei, valoarea creată

prin managementul cunoştinŃelor cu
tehnica de calcul poate mai
degrabă să se îndrepte către
clienŃi în detrimentul companiilor
care au efectuat investiŃiile (legea lui
Brynjolfsson).
Generarea şi prelucrarea cunoştinŃelor

sunt realizate de către lucrătorii cu date,
informaŃii şi cunoştinŃe care, de regulă, sunt
divizaŃi în două subcategorii:
lucrătorii cu date şi informaŃii (prelucrează
şi diseminează primar datele şi informaŃiile);
lucrătorii cu cunoştinŃe (creează primar
cunoştinŃe).
Exemple de lucrători cu date şi

informaŃii: secretarele,
personalul din vânzări şi
bibliotecarii.
Exemple de lucrători cu cunoştinŃe:
cercetătorii ştiinŃifici,
proiectanŃii, arhitecŃii, scriitorii şi
judecătorii.
Lucrătorii cu date şi informaŃii se

disting de lucrătorii de cunoştinŃe
pentru că aceştia din urmă posedă,
de regulă, cele mai înalte nivele de
educaŃie şi sunt membri ai
organizaŃiilor profesionale.
În plus, lucrătorii de cunoştinŃe emit în
mod independent judecăŃi de valoare
ca un aspect de rutină al muncii lor.
Lucrul cu cunoştinŃe reprezintă acea parte a

lucrului în domeniul informaŃional care creează
noi cunoştinŃe şi informaŃii.
Lucrul cu cunoştinŃe este segmentat în mai
multe domenii înalt specializate, astfel încât
fiecare adună o colecŃie diferită de sisteme de
lucru cu cunoştinŃe, KWS (knowledge work
systems) ce sunt specializate pentru a sprijini
acel domeniu.
Lucrătorii cu cunoştinŃe îndeplinesc trei roluri

cheie care sunt critice în cadrul organizaŃiei:
actualizează permanent şi conservă cunoştinŃele
în organizaŃie pe măsură ce acestea se dezvoltă în lumea
exterioară prin intermediul tehnologiilor, ştiinŃei, vieŃii
sociale şi artelor;
servesc ca şi consultanŃi interni în ceea ce priveşte
domeniile lor de cunoaştere, modificările care au loc ca
şi oportunităŃile ce apar;
acŃionează ca agenŃi de schimbare în evaluarea,
iniŃierea şi promovarea proiectelor de modificare.
Sistemele de lucru cu cunoştinŃe, KWS,

prezintă caracteristici care reflectă
cerinŃele speciale ale lucrătorilor cu
cunoştinŃe.
KWS oferă lucrătorilor cu cunoştinŃe
instrumentele specializate necesare, cum
sunt cele pentru grafică puternică,
instrumentele analitice, cele de
comunicaŃii şi cele de gestionare a
documentelor.
KWS necesită mai multă putere de calcul cu scopul

de a manipula rapid grafica sofisticată sau de a
efectua calculele complexe necesare acestor
lucrători cu cunoştinŃe (cercetători ştiinŃifici,
proiectanŃi de produse şi analişti financiari, de
exemplu).
Deoarece lucrătorii cu cunoştinŃe sunt extrem
de puternic focalizaŃi pe cunoaşterea lumii
exterioare, sistemele KWS asigură lucrătorului
cu cunoştinŃe un acces rapid şi uşor la bazele de
date externe.
Nr.
crt
KWS FuncŃia în organizaŃie
1 CAD/CAM (proiectare Asigură inginerii, proiectanŃii şi
asistată de managerii de fabricaŃie cu un
calculator/fabricaŃie control precis asupra proiectării
asistată de calculator) şi fabricaŃiei industriale
2 Sisteme de realitate Asigură proiectanŃii, arhitecŃii,
virtuală, VR (Virtual inginerii, antrenorii şi medicii cu
Reality) simulări precise şi fotorealistice
3 StaŃii de lucru de PC-uri de tip high-end folosite în

investiŃii sectorul financiar pentru analiza
situaŃiilor de comerŃ în timp real,
precum şi pentru facilitarea
managementului de portofoliu
Bibliografie (1)
Gherasim, Z., Fusaru, D., Andronie, M. – Sisteme
informatice pentru asistarea deciziei economice,
Fusaru, D., Gherasim, Z. – Informatică managerială,
Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. –
Gherasim, Z; Cocianu, L.C. – Sisteme expert de gestiune,
Roşca, I.Gh. (editor) – Societatea cunoaşterii, Editura
Zaharie, D.; Năstase, P.; Albescu, Felicia; Bojan, Irina;
Mihai, F.; Anica-Popa, Liana – Sisteme expert, Teorie şi
aplicaŃii, Editura DUAL TECH, Bucureşti, 2002.
Bibliografie (2)

Tacu, Al.P., Vancea, R., Holba, Şt., Burciu, A. –
InteligenŃa artificială. Teorie şi aplicaŃii în
economie, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
Zaharia, M.; Cârstea, Cl.; Sălăgean, L. –
InteligenŃa artificială şi sistemele expert în
asistarea deciziilor economice, Editura
Bibliografie (3)
Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinŃe în

management, Editura ASE, Bucureşti, 2006.
Maynard, Briant, H.Jr.; Mehrtens, S.E, - Al
patrulea val, Afacerile în secolul XXI, Editura
Antet, Bucureşti, 1997.
Sădeanu, M. – IT&C, Managementul strategic al
tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor, vol.1.
OrganizaŃia şi Infrastructura IT&C Centrate-
Web, vol.2. Microeconomia IR&C,
Managementul proiectelor IT&C şi
Managementul total al calităŃii, Editura
România Liberă, Bucureşti, 2003.
Bibliografie (4)
Filip, Gh.Fl – Decizie asistată de calculator,

decizii, decidenŃi, metode şi instrumente de
bază, Editura Tehnică şi Editura Expert,
Bucureşti, 2002.
Laudon, K., Laudon, J. – Essentials of
Management Information Systems,
Organization and Technology in the
Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS,
New York, 2001.
Albescu, F., Bojan, I. – Management
Information Systems& Decision Support
Systems, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001.
www.km.com
www.ascendis.ro
Tema 10:
ASISTAREA DECIZIEI (SIAD)

10.1 Sisteme suport pentru decizii (1)
Sistemul suport pentru decizii, DSS

(Decision Support System) sau sistemul
informatic pentru asistarea deciziei
(SIAD) este sistemul informatic al cărui
obiectiv este, în general, asistarea
procesului managerial şi, în particular,
asistarea procesului de adoptare a
deciziilor.
SISTEME INFORMATICE PENTRU ASISTAREA DECIZIEI 2

10.1 Sisteme suport pentru decizii (2) –
FuncŃii (arhitectura)
gestiunea datelor;
gestiunea modelelor;
gestiunea cunoştinŃelor;
gestiunea comunicării între
utilizator şi sistem şi între
date şi modele, cunoştinŃe.

După gradul de analiză a datelor, SIAD-

urile (DSS-urile) se clasifică în:
- SIAD-uri bazate pe date;

- SIAD-uri care au la bază
modele;
- SIAD-uri bazate pe cunoştinŃe.

Clasificarea lui Holsapple şi Whinston:

- SIAD-uri bazate pe analiza
textelor;
- SIAD-uri cu baze de date;
- SIAD-uri cu procesoare de tabele;
- SIAD-uri bazate pe funcŃii;
- SIAD-uri bazate pe reguli.

Sistemele de asistare a deciziei

orientate pe date funcŃionează
pe baza analizei şi agregării
datelor şi au ca funcŃii accesul
imediat la date, dispun de un
mecanism pentru analiza
imediată a datelor, creează
statistici.

Sistemele de asistare a deciziei

orientate pe date sunt rezultatul
creării unor tehnologii speciale cum sunt:
depozitarea unor volume enorme de
date istorice ale organizaŃiei (Data
Warehousing);
exploatarea acestor depozite de date
prin procesare analitică on-line (OLAP,
OnLine Analytical Processing).

DiferenŃele dintre depozitul
de date şi baza de date (1)
A) datele conŃinute de un sistem de prelucrare
a tranzacŃiilor, OLTP (On-Line
Transaction Processing) sunt de tip
operaŃional, iar datele conŃinute de un
depozit de date sunt specifice asistării
deciziilor, sunt date centralizate sau
derivate din date operaŃionale, nu se
modifică în timp şi sunt destinate
utilizatorilor finali;

B) în cazul sistemelor tranzacŃionale,
performanŃele se referă la integritate,
confidenŃialitate, siguranŃă şi timp de
răspuns întrucât un număr mare de
utilizatori introduc date în sistem, în
timp ce în cazul SIAD (deci a
depozitelor de date) numărul de
utilizatori finali (manageri) este foarte
mic.
B) Ca urmare, securitatea şi
siguranŃa în exploatare nu sunt
supuse unor riscuri majore,
procedurile de salvare şi
restaurare fiind mai puŃin
utilizate decît în cazul
sistemelor tranzacŃionale.
C) datele procesate în sistemele
tranzacŃionale sunt în seturi relativ
mici, introduse recent şi compact,
astfel încât prelucrarea se face destul
de rapid. În procesele decizionale,
datele necesare acestora sunt în volum
mare, stocate dispersat ceea ce duce la
o prelucrare mai lentă;
D) Bazele de date construite pentru sisteme
tranzacŃionale sunt proiectate şi
realizate pe baza unor cerinŃe cunoscute
şi certe, modificările care intervin
datorită adaptării sistemului la
schimbările intervenite reiau anumite
faze ale ciclului de viaŃă. Dar odată
implementate ele funcŃionează perioade
lungi de timp fără modificări .
D) În SIAD cerinŃele sunt
cunoscute doar parŃial în
momentul proiectării şi
realizării lor, ceea ce obligă
depozitul de date să se
adapteze din mers cerinŃelor.
D) Datele gestionate pentru
sisteme tranzacŃionale sunt
privite ca un întreg, pe când
cele din depozitele de date
sunt organizate pe secŃiuni
deoarece ele sunt organizate în
funcŃie de subiectul de analiză.
E) Sistemele tranzacŃionale
reflectă de obicei fluxul datelor
din activităŃi curente, pe când
depozitele de date sunt
orientate pe subiecte cum ar fi
de exemplu: resurse, produse,
clienŃi, furnizori.
SIAD-uri de grup (Groupware), ca tip de

suport al deciziilor pentru un grup de
decidenŃi ale căror decizii au o pondere
însemnată în luarea deciziilor într-o
organizaŃie. Scopul utilizării unor astfel
SIAD-uri este creşterea calităŃii
procesului decizional datorită lucrului în
echipă precum şi creşterea gradului de
creativitate al grupului.

SIAD-uri bazate pe modele (1)

CLASA DE OBIECTIVE METODE SPECIFICE
MODELE DE REZOLVARE
OPTIMIZARE GĂSIRE SOLUłIE TABELE DE

PROBLEME CU OPTIMĂ DECIZIE
ALTERNATIVE ARBORI DE
PUłINE DECIZIE
OPTIMIZARE CU GĂSIRE SOLUłIE PROGRAMARE
ALGORITM OPTIMĂ PRIN LINIARĂ
PROCES
ITERATIV


MODELE DE REZOLVARE
OPTIMIZARE GĂSIRE SOLUłIE MODELE DE

CU FORMULE OPTIMĂ PRIN PAS STOCURI
UNIC
SIMULARE GĂSIRE SOLUłIE SIMULĂRI DE
OPTIMĂ PRIN DIFERITE
EXPERIMENT TIPURI
ALTERNATIVE
POSIBILE


MODELE DE REZOLVARE
EURISTICI GĂSIRE SOLUłIE PROGRAMARE

SATISFĂCĂTOARE EURISTICĂ
PE BAZĂ DE REGULI SISTEME EXPERT
MODELE PREVIZIUNE PE MODELE DE

PREDICTIVE BAZĂ DE SCENARIU PREVIZIUNE
ANALIZĂ
MARKOV

SIAD-uri bazate pe cunoştinŃe (1)

Data Mining - proces de extragere de
informaŃii noi din colecŃiile de date
existente.
Prin tehnologia Data Mining se prelucrează
date care referă perioade anterioare (date
istorice), care sunt examinate şi sunt deja
cunoscute, pe baza lor constituindu-se un
model.

InformaŃiile care se pot obŃine prin Data Mining
sunt predictive sau descriptive.
Ciclul în utilizarea Data Mining conŃine patru etape:
definirea oportunităŃilor comerciale şi a datelor pe
care se face exploatarea;
obŃinerea de informaŃii din colecŃiile de date
existente prin tehnici Data Mining;
adoptarea deciziilor şi acŃiunilor în urma informaŃiilor
rezultate;
cuantificarea cât mai corectă a rezultatelor
concrete pentru a identifica şi alte căi de exploatare a
datelor.


Tehnicile de Data Mining se pot aplica atât
ascendent cât şi descendent. Pentru
abordarea descendentă se iau în
considerare ipotezele formulate în
prealabil prin alte mijloace. Abordarea
ascendentă urmăreşte extragerea de
cunoştinŃe sau informaŃii noi din date
disponibile, această căutare putând fi
dirijată sau nedirijată.


Tehnici Data Mining:
Clasificarea;
EstimaŃia;
PredicŃia;
Gruparea.


Explorarea datelor în Data Mining se face
prin parcurgerea etapelor: definirea
problemei; identificarea surselor de date;
colectarea şi selectarea datelor;
pregătirea datelor; definirea şi
construirea modelului; evaluarea
modelului; integrarea modelului.


RaŃionamentul bazat pe cazuri, ca tehnică
Data Mining, lucrează două funcŃii
fundamentale de prelucrare:
măsurarea distanŃei dintre membrii
fiecărui cuplu de înregistrări, pentru a
afla vecinele cele mai apropiate;
combinarea rezultatelor obŃinute de la
“vecine” în răspunsul propus pentru
cazul curent

Bibliografie (1)
Gherasim, Z; Fusaru, D., Andronie, M. –
Sisteme informatice pentru asistarea
deciziei economice, Ed.FRM, Bucureşti,
2008.
Fusaru, D., Gherasim, Z.– Informatică
Airinei, D. - Depozite de date, Editura
Muntean, M. – IniŃiere în tehnologia
OLAP, Teorie şi practică, Editura ASE,
Bucureşti, 2004.

Bibliografie (2)
Zaharie, D.; Albescu, F.;Bojan, I.;

Ivancenco, V.; Vasilescu, C. – Sisteme
informatice pentru asistarea deciziei,
Editura DUAL TECH, Bucureşti, 2001.
Oancea, M. – Sisteme informatice pentru
asistarea deciziei bancare, Editura ASE,
Bucureşti, 2005.
Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.;
Cioc, M.; Burlacu, S.- Informatică şi
management, O cale spre performanŃă,

Bibliografie (3)
Filip, Gh.Fl – Sisteme suport pentru decizii, Editura

Tehnică, Bucureşti, 2004.
Filip, Gh.Fl – Decizie asistată de calculator, decizii,
decidenŃi, metode şi instrumente de bază, Editura
Tehnică şi Editura Expert, Bucureşti, 2002.
Coroescu, T. – Sisteme informatice pentru
management, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.
Oprea, D.; Airinei, D.; Fotache, M. – Sisteme
informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi,
2002.
Militaru, Gh. – Sisteme informatice pentru
management, Editura Bic , Bucuresti, 2004.
Mallach, E.G. – Decision Support and Data Warehouse
Systems, McGraw-Hill Book Company, 2000.

Tema 11:
COMPONENTE INTELIGENTE ALE
INTEGRATE

11.1. Sisteme expert de gestiune (1)
Sistemele expert fac parte din ramura

informaticii denumită inteligenŃă artificială.
Prin inteligenŃă artificială (Artificial Intelligence)
se înŃelege tehnologia informatică care priveşte
simularea pe calculatorul electronic a unor
elemente ale inteligenŃei umane (deducŃia
logică, capacitatea de a învăŃa din experienŃă,
obŃinerea unor concluzii pe baza unor date
incomplete, recunoaşterea vorbirii etc.).

În informatica inteligentă, sunt prelucrate

date sub formă de cunoştinŃe, adică acele
corelaŃii logice şi semantice dintre fapte puse
în evidenŃă cu ajutorul regulilor de
raŃionament (inferenŃiere).
Prelucrarea cunoştinŃelor este o prelucrare
simbolică (prelucrare nealgoritmică ce
nu face diferenŃa dintre date şi
programe) şi are caracter declarativ.

Dintre domeniile principale de aplicaŃie

ale inteligenŃei artificiale se enumeră
sistemele expert, învăŃarea automată,
demonstrarea automată a teoremelor,
robotica, jocurile dintre om şi
calculator, traducerea automată,
recunoaşterea formelor, realitatea
virtuală.

Domeniile activităŃii umane conŃin probleme dificile de
rezolvat (complexe, incomplete, inconsistente,
incerte, bazate pe aprecieri vagi, confuze, slab
structurate) de către experŃii umani, adică de acei
specialişti cu experienŃă acumulată în mulŃi ani, cu
eforturi de aprofundare a problematicii domeniilor
respective. ExperŃii umani convertesc problemele
din sfera expertizei în sfera cunoştinŃelor comune
de specialitate ce sunt bine structurate şi sunt
caracterizate de simplitate, claritate, certitudine,
consistenŃă, precizie şi completitudine.

Sistemul expert reprezintă un sistem de

programe pe calculator, fundamentat pe
metode şi tehnologii ale inteligenŃei
artificiale, care stochează cunoştinŃele
mai multor experŃi umani dintr-un
domeniu bine definit şi pe care apoi le
utilizează pentru rezolvarea problemelor
dificile specifice domeniului.

Sistemele expert pot fi utilizate ca sisteme
informatice specializate sau pot fi integrate ca
subsisteme în sisteme informatice hibride,
inclusiv în sisteme informatice de asistare a
deciziei (SIAD) şi în sisteme informatice
integrate economice, în conformitate cu
concepŃia holonică asupra sistemelor (două
sau mai multe sisteme autonome se pot
integra, pentru a îndeplini obiective bine
definite, pe baza unor criterii prestabilite,
pentru a forma un nou sistem de referinŃă
denumit sistem holonic).

Principalele tipuri de sisteme expert utilizate în
domeniul economic sunt:
1. sisteme expert destinate previziunii şi
planificării (de exemplu, previziunea structurii
portofoliului de clienŃi ai unei societăŃi de
asigurări sau planificarea investiŃiilor);
2. sisteme expert de diagnosticare (de exemplu,
diagnosticarea situaŃiei financiare a unei
societăŃi comerciale sau supravegherea
procesului de acordare a creditelor într-o
bancă);
3. sisteme expert de control şi monitorizare (de
exemplu, gestiunea trezoreriei).

Arhitectura unui sistem expert

cuprinde: baza de cunoştinŃe, baza
de fapte, motorul de inferenŃe,
modulul de achiziŃie a
cunoştinŃelor, modulul explicativ şi
interfaŃa cu utilizatorul.
Baza de cunoştinŃe şi baza de
fapte formează baza de date a
sistemului expert.
Baza de cunoştinŃe cuprinde date sub formă de
cunoştinŃe (reprezentate prin reguli, reŃele
semantice, reŃele neuronale, modele hibride
etc.) ale unui domeniu specializat. Aceste
cunoştinŃe sunt expresia entităŃilor şi a
relaŃiilor dintre ele din universul real. Crearea
unei baze de cunoştinŃe este un proces
complex, cu multe iteraŃii şi teste, la care
participă experŃii umani şi inginerii de
cunoştinŃe (cogniticienii) ce sunt similari cu
analiştii de sisteme informatice.
Baza de fapte include date despre

problema de rezolvat
(formularea problemei) şi fapte
generate de procesul de
raŃionamente efectuat de
motorul de inferenŃe asupra
bazei de cunoştinŃe.

Motorul de inferenŃe reprezintă partea de
prelucrare a sistemului expert şi constituie
subsistemul rezolutiv al acestuia. De
exemplu, în cazul sistemelor expert cu reguli
de producŃie, motorul de inferenŃe preia
propoziŃii de la intrare (prin interfaŃa cu
utilizatorul), caută fapte (din baza de fapte)
şi reguli (din baza de cunoştinŃe) prin
construirea de raŃionamente (inferenŃe) şi, în
final, trage o concluzie în virtutea căreia
acŃionează sistemul expert.
Modulul de achiziŃie a cunoştinŃelor permite
conversia cunoştinŃelor din forma
asigurată de inginerul de cunoştinŃe în
forma internă de stocare pe suport
magnetic specifică sistemului de calcul
(reprezentarea cunoştinŃelor). În plus,
modulul de achiziŃie a cunoştinŃelor
reprezintă şi o interfaŃă de comunicare cu
baza de date a sistemului expert (către
interior) şi cu alte sisteme informatice
(către exteriorul sistemului expert).
Modului explicativ asigură
prezentarea în limbaj natural a
justificării raŃionamentelor executate de
motorul de inferenŃe şi a întrebărilor
adresate utilizatorului.
InterfaŃa cu utilizatorul permite
dialogul utilizatorului cu sistemul
expert, pentru introducerea datelor de
intrare şi afişarea rezultatelor pentru
problema de rezolvat.

Baza de cunoştinŃe, baza de fapte, modulul
de achiziŃie a cunoştinŃelor şi modulul
explicativ formează subsistemul cognitiv al
sistemului expert, ca sistem bazat pe
cunoştinŃe, KBS (Knowledge-Based System).
CunoştinŃele realizează descrierea
rezolvării unei clase de probleme. Faptele
asigură descrierea aserŃiunilor de instanŃiere
a unei probleme de rezolvat ce aparŃine unei
anumite clase de probleme.
Prin reguli de producŃie se

înŃeleg regulile de forma IF
premize THEN concluzie, unde
premizele şi concluzia reprezintă
fapte.

Exemplu de regulă de producŃie ce poate fi
utilizată pentru dimensionarea activităŃii de
producŃie a unei întreprinderi (analiza
diagnostic a valorii adăugate):
IF gradul de folosire a capacităŃilor de producŃie
creşte
AND productivitatea muncii creşte
AND NOT (cheltuielile cu materialele la 1
leu producŃie cresc)
THEN valoarea adăugată creşte.

Un alt exemplu:
la înregistrarea în contabilitate, pentru un cont de
pasiv C1, în raport cu contul C2, se poate folosi
următoarea regulă de producŃie:
IF C1 este un cont de pasiv AND C1 reflectă C2
AND C2 creşte
THEN C1 se creditează.
Când variabila ce reprezintă o premiză
capătă o valoare concretă, se spune că
este instanŃiată. În exemplul de mai sus,
se pot instanŃia C1=401 şi C2=421.
Mediile şi instrumentele de dezvoltare

a sistemelor expert poartă diferite
denumiri comerciale: medii
integrate (integrated
environments), generatoarede
sisteme expert (shells) sau
instrumente de dezvoltare (tools).

Clasificarea mediilor şi instrumentelor de

dezvoltare a sistemelor expert: limbaje de
programare (Prolog, LISP); instrumente de
suport în dezvoltare (AGE, TEIRESIAS, ROGET
etc.); generatoare de sisteme expert (VP-Expert,
H-Expert, EXSYS Professional, Level 5, CLIPS,
GURU, KES, AES, SYNTEL, ESE-IBM, Nexpert,
ADS, IMPACT, TIMM etc.); medii hibride (KBMS,
ART, Personal Consultant Plus, KEE etc.); medii
specifice (software package).
11.2. ReŃelele neuronale artificiale (1)
În inteligenŃa artificială unele maşini de calcul sunt
proiectate pentru a imita fizic prin intermediul
proceselor specifice creierului biologic.
Celula nervoasă acŃionează ca un comutator stimulând
alŃi neuroni şi fiind stimulat la rândul lui neuronul
acesteia.
Axonul emană dintr-un neuron şi reprezintă o legătură
activă electrică la dendritele altor neuroni. Axonii şi
dendritele reprezintă “firele” care conectează electric
neuronii unii cu alŃii.
Sinapsa este joncŃiunea dintre axon şi dendrită.
Acest model biologic simplu reprezintă o metaforă pentru
dezvoltarea unei reŃele neuronale artificiale (fig.).

∫ ∫

Se porneşte de la premiza că neuronul
funcŃionează ca un circuit simplu ale cărui
intrări sunt ponderate; ponderile pozitive
sunt excitatoare, iar ponderile negative
sunt inhibatoare.
Suma ponderată a intrărilor defineşte excitarea
totală. Dacă această excitaŃie totală
depăşeşte un prag prestabilit, se reduce
activarea neuronului, iar la ieşirea f(x) a
acestuia se obŃine valoarea +1 (în caz
contrar, neuronul nu este activat şi ieşirea
acestuia f(x) are valoarea 0).
FuncŃia de răspuns f este funcŃie de

modelul de reŃea neuronală
adoptat.
FuncŃia f de răspuns este denumită şi
funcŃie neuronală sau funcŃie de
activare a neuronului. FuncŃia f
este, de regulă, o funcŃie neliniară.

ReŃelele neuronale sunt realizate, uzual, după o
topologie cu neuronii organizaŃi pe mai
multe straturi, denumindu-se astfel reŃele
neuronale multistrat (strat de intrare,
straturi ascunse şi strat de ieşire). Neuronii
din acelaşi strat pot avea sau pot să nu aibă
conexiuni între ei.
Interconectarea unei mulŃimi de neuroni artificiali
defineşte perceptronul care reprezintă
primul model de reŃea neuronală artificială.

Modelarea neuronală dezvoltă sisteme

automate inteligente autoinstruibile
pentru scopuri diverse, având iniŃial la
dispoziŃie o cantitate redusă de cunoştinŃe.
Prin conexiunea dintre sisteme expert şi reŃelele
neuronale artificiale se obŃin sistemele
expert neurale, iar prin includerea tehnicilor
fuzzy, se realizează sistemele expert
neuro-fuzzy.

AplicaŃiile cu reŃele neuronale artificiale

sunt realizate în domeniul medical, sportului,
ştiinŃei şi afacerilor pentru a rezolva probleme
cu clasificarea modelelor, predicŃie şi analize
financiare, precum şi probleme de control şi
optimizare.

De exemplu, reŃelele neuronale artificiale

sunt folosite în finanŃe pentru a efectua
diferenŃa dintre modele într-o vastă distribuŃie
de date care pot sprijini firmele de investiŃii să
prognozeze performanŃele acŃiunilor ce
reprezintă capitalul propriu, ratingul
obligaŃiunilor sau titlurilor de credit emise de
corporaŃie sau falimentul corporaŃiei.

11.3. Logica fuzzy (1)
Logica fuzzy constă dintr-o varietate de concepte şi tehnici
pentru reprezentarea şi inferenŃierea cunoştinŃelor care sunt
imprecise, incerte şi nesigure.
Intrările cu instruire fuzzy se reprezintă pornind de la ipoteza că
o valoare de adevăr lingvistic este obŃinută în mod subiectiv de
la experŃii în domeniu. Se atribuie grade de adevăr acestor
variabile lingvistice: complet adevărat (+1,+1,+1,+1,+1,+1),
adevărat (+1,+1,+1,+1,+1,-1), posibil adevărat
(+1,+1,+1,+1,-1,-1), necunoscut (+1,+1,+1,-1,-1,-1), posibil
fals (+1,+1,-1,-1,-1,-1), fals (+1,-1,-1,-1,-1,-1) şi complet
fals (-1,-1,-1,-1,-1,-1).
Un exemplu (în fig.) este dat pentru reprezentarea seturilor fuzzy
pentru cele cinci categorii de Numar_de_clienti ai unei firme de
turism.

Număr de clienŃi

În calculator, un set fuzzy se reprezintă ca o funcŃie, cu maparea
elementelor cu gradele lor de apartenenŃă.
De exemplu, dacă se consideră mulŃimea valorilor indicatorului
număr de clienŃi al unei firme de turism în lunile de primăvară
(martie, aprilie şi mai) ale anilor 2002-2005, vectorii
corespunzători pentru utilizarea funcŃiilor liniare din fig. se pot
scrie astfel:
Numar_de_clienti_foarte _mic=(0/0, 0.5&25, 1.0/50, 0.5/75,
0/100);
Numar_de_clienti_mic=(0/75, 0.5/100, 1.0/150, 0.5/175,
0/200);
Numar_de_clienti_mediu=(0/175, 0.5/200, 1.0/250, 0.5/275,
0/300);
Numar_de_clienti_mare=(0/275, 0.5/300, 1.0/350, 0.5/375,
0/400);
Numar_de_clienti_foarte mare=(0/375, 0.5/400, 1.0/450,
0.5/475, 0/500).

Regula fuzzy serveşte pentru achiziŃia de cunoştinŃe şi

reprezintă un enunŃ condiŃional de forma IF a este M
THEN b este N, unde a şi b sunt variabile lingvistice,
iar M şi N sunt valori lingvistice ce au fost obŃinute
prin seturi fuzzy asupra discursurilor M, respectiv N.
De exemplu,
Regula 1: IF Numar_de_clienti <100, THEN
Numar_de_clienti_foarte_mic.
Regula 2: IF 100<Numar_de_clienti <200, THEN
Numar_de_clienti_mic, ş.a.m.d.

11.4. Sisteme cu calcul evolutiv (1)
Algoritmul evolutiv reprezintă un concept prin care
sunt descrise sistemele de rezolvare a unei probleme
cu ajutorul calculatorului ce folosesc modele
computaŃionale ale proceselor evolutive ca elemente-
cheie în proiectarea şi implementarea lor.
Sistemele cu calcul evolutiv partajează o bază
conceptuală comună de simulare a evoluŃiei
structurilor individuale prin intermediul proceselor de
selecŃie, mutaŃie şi reproducere. Aceste procese
depind de performanŃa percepută a structurilor
individuale astfel definite de un mediu.
Algoritmul evolutiv menŃine o populaŃie a structurilor
care se dezvoltă în concordanŃă cu reguli de
selecŃie şi alŃi operatori, referiŃi ca “operatori de
căutare” (sau operatori genetici), cum sunt
recombinarea şi mutaŃia .

Fiecare individ al populaŃiei recepŃionează o

măsură a conformităŃii în mediu.
Reproducerea este axată pe indivizii de înaltă
conformitate. Se exploatează astfel informaŃia
de conformitate/adaptabilitate disponibilă.
Recombinarea şi mutaŃia provoacă perturbarea
acestor structuri individuale (indivizi)
asigurând euristicile generale pentru
exploatare.

Generic, un algoritm evolutiv are următoarea formă
(o iteraŃie a buclei este denumită generaŃie) :
Begin algoritm evolutiv

t:=0; // iniŃializarea timpului
initpopulation P(t); // iniŃializarea unei populaŃii
aleatoare uzuale
// de structuri individuale
evaluate P(t); //evaluarea conformităŃii (potrivirii)
tuturor structurilor
// individuale iniŃiale (indivizi) din populaŃie CONT->

Generic, un algoritm evolutiv are următoarea formă (CONTINUARE):
while not done do // testarea criteriului de ieşire din algoritm

// (timp, conformitate, etc)
t:=t+1; // incrementarea contorului de timp
P’:=selectparents P(t); // selectarea subpopulaŃiei pentru
producerea
// urmaşului
recombine P’(t); // recombinarea genelor părinŃilor selectaŃi
mutate P’(t); // perturbarea stocastică a populaŃiei pentru
împerechere
evaluate P’(t); // evaluarea noilor potriviri (conformităŃi) ale
populaŃiei
// P’
P:= survive P, P’(t); // selectarea supravieŃuitorilor dintre actualele
// conformităŃi (potriviri)
End algoritm evolutiv.

11.5. Sisteme multiagent (agenŃi inteligenŃi) (1)
Sistemele multiagent sunt sisteme informatice

inteligente formate din elemente denumite agenŃi
inteligenŃi ce compun grupuri de entităŃi inteligente
aflate în interacŃiune şi cooperare pentru îndeplinirea
unor obiective prestabilite.
AgenŃii inteligenŃi execută raŃionamente asupra
cunoaşterii ce se referă atât la mediul de lucru cât şi
la comportamentul celorlalŃi agenŃi. Ca urmare,
agenŃii inteligenŃi nu-şi pot îndeplini sarcinile în mod
individual, ci numai în cadrul grupului din care fac
parte şi în cooperare cu celelalte grupuri de agenŃi
inteligenŃi.

AgenŃii inteligenŃi reprezintă programe

software care lucrează în fundal (background)
pentru a rezolva sarcini specifice
repetitive şi predictibile pentru utilizatori
individuali, procese de afaceri sau aplicaŃii
software.
Agentul inteligent foloseşte o bază de
cunoştinŃe încorporată sau instruită pentru a
îndeplini sarcini sau a lua decizii în folosul
utilizatorului.

AgenŃii inteligenŃi sunt utilizaŃi cu preponderenŃă în

managementul informaŃional din domeniile financiar-
contabil, bancar, resurselor umane, producŃie,
vânzări, telecomunicaŃii, transporturi, proiectare etc.
AgenŃii inteligenŃi pot fi programaŃi pentru a lua decizii
având la bază preferinŃele individuale ale
utilizatorului, de exemplu, ştergerea poştei
electronice, planificarea întâlnirilor sau navigarea în
reŃele interconectate pentru a găsi cel mai ieftin zbor
de la Bucureşti la Londra pentru deplasarea delegaŃiei
unei firme la o întâlnire de afaceri.

Se apreciază că în viitor comerŃul electronic

(B2C – Business-to-Consumer, B2B -
Business-to-Business şi C2C– Customer-
to-Consumer) bazat pe agenŃi
inteligenŃi va deveni mult mai răspândit
odată cu creşterea puterii şi flexibilităŃii
agenŃilor şi a tehnologiei Web.

Bibliografie (1)
Gherasim, Z; Andronie, M.; Popescu-Bodorin N. –
Gherasim, Z; Cocianu, L.C. – Sisteme expert de gestiune,
Roşca, I.Gh. (editor) – Societatea cunoaşterii, Editura
Zaharie, D.; Năstase, P.; Albescu, Felicia; Bojan, Irina;
Mihai, F.; Anica-Popa, Liana – Sisteme expert, Teorie şi
aplicaŃii, Editura DUAL TECH, Bucureşti, 2002.
Zaharia, M.; Cârstea, Cl.; Sălăgean, L. – InteligenŃa
artificială şi sistemele expert în asistarea deciziilor
economice, Editura Economică, Bucureşti, 2003.
Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinŃe în

Bibliografie (2)

Andone, I. - Sisteme inteligente hibride, Editura
Brule, J.F.; Blount, Al. – Knowledge Acquisition,
McGraw Hill Publishing Company, New York,
1999.

Bibliografie (3)
Filip, Gh.Fl – Decizie asistată de calculator, decizii,

decidenŃi, metode şi instrumente de bază, Editura
Tehnică şi Editura Expert, Bucureşti, 2002.
Tacu, Al.P., Vancea, R., Holba, Şt., Burciu, A. –
InteligenŃa artificială. Teorie şi aplicaŃii în economie,
Choffray, J.M. – Sisteme inteligente de management,
Diagnostic, analiză şi asistenŃă a deciziei, Editura
ŞtiinŃă şi Tehnică, Bucureşti, 1997.
Laudon, K., Laudon, J. – Essentials of Management
Information Systems, Organization and Technology in
the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New
York, 2001.

Facultatea de Management Financiar-Contabil Bucuresti
Tema 12
MANAGEMENT - MIS
Prof.univ.dr.
Disciplina: Sisteme informatice integrate
1
Tema MIS
Bibliografie (1)
• Gherasim, Z; Fusaru, D., Andronie, M – Sisteme informatice pentru
asistarea deciziei economice, Ed.FRM, Bucureşti, 2008.
• Fusaru, D., Gherasim, Z. – Informatică managerială, Ed.FRM, Bucureşti,
2008.
• Coroescu, T. – Sisteme informatice pentru management, Editura Lumina
• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) – Sisteme informaŃionale
pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
• Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în management, contabilitate,
finanŃe, bănci şi marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.- Informatică
şi management, O cale spre performanŃă, Editura Universitară, Bucureşti,
2005.
Tema MIS
Bibliografie (2)
• Militaru, G. – Sisteme informatice pentru management, Editura Bic All,

Bucureşti, 2004.
• Harringhton, H.J.; Harringhton, J. S. – Management total în firma
secolului XXI, Editura Teora, Bucureşti, 2000.
• Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinŃe în management, Editura ASE,
Bucureşti, 2006.
• Oancea, M. – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bancare,
Editura ASE, Bucureşti, 2005.
• Radu, I.; Ursăcescu, M; IoniŃă, Fl. – Informatică pentru managementul
firmei, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001.
• Stăncioiu, I.; Militaru, Gh. – Management – Elemente fundamentale,
Editura Teora, Bucureşti, 1999.
Tema MIS
Bibliografie (3)
• Ursăcescu, M. – Sisteme informatice. O abordare între clasic şi
modern, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
• Roşca, I.Gh. (editor) – Societatea cunoaşterii, Editura
• Filip, Fl.Gh. – Sisteme suport pentru decizii, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2004
• Albescu, F., Bojan, I. – Management Information Systems&
Decision Support Systems, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001.
• Coates, Ch. – Managerul total, Editura Teora, Bucureşti, 1999.
Information Systems, Organization and Technology in the
Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New York, 2001.
• *** Revista Market Watch, SoluŃii pentru management, ColecŃie, anii
2004-2006, www.marketwatch.ro
Tema MIS
12.1.
12.1. NoŃiuni
Sistemele informatice de management, MIS

(Management Information Systems) - deservesc
nivelul de management mediu al organizaŃiei
economice, furnizând managerilor rapoarte,
acces online la rezultate şi înregistrări mai vechi.
MIS deservesc şi nivelul managementului
strategic susŃinând funcŃiile de planificare,
control şi luare a deciziilor prin rezumate de
rutină şi rapoarte în situaŃii deosebite.
5
Tema MIS
12.1.
12.1. NoŃiuni
• De regulă, MIS sunt la dispoziŃia managerilor

care sunt interesaŃi de rezultatele săptămânale,
lunare sau anuale obŃinute în organizaŃia
economică.
• În dezvoltarea MIS, trei elemente au fost
determinante: introducerea sistemelor de
calcul electronic, teoria managementului şi
dezvoltarea teoriei contabilităŃii.
6
Tema MIS
12.1.
12.1. NoŃiuni
Metodologiile de proiectare şi
realizare a MIS sunt cele general
valabile pentru orice sistem
informatic şi au fost prezentate în
lecŃiile 4, 5 şi 6
Tema MIS
12.1.
12.1. NoŃiuni
Subsisteme componente ale MIS (sunt
clasificate în funcŃie de domeniile de gestiune ale organizaŃiei
economice):
• Subsistemul informatic pentru activitatea de producŃie
(managementul fabricaŃiei);
• Subsistemul informatic pentru departamentul contabil;
• Subsistemul informatic pentru departamentul financiar;
• Subsistemul informatic pentru departamentul de marketing;
• Subsistemul informatic pentru departamentul de resurse
umane şi informatice;
• Subsistemul informatic pentru departamentul de cercetare-
dezvoltare.
8
Tema MIS
12.2a.. Subsistemul informatic pentru activitatea de producŃie (1)
12.2a
Subsistemul informatic pentru activitatea de producŃie cuprinde o

ierarhie de subsisteme şi aplicaŃii care se referă la:
• Activitatea de fabricaŃie (Sortimente optimale, Amplasarea
optimă a utilajelor şi a locurilor de muncă
manuală;Optimizarea folosirii capacităŃilor de producŃie);
• Programarea producŃiei (Determinarea momentului optim,
Determinarea lotului optim);
• Lansarea în fabricaŃie (Necesar de materiale, Necesar de
manoperă);
• Urmărirea producŃiei (Monitorizarea contractelor,
Gestionarea livrărilor restante sau în avans);
• ÎntreŃinerea utilajelor (Reducerea duratelor de intervenŃie,
Moment optim de intervenŃie);
9
Tema MIS
12.2b.. Subsistemul informatic pentru managementul fabricaŃiei (2)
12.2b
• Managementul fabricaŃiei utilizează sistemele

electronice de calcul atât ca sistem conceptual (1) cât
şi ca element al sistemului fizic de producŃie (2).
(1) Material Resource Planning, MRP pentru
planificarea necesarului de materiale, Manufacturing
Resource Planning, MRP, pentru planificarea
resurselor de fabricaŃie;
(2) Proiectarea asistată de calculator, CAD (Computer-
Aided Design), fabricaŃia asistată de calculator, CAM
(Computer-Aided Manufacturing); robotică.
10
Tema MIS
12.2b.. Subsistemul informatic pentru managementul fabricaŃiei (3)
12.2b
Sistemele integrate de fabricaŃie prin calculator, CIM

(Computer-Integrated Manufacturing) combină cele
două abordări (1) şi (2), facilitând lucrul împreună al
tehnologiilor informatice cu tehnologiile de producŃie.
Conceptul CIM reprezintă o viziune sistemică asupra
producŃiei, integrând sistemul fizic de producŃie cu
sistemul informatic computerizat, CBIS (Computer-
Based Information System).
11
Tema MIS
12.2.. Subsistemul informatic pentru managementul fabricaŃiei (4)
12.2
Structura unui CIM Sursa: Coroescu, T., op.cit.
ESS
CAM
SI pentru
managementul Alte SI
Robotică CAD fabricaŃiei
Sistemul FIZIC
de producŃie
CBIS
SISTEMUL FIZIC SISTEMUL CONCEPTUAL 12
Tema MIS
12.2
Planificarea necesarului de materiale, MRP (Material

Requirement Planning) prognozează necesarul de materiale
pentru fabricaŃie (cantitatea şi datele calendaristice când vor
fi necesare);
Sistemul MRP este compus din următoarele 4 subsisteme:
1. Sistemul de programare a producŃiei (fişierele ClienŃi,
Vânzări, Inventar, CapacităŃi de producŃie);
2. Sistemul de planificare a necesarului de materiale (necesar
brut şi necesar net);
3. Sistemul de planificare a capacităŃii necesare (la ieşire se
obŃine Programul comenzilor planificate);
4. Sistemul de lansare a comenzilor.
13
Tema MIS
12.2
Planificarea resurselor de fabricaŃie, MRP II

(Manufacturing Resource Planning), concept
ce aparŃine lui O.Wight şi G. Plossl şi care
integrează toate procesele din cadrul
fabricaŃiei.
Livrarea chiar la timp, JIT (Just-In-Time)
asigură menŃinerea fluxurilor de materiale
printr-o instalaŃie la nivel minim prin
programarea sosirii “chiar la timp” a
materialelor la staŃiile de lucru. 14
Tema MIS
12.2
Structura sistemului MRP II (Planificare) Sursa: Coroescu, T., op.cit.
ESS
INTRARE ALTE SI
COMENZI
PLANIFICAREA
NECESARULUI DE
ACHIZIłII
LISTE DE MATERIALE
COMENZI RECEPłIONARE
CONTURI REGISTRUL CONTURI

GENERAL
DE PRIMIT (REGISTRUL MARE) DE PLĂTIT
15
Tema MIS
12.2
Modelul subsistemului informatic pentru managementul fabricaŃiei
Subsistem Subsistem de
informatic producŃie
contabil
Subsistem de
Subsistem inventar
de inginerie BAZA
industrială DE Subsistem de
DATE calitate
Subsistem de
fabricaŃie Subsistem de
inteligentă costuri
ieşiri 16
intrări Sursa: Coroescu, T.op.cit.
Tema MIS
12.3. Subsistemul informatic pentru
departamentul contabil (1)
Subsistemul informatic contabil, AIS (Accounting

Information System) realizează aplicaŃiile contabile
ale organizaŃiei economice (culegerea datelor,
manipularea datelor-clasificarea, sortarea, calcularea
şi rezumarea datelor, stocarea datelor şi pregătirea
documentelor).
AIS - ORIENTAT PE DATE, DAR PRODUCE ŞI
INFORMAłII ŞI CUNOŞTINłE.
AIS – FACE PARTE DIN SISTEMUL PENTRU
PROCESAREA TRANZACłIILOR, TPS
(Transaction Processing System) 17
Tema MIS
Modelul unui AIS Sursa: Coroescu, T.op.cit.
MANAGEMENT
SOFTWARE PROCESARE
AIS TRANZACłII (DATE)
Baza de date
Intrare Ieşire resurse

fizice
resurse fizice Transformare
18
Tema MIS
Subsistemul AIS are următoarele caracteristici:
• Manipulează date detaliate;

• Realizează sarcini necesare organizaŃiei;
• Foloseşte proceduri standardizate (conturile);
• Este axat pe stări trecute;
• Lucrează cu informaŃii minime de rezolvare a
problemelor.
19
Tema MIS
departamentul financiar (1)
Subsistemul informatic financiar, FIS

(Financial Information System) asigură
informaŃii referitoare la activităŃile
financiare ale organizaŃiei economice.
• FIS - ORIENTAT PE DATE, DAR PRODUCE
ŞI INFORMAłII ŞI CUNOŞTINłE.
• FIS – FACE PARTE DIN SISTEMUL
PENTRU PROCESAREA TRANZACłIILOR,
TPS (Transaction Processing System)
20
Tema MIS
12.4. Subsistemul informatic pentru departamentul financiar (2)
Modelul FIS
Subsistem Subsistem
informatic previzional
contabil
Subsistem de
management al
Subsistem fondurilor
de audit BAZA
intern DE Subsistem de
DATE control
Subsistem al
Subsistem
inteligenŃei informatic contabil
financiare
ieşiri 21
Tema MIS
departamentul de marketing (1)
Subsistemul informatic de marketing, MKIS (Marketing

Information System) serveşte pentru realizarea
eficientă a strategiilor de marketing ale organizaŃiei
economice (amestecul de componente de tip
producŃie, promovare, loc şi preŃ, amestec denumit
“Mix marketing”), având la bază cele trei tipuri de
informaŃii pentru marketing:
• InteligenŃa în marketing;
• InformaŃiile interne de marketing;
• Comunicarea în marketing (Philip Kotler)
22
Tema MIS
12.5. Subsistemul informatic pentru departamentul de marketing
Modelul MKIS (2)
Subsistem Subsistemul
informatic produsului
contabil
Subsistemul
locului şi preŃului
Subsistem de
cercetări în BAZA
marketing DE Subsistemul
DATE de reclamă
Subsistemul
inteligenŃei Subsistemul
în marketing mix-integrării
ieşiri 23
Tema MIS
departamentul de marketing (3)
Subsistemul mix-integrării are la bază

modelul BRANDAID ce cuprinde
submodele pentru publicitate,
promovare, preŃ, personalul de vânzări şi
distribuirea cu amănuntul.
Mediul ambiant concurenŃial, cu elemente
principale şi influenŃe de interconectare,
este introdus în model prin tendinŃele
sezoniere. 24
Tema MIS
12.6. Subsistemul informatic pentru departamentul de
resurse umane şi informatice (1)
Subsistemul informatic pentru resurse

umane, HRIS (Human Resources
Information System) asigură realizarea
celor 4 activităŃi primare ale
compartumentului de resurse umane:
1. Recrutare şi angajare;
2. EducaŃie şi instruire;
3. Managementul datelor;
4. Terminare şi administrare ajutoare.
25
Tema MIS
12.6. Subsistemul informatic pentru departamentul de resurse
Modelul HRIS umane şi informatice (2)
Subsistem Subsistemul de
planificare a forŃei
informatic de muncă
contabil
Subsistemul de
recrutare
Subsistem de
cercetare a BAZA
resurselor DE Subsistemul de
umane management al
DATE
forŃei de muncă
Subsistemul
în resurse umane compensaŃiilor şi
beneficiilor
Subsistemul de raportare la
mediul ambiant ieşiri 26
Tema MIS
resurse umane şi informatice (3)
Subsistemul informatic pentru resurse

informatice, IRIS (Information Resources
Information System) asigură furnizarea
informaŃiilor referitoare la resursele
informatice ale organizaŃiei economice.
IRIS conŃine o bază de date istorice sau recente
referitoare la activităŃile importante ale
sistemului informatic integrat al organizaŃiei
economice.
27
Tema MIS
12.6. Subsistemul informatic pentru departamentul de resurse
Modelul IRIS umane şi informatice (4)
Subsistem SUBSISTEMUL
informatic HARDWARE
contabil
Subsistemul
SOFTWARE
Subsistem de
cercetare a BAZA
resurselor DE Subsistemul
informatice
DATE resurselor umane
Subsistemul
în resurse datelor, informaŃiilor
informatice şi cunoştinŃelor
Subsistemul resurselor
integrate ieşiri 28
Tema MIS
cercetare-dezvoltare (1)
Subsistemul informatic pentru cercetare-

dezvoltare, R&DIS (Research&Development
Information System) asigură realizarea
funcŃiunilor domeniului de R&D a
organizaŃiei economice.
R&D asigură competitivitatea organizaŃiei
economice pe piaŃa concurenŃială.
R&DIS înglobează cele mai rafinate metodologii
şi tehnici de cercetare-dezvoltare, precum şi
elita lucrătorilor cu cunoştinŃe (KM) 29
Tema MIS
12.7. Subsistemul informatic pentru departamentul de cercetare-
Modelul R&DIS dezvoltare (2)
Subsistem Subsistemul
informatic de management
financiar şi proiecte R&D
contabil
Subsistemul de
management
Subsistem de
general
cercetare a BAZA
resurselor R&D DE Subsistemul
DATE resurselor umane
Subsistemul
în resurse R&D datelor, informaŃiilor
şi cunoştinŃelor
Subsistemul resurselor
integrate ieşiri 30
intrări
Tema MIS
Tema 13
SOLUłII INFORMATICE
INTEGRATE PENTRU
MANAGEMENTUL AFACERILOR
Prof.univ.dr.
1
SOLUłII INFORMATICE INTEGRATE PENTRU MANAGEMENTUL AFACERILOR

Bibliografie (1)

• Fotache, D.; Hurbean, L. - SoluŃii informatice integrate
pentru gestiunea afacerilor – ERP, Editura Economică,
Bucureşti, 2004.
• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) – Sisteme
informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
• Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în management,
contabilitate, finanŃe, bănci şi marketing, Editura Economică,
Bucureşti, 1999.
• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.-
Informatică şi management, O cale spre performanŃă, Editura
Universitară, Bucureşti, 2005.
2

Bibliografie (2)
• Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinŃe în
• Oancea, M. – Sisteme informatice pentru
asistarea deciziei bancare, Editura ASE,
Bucureşti, 2005.
• Radu, I.; Ursăcescu, M; IoniŃă, Fl. –
Informatică pentru managementul firmei,
Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001.
• Roşca, I.Gh. (editor) – Societatea cunoaşterii,
• Filip, Fl.Gh. – Sisteme suport pentru decizii,
Editura Tehnică, Bucureşti, 2004
3

Bibliografie (3)
• Albescu, F., Bojan, I. – Management Information
Systems& Decision Support Systems, Editura Dual
Tech, Bucureşti, 2001
Information Systems, Organization and Technology in
the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New
York, 2001.
• Achim, O. – Oracle, Flexible Infrastructure for
Business Processes, ROCS2006.
• Ionescu, T. – SAP Enterprise Services Architecture,
Strategie şi prezentare, ROCS2006, Bucureşti, nov.
2006.
4

13.1. Definirea ERP (1)
Sistemele informatice de tipul Enterprise

Resource Planning (ERP) sunt sisteme
bazate pe arhitectura client/server
dezvoltate pentru prelucrarea
tranzacŃiilor şi facilitarea integrării
proceselor de afaceri cu furnizorii,
clienŃii şi alŃi parteneri de afaceri.
Sursa: Fotache, D.,Huban, L. op.cit.

Istoric (1):
• Anii 1960: întreprinderile îşi dezvoltau aplicaŃii centralizate
in-house pentru gestiunea stocurilor, calculul salariilor şi de
contabilitate generală, cu limbajele COBOL, ALGOL,
FORTRAN.
• Anul 1965: Sistemele de tipul Material Requirements
Planning (MRP) în care necesarul de aprovizionat era calculat
pe baza programului de producŃie, inventarului şi datelor
despre stocuri;
• Anii 1970: Sistemele de tipul Manufacturing Resource
Planning (MRP II) optimizau producŃia prin sincronizarea
necesarului de materiale cu cerinŃele procesului de producŃie.
6

Istoric (2):
• 1987: Apar primele sisteme de Enterprise Resource
Planning (ERP), pe baza MRP II, cu elemente de
integrare la nivelul întreprinderii (producŃie,
financiar-contabil, distribuŃie, resurse umane,
stocuri, logistică, management proiecte);
• 1990: Se dezvoltă ERP extins (ERP II), cu
suplimentări legate de CRM (Customer Ralationship
Management), SCM (Supply Chain Management),
APS (Advanced Planning and Scheduling). Apar EIA
(Enterprise Integration Application), Business
Process Integration (BPI). 7

• Sistemele ERP sunt pachete de aplicaŃii

compuse din mai multe module care deservesc
domeniile de gestiune ale organizaŃiei
economice.
• DefiniŃia APICS (American Production and
Inventory Control Society): ERP reprezintă o
metodă pentru planificarea eficientă şi
controlul resurselor destinate gestiunii
comenzilor clienŃilor unei organizaŃii
economice. 8

Sistemele ERP integrează:

• FuncŃionalităŃi;
• Date, Baze de date (Culegere,
Stocare, Prelucrare, DistribuŃie,
Comunicare) ce constituie depozite
de date;
• Programe de bază şi de aplicaŃie.
9

Schema conceptuală a unui ERP
ClienŃi Rapoarte management Furnizori
DistribuŃie ProducŃie
BAZA DE DATE
Vânzări Baza de date unică
UNICĂ
Financiar-Contabil
Servicii de
mentenanŃă
AplicaŃii
Resurse umane
AplicaŃii “back-
“front-office” office”
Sursa: Fotache, D.,Huban, L. op.cit. 10

• Fluxurile de procese sau fluxurile de tranzacŃii

(workflow) reflectă derularea unui anumit
proces funcŃional.
• Workflow defineşte, creează şi supraveghează
execuŃia fluxurilor de lucru prin intermediul
unui software specializat.
11

13.2. Caracteristicile ERP (1)
Un sistem ERP prezintă următoarele caracteristici:

• lucrează pe arhitecturi client/server;
• este autoadaptabil (fără intervenŃia operatorului);
• integrează şi unifică procese economice;
• prelucrează tranzacŃii ale organizaŃiei;
• foloseşte o bază de date unică (în care datele sunt introduse
o singură dată);
• permite acces la date în timp real;
• este adaptat specificului ramurii din care face parte
organizaŃia economică;
• asigură suport multilingv şi multivalută.
12

Un sistem ERP prezintă următoarele avantaje:

• furnizează informaŃii şi cunoştinŃe de calitate;
• timp de răspuns acceptabil pentru afirmaŃia de “lucru în
timp real”;
• nu este necesară redundanŃa datelor şi operaŃiunilor;
• scalabilitate;
• adaptabilitate;
• cadru de lucru colaborativ;
• orientare către e-business.
13

Un sistem ERP prezintă următoarele dezavantaje:

• unele activităŃi devin consumatoare de timp (proiecte);
• nu întotdeauna soluŃiile oferite de unele module ERP
corespund cu procesele economice, cultura şi obiectivele
strategice ale organizaŃiei;
• dependenŃa de furnizor (de regulă, acest furnizor este unic);
• complexitate ridicată;
• necesită dezvoltări pe parcursul părŃii de exploatare din
ciclul de viaŃă al sistemului ERP.
14

Un sistem ERP prezintă următoarele module
funcŃionale (pe exemplul SAP):
• Planificarea producŃiei;
• Managementul investiŃiilor;
• Resurse umane;
• Financiar-contabilitate;
• Managementul proiectelor;
• Workflow;
• Monitorizare-Control;
• MentenanŃă;
• Vânzări şi distribuŃie;
• Gestiunea materialelor;
• Gestiunea capitalului fix;
• Managementul calităŃii. 15

Un sistem ERP are o arhitectură pe trei straturi:

1. Nivelul prezentare (staŃii de lucru);
2. Nivelul de prelucrare la nivel de aplicaŃie (regulile
afacerii, logica şi funcŃiunile sistemului,
programele de aplicaŃie, inclusiv de transfer al
datelor la servere de date);
3. Nivelul de stocare a bazei de date (gestiunea bazei
de date şi a metadatelor).
16

60% din piaŃa mondială de ERP revine

unui număr restrâns de furnizori de
sisteme ERP, grupaŃi sub acronimul
BOPSE: Baan, Oracle, PeopleSoft,
SAP, J.D.Edwards.
17

ERP extins semnifică:
unde ERM=Enterprise Resource Management, BPI=Business Process

Integration, KM=Knowledge Management.
18

13.3
.3.. Infrastructura flexibilă
flexibilă a ERP pentru afaceri (1)
Aprecierile Gartner privind nevoile de business
Ani
Schimbari in
Procesele de
Luni Business
Saptamani Ciclul de
viata al
Zile produselor
Ore
Timpii de
executie ai
Minute proceselor
1900 1920 1940 1960 1980 1990 2000

19

13.3
flexibilă a ERP
pentru afaceri (2)
• Infrastructura flexibilă a ERP pentru afaceri se
prezintă pe exemple ale firmelor Oracle şi SAP
• Oracle foloseşte magistrala unificată de
servicii, Enterprise Service Bus (ESB) ca
fundament pentru SOA (Services-Oriented
Architecture)
• ESB reprezintă un multi-protocol realizat
pentru a separa conceptele de integrare
conŃinute de aplicaŃii de cele conŃinute de
20
logica afacerilor.
13.3
flexibilă a ERP
pentru afaceri (3)
• ESB se obŃine prin:
1. Virtualizarea punctelor finale (Endpoints) de la
resurse la servicii;
2. Transformarea datelor în formate-Ńintă (target
formats);
3. Rutarea datelor printr-o varietate de protocoale.
4. Dispunerea datelor oriunde este nevoie ca servicii
Web.
Standarde folosite: XPath, XSLT, SOAP, JMS, JCA

Hot-pluggable: J2EE, JMS, Database etc. 21

13.3
Realizarea tranzacŃiilor Oracle
22

13.3
flexibilă a ERP
pentru afaceri (5)
• BPEL (Business Process Execution)

reprezintă un limbaj de marcare bayat pe
XML pentru compunerea unui set de servicii
discrete Web în cadrul unui flux de procese
ent-to-end.
• BPEL asigură un suport puternic pentru
interacŃiuni asincrone, procesări paralele şi
managementul excepŃiilor.
23

13.3
BPEL printr-un exemplu (Sursa: www.oracle.com)
24

13.3
flexibilă a ERP pentru afaceri (7
(7)
Web Services
Manager
Business Activity Monitoring
Java Developer
25

13.3
flexibilă a ERP pentru afaceri ((88)
mySAP xApps si Dezvoltari custom
POWERED BY NETWEAVER POWERED BY NETWEAVER
Harta Solutiilor
Procure to Pay Aplicatii Compozite

(P2P)To Cash Posibilitati de Crestere
Order
Manufacture To
Inventory Platforma
Enterprise Services Repository
Proceselor Business
Enterprise Services
Com- Com- Com-
ponenta ponenta ponenta
•IDENTIFICAREA
CELOR MAI UTILE
SERVICII PENTRU
CLIENT
26
Sursa:www.sap.com

ESA si SAP NetWeaver – o Platforma pentru procese de afaceri
Consolidare pentru
cresterea productivitatii
Compozitie pentru
Analiza de date diferentiere
Aplicatii Applications
Composite Compozite
O cale de evolutie spre
o arhitectura bazata pe
SAP NetWeaver servicii
Enterprise Platforma pentru Procese de
Services Business
Repository Componente de
procese refolosibile
pentru a crea rapid si
Parte-
eficient o Solutie
Legacy/
SAP pentru problemele de
3rd Party neri Componente de Procese
business
Sursa:www.sap.com 27

Catedra de Management si Informatică de Gestiune ,
Tema 14
14
EXEMPLE DE SISTEME
INFORMATICE INTEGRATE
Prof.univ.dr.
EXEMPLE DE SISTEME INFORMATICE INTEGRATE

14.1 PACHETUL ORACLE

14.1. Pachetul Oracle
www.oracle.com

14.2 SAP (Solutions, Applications,
Products)
www.sap.com

14.3 Pachetul SIVECO (1)
www.siveco.ro
Sistemul informatic integrat
organizaŃional produs de firma
românească SIVECO SA (SIVECO
Applications) conŃine componente
(la cerere) pentru toate funcŃiunile
unei organizaŃii economice
performante 5

www.siveco.ro
Componenta de management financiar-contabil asigură gestiunea
integrată a patrimoniului, atât din punct de vedere financiar,
cât şi contabil şi se adaptează oricărui tip de organizaŃie,
indiferent de mărimea acesteia, complexitatea domeniilor de
activitate şi structura de proprietate. EvidenŃa financiar-
contabilă este completă, la nivel analitic şi sintetic. Soldurile
contabile sunt actualizate implicit după efectuarea fiecărei
operaŃii contabile.

www.siveco.ro
Componenta de management al aprovizionării asigură
stabilirea operativă a necesarului de aprovizionare,
selecŃia celui mai bun preŃ, a cantităŃilor optime şi a
condiŃiilor de aprovizionare, prin gestiunea furnizorilor,
analiza achiziŃiilor şi istoricul acestora, evidenŃa
automată a cererilor de achiziŃie, a cererilor de ofertă, a
ofertelor şi a comenzilor, optimizarea în timp şi în
calitate a întregii activităŃi de aprovizionare.
7

www.siveco.ro
Sistemul informaŃional de management (SIM). SIVECO
Business Analizer asigură monitorizarea şi corelarea
tuturor nivelurilor de activitate ale unei organizaŃii
economice, permiŃând prelucrarea analitică şi sintetică a
datelor în timp real, pentru asistarea deciziei şi pentru
informare. Prin integrare cu produsul ORACLE Express
se asigură folosirea tehnologiei OLAP
8

14.4 Pachetul EXACT SOFTWARE
AplicaŃii integrate e-Business E-
Synergy
E-ERP EXACT GLOBE
www.exactsoftware.com

14.5 VIP PROFESIONAL
www.viamisoftware.ro
SOLUTIE SOFTWARE INTEGRATA

DE GESTIUNE SI
CONTABILITATE
10

Bibliografie
• www.oracle.com
• www.sap.com
• www.viamisoftware.ro
• www.siveco.ro
• www.exactsoftware.com
11

Bibliografie (1)

• Fotache, D.; Hurbean, L. - SoluŃii informatice integrate
pentru gestiunea afacerilor – ERP, Editura Economică,
Bucureşti, 2004.
• Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) – Sisteme
informaŃionale pentru afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
• Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în management,
contabilitate, finanŃe, bănci şi marketing, Editura Economică,
Bucureşti, 1999.
• Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.-
Informatică şi management, O cale spre performanŃă, Editura
Universitară, Bucureşti, 2005.
12

Bibliografie (2)
• Ursăcescu, M. – Sisteme informatice. O abordare între
clasic şi modern, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
• Roşca, I.Gh. (editor) – Societatea cunoaşterii, Editura
• Filip, Fl.Gh. – Sisteme suport pentru decizii, Editura
Tehnică, Bucureşti, 2004
• *** Revista Market Watch, SoluŃii pentru management,
ColecŃie, anii 2004-2006, www.marketwatch.ro
13

Programe de masterat - disciplina Sisteme informatice integrate - sem.1/10-11
EXEMPLE DE TESTE-GRILA PENTRU PREGATIREA EXAMENULUI
Titular disciplina: Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM
TRUE/FALSE
1. Societatea informationala (Information Society) descrie o economie si o societate in care

colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea, diseminarea si utilizarea informatiilor si
cunostintelor, inclusiv dezvoltarea tehnicilor de comunicatie interactiva, au un rol
decisiv.
2. Societatea informatica este o parte a societatii bazate pe cunostinte care foloseste progresele
tehnicii de calcul in toate domeniile de activitate economico-sociala.
3. Societatea bazata pe cunostinte (Knowledge-Based Society) este o parte a societatii

informatice care utilizeaza IT&C preponderent pentru prelucrarea datelor sub forma de
cunostinte.
4. Societatea cunoasterii (Knowledge Society) reprezinta mai mult decat societatea

informationala si decat societatea informatica, inglobandu-le de fapt pe acestea.
5. Societatea cunoasterii este fundamentata pe acumularea si utilizarea de date sub forma de

informatii si cunostinte la nivel tehnic.
6. Sistemul informatic reprezinta partea automatizata a sistemului informational ce realizeaza

prelucrarea datelor si informatiilor folosind un sistem de calcul electronic.
7. Sistemul informatic este un ansamblu de echipamente (hardware) si programe pe calculator

(software) care asigura prelucrarea datelor.
8. Sistemul bazat pe cunostinte este o parte a sistemului informatic care proceseaza cunostinte
intr-o cantitate nedeterminanta si nesemnificativa.
9. Cunostinta este informatie cu subinteles si informatie care stationeaza.
10. Cunostintele sunt informatii dobandite prin instruire (educatie) si practica (experienta).
11. Cunostinta semnifica ceea ce este necunoscut utilizatorului in momentul accesarii bazei de
date.
12. Caracterul de data, informatie sau cunostinta este absolut.
13. Sistemul informatic integrat al unei organizatii economice reprezinta ansamblul integrat al
sistemelor informatice dedicate domeniilor de gestiune (integrate pe orizontala) si pe
niveluri de management (integrate pe verticala).
14. Potrivit conceptiei holonice asupra sistemelor, doua sau mai multe sisteme autonome pot fi
integrate (cu criterii si obiective precise) si se poate obtine astfel un sistem holonic.
15. Integrarea de tip genetic se caracterizeaza prin capacitatea anumitor sisteme de a se
autoorganiza si de a se autogenera.
16. Redundanta poate fi considerata un factor de dereglare in sistem.
17. Un sistem integrat mare reprezinta un sistem format din elemente de mare diversitate, a caror
stare si a caror evolutie pot fi descrise analitic.
18. Nivelul este format din totalitatea sistemelor autonome intre care exista relatii de
subordonare.
19. In conceptia lui E. J. McCarthy, J. A. McCarthy si D. Humes, un sistem integrat economic

este considerat acela in care activitatea economica este privita ca un tot unitar in care
informatiile de baza care provin de la sectoarele de activitate sunt prelucrate in mod util
pentru a putea fi utilizate la toate nivelurile de conducere pentru activitatea de
planificare, exercitare si efectuare a controlului.
20. In realizarea sistemelor informatice, un proces/etapa reprezinta un ansamblu de activitati

intercorelate ce folosesc resurse pentru atingerea unor functii-obiectiv.
21. In realizarea sistemelor informatice, activitatea contine tipurile de actiuni (faze, pasi sau
segmente) ce se desfasoara pentru folosirea eficienta a resurselor alocate.
22. Sarcina (task-ul) indeplineste criterii de intrare (postconditii), are ca rezultate elemente
livrabile ce sunt acceptate pe baza criteriilor de iesire (preconditii).
23. Ciclul de dezvoltare al sistemului informatic este intervalul de timp cuprins intre decizia de
realizare a sistemului informatic si decizia de scoatere din exploatare a sistemului informatic.
24. Metoda reprezinta o multime de reguli ce se aplica unui domeniu restrins din cadrul unei
metodologii.
25. Una dintre caracteristicile metodologiei SSADM este aceea ca nu foloseste diagramele pentru
reprezentarea fluxurilor de date si prelucrarilor.
26. Unul dintre avantajele metodologiei SSADM este reprezentat de abordarea simpla a
problemelor prin viziunea utilizatorului.
27. CMM (Capability Maturity Model) a fost dezvoltat de Institutul de Inginerie Software, SEI
(Software Engineering Institute) din SUA si prezinta o structura pe cinci nivele: initial,
repetabil, definit, gestionat si optimizat.
28. Managementul configuratiei software reprezinta stabilirea si mentinerea integritatii sistemelor

informatice (produselor software) pe intregul ciclu de viata al acestora.
29. Derularea tuturor activitatilor managementului configuratiei software este analizata intr-un
consiliu de control al planului de management al proiectului software.
30. In managementul configuratiei software, practicile esentiale (key practices) descriu
infrastructura si activitatile care contribuie cel mai mult la implementarea si
institutionalizarea unui proces major.
31. Standardul ISO-8402 defineste calitatea ca ansamblul caracteristicilor unei entitati, care ii
confera aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
32. Standardele ISO definesc calitatea produsului prin calitatea proiectului (conceptiei) si
calitatea fabricatiei.
33. Calitatea proiectului reprezinta gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica.
34. Managementul calitatii software/ sistemului informatic consta in identificarea, analiza si

interpretarea tuturor neconformitatilor aparute in toate etapele ciclului de viata,
concomitent cu definirea actiunilor corective si de orientare a calitatii.
35. Tranzactia este o unitate fizica de prelucrare ce asigura consistenta si siguranta bazelor de
date.
36. O baza de date este intr-o stare inconsistenta daca sunt indeplinite toate constrangerile de
integritate a datelor.
37. Siguranta bazei de date se refera la toleranta bazei de date fata de defectari si la capacitatea
acesteia de a fi recuperata dupa aparitia unui defect.
38. Durabilitatea este proprietatea unei tranzactii prin care se garanteaza faptul ca odata tranzactia
validata, rezultatele sale devin permanente si sunt scrise in baza de date.
39. Sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD sau DBMS (DataBase Management System)
reprezinta un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre baza de date si
calculator.
40. Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) priveste modul de
stocare si de structurare a datelor pe suportul fizic de memorare a datelor (volum
magnetic, cilindru, pista, sector, bloc, octet si bit).
41. O baza de date relationala reprezinta o colectie de relatii (tabele in acceptiunea uzuala,
memorate fizic in fisiere). Coloanele tabelului se numesc tupluri, iar liniile se numesc
atribute.
42. La o baza de date relationala, domeniul este definit ca multimea obiectelor de tipuri diferite.
43. Managementul documentelor reprezinta crearea documentelor, memorarea, regasirea si

diseminarea acestora.
44. Un sistem de management al documentelor, DMS (Document Management System) este un

sistem de programe pe calculator utilizat pentru a urmari si stoca documente electronice si/sau
documente pe hartie.
45. Proiectul reprezinta un ansamblu de eforturi temporare depuse pentru a crea un produs sau de
a asigura un serviciu.
46. Obiectivul proiectului este construit din ansamblul sarcinilor (detaliate pe activitati si faze)
necesare pentru finalizarea proiectului.
47. Managementul proiectelor este un ansamblu aplicat de principii, metode si tehnici de lucru
pentru planificarea si executia de catre o echipa de lucru, sub conducerea colectiva a
acesteia, a unui proiect definit prin obiectivele proiectului si caracterizat prin
specificatiile continute in obiectivele produsului sau serviciului nou.
48. Drumul critic reprezinta succesiunea de activitati critice care determina un drum situat intre
nodul initial si nodul final al grafului atasat proiectului.
49. Supermagistrala informationala este un web extins de retele de telecomunicatii digitale de

mare viteza pentru servicii informationale, de educatie, de distractii etc. la birouri si la
domiciliu, de interes public general (cu preponderenta) si cu acces restrans, pentru unii
membri ai organizatiei proprietare (pentru informatia sensibila).
50. Retelele de comunicatii sunt retele cu valoare adaugata, VAN (Value Added Networks)
deoarece sustin circulatia valorilor si bunurilor si ofera servicii factorilor economici si
administrativi care le pun in lucru.
51. Retelele convergente sunt retelele de telecomunicatii care pot furniza voce, date si video in
mai multe infrastructuri de retea.
52. Managementul cunostintelor, KM (Knowledge Management) reprezinta capacitatea

organizatiei de a captura, clarifica, selecta, stoca, organiza, comunica si utiliza cele
mai bune practici (best practices) in lucrul cu cunostinte (Knowledge Work) si in
luarea deciziilor pe toate nivelurile ierarhice, la nivel individual si de grup.
53. Managementul cunostintelor, KM (Knowledge Management) reprezinta procesul de gestionare

si mostenire aleatoare si pasiva a cunostintelor stocate ca experienta a acelei
organizatii.
54. Organizatia orientata pe cunostinte, KO (Knowledge Organization) reprezinta organizatia

care promoveaza sistematic la nivel de politici organizationale managementul
cunostintelor (KM) si care converteste angajatii in lucratori cu cunostinte, KW
(Knowledge Workers) pe toate nivelurile ierarhice.
55. Capitalul intelectual al organizatiei face parte din categoria bunurilor tangibile.
56. Managementul cunostintelor este condus de catre o persoana cu aceasta responsabilitate

denumita manager de cunostinte, CKO (Chief Knowledge Officer).
57. Datorita competitiei, valoarea creata prin managementul cunostintelor cu tehnica de calcul
poate mai degraba sa se indrepte catre angajatii companiilor care au efectuat
investitiile in detrimentul clientilor (legea lui Brynjolfsson).
58. Exemple de lucratori cu cunostinte pot fi secretarele, personalul din vanzari si bibliotecarii.
59. Prin inteligenta artificiala (Artificial Intelligence) se intelege tehnologia informatica care
priveste simularea pe calculatorul electronic a unor elemente ale inteligentei umane
(deductia logica, capacitatea de a invata din experienta, obtinerea unor concluzii pe
baza unor date incomplete, recunoasterea vorbirii etc.).
60. Prelucrarea cunostintelor este o prelucrare algoritmica.
61. Problemele dificile de rezolvat sunt probleme complexe, complete, consistente, certe, bazate
pe aprecieri precise, clare, bine structurate.
62. Sistemul expert reprezinta un sistem de programe pe calculator, fundamentat pe metode si

tehnologii ale inteligentei artificiale, care stocheaza cunostintele mai multor experti
umani dintr-un domeniu bine definit si pe care apoi le utilizeaza pentru rezolvarea
problemelor dificile specifice domeniului.
63. Motorul de inferente reprezinta partea de prelucrare a sistemului expert si constituie

subsistemul cognitiv al acestuia.
64. La un sistem expert, prin reguli de productie se inteleg regulile de forma IF concluzie THEN
premize, unde premizele si concluzia reprezinta fapte.
65. Interconectarea unei multimi de neuroni artificiali defineste perceptronul care reprezinta
primul model de retea neuronala artificiala.
66. In sistemele informatice inteligente, agentii inteligenti executa rationamente asupra

cunoasterii ce se refera atat la mediul de lucru cat si la comportamentul celorlalti
agenti.
67. Sistemul suport pentru decizii, DSS (Decision Support System) sau sistemul informatic pentru
asistarea deciziei (SIAD) este sistemul informatic al carui obiectiv este, an general,
asistarea procesului managerial si, in particular, asistarea procesului de adoptare a
deciziilor.
68. Informatiile care se pot obtine prin Data Mining nu sunt predictive sau descriptive.
69. Sistemele informatice de tipul Enterprise Resource Planning (ERP) sunt sisteme bazate pe
arhitectura client/server dezvoltate pentru prelucrarea tranzactiilor si facilitarea
integrarii proceselor de afaceri cu furnizorii, clientii si alti parteneri de afaceri.
70. In cazul SIAD, deci si al depozitelor de date, numarul de utilizatori finali (manageri) este
foarte mare.
MULTIPLE CHOICE
1. In definirea sistemului (DEX) nu este cuprinsa urmatoarea notiune:
a. ansamblu de elemente dependente

b. intreg organizat
c. plan prestabilit
d. ansamblu de elemente independente
e. scopul realizarii unui anumit obiectiv
2. In Societatea Informationala – Societatea Cunoasterii, factorii semnificativi ai dezvoltarii

tehnicilor de comunicatie interactiva sunt:
1) inalta tehnologie (HighTech)

2) industria
3) agricultura
4) lumea lucrului (Work World),
5) limbajele de programare
6) limbile straine
7) lumea filmului artistic (Moves World)
8) toate formele de cultura in societate
Precizati raspunsul corect:
a. 1+2+3+6
b. 1+2+4+8
c. 3+4+5+7
d. 4+5+6+7
e. 1+2+3+5+6+7+8
3. Dupa Henry Lucas, obiectivele sistemelor informatice sunt clasificate in functie de criteriile:
1) Sfera de cuprindere;
2) Relatiile dintre sisteme;
3) Domeniul de activitati;
4) Tipul datelor de intrare;
5) Posibilitatile de cuantificare a rezultatelor (efectelor) sistemelor informatice.
a. 1+3+5
b. 1+2+5
c. 1+2+4
d. 3+4+5
e. 1+2+3+4+5
4. In functie de criteriul Domeniul de activitati, in teoria sistemelor informatice se deosebesc
obiective care afecteaza:
1) activitatile secundare ale organizatiei;

2) activitatile de baza ale organizatiei;
3) functionarea sistemului informational;
4) functionarea sistemului de credite organizationale;
5) schimburile de date dintre subsisteme.

a. 1+2
b. 2+3
c. 2+5
d. 3+4
e. 1+2+3+4+5
5. Componentele unui sistem informatic sunt:
1)Hardul;
2)Softul;
3)Comunicatiile;
4)Relatiile umane;
5)Baza stiintifica si metodologica;
6)Baza informationala;
7)Gradul de incredere in date;
8)Utilizatorii;
9)Cadrul organizatoric.
a. 1+2+3+4+5+6+7
b. 1+2+3+4+7+8+9
c. 1+2+3+5+6+7+9
d. 1+2+3+5+6+8+9
e. 1+2+3+4+6+8+9
6. In relatia dintre organizatia economica si sistemul informatic factorii de influenta sunt, in principal:
1)Mediul
2)Structura organizationala
3)Politica organizationala
4)Timpul
5)Procedurile standard
6)Cultura organizationala
7)Criticismul
8)Managementul deciziilor.
a. 1+2+3+4+5+6
b. 1+2+4+5+6+8
c. 1+2+3+6+7+8
d. 3+4+5+6+7+8
e. 1+2+3+5+6+8
7. In functie de organizarea datelor sistemului informatic, se deosebesc:
1)Sisteme informatice cu colectii de date organizate in fisiere;

2)Sisteme informatice cu colectii de date organizate in baze de date;
3)Sisteme informatice cu colectii de date organizate in albume de imagini;
4)Sisteme informatice cu colectii de date organizate combinat (in fisiere si in baze de
date).
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 2+3+4
8. Abordarile tehnice ale sistemelor informatice integrate economice sunt fundamentate pe:
1)Management
2)Psihologie
3)Sociologie
4)Informatica
5)Stiinte politice
6)Tehnologie
a. 1+2+3
b. 2+3+5
c. 1+4+6
d. 4+5+6
e. 1+3+5
9. Abordarile comportamentale ale sistemelor informatice integrate economice sunt fundamentate pe:
1)Management
2)Psihologie
3)Sociologie
4)Informatica
5)Stiinte politice
6)Tehnologie
a. 1+2+3
b. 2+3+5
c. 1+4+6
d. 4+5+6
e. 1+3+5
10. Caracteristicile de calitate a sistemelor informatice sunt:
1)Functionalitatea
2)Fiabilitatea
3)Utilizabilitatea
4)Uzabilitatea
5)Eficienta
6)Mentenabilitatea
7)Portabilitatea
8)Interoperabilitatea
9)Complexitatea
a. 1+2+3+4+5+6+7+8
b. 1+2+3+5+6+7+8+9
c. 1+2+3+4+5+6+7+9
d. 1+2+3+4+5+7+8+9
e. 1+3+4+5+6+7+8+9
11. Motivele pentru care o tranzactie poate aborta sunt diverse:
1. Motive interne;
2. Interblocarea bazei de date;
3. Motive externe;
4. Motive determinate de operator;
5. Continut fraudulos.
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+2+4+5
12. Atunci cand se produce abortarea tranzactiei:
1. tranzactia este stopata

2. efectele operatiilor deja efectuate sunt anulate
3. baza de date este trecuta in noua stare
4. starea inconsistenta dispare
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. 2+3+4
13. Cand se valideaza o tranzactie, se executa urmatoarele reguli:
1.Se indica SGBD-ului momentul de reflectare a efectelor tranzactiei in baza de date;

2.Din momentul de validare a tranzactiei, efectele acestei tranzactii nu mai pot fi anulate;
3.Din momentul de validare a tranzactiei, efectele acestei tranzactii inca mai pot fi anulate;
4.Se executa operatia de ABORT sau ROLLBACK.
a. 1+3
b. 1+4
c. 1+2
d. 2+4
14. Arhitectura bazei de date se refera la:
a. baza de date propriu zisa, analiza sistemului, proiectarea structurii bazei de date,
incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date.
b. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, incarcarea datelor,
exploatarea si intretinerea bazei de date.
c. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri
manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.
d. baza de date propriu zisa, proiectarea structurii bazei de date, incarcarea datelor,
exploatarea si intretinerea bazei de date.
e. baza de date propriu zisa, set de proceduri manuale si automate, incarcarea datelor,
dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.
15. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:
a. relatie sau inregistrare.

b. relatie sau atribut.
c. relatie sau camp de date.
d. relatie sau tabel.
e. relatie sau ierarhie.
16. Nivelele de structurare a componentelor unei baze de date, in functie de clasa de utilizatori,
sunt:
a. baza de date propriu-zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri

manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.
b. nivelul logic, nivelul de analiza a sistemului si nivelul de proiectare a structurii
bazei de date.
c. nivelul logic, nivelul de analiza si nivelul fizic.
d. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul de exploatare a bazei de date.
e. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul fizic.
17. “Triada de aur” specifica oricarui sistem informatic este compusa din:
a. reprezentare –afisare - tiparire

b. stocare – prelucrare- prezentare date
c. adunare – scadere si inmultire date
d. introducere, memorare si afisare date
18. In realizarea bazelor de date relationale, domeniul reprezinta:
a. un obiect concret sau abstract al realitatii.

b. multimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut intr-o anumita
perioada de timp.
c. gradul tabelului.
d. numarul de inregistrari ale bazei de date.
e. o serie de comenzi pe care SGBD-ul le executa automat la aparitia unui eveniment.
19. O baza de date trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
1. structura bazei de date trebuie sa asigure informatiile necesare si suficiente pentru

indeplinirea cerintelor de informare si decizie;
2. sa asigure o independenta sporita a datelor fata de programe si invers;
3. sa se realizeze o redundanta (cardinalitatea informatiilor colectiilor de date) minima si
controlata a datelor memorate;
4. accesul la datele stocate in baza de date sa fie rapid si eficace;
5. sa asigure o dependenta biunivoca a datelor fata de programe si invers.
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3+5
c. 1+3+4+5
d. 2+3+4+5
20. Obiectivele unui SGBD sunt, in principal, urmatoarele:
1.asigurarea independentei datelor fata de aplicatie;

2. asigurarea redundantei minime si controlate a datelor;
3. asigurarea tuturor facilitatilor posibile de exploatare a datelor;
4. asigurarea securitatii si protectiei datelor impotriva accesului neautorizat (inclusiv prin
criptarea datelor);
5. asigurarea coerentei si integritatii datelor impotriva stergerilor accidentasle sau intentionate;
6.asigurarea redundantei maxime si controlate a datelor;
7.asigurarea partajarii datelor (accesul concurent al utilizatorilor la baza de date);
8. asigurarea nivelului de performanta globala (volum mare de date complexe gestionate cu un
timp de raspuns acceptabil la adresarea cererilor de interogare din partea utilizatorilor
multipli);
9.asigurarea dependentei datelor fata de aplicatie.
a. 1+3+4+5+6+7+8
b. 3+4+5+6+7+8+9
c. 1+2+3+4+5+7+8
d. 2+3+4+5+7+8+9
21. Functiile generale ale unui SGBD sunt:
1) descrierea datelor (definirea structurii bazei de date prin intermediul limbajului de definire
a datelor);
2) manipularea datelor (incarcarea, actualizarea, prelucrarea si regasirea datelor cu ajutorul
limbajului de manipulare a datelor);
3) descongestionarea datelor (dispunerea acestora pe structuri de date paralele);
4) utilizarea bazei de date (de catre toate categoriile de utilizatori);
5) administrarea bazei de date.
a. 1+2+3+4
b. 1+2+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+3+4+4
22. In evolutia istorica, bazele de date si sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) asociate
au cunoscut mai multe generatii:
1)sistemele ierarhice si retea;

2)sistemele relationale;
3)sistemele in tehnologie avansata (orientate obiect, relationale orientate obiect, deductive,
distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.);
4)sistemele baze de date.
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+2+3+4
23. Pot constitui sisteme de birotica, OAS:
1)procesoare de cuvinte,
2)sisteme de tehnoredactare computerizata – DTP, Desktop Publishing,
3)sisteme DSS, Decision Support Systems,
4)publicatii pe Web - Web Publ,
5)calendare de activitati electronice - E-Calend,
6)baze de date distribuite – DDB, Distributed DataBase).
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+4+5+6
c. 1+3+4+5+6
d. 2+3+4+5+6
24. Avantajele folosirii sistemelor informatice pentru automatizarea lucrarilor de birou sunt:
1) Eliminarea (diminuarea) efortului fizic;

2) Micsorarea efortului intelectual datorat scrierii si transcrierii manuale a informatiilor;
3) Reducerea timpului de receptie, prelucrare si transmitere a informatiei orale sau scrise
din activitatea de birou;
4) Cresterea exactitatii proceselor informationale;
5) Marirea capacitatii de memorare;
6) Cresterea vitezei de regasire a informatiei;
7) Cresterea calitatii si productivitatii activitatilor de birou;
8) Scaderea costului informatiei;
9) Asigura infrastructura pentru afaceri electronice;
10) Micsorarea capacitatii de memorare;
11) Marirea timpului de receptie, prelucrare si transmitere a informatiei orale sau scrise
din activitatea de birou;
a. 1+2+3+4+5+6+7+8+9
b. 1+2+3+4+6+7+8+9+10
c. 1+3+4+5+6+7+8+9+11
d. 1+3+4+6+7+8+9+10+11
25. In OAS, biroul are trei functii de baza:
1. gestionarea si coordonarea muncii lucratorilor cu date, informatii si cunostinte;

2. conectarea muncii lucratorilor locali cu date, informatii si cunostinte, cu toate
nivelurile si functiunile organizatiei economice;
3. conectarea organizatiei economice la lumea exterioara ei, incluzand clientii, furnizorii,
organismele guvernamentale si auditorii externi;
4. controlul activitatilor curente din organizatie.
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. 2+3+4
26. In OAS, activitatile majore ale lucratorilor din birou se refera la:
1. managementul documentelor, incluzand crearea documentului, memorarea, regasirea

si diseminarea acestuia;
2. conducerea proceselor industriale;
3. planificarea pentru persoane individuale sau grupuri;
4. comunicarea, cuprinzand initierea, receptarea si gestionarea comunicatiilor voce,
digitale si bazate pe documente pentru persoane individuale sau grupuri;
5. gestionarea datelor (de exemplu, despre angajati, clienti, vanzatori etc.);
6. coordonarea activitatilor curente.
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+6
c. 1+3+4+5
d. 2+3+4+6
27. Un sistem de management al documentelor, DMS (Document Management System) este un
sistem de programe pe calculator utilizat pentru a urmari si stoca:
1)documente electronice
2)documente pe hartie
3)imagini ale documentelor pe hartie
4)fotografii pe hartie.
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+4
d. 2+3
e. 2+4
28. Un sistem de management al documentelor, DMS, asigura, de regula:
1)memorarea documentelor
2)stabilirea versiunii documentelor
3)metadate
4)securitatea documentelor
5)suportarea documentelor
6)capacitati de indexare si regasire a documentelor
7)incetarea documentelor.
a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+4+5+6
c. 1+2+3+4+6
d. 2+3+4+6+7
e. 1+3+5+6+7
29. Termenul de sistem de management al documentelor, DMS, se suprapune adesea cu conceptul
de:
a. sistem informatic de asistare a deciziei, DSS (Decision Support System)

b. sistem informatic de automatizare a lucrarilor de birou, OAS (Office Automation System)
c. sistem de management al continutului la nivel de intreprindere, CMS (Content
Management System)
d. sistem de procesare a tranzactiilor, TPS (Transaction Processing System)
e. sistem informatic de management, MIS (Management Information System)
30. Termenul de sistem de management al documentelor, DMS, este legat de conceptul de:
a. managementul bunurilor digitale, DAM (Digital Asset Management)

b. managementul bunurilor tangibile
c. managementul bunurilor personale
d. managementul bunurilor de natura accesoriilor, FAM, (Fixture Asset Management)
31. Intr-o organizatie in care prin procedee clasice aprobarea unui document dureaza in mod
normal cateva zile, in organizatia cu DMS, prin implementarea unei solutii de workflow si
Document Management, perioada de aprobare poate fi redusa considerabil, la nivel de:
1)o zi
2)ore
3)minute
4)secunde
5)fractiuni de secunda
a. 1+2
b. 1+3
c. 3+4
d. 2+3
e. 4+5
32. Un exemplu de platforma unificata pentru managementul documentelor este cel al firmei
ECM care contine urmatoarele tipuri de servicii:
1)Servicii asupra proceselor (Process Services)

2)Servicii asupra continutului (Content Services)
3)Servicii de arhivare (Repository Services)
4)Servicii de consultanta (Consulting Services)
5)Servicii de integrare (Integration Services)
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3+5
c. 1+3+4+5
d. 2+3+4+5
33. Planul reprezinta enumerarea sau reprezentarea grafica a tuturor activitatilor proiectului ca
rezultat al:
1)estimarii
2)ordonarii logice
3)acceptarii riscurilor
4)analizei pe baza factorului timp
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+4
34. Sintagma de „resurse limitate” din definitia proiectului se refera la restrictiile impuse asupra:
1)timpului (resurse de timp)

2)costului (resurse materiale, financiare, umane)
3)asteptarilor tuturor persoanelor implicate in proiect direct sau indirect
4)obiectivului final (descris prin specificatii, pentru obiectivul produsului sau serviciului;
descris prin activitati si faze pentru obiectivul proiectului)
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. 2+3+4
35. Premize creerii unei organizatii inteligente sunt, intre altele:
1. Piete dinamice, surprinzatoare si instabile

2. Inlocuirea inteligentei umane cu inteligenta artificiala
3. Organizatia se afla intr-o permanenta schimbare si adaptare la cerintele mediului
socio-economic
4. Accentul s-a mutat pe cunoastere si nu pe capital
5. Complexitatea activitatilor organizationale
6. Mediul concurential
7. Suportul infrastructurii IT&C
8. Asistarea deciziei este sprijinita prin managementul cunostintelor
9. Robotii inlocuiesc omul in toate activitatile din organizatie
a. 1+2+3+4+5+6+7
b. 1+3+4+5+6+7+8
c. 1+2+3+4+5+6+9
d. 1+3+4+5+6+7+9
e. 2+3+4+5+6+7+8
36. Capitalul intelectual al organizatiei face parte din categoria bunurilor intangibile si are
urmatoarele caracteristici:
1)Cuprinde experienta (expertiza), calificari, marci, patente, “know-how”.

2)Este un capital “fluid”.
3)Evaluarea este dificila.
4)Este un bun tangibil al intregii omeniri.
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. 2+3+4
37. Managementul cunostintelor presupune o infrastructura IT&C cu retele si baze de date care
faciliteaza:
1)colectarea si partajarea cunostintelor organizationale

2)prelucrarea tranzactiilor
3)utilizarea instrumentelor hardware si software ce fac informatiile accesibile si utilizabile
4)inlocuirea inteligentei umane cu inteligenta artificiala
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+4
d. 3+4
38. Elementele managementului cunostintelor in organizatie sunt grupate in:
1)sistemele de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems)

2)sistemele de prelucrare a tranzactiilor, TPS (Transaction Processing Systems)
3)sistemele de birotica, OAS (Office Automation Systems)
4)sistemele colaborative de grup
5)tehnicile de inteligenta artificiala, AI (Artificial Intelligence).
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 1+2+3+4+5
39. Exemple de lucratori cu date si informatii pot fi:
1)judecatorii
2)secretarele
3)personalul din vanzari
4)cercetatorii stiintifici
5)proiectantii
6)arhitectii,
7)scriitorii
8)bibliotecarii
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 3+4+6
d. 2+3+8
e. 6+7+8
40. Exemple de lucratori cu cunostinte pot fi:
1)judecatorii
2)secretarele
3)personalul din vanzari
4)cercetatorii stiintifici
5)proiectantii
6)arhitectii,
7)scriitorii
8)bibliotecarii
a. 1+2+3+4+5
b. 1+4+5+6+7
c. 2+3+4+5+6
d. 3+4+5+6+7
e. 4+5+6+7+8
41. Sistemele informatice de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems) ofera
lucratorilor cu cunostinte instrumentele specializate necesare, cum sunt cele pentru:
1)grafica puternica
2)instrumentele analitice
3)de executare a tranzactiilor
4)de comunicatii
5)de gestionare a documentelor
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. 2+3+4+5
42. In sistemele expert de gestiune, prelucrarea cunostintelor este:
1)o prelucrare simbolica

2)prelucrare nealgoritmica ce nu face diferenta dintre date si programe
3)prelucrare algoritmica
4)are caracter declarativ
5)o prelucrare de imagini video
a. 1+2+4
b. 1+2+5
c. 2+3+4
d. 2+3+5
e. 3+4+5
43. Dintre domeniile principale de aplicatie ale inteligentei artificiale se enumera:
1)sistemele expert
2)invatarea automata
3)demonstrarea automata a teoremelor
4)robotica
5)jocurile dintre om si calculator
6)traducerea automata
7)inlocuirea inteligentei umane cu inteligenta artificiala
8)recunoasterea formelor
9)realitatea virtuala
10)realitatea imediata
a. 1+2+3+4+5+6+7+8
b. 1+2+3+4+5+6+8+10
c. 1+2+3+4+5+6+7+10
d. 1+2+3+4+5+6+8+9
44. In sistemele de inteligenta artificiala, se trateaza probleme dificile de rezolvat adica:
1)complexe
2)incomplete
3)inconsistente
4)incerte
5)procedurale
6)bazate pe aprecieri vagi
7)confuze
8)slab structurate
9)algoritmice
a. 1+2+3+4+5+6+7
b. 1+2+3+4+6+7+9
c. 1+2+3+4+6+7+8
d. 1+3+4+5+6+7+9
45. Sistemul expert reprezinta un sistem de programe pe calculator:
1)fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificiale

2)care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definit
3)care utilizeaza cunostintele pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului
abordat
4)care prelucreaza tranzactii din domeniul abordat.
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. 2+3+4
46. Arhitectura unui sistem expert cuprinde:
1)baza de cunostinte
2)baza de fapte
3)motorul de inferente
4)modulul de achizitie a cunostintelor
5)modulul impropriu
6)modulul explicativ
7)modulul implicit
8)interfata cu utilizatorul
a. 1+2+3+4+5+6
b. 1+2+3+4+6+7
c. 1+2+3+4+6+8
d. 2+3+4+5+6+7
e. 3+4+5+6+7+8
47. Functiile unui sistem informatic pentru asistarea deciziei, DSS (Decision Support System) sunt:
a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii

intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri
b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului
c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii
intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte
d. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii intre
utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte
e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii
intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte
48. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul crearii unor tehnologii
speciale cum sunt:
1) exploatarea datelor prin procesarea 4) exploatarea depozitelor de date prin

online a tranzactiilor (OLTP, procesare analitica on-line (OLAP,
OnLine Transation Processing); OnLine Analytical Processing);
2) depozitarea unor volume enorme de 5) Automatizarea lucrarilor de birou
date istorice ale organizatiei (Data (OAS, Office Automation Systems);
Warehousing);
3) birotica;
a. 1+2+3
b. 2+4
c. 3+4+5
d. 4+5
e. 1+5
49. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele:
1) datele continute de un sistem de 4) bazele de date construite pentru

prelucrare a tranzactiilor, OLTP (On- sisteme tranzactionale sunt
Line Transaction Processing) sunt de proiectate si realizate pe baza unor
tip operational, iar datele continute de cerinte cunoscute si certe,
un depozit de date sunt specifice modificarile care intervin datorita
asistarii deciziilor, sunt date adaptarii sistemului la schimbarile
centralizate sau derivate din date intervenite reiau anumite faze ale
operationale, nu se modifica in timp ciclului de viata. Dar odata
si sunt destinate utilizatorilor finali; implementate ele functioneaza
perioade lungi de timp fara
modificari. În SIAD cerintele sunt
cunoscute doar partial in momentul
proiectarii si realizarii lor, ceea ce
obliga depozitul de date sa se
adapteze din mers cerintelor. De
aceea se observa ca datele
gestionate pentru sisteme
tranzactionale sunt privite ca un
intreg, pe cand cele din depozitele
de date sunt organizate pe sectiuni
deoarece ele sunt organizate in
functie de subiectul de analiza;
2) in cazul sistemelor tranzactionale, 5) sistemele tranzactionale reflecta de
performantele se refera la integritate, obicei fluxul datelor din activitati
confidentialitate, siguranta si timp de curente, pe cand depozitele de date
raspuns intrucat un numar mare de sunt orientate pe subiecte cum ar fi
utilizatori introduc date in sistem, in de exemplu: resurse, produse,
timp ce in cazul SIAD (deci a clienti, furnizori.
depozitelor de date) numarul de
utilizatori finali (manageri) este
foarte mic. Astfel si securitatea si
siguranta in exploatare nu sunt supuse
unor riscuri majore, procedurile de
salvare si restaurare fiind mai putin
utilizate decit in cazul sistemelor
tranzactionale;
3) datele procesate in sistemele
tranzactionale sunt in seturi relativ
mici, introduse recent si compact,
astfel incat prelucrarea se face destul
de rapid. În procesele decizionale,
datele necesare acestora sunt in
volum mare, stocate dispersat ceea ce
duce la o prelucrare mai lenta;
a. 1+2+3
b. 2+3+5
c. 3+4+5
d. 1+2+4+5
e. 1+2+3+4+5
50. Tehnicile Data Mining sunt:
1)Clasificarea;
2)Estimatia;
3)Predictia;
4)Gruparea;
5)Copierea.
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3+5
c. 1+3+4+5
d. 2+3+4+5
51. Un sistem ERP prezinta urmatoarele caracteristici:
1)lucreaza pe arhitecturi client/server;

2)este autoadaptabil (fara interventia operatorului);
3)integreaza si unifica procese economice;
4)prelucreaza tranzactii ale organizatiei;
5)foloseste o baza de date unica (in care datele sunt introduse o singura data);
6)permite acces la date in timp real;
7)este sistem inchis;
8)este adaptat specificului ramurii din care face parte organizatia economica;
9)asigura suport multilingv si multivaluta;
10)este destinat exclusiv utilizarii in administratia publica.
a. 1+2+3+4+5+6+7+8
b. 1+2+3+4+5+6+8+10
c. 1+2+3+4+5+7+8+9
d. 1+2+3+4+5+6+8+9
e. 2+3+4+5+6+8+9+10
52. Se apreciaza ca 60% din piata mondiala de ERP revine unui numar restrans de furnizori de
sisteme ERP, grupati sub acronimul BOPSE:
1)Baan
2)Oracle
3)PeopleSoft
4)SAP
5)J.D.Edwards
6)K.N.Edna.
a. 1+2+3+4+5
b. 1+3+4+5+6
c. 1+2+4+5+6
d. 2+3+4+5+6
COMPLETION
1. _________________ semnifica ceea ce este cunoscut.
2. ________________sunt informatii dobandite prin instruire (educatie) si practica (experienta).
3. Caracterul de data, informatie sau cunostinta este ________________.
4. Orice sistem tinde sa realizeze maximum de organizare, concomitent cu o cat mai puternica
integrare in sistemul ________________.
5. Sistemul de conducere de tip ______________ este sistemul de conducere in care elementul

regulator actioneaza pe bucla de reactie, avand la cea de-a doua intrare informatii de referinta.
6. Notiunea de cuplare in retea este specifica sistemelor ___________ in care la modul ideal
absolut toate elementele se leaga cu toate elementele.
7. Daca intr-o retea, numarul elementelor devine foarte mare sau, la un moment dat, necontrolat
de mare, se ajunge la un exces sau la ____________ ce poate fi considerata un factor de
reglare sau poate fi folosita la aparitia altor modalitati de reglare.
8. Un sistem integrat mare reprezinta un sistem format din elemente de mare diversitate, a caror
stare si a caror evolutie nu pot fi descrise ___________________.
9. Cu cat gradul de organizare si de complexitate a sistemelor creste cu atat legaturile devin mai
___________________ .
10. Caracteristic sistemelor integrate este faptul ca intre elementele aceluiasi subsistem exista
legaturi mult mai puternice decat intre elementele unor subsisteme _____________ ale
aceluiasi sistem.
11. Notiunea de sistem _____________ a aparut din necesitatea de a explica continua generare si
regenerare a elementelor, asa numita situatie “totul depinde de totul”.
12. Ciclul de _________ al sistemelor informatice este definit pe intervalul de timp cuprins intre
decizia de realizare a unui sistem informatic nou si decizia de scoatere din exploatare a
acestuia si de inlocuire cu un alt sistem informatic.
13. Ciclul de ___________ al sistemului informatic este intervalul de timp cuprins intre decizia
de realizare a sistemului informatic si decizia de intrare a sistemului informatic in exploatare.
14. Metodologia de analiza si proiectare ___________ a sistemelor informatice, SSADM

(Structured System Analysis and Design Methodology), 1982, Marea Britanie, contine un set
de tehnici, instrumente si formulare standard pentru descrierea sistemului existent sau a
sistemului proiectat (sistemul nou).
15. Managementul ____________ software, SCM (Software Configuration Management)
inseamna stabilirea si mentinerea integritatii sistemelor informatice (produselor software) pe
intregul ciclu de viata al acestora.
16. Modelul de productie in realizarea sistemelor informatice este un model de productie a

___________________ .
17. Sistemele ______________ sunt acele sisteme baza de date la care se executa mai multe
tranzactii care acceseaza aceeasi baza de date.
18. Birotica este stiinta care se ocupa cu _____________ lucrarilor de birou cu ajutorul IT&C.
19. La o baza de date relationala, cheia unei relatii reprezinta o multime minimala de atribute ale
caror valori identifica in mod unic un __________ intr-o relatie.
20. Sistemele cu imagini ale documentelor reprezinta sistemele care convertesc documentele si
imaginile in forma _____________, astfel incat ele pot fi memorate si accesate de un
calculator.
MATCHING
In Societatea informationala-Societatea cunoasterii:
a. Societatea informationala (Information Society)

b. Societatea informatica
c. Societatea bazata pe cunostinte (Knowledge-Based Society)
d. Societatea cunoasterii (Knowledge Society)
1. este o parte a societatii informationale care foloseste progresele tehnicii de calcul in toate
domeniile de activitate economico-sociala.
2. reprezinta mai mult decat societatea informationala si decat societatea informatica,
inglobandu-le de fapt pe acestea.
3. descrie o economie si o societate in care colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea,
diseminarea si utilizarea informatiilor si cunostintelor, inclusiv dezvoltarea tehnicilor de
comunicatie interactiva, au un rol decisiv.
4. este o parte a societatii informatice care utilizeaza IT&C preponderent pentru prelucrarea
datelor sub forma de cunostinte.
In organizatia economica:
a. Sistemul informational
b. Sistemul informatic
c. Sistemul bazat pe cunostinte
5. este o parte a sistemului informatic care proceseaza cunostinte intr-o cantitate determinanta si
semnificativa.
6. reprezinta acel sistem de prelucrare a informatiilor, impreuna cu resursele organizationale
asociate, cum sunt resursele umane, tehnice si financiare ce furnizeaza si distribuie informatia.
7. reprezinta partea automatizata a sistemului informational ce realizeaza prelucrarea datelor si
informatiilor folosind un sistem de calcul; este un ansamblu de echipamente (hardware) si
programe pe calculator (software) care asigura prelucrarea datelor.
In sistemele informationale (informatice):
a. Data
b. Informatia
c. Cunostinta
8. reprezinta o data cu caracter de noutate despre un fenomen, proces etc.

9. este informatie cu inteles si informatie care actioneaza.
10. este reprezentata conventional prin numere, marimi, relatii etc. si este folosita la rezolvarea
problemelor sau este obtinuta printr-o activitate de cercetare.
In cadrul sistemului informatic integrat al organizatiei economice se deosebesc:
a. Sistem informatic de resurse umane

b. Sistem informatic contabil
c. Sistem informatic financiar
d. Sistem informatic pentru marketing
11. AIS
12. MKIS
13. HRIS
14. FIS
In cadrul sistemului informatic integrat al organizatiei economice se deosebesc:
a. Sistem informatic pentru managementul relatiilor cu clientii

b. Sistem informatic de management al lantului de distributie
c. Sistem informatic pentru planificarea resurselor intreprinderii
d. Sistem informatic de resurse informatice
15. ERP
16. IRIS
17. SCM
18. CRM
Sistemele informatice integrate economice au in compunere, in functie de nivelurile de management

ale organizatiei, urmatoarele tipuri de sisteme informatice:
a. sisteme informatice pentru automatizarea lucrarilor de birou
b. sisteme informatice pentru asistarea deciziei
c. sisteme informatice pentru procesarea tranzactiilor
d. sisteme informatice de sprijin al executivului
e. sisteme informatice pentru management
f. sisteme informatice de lucru cu cunostinte
19. TPS
20. MIS
21. KWS
22. OAS
23. ESS
24. DSS
Tipurile de integrari sunt urmatoarele:
a. Integrare de tip genetic

b. Integrarea prin constrangere
c. Integrarea prin dependenta
d. Integrarea prin alegere
e. Integrarea intamplatoare
25. se refera la posibilitatile elementelor unui sistem de a alege sistemul caruia sa-i apartina.
26. in care elementele se integreaza intr-un sistem sau altul pe baza intamplarii. De remarcat este
faptul ca, cu cat un sistem este mai divers si mai complex, cu atat intamplarea joaca un rol
mai mare, motiv pentru care cercetarea statistica va avea un rol aparte.
27. care se caracterizeaza prin capacitatea anumitor sisteme de a se autoorganiza si de a se
autogenera. Aceasta inseamna ca elementele au luat nastere chiar in acel sistem si toate
componentele se creaza necontenit si reciproc intercorelandu-se.
28. presupune ca elementele sistemului continua sa ramana in cadrul lor pentru ca depind de alte
elemente. Un astfel de sistem poate fi considerat ca fiind sistemul de productie care depinde
de cel financiar si invers.
29. presupune integrarea obligata sau fortata, elementele fiind constranse sa functioneze intr-un
cadru organizatoric dat.
Tipurile de organizari ale elementelor sistemului sunt:
a. Organizarea in serie
b. Organizarea in paralel
c. Organizarea in circuit (bucla)
30. presupune ca elementul urmator care a fost reglat (sau influentat) de elementul anterior, la
randul lui sa-l poata regla sau influenta pe acesta.
31. presupune ca daca elementul urmator este influentat de elementul anterior, atunci se spune ca
acesta poate fi reglat de elementul anterior. Pentru un sistem economic, exemplul tipic este
reprezentat de fazele de productie care succed unele dupa altele, iar cea anterioara o poate
regla pe cea urmatoare.
32. ofera posibilitatea ca elementul anterior sa poata inlocui partial sau chiar total o eventuala
defectiune a elementului urmator.
Din punctul de vedere al complexitatii structurii si al complexitatii functiilor indeplinite de un

sistem integrat, se deosebesc:
a. Sisteme simple
b. Sisteme complexe
c. Sisteme mari sau ultracomplexe
4 7
33. cu structura dezvoltata si care contin 10 -10 elemente primare
7 30
34. cu un numar foarte mare de elemente (10 -10 ) dispuse in subsisteme interconectate
3
35. cu structuri neramificate si care contin 10 elemente primare, dintre care un numar redus
interconectate, fara a dispune de o structura ierarhica predominanta
In sistemele integrate:
a. Integrarea structurala a sistemelor

b. Integrarea functionala a sistemelor
c. Nivelul
d. Palierul
36. este o inglobare de niveluri de organizare ierarhica, motiv pentru care acesta nu are forma de
coloana, ci de piramida
37. este format din totalitatea sistemelor autonome intre care nu exista relatii de subordonare
38. presupune stabilirea unor relatii de vecinatate care nu sunt suficiente
39. presupune atat integrarea substantiala, cat si cea energetica si informationala
Informatia este vazuta de DeMarco (1982) ca fiind abordabila din trei perspective specifice
a. Datele
b. Functiile
c. Comportamentul
40. scot in evidenta ceea ce face sistemul. Ele pot fi vazute si ca procese, deoarece elementele
sistemului care stocheaza datele sunt supuse transformarilor functionale prin intermediul
proceselor.
41. reflecta de fapt starile prin care trece sistemul la aparitia diverselor evenimente care au impact
asupra lui si care ii confera un statut dinamic
42. care sunt vazute sub forma de atribute si care reflecta structura statica a sistemului informatic
Conditiile pe care trebuie sa le satisfaca o tranzactie sunt:
a. Atomicitatea
b. Consistenta
c. Izolarea
d. Durabilitatea
43. este proprietatea unei tranzactii prin care se garanteaza faptul ca odata tranzactia validata,
rezultatele sale devin permanente si sunt scrise in baza de date. Aceasta proprietate are la baza
conceptul de JURNAL (istoria evolutiei intregului sistem baza de date)
44. inseamna ca orice tranzactie reprezinta o unitate elementara de prelucrare (executia acesteia se
reduce la regula TOTUL SAU NIMIC!)
45. inseamna corectitudinea operatiilor specifice tranzactiei. O trazactie este un program corect
care converteste o baza de date dintr-o stare consistenta in alta stare consistenta
46. este proprietatea tranzactiei de a avea acces doar la starile consistente ale bazei de date.
Modificarile efectuate de o tranzactie sunt inaccesibile tranzactiilor care sunt concurente pana
in momentul validarii acesteia
Modelul relational al datelor este fundamentat pe urmatoarele notiuni:

a. Regulile
b. Structurile
c. Operatiile
47. sunt obiecte definite ce contin date si care sunt accesibile utilizatorului.
48. reprezinta actiuni prin care sunt manipulate datele sau obiectele schemei bazei de date.
49. stabilesc modul de manipulare a datelor.
La bazele de date relationale:
a. Domeniul
b. Relatia
c. Asocierea
d. Regulile de integritate
50. sunt conditii pe care datele ce formeaza baza de date trebuie sa le satisfaca si sunt in numar de
trei: unicitatea cheii (cheia primara trebuie sa fie unica si minimala), integritatea entitatii
(atributele cheii primare trebuie sa fie diferite de null) si integritatea referirii (o cheie externa
trebuie sa fie null in intregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate).
51. se realizeaza pe baza de atribute (din capul de tabel).
52. este o multime rezultata ca urmare a agregarii (corespondentei) a doua sau mai multe multimi.
Pe domeniile Di consta dintr-un cap de tabel si un corp de tabel.
53. este definit ca multimea obiectelor de acelasi tip.
Avantajele folosirii sistemelor de management al documentelor – DMS - sunt, intre altele:
a. Focalizarea eforturilor organizatiei economice spre activitatea de baza

b. Crearea unui mediu standardizat pentru introducerea de continut
c. Disponibilitatea informatiei atunci cand este nevoie de ea
d. Accesul la informatie pe baza unor reguli stricte
e. Reducerea spatiului necesar arhivarii
f. Imbunatatirea controlului asupra activitatii desfasurate
54. atat pentru companii care au o structura distribuita in teritoriu, cat si pentru lucrul off-line
55. pentru asigurarea unui grad ridicat de securitate a informatiei
56. eliminand posibilitatea de pierdere a informatiilor, reducand costurile de manipulare a
documentelor, a cheltuielilor administrative, inclusiv consumul de hartie
57. pentru o comunicare eficienta
58. eliminandu-se astfel timpii morti din punct de vedere al productivitatii, regasirii, distributiei,
accesarii, procesarii informatiilor
59. conducand la accelerarea proceselor interne in cadrul unei firme
Componentele esentiale ale unui sistem tipic de telecomunicatii sunt:
a. Calculatoarele
b. Terminalele sau orice dispozitive de intrare/iesire
c. Canalele de comunicatii
d. Procesoarele de comunicatii (modemuri, multiplexoare, controllere, procesoare
front-end)
e. Software de comunicatii
60. ce asigura functiile de sprijin pentru transmiterea si receptionarea datelor
61. ce controleaza activitatile de intrare si de iesire si gestioneaza alte functii ale unei retele de
comunicatii
62. care transmit sau receptioneaza date
63. pentru procesarea datelor
64. adica legaturile prin care datele sau vocea sunt transmise intre dispozitivele de transmisie si de
receptie dintr-o retea
Managementul cunostintelor in organizatie cuprinde:
a. Capturarea si codificarea cunostintelor

b. Generarea cunostintelor
c. Distribuirea cunostintelor
d. Partajarea cunostintelor
65. cu sisteme informatice colaborative de grup – Groupware, Intranet
66. cu sisteme de inteligenta artificiala -sisteme expert, ANN, algoritmi genetici, sisteme fuzzy
67. cu sisteme informatice de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems) – CAD,
realitate virtuala
68. cu sisteme informatice de automatizare a lucrarilor de birou, OAS (Office Automation
Systems) - procesoare de cuvinte, DTP, Web Publishing, e-calend, DDB
In cadrul managementului cunostintelor in organizatie, baza de cunostinte poate contine:
a. Cunostinte interne structurate

b. Cunostinte externe
c. Cunostinte interne informale
69. de exemplu, cercetarea competitiva

70. „cunostinte tacite”
71. manuale de produs sau serviciu asigurat, rapoarte de cercetare etc.
Lucratorii cu cunostinte indeplinesc trei roluri cheie care sunt critice in cadrul organizatiei:
a. Actualizeaza permanent si conserva cunostintele in organizatie

b. Servesc ca si consultanti interni
c. Actioneaza ca agenti de schimbare
72. in ceea ce priveste domeniile lor de cunoastere, modificarile care au loc ca si oportunitatile ce
apar
73. in evaluarea, initierea si promovarea proiectelor de modificare
74. pe masura ce acestea se dezvolta in lumea exterioara prin intermediul tehnologiilor, stiintei,
vietii sociale si artelor
Principalele tipuri de sisteme expert utilizate in domeniul economic sunt:
a. Sisteme expert destinate previziunii si planificarii

b. Sisteme expert de diagnosticare
c. Sisteme expert de control si monitorizare
75. de exemplu, pentru analiza situatiei financiare a unei societati comerciale sau supravegherea
procesului de acordare a creditelor intr-o banca
76. de exemplu, gestiunea trezoreriei
77. de exemplu, pentru structura portofoliului de clienti ai unei societati de asigurari sau pentru
investitii
In cadrul sistemului informatic pentru management, MIS (Management Information System),

subsistemul informatic pentru activitatea de productie cuprinde o ierarhie de subsisteme si
aplicatii care se refera la:
a. Activitatea de fabricatie
b. Programarea productiei
c. Lansarea in fabricatie
d. Urmarirea productiei
e. Intretinerea utilajelor
78. Reducerea duratelor de interventie, Moment optim de interventie
79. Necesar de materiale, Necesar de manopera
80. Monitorizarea contractelor, Gestionarea livrarilor restante sau in avans
81. Sortimente optimale, Amplasarea optima a utilajelor si a locurilor de munca
manuala;Optimizarea folosirii capacitatilor de productie
82. Determinarea momentului optim, Determinarea lotului optim
Un sistem ERP are o arhitectura pe trei straturi:
a. Nivelul prezentare
b. Nivelul de prelucrare la nivel de aplicatie
c. Nivelul de stocare a bazei de date
83. regulile afacerii, logica si functiunile sistemului, programele de aplicatie, inclusiv de transfer
al datelor la servere de date
84. gestiunea bazei de date si a metadatelor
85. statii de lucru
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Management Financiar-Contabil București
Programe de Studii Universitare de Masterat (4 semestre, Ciclul II Bologna)

Anul universitar 2010-2011
Titular disciplină: Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM
Bibliografie pentru toată materia
Note:
a) Sursele bibliografice de bază sunt lucrările de la numerele curente 1-9. Sursele
bibliografice suplimentare sunt lucrările de la numerele 10-32. Sursele bibliografice
facultative sunt lucrările de la numerele 33-63.
b) Au fost prevăzute mai multe lucrări alternative de studiu, pentru aceeaşi temă (lecŃie),
pentru a se facilita accesul masteranzilor la bibliografie disponibilă în limba română,
atunci când nu se găseşte o anumită lucrare recomandată în bibliografia de bază.
c) Lucrările în limbi străine, precum şi lucrările din bibliografia suplimentară şi facultativă
în limba română, sunt lucrări folosite pentru realizarea materialelor cursului şi au fost
introduse în bibliografie pentru informarea masteranzilor. Dacă un masterand are acces la
bibliografia în limbi străine, constituie un plus în învăŃare.
I. CărŃi, reviste şi comunicări ştiinŃifice
1. Gherasim, Z., Fusaru, D., Andronie, M. – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei
economice, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 2008.
2. Gherasim, Z; Andronie, Maria, Dumitru, Al., țtefan, R.M., țerban, M. – Managementul
proiectelor, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 2010.
3. Gherasim, Z. – Programare şi baze de date, Editura Fundației România de Mâine,
Bucureşti, Ediția a-II-a, 2007, Ediția I, 2005.
4. Gherasim, Z; Cocianu, L.C. – Sisteme expert de gestiune, Editura Fundației România de
Mâine, Bucureşti, 2005.
5. Gherasim, Z., Andronie, Maria, Popescu-Bodorin, N. – Informatică managerială în
activitatea de educație fizică ți sport, Editura Fundației România de Mâine, Bucurețti,
Ediția a-II-a, 2009, Ediția I, 2004.
6. Fusaru, D., Gherasim, Z. – Informatică managerială, Editura Fundației România de
Mâine, Bucureşti, 2008.
7. Lungu, I.; Sabău, Gh., Velicanu, M.; Muntean, M.; Ionescu, S.; Posdarie, E.; Sandu, D. –
Sisteme informatice, Analiză, proiectare şi implementare, Editura Economică, Bucureşti, 2003.
8. Fotache, D.; Hurbean, L. - SoluŃii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP,
9. Oprea, D. – Analiza şi proiectarea sistemelor informaŃionale economice, Editura Polirom,
Iaşi, 1999.
10. Fusaru, D.; Mareş, M.D.; Mihai, G. – Office XP, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2005.
11. Fusaru, D.; Gherasim, Z.; Andronie, M.; Bâra, A.; Stroe, P. – AplicaŃii economice în
Visual Basic şi Access, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, Ediția a-III-a, 2007,
Ediția a-II-a, 2005, Ediția I, 2003.
12. Rosca, I.Gh.,Editor – Societatea cunoaşterii, Editura Economică, Bucureşti, 2006
13. Radu, I.; Ursăcescu, M.;Vlădeanu, D.; Cioc, M.; Burlacu, S.- Informatică şi management,
O cale spre performanŃă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
14. Andone, I.; Mockler, R.J.; Dologite, D.G.;ługui, Al. – Dezvoltarea sistemelor inteligente
în economie, Metodologie şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
15. Andone, I.; ługui, Al. – Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanŃe, bănci
şi marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
16. Militaru, Gh. – Sisteme informatice pentru management, Editura Bic All, Bucureşti, 2004.
17. Coroescu, T. – Sisteme informatice pentru management, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
2002.
18. *** - BDASEIG, Baze de date. Fundamente teoretice şi practice, Editura InfoMega,
Bucureşti, 2002.
19. Zaharie, D., Roşca, I. – Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Editura DUAL
TECH, Bucureşti, 2002.
20. Teodorescu, L.; Ivan, I. – Managementul calităŃii software, Editura INFOREC,
Bucureşti, 2001.
21. Dennis Lock - Management de proiect, Editura CODECS, Bucureşti, 2000.
22. Drăgănescu, M., acad. – Societatea cunoaşterii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003.
23. Filip, Fl.Gh, acad. (coord.) – Societatea cunoaşterii, Editura Expert, Bucureşti, 2001.
24. Ursăcescu, M. – Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern, Editura
25. Oprea, D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.) – Sisteme informaŃionale pentru afaceri,
26. Bocu, D. – IniŃiere în ingineria sistemelor soft, Editura Albastră, Cluj, 2001.
27. Hernandez, M.J. – Proiectarea bazelor de date, Editura Teora, Bucureşti, 2003.
28. Năstase, P.; Mihai, F.; Cosăcescu, L.; Covrig, L.; Stanciu, A. – Tehnologia bazelor de
date: Access 2000, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
29. Stanciu-Timofte, C. – Baze de date pentru comerŃ electronic pe Internet, Editura Oscar
Print, Bucureşti, 2002.
30. Stanciu, V. – Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Editura Cison, Bucureşti,
2000.
31. *** - Microsoft SQL Server 2000, Books Online.
32. *** - Microsoft DicŃionar de calculatoare, EdiŃia a II-a, Editura Teora, Bucureşti, 2002.
33. Şerban, Cr. – EMC - Building the Next Generation of Information Infrastructure, ROCS
2006, Bucureşti, nov.2006, site www.idg.ro
34. Ionescu, T. – SAP Enterprise Services Architecture, Strategie şi prezentare, ROCS2006,
Bucureşti, nov. 2006, site www.idg.ro
35. Achim, O. – Oracle, Flexible Infrastructure for Business Processes, ROCS2006,
Bucureşti, nov.2006, site www.idg.ro
36. DăneŃ, A. – Managementul proiectelor, Editura Disz Tipo, Brasov, 2001.
37. Asociatia Project Management Romania – Managementul proiectelor, Glosar, Editura
Economică, Buc., 2002.
38. Zaharie, D.; Năstase, P.; Albescu, Felicia; Bojan, Irina; Mihai, F.; Anica-Popa, Liana –
Sisteme expert, Teorie şi aplicaŃii, Editura DUAL TECH, Bucureşti, 2002.
39. Tacu, Al.P., Vancea, R., Holba, Şt., Burciu, A. – InteligenŃa artificială. Teorie şi aplicaŃii
în economie, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
40. Zaharia, M.; Cârstea, Cl.; Sălăgean, L. – InteligenŃa artificială şi sistemele expert în
asistarea deciziilor economice, Editura Economică, Bucureşti, 2003.
41. Luban, Fl. – Sisteme bazate pe cunoştinŃe în management, Editura ASE, Bucureşti, 2006.
42. Maynard, Briant, H.Jr.; Mehrtens, S.E, - Al patrulea val, Afacerile în secolul XXI, Editura
Antet, Bucureşti, 1997.
43. Filip, Gh.Fl – Decizie asistată de calculator, decizii, decidenŃi, metode şi instrumente de
bază, Editura Tehnică şi Editura Expert, Bucureşti, 2002.
44. Filip, Gh.Fl – Sisteme suport pentru decizii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004.
45. Oancea, M. – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bancare, Editura ASE,
Bucureşti, 2005.
46. Muntean, M. – IniŃiere în tehnologia OLAP, Teorie şi practică, Editura ASE, Bucureşti,
2004.
47. Airinei, D. - Depozite de date, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
48. Sădeanu, M. – IT&C, Managementul strategic al tehnologiei informaŃiei şi
comunicaŃiilor, vol.1. OrganizaŃia şi Infrastructura IT&C Centrate-Web, vol.2. Microeconomia
IR&C, Managementul proiectelor IT&C şi Managementul total al calităŃii, Editura România
Liberă, Bucureşti, 2003.
49. Harringhton, H.J.; Harringhton, J. S. – Management total în firma secolului XXI, Editura
Teora, Bucureşti, 2000.
50. Radu, I.; Ursăcescu, M; IoniŃă, Fl. – Informatică pentru managementul firmei, Editura
Tribuna Economică, Bucureşti, 2001.
51. Stăncioiu, I.; Militaru, Gh. – Management – Elemente fundamentale, Editura Teora,
Bucureşti, 1999.
52. Albescu, F., Bojan, I. – Management Information Systems& Decision Support Systems,
Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001.
53. Choffray, J.M. – Sisteme inteligente de management, Diagnostic, analiză şi asistenŃă a
deciziei, Editura ŞtiinŃă şi Tehnică, Bucureşti, 1997.
54. Coates, Ch. – Managerul total, Editura Teora, Bucureşti, 1999.
55. Laudon, K., Laudon, J. – Essentials of Management Information Systems, Organization
and Technology in the Networked Enterprise, Fourth Edition, JWS, New York, 2001.
56. Mallach, E.G. – Decision Support and Data Warehouse Systems, McGraw-Hill Book
Company, 2000.
57. Brule, J.F.; Blount, Al. – Knowledge Acquisition, McGraw Hill Publishing Company,
New York, 1999.
58. *** Revista Market Watch, SoluŃii pentru management, anii 2004-2008,
www.marketwatch.ro.
59. *** Revista e-Finance, anii 2004-2008, www.efinance.ro.
60. *** Revista Business Review, 2005-2008, www.BusinessRomania.com
61. *** Revista CHIP, anii 2000-2008, www.maguay.ro
62. *** Revista PCWorld, anii 2000-2008, www.pcworld.ro
63. *** Revista PC Magazine, anii 2000-2008, www.pcmagazine.ro
II. Site-uri Web
64. www.academiaromana.ro
65. www.unesco.org
66. www.en.wikipedia.org
67. www.econ.stanford.edu
68. www.ksg.harward.edu
69. www.issbiz.net
70. www.wiscsoftware.edu
71. www.ibm.com
72. www.bitpipe.com
73. www.iwazsoftware.com
74. www.cmm.com
75. www.developer.com
76. www.techbookreport.com
77. www.samspublishing.com
78. www.martinfowler.com
79. www.hyperhot.com
80. www.bitpipe.com
81. www.sei.cmm.edu
82. www.rspa.com
83. www.cs.uel.ac.uk
84. www.cmcrossroad.com
85. www.mipsis.com
86. www.business.com
87. www.assurx.com
88. www.borland.com
89. www.radpage.com
90. www.research.microsoft.com
91. www.oastrade.com
92. www.bootstrap.org
93. www.eenet.com
94. www.infolink.com
95. www.oasny.com
96. www.km.com
97. www.kmworld.com
98. www.cio.com
99. www.ikmagazine.com
100. www.destinationkm.com
101. www.ascendis.ro
102. www.dssresources.com
103. www.informationbuilders.com
104. www.computerworld.com
105. www.biblioteca.ase.ro
106. www.oracle.com
107. www.microsoft.com
108. www.businessdecision.com
109. www.sap.com
110. www.businessintelligence.ittoolbox.com
111. www.softwin.ro
112. www.sap.com
113. www.adcos.ro
114. www.uti.ro
115. www.romsys.ro
116. www.erp.ittoolbox.com
117. www.siveco.ro
118. www.webopedia.com
119. www.epicor.com
120. www.brint.com
121. www.imis.org
122. www.jmis.bentley.edu
123. www.misq.org
124. www.mis.uis.edu
125. www.exactsoftware.ro
126. www.viamisoftware.ro
127. www.iis.com
128. www.mcti.ro
129. www.mfinante.ro

Sisteme Informatice Integrate

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Sisteme Informatice Integrate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA SPIRU HARET,

Facultatea de Management Financiar-Contabil Bucuresti,

Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

Disciplina Sisteme informatice integrate pentru organizaŃii

Fusaru, D., Gherasim,

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

Rosca, I.Gh.,Editor – Societatea cunoaşterii,

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

Ursăcescu, M. – Sisteme informatice.

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

După acad. Mihai Drăgănescu,

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

În DicŃionarul explicativ al limbii

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

Sistemul informaŃional reprezintă

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

Sistemul informatic reprezintă

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

Calculatoarul electronic prelucrează DATE,

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

InformaŃia reprezintă o data cu

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

După acad. Mihai Drăgănescu,

Caracterul de dată, informaŃie sau

Componentele unui sistem informatic

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

SecŃiunea Studii tematice

1 SOCIETATEA INFORMATIONALA - SOCIETATEA CUNOASTERII.

Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

Disciplina Sisteme informatice

Andone, I.; Mockler, R.J.; Dologite,

Coroescu, T. – Sisteme informatice

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

După Henry Lucas, obiectivele

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

În funcŃie de criteriul sfera

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

B. În funcŃie de nivelul ierarhic (de

1. la nivelul managementului operaŃional

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

2. la nivelul lucrătorilor cu date, informaŃii şi

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

B. În funcŃie de nivelul ierarhic (de

3. pentru managementul de nivel mediu:

B. În funcŃie de nivelul ierarhic (de

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

• Planificarea resurselor întreprinderii, ERP

• Sistem informatic de resurse umane, HRIS

• Sistem informatic pentru marketing, MKIS

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

• Sistem informatic pentru managementul

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

În organizaŃiile mari, implementarea

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA

1 DEFINIREA, OBIECTIVELE ŞI CLASIFICAREA