You are on page 1of 4
Bacterii Virusit st bacteriile sunt unele dintre cole mai mict organisme i, sf totusi ele ne afecteazit viata de zi cu zt. Unele sunt mortale, tar altele sunt vitale pentru existenta omului Algele, mai evoluate, sunt importante in lantul alimentar. Yoo i prow SIDA, tl Gr probaba iloane We. vetl, bouls voller provocae de vis pecan vane fine vuln evohdie odie abele re File pofeuons pected alan a ball care terot a pleco seid dle pralica ntoler There fn tae cu och ibe, da ‘compute nse, Cocke proven bol gone preci belo eo Wid cette sir bent pent camen ara dig adesea , Virusi Algele sun: onginiame mai evaluate gi mat complexe 51 posed muke cariclerstici plantelor evoluae, Inpactul lor asupra Fuad umanieieste mal pata det, ce fant semifictive in langalalimenta, find un Slement imporint el plincrosul ocean Virusi cau cu iste substan chimice vl 3 pot f the. BY corvau acid ae prove st fy au o sructurd celal te tipul Cekt is late cn planele st animale bien, 1 ‘unt partis Incapable o-exicen nde pendent nafs cluletr nes alte creat © Un mode a) unui rus leoeahadeal (et 20 de Istur. Inve tl exterior cone din melocute prote feo iar ical Singur’ molecu ABN 2a ADN, Q Petale de micgunele ruginite, una obignt Ib gi una eu dung! galbone. Duns provocate de un virus, dar iderd cd ele infrumnsetenz Pentru a stacao coluls bactriand, ‘bacteriofagul (un vine paraet) se fixoaes pe porotoe celular (1) Toaca spiral se Contacts (2) expunnd un tu care pen ‘reaz8 perotee celular ADA-ul actor: aguiul patzunde in coula bactorians 3) ‘Apol bacteria este omorsta de enzime [produse dup Insiruciunile ADH (4. © Acest virus bacterofa Bacteri. Capul siu esto ea o prs i. Un tub ingust,intr-o teach spitalat, ‘dn baza prism, Din teaci ies jase picioare proteice, BACTERIL, VIRUS! $1 ALGE i Me aceasta un anil, plans, 0 bactere sav chiar in ak vin) Ges 0 tnt hence entni cament sou ale antrale, ving ln Innregul reg vegetal zdesea produc. simp tome consklerte avantagase, Mesto § ene, prevocate de vinish de pe funzete tinor plante ca frunge verai sine considerate aurgitoare, iar planta pare ad iadad vgs race in chica prezentel lor. Dungile colorte de pe petale sunt, desea, provocate vii. Petalele atrigitoare, in dungi, ale lalelei Rembranet, sunt generate de un vita, Virus sunt foarte mis. Viewsl mczaicula futunalui (WMT) ate 0 stucturdchindtil, avind o lungime de apeoximativ 300 milini ‘oni (e lionime de nuimetu) sl daraetl ide 18 mulimicroni Hl are un invelis protetor constuit din molecule de prowina tinpieue, © Viewsat ctnarie sl mozaieuld ‘stun (VT), imirit eid de 200000 de or, provoaci pete pe france fi reducerea producti de tutu, Elatacd gi rosie, provocind pete mar ‘albene sau vers! pe fructu copt. © fscteite pot svea mute forme ete ma importante sunt cle de form Heic (ooh clin Gc (bc), curbats (brion) sau t- dala (sir, amauta dale minuscule ‘aute prin lena Ural merase. H fate sunt afecate iro spa compa. Ig Imerorul rsa se gaseste-o singura mole fla elicoidla de ARN. Invelisul protec peo ve)eaa ARN (aekdilbonucles), cate conte mmitoacele de cepreducere ANTICORPII ‘Tesutl animal reactioneazé la prezonta Unul virus sau a altel protein striine Producéind anticorpi. Acestia neutral. zeazh anumite proteine, Acestienticorpi ‘min in singe pentru o perioadé: de ‘timp dup’ ce proteina ofensiva a fost eliminatl, asigurand astfel un anumit rad de imwnitate. — Capacitatea icomllor de 2 asigura protect este 3 nisl. prin care. function Vaccinurlle (uvantul proving de ‘usu vaccinia care provoaca variola adi = din care sau preparat primele ‘accrue Impotiva varoi) imunitatea ‘ste asgurata prin injctarea anticorplor Th sange, sau prin. Injectarea une! sispansit de vires omorati sau inactiv, tll neat anticopt sunt produg rs ‘a boala 18 se deavolte, inst au state forme: vieusul hempesitt are provoacd varice 51 pecingine are forma ‘nel figuel geometrice cu 20 de lun, i cel ‘cce infecesiea hector are un cap, 0 coads, 0 teaed retratabit si fibre caucale, Oriare af Forma, parte exterioarl este Intordeauna for mati din molecule proiece care inchid un fice de ARN sou ADN, materlalul genetic ce le perize sf e autoreproduct Reproducerea (© data aluns in Inestorul celulel gla, viu= sul Si padseste invelisul protele pentra a tlikera ARN. Molecula de ARN transmite 0 Tsructiane sau un “mesa celule gaat penths # prodike o-anciaka enaima, cine It Fiadal et formeaat o opie inverst # mole- filet de ARN tc un negatiy Foo Folosind. elemenre constructive cin cella (zd). "Negtivul” compe se despriace de ‘poativul” orginal, indplinind rolul de tipar model! petty slte paaitve, Aceste pozkive 13 ee ‘rptomia se protejevz apot cu un ively proces format dl. aminoaciit i protelnete din cslula gaz Exist mil varia in modul de veproducere a vinplor, Uni au ADN ta loc de ARN, ir fell fn cae sunt aanblate moleculcle de proven in invelly vaclacd sh el Gao le Ipresie apucent inveigul proseic), dar toate manipur lea celula guzdld inten mod similar pent Se autereproduce. Transmiterea Virus mu se pot deplasa singue ise hazeaxt pe agent externt peninr a h purati de la © gard [a alsa Multi vust ai aniwalelor se transmit prin stenut sau tose, sl sure preust dle celle ca scum or f Fidmatur de rao Unit sune tansmisi prin injecare direct in singe rigunile galbene sunt adosea tearsanse dde Hina, Viragh precum HIN, eure transmis, pin lchide ale corpulat curs a fi sngete 5 pera, El pot fintrocis in gozcl pri ul area acelor nesterlizate 9 prin. contact lchidelor infeciate cu thet 9 lta ‘Virus planelor patund tn celle, fy mod novia, pin esurut vataiate, sh mile sua ‘ranvmnise de daunator! cire se lranese ck seva, precum afidele, care penesreaztcelulele in ip ie Bacteriile Desi nele hactent prenciet boli, mule sunt Denefice. Ele jut [a descompunered $1 rec clarea materialelor menrte, descompun cel Joa in rumenvl (un compartment intestinal — topterra leone sd mae hae, ‘on paren) Q O nacterte tiple. Processie centile ale viet, precuim produceres energie, su loc in / toplasma. Pere / tote rigid gi copeuia este ‘scons’ (gromes i lipicionss), pentru prevenl wscare clue J— tage © Bacterile se numirs pine cele ma sme vi. Acesti Baclus tous au fost colorat! cu Argint $1 mari de aprosimativ 2.500 de ort pentru © Age verst {oflorind in jurul unut favor cu apa gazcass in Vals Rit din ‘ctu Afri Cul. roa este produs pigmentulfotosin- tere), derefia. © Filamente a alge abasre-verai ‘Stgenerma, mirite de 200 de of. Aceste ‘orgarisme contin plgmentul verde clo- 51s! produc fenergia prin fotosintezs. speci vaclor, olor sb caprelar st sunt foloste in iisieea apelor reriduale pentru 2 face Inofensive cesetie orgamice, Ee aja patreirea composts ce grdina sh sunt Foloste in fabricaees breve, unt, eget sinictl Neduls mie de pe etdeiile unor Dlinte kegumincase tprocum etzieea $i foiu) congin facteni care aja Ia “xara azorului din atmostert i trnsfonnarea 86: ‘eo Format utlzabidt de cate plante acterile se géeese peste tt: pe sl in ark male si plante in aancu oceanelo, a9 so i feral pe care tl reapinim sin stisturle supe fiowe ale atmosferel sau fixate pe OC. spilue de izvoure calde For ticerllor vasa, Bucterile sfetie levi, clindrice cbaci, curbate (virion flcokdile ‘spid) sunt deasebt de impor Tame Tucterile at un perete protic ce formeaza un strat pret fn jurul compo nenteloe celulel, dar, spre deosebire de etieke plantelor rath evolate, acess) mt ‘stint continie i compement strocturale Ss Caliente (organee), Funetile prec resp fatia,forocinteza, secnsia sh excreta CEDAHE ‘lectuate in intra cells nu it arb spe Cal Inzestrate ale aeestea, er nucleul au este SO atructurt bine defini inchisd inte. mem bean propose Reproducerea Pacterile se reprcckie pe mak multe eli, Pe cakea cea nit direct (ivizlune), matesiahi fredkar se side primol, aie auceich Fomind un sing incl, cunoscut ub sume de neolar Apel aces se dexpacte ip dout st Tneaya ceUlt se divide apoi in dou celule fice talentce pliselor vanaza, Chlorella an Tn tepr: transfixed", o cella se descompaine si elthoreaa matenslul ene ie. cin care 0 pare eve por pretused deo CColulT intaced in apropsere cure cepa uncle din caracterisicile cottes cists Toto ak Yona onytgate), ate loc cova avemaritor ct reprexhicores sexi. Cel ‘masculint®tonmes2a un ta prin care 0 parte a1 materiaulul ereditae este inset in bacteria Neminins, producind o ceklt ce contine incle carsceritiel ale amdndurora Algele Age sun planks acrale say seriocaice Simple care 4 gee mule eles, acu uscal. Impreund cu animalele mici, ete foméaed plancenaloceanelor 3 sune ursa primar hat pestor Une sane clue Ainple, avind-dlametul de apmonaiy 001 tim, stele sant mints complene: vale alae tharne po atinge 0 hinge dle 1 Aigele sunt © asoctte mat Uhert de onganisme care sunt claicate In fncte de tra, prcomn dlerentele de pment $ Ge compezhie 9 perl ceiar Baw aproximatv 20000 ce speci de alge, care ee ininese in aponpe toate habatele unde poate st patrunds kimion. Ele crese pe Nanchize Golerind iene calde eu tom perm de plat la 185°) aa in ape oth Sate 9 char lace state Structura Toate celulele de alge au cromatofer, ease contin fen pigmenit Pigment cel ai mpomaat este Corot yer din cronstofod rural cloroplaste, Fost sh quaianal clo MICOPLASMELE Micoplasmelo sunt cele mal mic celule ‘caro traiec liber. Sunt Inruce cu bacte= rill, dar nu au perete cellar, find ca- pabile +8-1 schimbe forma si 52 treaca rin ftre dose care ar rajine bactol ‘Unole sunt saprofite (traiese pe ma- terial organic mort sau in descompu- ere), altele sunt parazite, triind pe mamifere si provecind boli precum pneumonia. EB eacrern, virus: 51 ace VMAZVAT AVY VY OD DIAK 2 in pl clr estab donb npg loroplast sub formal he cupit ir Spmayra are multe loroplaste dxpuse inten panglioa | de acest ; icicle for disinenve, Fu sama de pigment iaizo nuns combate, iigele find clasicate ia arupuri argh preci alge brune, ver, resis albustre-veral nce omind Kehr). 8 speci se ar.stocd ctf ‘Algsie unicehlae, pentnt care Ghiorcla este un bun exempt, econ dint-o celal

You might also like