You are on page 1of 6

GRAFICÃ ªI DESIGN

Reprezentarea ºi cotarea roþilor dinþate


ºi angrenajelor
dr. ing. Lucian Raicu

Roþi dinþate
Roþile dinþate sunt organe de maºini alcãtuite
din corpuri de rotaþie sau de altã formã,
prevãzute cu danturã exterioarã sau interioarã.
Ele se utilizeazã la transmiterea miºcãrii de
rotaþie ºi a momentului de torsiune, prin
contactul direct al dinþilor, realizându-se astfel
un raport de transmitere (raportul dintre
turaþia roþii conducãtoare ºi a celei conduse)
constant sau variabil. Pãrþile componente ale
unei roþi dinþate sunt (Fig. 2):
• coroana, partea pe care se aflã dantura;
• butucul, partea cu care se fixeazã pe
arbore;
• discul sau spiþele, care sunt elementele Fig. 1
care fac legãtura dintre butuc ºi coroanã.
Termenul de roatã dinþatã este folosit ca • roþi dinþate cu danturã simplu înclinatã;
• roþi dinþate cu danturã multiplu înclinatã Elementele geometrice ale
termen generic ºi în cazul organelor dinþate
având forme specifice ºi denumiri particulare (în V, în W, în Z); danturii
(cremalierã, melc etc.). • roþi dinþate cu danturã curbã. Noþiunile de bazã, simbolurile ºi definiþiile
c) Dupã poziþia danturii faþã de corpul roþii: corespunzãtoare pentru elementele
Clasificarea roþilor dinþate geometrice ale danturii sunt date de SR
• roþi dinþate cu danturã exterioarã;
Clasificarea roþilor dinþate se poate face: 915/1:1994, STAS 915/2-81, STAS 915/3-81,
• roþi dinþate cu danturã interioarã. STAS 915/4-81, STAS 915/5-81 ºi STAS 915/6-81.
a) Dupã forma suprafeþei de rostogolire: d) Dupã forma profilului dintelui:
În figurã sunt reprezentate principalele
• roþi dinþate cilindrice (caz particular: • roþi cu danturã evolventicã; elemente geometrice ale danturii ºi anume:
cremaliere); • roþi cu danturã cicloidalã (cicloidã,
• roþi dinþate conice (caz particular: roþi
• profilul dintelui este linia de intersecþie a
epicicloidã, hipocicloidã); unui dinte cu o suprafaþã frontalã;
plane); • roþi cu alte profile ale dinþilor (danturã cu
• roþi dinþate hiperboloidale;
• flancul dintelui este porþiunea de suprafaþã
profil în arc de cerc, danturã cu bolþuri de-a lungul dintelui, cuprinsã între
• melci ºi roþi melcate; etc.) suprafaþa de cap ºi suprafaþa de picior;
• roþi dinþate eliptice; Curba cea mai utilizatã la realizarea profilului • cercul de cap (vârf) cu diametrul da -
• roþi dinþate spirale etc. unui dinte este evolventa, datoritã avantajelor diametrul de cap - se obþine prin
b) Dupã forma ºi direcþia flancului dinþilor: ce le oferã în angrenare ºi a execuþiei uºoare. intersecþia cilindrului de cap cu un plan
• roþi dinþate cu danturã dreaptã; perpendicular pe axa roþii;

Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4

40 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001)


GRAFICÃ ªI DESIGN

Seria I ... 1 1,25 1,5 2 2,5 3 4 5 6 ... • unghiul de presiune de divizare a este
unghiul de presiune într-unul din punctele
Seria II ... 1,125 1,375 1,75 2,25 2,75 3,5 4,5 5,5 7 ... în care flancul intersecteazã cilindrul de
divizare (a =20° pentru profilul
Tab. 1 - Gama modulilor (în mm) - extras
standardizat);
• unghiul de înclinare al elicei (unghiul de
înclinare al danturii) b este unghiul ascuþit
dintre tangenta la elice ºi generatoarea
cilindrului care cuprinde elicea;
• modulul m reprezintã porþiunea din
diametrul de divizare ce revine unui dinte
(sau raportul dintre pasul circular exprimat
în mm ºi numãrul π). Gama modulilor este
stabilitã prin STAS 822-82. în tabelul 1 se
prezintã un extras din gama modulilor.

Reprezentarea roþilor dinþate


Fig. 5 Fig. 8
Regulile de reprezentare a roþilor dinþate
cilindrice ºi conice, a cremalierelor, melcilor,
roþilor melcate, roþilor de lanþ ºi roþilor de
clichet sunt stabilite de STAS 734-82. Regulile
de bazã sunt urmãtoarele:
• roata dinþatã se reprezintã în vedere ca o
piesã plinã nedinþatã, mãrginitã de
suprafaþa de cap, al cãrui contur se traseazã
cu linie continuã groasã.
Fig. 6 • în secþiune longitudinalã roata dinþatã se
reprezintã ca ºi cum ar avea un numãr par
de dinþi, cu dantura dreaptã, considerând
cã planul de secþionare trece prin douã
goluri diametral opuse (Fig 2, 3, 4, 5). În
Fig. 9
Fig. 2 s-a reprezentat o roatã dinþatã
• înãlþimea piciorului dintelui (de divizare) cilindricã, în Fig. 3 o roatã dinþatã conicã,
hf reprezintã distanþa radialã între cercul în Fig. 4 o roata melcatã, iar în Fig. 5 s-a
de picior ºi cercul de divizare; reprezentat o roatã de lanþ.
Fig. 7 • înãlþimea dintelui h reprezintã distanþa Relaþii de calcul
radialã între cercul de cap ºi cercul de modulul: m=d/z=p/π
• cercul de divizare cu diametrul d, se obþine
picior; grosimea dintelui: sd=p/2=mπ /2;
prin intersecþia cilindrului de divizare cu
un plan perpendicular pe axa roþii; • grosimea dintelui sd este arcul de cerc lãþimea golului: ed=p/2=mπ /2;
mãsurat pe cercul de divizare, cuprins între pasul circular: p =sd +ed =mπ =π d/z;
• cercul de picior cu diametrul d f , se obþine
douã profile frontale ale unui dinte; inaltimea capului dintelui: ha=1m;
prin intersecþia cilindrului de picior cu un
plan perpendicular pe axa roþii; • lãþimea golului ed este arcul de cerc inaltimea piciorului dintelui: hf =1,25m;
mãsurat pe cercul de divizare, cuprins între inaltimea dintelui: h=ha+hf =2,25m;
• cercul de bazã cu diametrul db, este cercul
doi dinþi alãturaþi; diametrul cercului de divizare: d =m z;
pe care ruleazã dreapta generatoare a
profilului în evolventã; • pasul circular p reprezintã lungimea diametrul cercului de cap (de varf):
arcului de cerc mãsuratã pe cercul de da =d + 2 ha =m (z+2)
• înãlþimea capului dintelui (de divizare) ha diametrul cercului de picior: df = d - 2 hf = m (z -2,5);
divizare între douã flancuri consecutive;
reprezintã distanþa radialã între cercul de diametrul cercului de baza: db =d cosα;
cap ºi cercul de divizare; • pasul unghiular t este raportul dintre
circumferinþa, exprimatã în unitãþi de
• în secþiune transversalã se reprezintã
unghi ºi numãrul de
Dinþi înclinaþi
numai cremalierele (Fig. 6) ºi melcii (Fig.
Flancurile dinþi;
Dinþi în V Dinþi curbi 7). Cremalierele ºi melcii se reprezintã
dinþilor
dreapta stânga
• numãrul de dinþi z nesecþionate în proiecþie longitudinalã.
este numãrul total
• suprafaþa de cap (vârf) se reprezintã cu
de dinþi pe toatã
linie continuã groasã atât în secþiune cât ºi
circumferinþa unei
în vedere (Fig. 2¸ 9).
roþi dinþate (chiar ºi
Simbol Suprafaþa de divizare se reprezintã cu
în cazul în care
linie-punct subþire astfel:
aceasta nu este
dinþatã decât pe un • în proiecþie pe un plan perpendicular pe
sector); axa roþii, prin cercul de divizare (Fig. 2, 5,
Tab. 2 7); la roþile conice (Fig. 3) se reprezintã

Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) | 41


GRAFICÃ ªI DESIGN
cercul de divizare exterior, iar la cele
melcate (Fig. 4) cercul de divizare pe
planul median al roþii;
• în proiecþie pe un plan paralel cu axa roþii,
prin generatoarele suprafeþei de divizare,
care depãºesc linia de contur a roþii cu 2 ...
4 mm.
• în cazul cremalierelor (Fig. 6), al
sectoarelor dinþate (Fig. 8) ºi al roþilor
având un sector dinþat (Fig. 9) suprafaþa de
divizare se reprezintã pe toatã lungimea
pãrþii danturate.
Suprafaþa de picior se reprezintã numai în
secþiune longitudinalã cu linie continuã groasã
(Fig. 2, 3, 4, 5).
La reprezentarea cremalierelor (Fig. 6) ºi a
Fig. 10 Fig. 11
roþilor cu sector dinþat (Fig. 9) se traseazã
golurile din poziþiile extreme, iar suprafaþa de
picior se reprezintã ºi în vedere cu linie
continuã subþire.
Forma liniei flancurilor se indicã în
apropierea liniei de axã, pe reprezentarea în
vedere, în proiecþie longitudinalã, printr-un
simbol trasat cu linie continuã subþire (Fig. 2).
Principalele simboluri utilizate sunt
prezentate în tabelul 2.
STAS 821-82 stabileºte caracteristicile
profilului de referinþã folosit la definirea
danturii roþilor dinþate cilindrice cu danturã
dreaptã sau înclinatã exterioarã sau interioarã, Fig. 12
în evolventã, utilizate în industria constructoare
de maºini, cu modulul cuprins între 1 mm ºi
50 mm.
Profilul de referinþã pentru angrenaje conice
cu dinþi drepþi este stabilit de STAS 6844-80, iar
parametrii geometrici ai melcului de referinþã
sunt definiþi de STAS 6845-82.

Indicarea pe desen a elementelor


roþilor dinþate.
Desenele de execuþie ale roþilor dinþate
trebuie sã cuprindã toate cotele ºi elementele
necesare pentru definirea elementelor
constructive ºi pentru prelucrarea ºi controlul
danturii.
În cadrul reprezentãrii roþilor dinþate
cilindrice (Fig. 10. ºi 11) se indicã urmãtoarele
elemente stabilite prin STAS 5013/1-82:
Fig. 13 Fig. 14
• diametrul de cap (valoarea nominalã ºi
abaterile limitã);
• lãþimea danturii;
• diametrul alezajului (valoarea nominalã ºi
abaterile limitã);
• raza sau teºitura muchiilor suprafeþei de
cap;
• toleranþele de poziþie ºi bazele de referinþã
faþã de care sunt indicate;
• orientarea înclinãrii dintelui (forma liniei
flancurilor);
• rugozitatea suprafeþei flancurilor dinþilor
Fig. 16
Fig. 15
(înscrisã convenþional pe generatoarea
cilindrului de divizare), a suprafeþei

42 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001)


GRAFICÃ ªI DESIGN

Modulul m Modulul m

Modulul normal mn Modulul normal mn

Modulul frontal mt Modulul frontal mt

Numãrul de dinþi z Modulul normal median mnm

Profilul de referinþã - Numãrul de dinþi z

Unghiul de înclinare de divizare β Profilul de referinþã -

Sensul înclinãrii danturii - Unghiul de înclinare de divizare β


m
median
Coeficientul deplasãrii de profil x
Sensul înclinãrii danturii -
Coeficientul normal al deplasãrii de xn
profil Coeficientul radiale xr
deplasãrii de profil xt
Coeficientul frontal al deplasãrii de xt tangenþiale
profil Coeficientul frontal radiale xrt
Lungimea peste N dinþi/ WN/N al deplasãrii de
tangenþiale xtt
Numãrul N de dinþi profil
Fig. 17
Coarda constantã normalã/ s cn / h cn Coarda de divizare/ s / ha
înãlþimea la coarda constantã înãlþimea la coarda de divizare
normalã Coarda de divizare normalã/
Lungimea peste role/ MR/dR înãlþimea la coarda de divizare sn / h an
diametrul rolei normalã
Lungimea peste bile/ diametrul bilei MB/dB Diametrul de divizare d

Lungimea între role/ diametrul rolei MR/dR Unghiul conului de divizare δ


Lungimea între bile/ diametrul bilei MB/dB Lungimea generatoarei de divizare R
Diametrul de divizare d Unghiul conului de picior δf
Treapta de precizie ºi jocul - Unghiul piciorului dintelui θf
Distanþa între axe a Treapta de precizie ºi jocul -
Unghiul dintre axe Σ Unghiul dintre axe Σ
Roata Numãrul de dinþi z Roata conjugatã Numãrul de z
conjugatã dinþi
Fig. 18 Numãrul -
desenului Numãrul
cilindrului de cap, a alezajului, a suprafeþei -
desenului
frontale; Tab. 3
• baza de aºezare. Elementele danturii roþilor dinþate cilindrice Tab. 4
Alte elemente necesare pentru prelucrarea Elementele danturii roþilor dinþate conice
danturii se înscriu într-un tabel aºezat în colþul • distanþa de la secþiunea medianã a roþii la
din dreapta-sus al desenului, la maximum baza de aºezare (numai pentru roþi cu În tabelele 5 ºi 6 sunt prezentate elementele
20 mm, de linia de chenar orizontalã ºi cu construcþie asimetricã) etc. danturii pentru melci, respectiv roþi melcate.
dimensiunile indicate în Fig. 18.
Pentru melcul cilindric (Fig. 15) se indicã, Rândurile din tabele care nu corespund
În cazul roþilor dinþate conice se folosesc conform STAS 5013/4-82 elementele: cazului respectiv se eliminã sau, dacã tabelul
douã forme de dinþi ºi anume: dinþi cu înãlþime este folosit ca atare, în rubricile
descrescãtoare (Fig. 12, a ºi b) ºi dinþi cu • diametrul de cap (valoarea nominalã ºi
abaterile limitã); corespunzãtoare din coloana în care se înscriu
înãlþime constantã (Fig. 12, c). valorile ºi datele se traseazã o linie orizontalã.
Pentru roþile dinþate conice (Fig. 13) STAS • lungimea generatoarei cilindrului de cap;
În tabel se prevãd ºi cinci rânduri libere
5013/3-82 mai indicã ºi: • raza sau teºitura muchiilor cilindrului de
pentru înscrierea de indici de precizie pe care
• semiunghiul conului de cap; cap;
proiectantul îi considerã importanþi pentru
• semiunghiul conului suplimentar exterior; • rugozitatea suprafeþei flancurilor active ale calitatea angrenajului.
danturii (înscrisã convenþional pe
• distanþa de la baza de aºezare la, vârful generatoarea cilindrului de divizare), a
conului de divizare, cercul de divizare,
suprafeþei cilindrului de cap.
cercul maxim al conului de cap etc.;
În Fig. 16 s-a reprezentat o cremalierã
• Pentru roata melcatã (Fig. 14) se mai conform STAS 5013/2-82 iar Fig. 17 o roatã de
indicã, conform STAS 5013/4-82; lanþ conform STAS 5013/5-91.
• raza de curburã a secþiunii axiale a În tabelele 3 ºi 4 sunt prezentate elementele
suprafeþei de cap; danturii pentru roþi dinþate cilindrice, respectiv
conice.

Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) | 43


GRAFICÃ ªI DESIGN
Modulul frontal mt
Modulul axial mx
Numãrul de dinþi z
Modulul normal mn
Melcul generator -
Numãrul de dinþi z
Sensul înclinãrii danturii x
Tipul melcului -
Coeficientul deplasãrii de profil
Melcul de referinþã -
Diametrul de divizare d
Unghiul de pantã al elicei de γ -
0 Treapta de precizie ºi jocul
referinþã
Distanþa între axe în angrenaj a
Sensul înclinãrii danturii -

Coarda normalã de referinþã/ Roata conjugatã Numãrul de z


s /h Fig. 20
înãlþimea la coarda normalã de 0 n 0 n dinþi
referinþã Numãrul -
Diametrul de referinþã d0 desenului

Coeficientul diametral q

Pasul elicei pz

Treapta de precizie ºi jocul -

Distanþa între axe în angrenaj a

Roata conjugatã Numãrul de z


dinþi
Numãrul - Fig. 21
Tab. 6 - Elementele danturii roþilor melcate
desenului

Tab. 5 - Elementele danturii melcilor

Reprezentarea angrenajelor
Angrenajele se reprezintã conform regulilor roata conjugatã în zona de angrenare (Fig.
stabilite prin STAS 734-82. 21 , 23 ºi 24). Simbolul reprezentând
Roþile dinþate care formeazã angrenajele se orientarea dinþilor se indicã numai pe una
reprezintã respectând regulile de reprezentare din roþile care formeazã angrenajul;
a roþilor dinþate dar ºi cu urmãtoarele precizãri: • În cazul angrenajelor conice, generatoarele Fig. 23
• Nici una din roþile dinþate care formeazã suprafeþei de rostogolire se prelungesc
angrenajul nu se considerã acoperitã de pânã la intersecþia cu axa roþii respective
(Fig. 22).

Fig. 24

Fig. 19 Fig. 25

44 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001)


GRAFICÃ ªI DESIGN
angrenãrii se observã jocul la cap (la
picior) al danturii;
• dacã ambele roþi care formeazã un
angrenaj sunt reprezentate în secþiune
atunci una din roþile angrenajului (roata
condusã) (Fig. 21 ºi 22), respectiv
cremaliera într-un angrenaj cu cremalierã
(Fig. 23) ºi roata melcatã într-un angrenaj
melcat (Fig. 24) se considerã acoperite
parþial de roata conjugatã (conducãtoare).
Generatoarea suprafeþei de vârf a roþii
conduse (în zona angrenãrii) se reprezintã cu
linie întreruptã.
În reprezentarea convenþionalã a unei
secþiuni în zona angrenãrii, dinþii în contact
sunt definiþi cu ajutorul a trei linii continue
groase ºi a unei linii întrerupte, conform Fig. 20.
În Fig. 23 s-a reprezentat un angrenaj cu
cremalierã în trei proiecþii iar în Fig. 24 un
angrenaj melcat în doua proiecþii.
Angrenajele cilindrice încruciºate au
reprezentarea roþii cu axa înclinatã faþã de
planul de proiecþie, conform Fig. 25. Suprafaþa
de rostogolire a roþii înclinate se reprezintã -
prin convenþie - în proiecþie transversalã ca un
cerc, nu ca o elipsã.

Bibliografie
• Marin D., Raicu L., Adîr V., Dobre D.,
- Desen tehnic industrial, Editura Bren,
Bucureºti 1999
Fig. 22 • Xxx - Organe de maºini, Standarde
În Fig. 21 s-a reprezentat un angrenaj Alte reguli de reprezentare a angrenajelor angrenaje ºi reductoare, Editura Tehnicã,
cilindric cu dantura exterioarã dreaptã, în trei sunt: Bucureºti 1984
proiecþii. • dacã una din roþi este situatã în întregime • Drãghici I. ºa. - Îndrumar de proiectare în
În Fig. 22 s-a reprezentat un angrenaj cu roþi în faþa celeilalte ea se reprezintã acoperind construcþia de maºini, Editura Tehnicã,
dinþate conice cu dinþi drepþi, în douã proiecþii roata respectivã (Fig. 22 ºi 25); Bucureºti 1981
precum ºi etapele de realizare graficã a
angrenajului conic.
• o secþiune în zona dinþilor în angrenare se
reprezintã ca în Fig. 20; în aceastã zonã a

SC ICTCM SA
OFICIUL DE INFORMARE
DOCUMENTARÃ PENTRU
INDUSTRIE, CERCETARE,
MANAGEMENT
REDACÞIA ªI DIFUZAREA
75651 Bucureºti, ªos. Olteniþei 103,
sector 4, OP 8
Tel.: 332 3770, 332 3776/458, 495 sau
direct 332 4301, Fax: 332 0775, 332 3195
E-mail: oid@mec.ictcm.ro
Puntea din spate a unui autovehicul

Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) | 45

You might also like