Professional Documents
Culture Documents
Roþi dinþate
Roþile dinþate sunt organe de maºini alcãtuite
din corpuri de rotaþie sau de altã formã,
prevãzute cu danturã exterioarã sau interioarã.
Ele se utilizeazã la transmiterea miºcãrii de
rotaþie ºi a momentului de torsiune, prin
contactul direct al dinþilor, realizându-se astfel
un raport de transmitere (raportul dintre
turaþia roþii conducãtoare ºi a celei conduse)
constant sau variabil. Pãrþile componente ale
unei roþi dinþate sunt (Fig. 2):
• coroana, partea pe care se aflã dantura;
• butucul, partea cu care se fixeazã pe
arbore;
• discul sau spiþele, care sunt elementele Fig. 1
care fac legãtura dintre butuc ºi coroanã.
Termenul de roatã dinþatã este folosit ca • roþi dinþate cu danturã simplu înclinatã;
• roþi dinþate cu danturã multiplu înclinatã Elementele geometrice ale
termen generic ºi în cazul organelor dinþate
având forme specifice ºi denumiri particulare (în V, în W, în Z); danturii
(cremalierã, melc etc.). • roþi dinþate cu danturã curbã. Noþiunile de bazã, simbolurile ºi definiþiile
c) Dupã poziþia danturii faþã de corpul roþii: corespunzãtoare pentru elementele
Clasificarea roþilor dinþate geometrice ale danturii sunt date de SR
• roþi dinþate cu danturã exterioarã;
Clasificarea roþilor dinþate se poate face: 915/1:1994, STAS 915/2-81, STAS 915/3-81,
• roþi dinþate cu danturã interioarã. STAS 915/4-81, STAS 915/5-81 ºi STAS 915/6-81.
a) Dupã forma suprafeþei de rostogolire: d) Dupã forma profilului dintelui:
În figurã sunt reprezentate principalele
• roþi dinþate cilindrice (caz particular: • roþi cu danturã evolventicã; elemente geometrice ale danturii ºi anume:
cremaliere); • roþi cu danturã cicloidalã (cicloidã,
• roþi dinþate conice (caz particular: roþi
• profilul dintelui este linia de intersecþie a
epicicloidã, hipocicloidã); unui dinte cu o suprafaþã frontalã;
plane); • roþi cu alte profile ale dinþilor (danturã cu
• roþi dinþate hiperboloidale;
• flancul dintelui este porþiunea de suprafaþã
profil în arc de cerc, danturã cu bolþuri de-a lungul dintelui, cuprinsã între
• melci ºi roþi melcate; etc.) suprafaþa de cap ºi suprafaþa de picior;
• roþi dinþate eliptice; Curba cea mai utilizatã la realizarea profilului • cercul de cap (vârf) cu diametrul da -
• roþi dinþate spirale etc. unui dinte este evolventa, datoritã avantajelor diametrul de cap - se obþine prin
b) Dupã forma ºi direcþia flancului dinþilor: ce le oferã în angrenare ºi a execuþiei uºoare. intersecþia cilindrului de cap cu un plan
• roþi dinþate cu danturã dreaptã; perpendicular pe axa roþii;
Seria I ... 1 1,25 1,5 2 2,5 3 4 5 6 ... • unghiul de presiune de divizare a este
unghiul de presiune într-unul din punctele
Seria II ... 1,125 1,375 1,75 2,25 2,75 3,5 4,5 5,5 7 ... în care flancul intersecteazã cilindrul de
divizare (a =20° pentru profilul
Tab. 1 - Gama modulilor (în mm) - extras
standardizat);
• unghiul de înclinare al elicei (unghiul de
înclinare al danturii) b este unghiul ascuþit
dintre tangenta la elice ºi generatoarea
cilindrului care cuprinde elicea;
• modulul m reprezintã porþiunea din
diametrul de divizare ce revine unui dinte
(sau raportul dintre pasul circular exprimat
în mm ºi numãrul π). Gama modulilor este
stabilitã prin STAS 822-82. în tabelul 1 se
prezintã un extras din gama modulilor.
Modulul m Modulul m
Coeficientul diametral q
Pasul elicei pz
Reprezentarea angrenajelor
Angrenajele se reprezintã conform regulilor roata conjugatã în zona de angrenare (Fig.
stabilite prin STAS 734-82. 21 , 23 ºi 24). Simbolul reprezentând
Roþile dinþate care formeazã angrenajele se orientarea dinþilor se indicã numai pe una
reprezintã respectând regulile de reprezentare din roþile care formeazã angrenajul;
a roþilor dinþate dar ºi cu urmãtoarele precizãri: • În cazul angrenajelor conice, generatoarele Fig. 23
• Nici una din roþile dinþate care formeazã suprafeþei de rostogolire se prelungesc
angrenajul nu se considerã acoperitã de pânã la intersecþia cu axa roþii respective
(Fig. 22).
Fig. 24
Fig. 19 Fig. 25
Bibliografie
• Marin D., Raicu L., Adîr V., Dobre D.,
- Desen tehnic industrial, Editura Bren,
Bucureºti 1999
Fig. 22 • Xxx - Organe de maºini, Standarde
În Fig. 21 s-a reprezentat un angrenaj Alte reguli de reprezentare a angrenajelor angrenaje ºi reductoare, Editura Tehnicã,
cilindric cu dantura exterioarã dreaptã, în trei sunt: Bucureºti 1984
proiecþii. • dacã una din roþi este situatã în întregime • Drãghici I. ºa. - Îndrumar de proiectare în
În Fig. 22 s-a reprezentat un angrenaj cu roþi în faþa celeilalte ea se reprezintã acoperind construcþia de maºini, Editura Tehnicã,
dinþate conice cu dinþi drepþi, în douã proiecþii roata respectivã (Fig. 22 ºi 25); Bucureºti 1981
precum ºi etapele de realizare graficã a
angrenajului conic.
• o secþiune în zona dinþilor în angrenare se
reprezintã ca în Fig. 20; în aceastã zonã a
SC ICTCM SA
OFICIUL DE INFORMARE
DOCUMENTARÃ PENTRU
INDUSTRIE, CERCETARE,
MANAGEMENT
REDACÞIA ªI DIFUZAREA
75651 Bucureºti, ªos. Olteniþei 103,
sector 4, OP 8
Tel.: 332 3770, 332 3776/458, 495 sau
direct 332 4301, Fax: 332 0775, 332 3195
E-mail: oid@mec.ictcm.ro
Puntea din spate a unui autovehicul