Prof. dr. arh.

CEZAR LAZARESCU

STRU Til HOT LI E

Ed

i t u rat
B u cur

e hn ici
e ~ ti

Lucrarea a fast realizata de un colectiv de autori

condus de prof.
Arh. CEZAR lAZARESCU -

. arh.

CEZAR

Cop. lNTRODUCERE Cop. CONSIDERATII GENERAlE COMPONENTE

- Cop. ANALIZA

FUNqlUNlLOR

- Cop. MOBILARE-ECHIPARE
Ccc. EXEMPLIFICARI Coop. ASPECTE TEHNICO-ECONOMICE

$1

DE

ORGAN!ZARE HOTEUERE

A DEZVOlTARIlRETELEI Ing. NICOlAE LAZlO BAllESCU Galp. STRUCTURI

DE· CONSTRUqll

DE

REZISTEflqA

$!

PROBLEME

DE CONSTRUqll
lng. ALEXANDRU

- Cap. Cop.

INSTALATH ELECTRJCE ACUSTICA HOTELVRH.OR

Ing. ANTON

NEC$UlEA ZAHARIA

GHEORGHE

Co.p. INSTAlATll Cop.

SANITARE

Ing. RADU PATRAULEA

INSTALATH DE iNCALZ!RE INSTAlATl1 DE VENTILARf:

- Ceo.
Cap.

INSTAlATl1

DE CLiMATiZARE

NS
I. II'.ITRODUCERE
II. CONSIDERATII GE~~EP,ALE

7 11 11 13 17 17 20 24

Clasificarea hotelurilor i Ie componente Ampiasamentul Ori entarea ~j lnsori rea: Compozjtia ~i crganizarea gerier ala Hoteluri sezor.iere ~i de vacanta
III. ANALIZA FUNCTIUNILOR COMPONENTE

27
30 30
48 61 $1 PROBLEME DE CONSTRUCT II

Primirea (receptia) Cazarea Allmentatia publica Cornert $i alte servici i

V. STRUCTURI DE P,EZISTENTA

64 65 67 69
70

Structuri Structuri Structuri Structuri

V. ACUSTICA

pe diafragme pe cadre cu parter el astlc mixte

HOTELURILOP,

72 72
73

Amplasament Parti u Mi',suri constructive

VI, It\l STALATI I ELECTRICE

74 77
78 84

Iluminatul artificial lnstalatl i de curenti

VII. INSTALATII

slabi

SANITARE

99

Alirnentarea Can al lzarea

VIII. INSTALATII

cu apa
DE lNCP.LZIP.E

99 .102 104 104 105

111

Sisteme uzuale Corpuri de incalzire Surse de dildura

~i scheme de dlstributie

IX. INSTAL!',TII DE VENTILARE Ventilarea Ventilarea X. INSTAlATl1 Instal ali ilocale XI. MOBILARE XII. Hoteluri Hoteluri ECHIPARE naturals mecanica DE CLIMATIZARE

113 113 115 120 122 128 130 151 152 238

lnstalat: i centrale

EXEIIIJPLlFICARI permanente s ezoniere

XIII. ASPECTE TEHNICO-ECONOMICE ';;1DE ORGANIZARE A DEZVOL TARII RETELEI DE CONSTRUCTII HOTELlERE
Bibliografie
Rezurnate

278 293

in I. strai r e

296

'J

LI

Omul a calatorit Inca din antichitate, la inceput din necesi de a cuncaste planeta pe care tr aia. alte popoare, in cunostintele , pentru a lora tinutur i care Ii erau necunoscute, cu avant aje reciproce. In afar-a comun ii in care se riascuse ~i in omul era - oaspete strain, In socieratea a civilizata a anti II, sacra, Pr irne!e ca in antici is-au au creat torul str aini or, na atunci caruia i se datora ajutor in Grecia, in mu lte ale lumii transmis a astazi tr aditia straini ator i a De nostru. privil lui a oarecare obisnuita era rezervat nu mai unei clase restr inse: Obiect vele

"xenos"

care d is., ) Ie

circuiatiei

dintre

Pe de alta parte, ln interiorul fiecarei tari, descongestionarea marilor ?i dezvoltarea rapids a unor noi centre populate pe teritoriul 1arii due sebit de irnportanta a populatiei. In general, eforturile omului de pretutindeni tind spre reducerea activitatii controlate ~i spre rnar irea timpului libel' de odihna, recreatie, a activttati i liber e, personate. 0 statistics recenta a Organizatlei Natiunilor ritele moduri de a se petrece timpul liber In cTteva tar i:

metropole, aparitia la 0 pendulare dectimpuiui de lucru, a distr actie, cultivare, Unite ar at a dife-

I
Radio, televiziune, ziare Vi ata soci al a Plimbare Sport Destindere Spectacoie Deplasari de agrement (cifreie reprezirrta ore ? i diviziuni

Belgia

Frant.a 1 ,4

Ungaria

Polonia

R. F, a ...,ermanel '
r

U,F(,S.S,

I,

S,U,A.

1 ,0 0,2
0,1

0.9 0.2 0.4

0,1 0,5

2,3 1,5
0,3 0,1 0.9

0.5

0,'1

0,8 0.2 0,2 0,1

0.6 unei zi

1,9

1,8
"1, J .....

1,7
0,1

0,5
0,1

0,5 0,2

1.5

2.3

0,2

0,"1

0,3 0,1 0,4

0,2 0,3 0,8

0,9

0.3 0,1

0.1

de cite 6 minute

in cadrul

Asistarn astazi !a 0 cr estere general a a rnobilitatii : tendinta de a evada din cadrul de viaTa cotidian se accentueaz a. Aceasta mobilitate nu se rnanifesta numai in spatiu, ci $i in vi ata economlca ~i sociala: totul se rnisca, totul se tr ansforrna, Din aceste motive, pe scurt prezentate, 'in mai toate Tar-ile, 0 problema actual~,o constituje dezvoltarea retelei hoteliere, menita sa satisfaca necesitatea adapostir ii nurnarulurspor it de calator i. Desigur ca problemele pe care Ie pune aceasta, precum ~i rezolvari Ie 13 care se ajunge, sint diferite In functie de conditiile specifice fiecarei 1al"i, A.stfel, de exemplu, ca Elvetia sau ia. in care: i ia -hotelier a cu vechi traditii repr ezinta.ua \fenirtA1i:a:~ional important, au cu totuldeclLSpania, de p ilda, care a deverrit de.cur ind unul din irnportante!e puncte de e ale turrsmu european. Hotelul are un rol determinant in dezvoltarea tur isrnului, care la r indul sau deterrnina. cum s-a rnai aratat,dezvohotel iere. Un hotel r eprez i inainte toate.io constructie rnenits sa adapcsteasca pecalator i, dotat totodata ?i cu -un al care sa-i ' Hotelul 0 unrtate industr ial a ce se car acterizeaz a imobi! uncr-.: anumite fonduri ~i a unei irnportante rnlini de lucru. Aceasta este legat2,de problema rent ahilit arii-acestor ari,care deterrnina de cele mai multe or i existent a lei hotel ier e. Clientul de azi cere de la un hotel nu nurnai ad apost ~i rnasa, ci ~i un contort r idicat. 0 arnb ianta placuta, de.idestindere, posibilitates alegerii libere a anurnitor servicii. Hotelul trebuie sa-l poata.oferi posibil reun unor grupuri in care sa discute. sa se distreze sau sa lucreze; .trebu ie i conceput lntr-o ad i De Clientul se poate rnulturni s i cu servicii mai , In asernenea, el da mal m confor:tulu rnesei : general, servici i a trad ltionala amp asare nta noua iii u meie reauzar: dreptate lnitiator iior , prin

structuri hotel iere descerrtraliz ate la circa 6-10 km de centru, beneficiind de un cadru natural ag-e abil. de liniste, de spatii mari de parcare, de posibllitati de destindere ?i distractii? Pro iectantli hotelurilor sezcniere sau de vacanta, In special, trebuie sa pr iveasca categoric spre viitor. Vacanta tinzTnd din ce ce mai mult sa devina 0 distr actie, hotelul trebuie sa organizeze viata locatarilor a g azdui pe cineva insearnna a te ingriji de programui lui, a contri i la buna lui d pe tot timpul cit fo hotelul. Acesta devine I un fel de club, In constructie pav lionar a a gasit acordul major ciarilor.
Dlversale activita~i
0 u

poslbile
-:;

in clteva dintre

clubur lle mediteraneene

!:j

Dotar i
u,

u 0

'"
X X

"0
OJ

,::
co

-<

:;;:
X X X

'iii
v

.,
....., Cl

~Il
'"
>
V)

2
vt

"

g.
ee
"0

O!

'"

l3 .~
N

~!

'"

c,

"" '"

<II

.,(

>

.B
;;
V1

ro '-

.; -;;
c,

0 '0

3[~ " '"

U X X
X

'"

<

c:

.S:

c:

..2
U
0
L.

::l

.!:
.:£

L.

~
0

L
V)

L.

...
'"

" .s
-~

<l! '"'

E
L

?;

c
L.

'"

::r:
X
X

'" ~
L.

" co

"0

t: s " co e
L.

,!!,

e,

co

t erestre

Sporturi

Ve !e

Schi nautic Vlnat 5 ubrnar io Scufundare libera Scafandru Excurs ii Pl i rnb ar i ~1uzica cl as lea
Tenis

X X

X X

x
X
X

X
X X X

X X

X X

X X X

xl )
X

"
X

'" >

2:

.::!' ::l co

;;

~
r-'

"

xl

X X

X X

X X

x x

x
X

X X

X X X

x
I

x
X

X X

x
X

x
X X
X X

X X
)(

X
X

x
X X
X X

Piscina udo Yoga Forum Plimbari

iride lung ate

x
X

x x
x
X X

)(

X X

x
X X X X X
X

><

v
/,

x,
X Xl X Xl X X X X X X X

R anch Canoie C Iub noapt P,ai-turce~ti 8 ai mare I _amping L oc pentru e ort P escu it s chi zapada
p lirnbar] a gr ernent

C iciotur isrn
X

I I

X
X

I
x
X

x
X

i
X X

X XI

I
I

Clubul f1edlteranean a inceput cu organizarea vacante lor in cortur i, a contribuit la progresul bungalourilor, apoi al hotelurilor, oferind 0 gama var iata de tipur i, dar toate au fost concepute pentru a crea 0 atmosfera de club. Entuziasmul suscitat de aceste forme noi face sa apara un sector dlnarnlc, care se suprapune peste celelalte. Oricare ar fi noua formula, preocuparea comuns este de a se crea anirnatie. Hotelurile trebuie sa se adapteze la aceasta viata noua, pentru a putea cornercializ a "produ5ul hotelier", care condltioneaz a dezvoltarea tur ismului.
9

Tendinte!e lnternationale actuale de deplasare tur lstica au facut posibila valorificarea ?i exploatarea economics a diverseior regiuni, crelnd probleme noi. care se pun In prezent' si care vor continua sa preocupe oamenii Tn viitor, Acestea srnt legate de primirea In fiecare tar-a a acestor fluxuri turistice, de asigurarea caz ar ii ?i alirnent ar ii tur istilor , de tot ceea ce cadrul natural sau eel constru it ie sa le of ere, Daea se mite ca omul este str ins legat de natura, trebuie sa se faea tot posibilul pentru a 0 pastr a intacta, creatia de arhitectur a trebuind sa se armonizeze cu cadrul natural, Exista sate mici, cu hoteluri modeste ce dispun de un confort elernentar, dar care este "incalzit"de ospitalitatea g lor, dupa cum exists mari hotelur i metropolitane, a carer atmosfera 11fac pe om sa se sirnta stingher ?i strain, In legatura cu aceasta, apar numeroase probleme ?i semne de irrtrebare la care trebuie sa dam r aspurisu , M ica lara la care sintern rnartori necesita dezvoltarea unei adevar ate "industrii hoteliere" ~i in el cu ace asta a unei marl "industrii a tr ansportur ilor". Acestea doua [nsa nu trebuie in nic un caz sa lnfluenteze car acterul teritoriuiui, modul de viata specific tarii, care sint, de altfel, tocmai eiementele care atrag calator ii. Dad admitem ca nevoile iale ale turistului sint gazduirea, hranirea, posibilitatea de a se bucurade natura, satisfacerea unui interes intelectual ee-l indeamns sa cur.oasca o alta tara, cu istoria ei. cu oamenii care 0 populeaza. daca. acceptarn aceste ipoteze. atunci trebuie sa se fad totul pentru ca aceasta industrie hote iera. sa··~i atinga scopul. Volumul unitatilor hoteiiere sa fie legat mediul lnconjur ator. Din punct de vedere economic, un hotel nu este v iabll decit de la 0 anurnita capacitate in sus, dar cu cit aceasta creste, hotelu I capata un car acter mai neutru ~i se departeaza de scar a arnbiantei inconjur atoar e. ' Str ainul cue ajunge intr-un hotel vrea "sa sirnta" tara ill care se afla. EI ar dori sa. tr aiasca printre oamenii locului respectiv, sa Ie cunoasca obiceiuriie ~i modul de viata, ~i nu sa se regaseasca pr intre cornpatr iotl. Orice dezvoltare turistica noua ar trebui sa aiba culoare local a, sa contina cond iti ile indispensabile pentru pastr area caracterului istoric ~i particular al teritoriului ce s-a dezvoltat natural, o org anizare rigida, bazata doar pe valorificarea econornica maxima dupa modele internatloriale. duce mai curind sau mai tlrziu la distrugerea cadrului natural, al caracterului specific national ~i se traduce pr lntr-o lndepart are .a vizitatorilor, ce vor cauta alte locuri mai pure ~i mai nealter ate. In lucr area de fata stnt ar atate unele aspecte de ordin general pe care Ie r idica pe plan mondial dezvoltarea turismului, precum si probleme actuale ale proiectar iisi constructiei hoteiurilor de tcate ticur ile si rnar irni!e. Se face, de asernenea, o trecere in revista a practici i internationale in acest domen iu, i!usti"ata cu une!e dintre cele mai recente $1 mai sernnificative realiz ar i.

II.

CLASIFICAREA In

HO

LURILOR

itatea ia lux; ri a I;

lor cl al

a se face dupa trei criter i i: confort. iu i sint acceptate

I

capacitate
II:

In general

urrnatcarele

i a a II-a; ia a II ia tur istic.

diferentiata

ive este deterrnin ata de tr atare a lirea ului de confort al un ii hoteliere a nitatii de cazare, a spatiilor comune de acces, 11

parea tehnico-sariitar a. finisaj, dotare s i mobilier, precum ~i de continutul ~i calitatea prestar iior de servicii pentru caiator i. Aceasta lrnpartire In categorii este un rezultat al conditiilor tehnico-econornice, ca urmare a necesitatii existentei unei retele hoteliere di iate. pentru satisfacerea diverselor cer inte ~i Tn directs legatura' cu valoarea de investitie respectiva. Cr iter ii le precise de incadrare tntr-o categorie sau alta de confort variaza de la 0 tara la a $1 stabilite pr intr-o I islatie speciala, stat, sau a organizati] ionale respective. Ele oscileaz a Insa intre anumite limite ~i criterii comune. De a, In Cehoslovacia hotelurile se impart In categoriile de lux, A, B si C; prin mite standarde ale Ministerului Cornertului Interior srnt stabilite, pentru aceste categor il, dimensiuniie camerelor, dotarea lor $i dependi Cerintele actu sint lndreptate In special spre ita la higienica", fiecare camera trebuind sa.aiba WC propriu ~i puti un avabou. In clasificarea este rnarcata prin atribuirea unui nurnar de 1 pina a 4 stele diverselor categorii de confort, ln afara de cea de lux, stabil indu-se totodata ?i dotare a. mobi rul ~i finisajul corespunzator, In Italia, in anul1 pe baza recornandar ilor Confer intei r\latiunilor Unite, U (Uniunea Internationals a Organismelor Oficiale de Turism) a propus clasificarea hotelurilor In cinci categorii: lux, 1, 2, 3 ~i 4, incadrarea in aceste categoril a diverselor hoteluri urmind sa se faca pe baza constatari lor facute de 0 com is ie special desernnata. Propuneri le de categor ii conJin ;;i ind ii cu privire la dotare, mobilare, precurn ~i la dlrnensionarea ii cornune. In itol ul carriere '10m reven i cu prec i asu unor J bi i ite pentru de con fort. Din punet ere al cacacitati i sint recunoscute , in genet'al, ici (pTn~ la 150 paturi), rn locii (lnt~e 150 ~i 400 patur i) ~i rr;ari (peste Stabilirea capac ii un lor hotelier e se face baz a studiului zonei unei zone mal extinse, ceri le actuale sau de iva; ea este t irnpcondrtioriata de rerrtabil respective. In privi it at ii, ilor din diverse tari In R. F. G. hoteluri Ie din ie sa aiba peste 100 camere. In lovaci a s int recorn i americani consider a ea, pentru a f r ent abi l, un ! trebu ie sa camere ~ maximum camere; in R.S,S. s-a ajuns la conc uzia ca din an istie ar fi al sa se creeze cornolexe mari, cu 1 000-2000 locuri. Capacitatea celorlalte functiuni, ial a restaur antului, nu este determinata exelusiv de capacitatea cazare a hotelului, ci caracrerul lui ~i de existents unor dotari sirnilare In zona [nvecinata, precum ;;;i de categoria Tn care se 5 Dupa caracterul sau functiunea lor, hotelur ile pot fi irnpartite ln: hoteluri de tr anzit, sau hoteluri pentru 0 sedere rnai prelungita, cu car acter permanent sau sezon ier, In centre urbane, turistice sau balneare. Hotelurile de tranzit. amplasate de obicei pe arterele de mare circulatie , sint destinate, principal, celor ce calatoresc, ca adapost pentru 0 noapte sau chiar numai pentru un ti mai scurt;au icei camere 1 ~i 2 paturi, cu servicii comune use, cu restaurant sau alta forma de alirnentatie, cu 0 capacitate mult mai redusa decrt cea de caz are a hotelului, Acest tip de hotel se realizeaz a de obicei la 0 capacitate mica sau mijlocie ~1 la un grad de confort inferior sau med iu. Motelurile sint destinate aceloras i categorii de clienti, care circula cu automobile Amplasate in afara perimetrului construit al oraselor , cu acces direct din rnar ile artere circulatie rutlera, sint in general constructii simple cu 1 sau 2 niveluri. Hote!urile or asenesti pentru gazduire prelung ita sint cele mal numeroase, de toaternar imile ?i categoriile de confort. Cele rnari ~i eu confort r idicat indeplinesc ~i alte functiuni ur12

, putind .anchete

constitur,

de mai mu ori, sediul unor inte sau reuniuni, uri, I, expozitii etc. Constructia hoteiului este cornpletata, in acest caz. cu l, Aceste construct ii constituie, prin aspectul j voiumu! i) ;

Iii

lb

lur ile de ite 51 amenajar ratamentelor, insa caza Tn

intr-un

sezon u lui, pentru

a.

FUN
Continutul
I

CO
luri

PONEN

or, aceasta var ietate man :hiar in faotul ca unele dintre

Cu tcate

lestinatia
spatii

In ge
~i

unor aserrienea (I

il In raport cu rnar lrnea, g ui con fort sau car acteru I u-se nu numai Tn d mens area unor functiun j inter c: ele exista 5i altele nu. aceste a, sectoarele sint aceleasi, ca ele mater ializeaza
,

I
Functiuni

rrnatoarele
lncaperl
-

fu

n i, care

ina arnenajarea Persona! ~i anexe

Servicll portar

anum

Primireo oospeti/or - primirea Incasarea costur i lor servici i lor prestate

Tn carriere

hoi intrare porta, receptie

birouri administratie

dlr ectiune conducere

pentru transport I Iiftu ri lor pentru ~i intretlnere

13

Functlun!
G6zduirea
dorrnitul corporal a 1mbracamintei cititui, scrisul

lncaperi
de

Personal
-- serviciul -- serviciul
invent ar

~j

anexe

Servici i
de earners de etaj

vizite
radio $i teievizor relatii cu exteriorul AI imernareo -

de folosin~a comuns carnere-saloane de lectur a ~i corespondenta, de asteptare. de convorbiri etc, centrals telefonica, telex central $1 televiziune sala de mic restaurant bar de zi bar de noapte cofetarie
cafenea

personal

transport bucatarie anexe camar a ,

alimente

oficiu
camera

br aser ie snak-bar
It-room

Activit6~i comune
~i distrcctii
rnuzica,

dans

teatru,
te leviz iune

spectacole lntruniri conferinte

expozrtii

saii festive sal i de dans salon radio ;;i televiziune sali s aloane foaiere

- vestrare -- toalete -cas? de biiete anexe

citit iumat sanatat;ii

-

vinzarea si
tenets

ar:icoielor de presa ce tutunger i e

cornerci ala

comer;
cosrnet ica

artizanat f lor ar ie salon fr izer ie-coafura salon cosmetics cabinete medicale vesti a(e grupuri anexe instructor] sport sanitarc

Sport sf jocuri - jocuri socLetate ~i de carti -- saloane si cameredejoc - bi liard terenuri de sport - tenis (de cirnp ~I de rnasa) -- bazine de in not -- golf, caiarie, inot, popice - POPICarle -- jocuri cu mingea camera de -- sporturi de iarna ~i imcrumut echiparnent

Deservire
-

tehnica
-- centrala terrnica -- centrals venti sau cond ition are post tr afo bo i lere-h idrofoare spalator ii mecanice ~i uscatorf crematoriu ateliere de repar atii
-p arcaje, garaje lncaper i pentru repar ati i, spaUltoare, gresare statie de benz ina

lnci.lizire vent i i are-conditior.are - ilerninat - aDa - spa/at -- evacuare deseuri -intretinere

Circutaiie

-- mecanici -- vestiare - depozite

----

parcare, garare intre\inere, reparare ~i spa lar-e auto alimentare cu carbur anti

--

- servici i anexe propri , -- paznlci -- tehnicieni repar atii

'

..

administrator
lnt:hiri~ri

14

Continutu

l hcte lur i lor pe grade

de confort

Descrier ea arnenajar i lor . norme

norrnata Echicar ea i a carne-

nr. ce
00

de
carner e

de
100 100

100

100

'1/10

o
Spati i cornune

Circulatii

Echipare tehnica

ca
"
da

da
da

ca
da.

da da a da

aa ca

da da da
da

ca ca a aa da

oa

ca

Servici i male

mini-

camera
a da da

da

(P)

% din

da
G

da
da

da P 5 da P

o
da

O+p

sonal

da

15

Continutu!
Descr ier ea arpery:ajar:ll9r, norme m mime

. hotel uri lor pe grade

de confort
Franta

IV

II

Unitate
zare

de

ca-

Camere CL! 2 paturi m2 Carnere cu 1 (minim 1 0%) m2 Apartamente minimale (2 dormitoare + salon) 1nal~imea carnerei Cada de baie din carriere % din
carriere

14,0

12,0

10,0 8n ,v

16,0 9,0

15,0

14,0

8,0
9,0

7,5
? _,0I

13,0 7,0
7 0'
_'1

10,0 2,7
45

2,7 50

9,0

Echiparea minimala la came ...

nr.
nr, nr,

de

75 70
30

15

ra

de de

WC separat

din
camere

4S

75 75

50
50

85
15 45
100
1C ,,J

SO

WC in camera % din nr. de de baie carriere Lavoar Bideu Suprafete cumulate grup sanitar m2
s aniGrupuri cornune tare eta]

100

90

'100

50 100
100

reo

20
100

75

70

25

100

75 7,5

100

50

25
100

50 6,7

6.2

2,5

Du~ (ada WC pe sexe

Hoi receptie

nr, obiecte carriere

nr,

nr. obiecte / nr.

carriere

Spatii

cornune

Salcane Grup san itar hoi igatoriu de

Clrculatri

serviciu (obligatoriu de Ja) Scad. principala m latime Scar a de s ervici u Echipare Incalzire
tizare

centrala

(I) sau cllrna-

(C) ADa calda curenta

T~lefon 1n camera Telefon pe etaj Telefon (cabina In Semnal izar e personal Radio In cam ere lzolati! fonice

%I

I da da da da da da
da

da da da da da aa da da

da da
da

da da da da da

da da

da da

da da

da da

da aa

ca
da

Servici j male

mini-

Restaurant sala m2/ camera Bar de zi Sala pentru micul dejun Servirea rnic in camera Post de prim Stand uri comeI1prestatii Frizer - Co afar - Parcaj (P) % din
carnere

da da da

2,0
da

1,7

1,5 da

1,0

da

cia

da

de rnese personal Oficiu - camera serviciu sonal etaj

G+P

G+

.AI/

+p da da
a

per-

da

'16

abila,

mal inainte, f nd
modul

n de gradul al de
J

lurilor,

in

de i functle

care

I iz area
iectu unor

cazul

sa

arnplasar-ii

contr i
iI

zona

centra I a u

or asului este i a unei

amentuiui,

e teh

A ~I iN

RIREA

neces sezonlere ,
- Cc n stru cti i

DE

__ SEPTEMBRiC: 100
0

m~~~~:+--+---+-t--:l--+-+--+--+--i-+4~~:..,..A....:;H'

90° ,-Or:

HI~~O X iE

80~ MARTIE

0'"

)j '-

. /70

NOEMBRIE

7soe~,,:-- DECEMBRIE
,

~~FEBRUARIE

~"sor STiTiU IA~NA

"iANUARIE

DE

Abaca he+lcluxmetrlca pentru 44°25', - constituie I) converttionala, tntr-un sistern de coordonate, a pozitiel soarelui pe Curbele reprezinta pozitf lle succesive ale soarelui. la diverse ore, 1n cele trei zi ie caracterlstice ale anului I de 'lara, solstitiul de iarna $1 echinoc~iul),?i in prima zi a fiecarei luni. Razele poz itii le orizontale, faia de puncteie cardinale., iar cercur ile concentrice. lncflnatiile raze] In p vertical, fata orizorrtului. Astfel, fiecare punct de pe curba so arelui tntr-o anurnita zj a anului, la 0 anumitii ora, cieterrninata prin a razei lurnlnoase orizontal si lnclinarea ei de acest plan. De , Ia 1 mal, ora 9, vertical - un de 40° cu orizontala un est. Desigur ell. or~ 12 a fiecarei zi este astronomic d Bucuresti i'i fi
i noastre,

18

deoura, I

sau pentru sporturi

de iama,

adica a celor Tn care calatorii

ramTn un timp orele

mal indede dupara cea mai

a, in timp ce

in IV

ore

SUD V

13 1~--SOLS T. 1320---132J---13 13

SUD

SUD

or:: VARA-1200

inclinatia iatadeie

razelor

pe sud-est, sud, sud-vest vest in decursul anului.

solare ce cad perpendicular

2'"

19

prin determina.rea. zonelordeumbra pe care Ie lasa mUflFi inc::onjuratori zone care nu sint recomandab ilear;np Iasari i hotelur i lor. Insorlrea excesiva a unor fatadeln amplasarnente obligate de alte considerente dectt cr ientarea, luarea anumitor rn de protectie prin unor elemente constructive fixe sau regl Ie, care sa atenuezelumina prea putern itlonarea ~i dimensionarea acestor elernente (cornise. brise-soleiuri, r i, etc.) se poate face cu rigurozitate, cunoscrndu-se di ia razelor sol are in perioadele cr itice. Abaca alaturata reprezinta conventional mersul scarelui pe cer tot cursul anuiui. asernenea slnt extrase pozitu!e soarelui in diverseie luni ale anului, cinci d orientar ile uzuale in amplasarea hctelur ilor.
j

COMPOZ

A SI ORGANiZAREA ,

GENERALA

Indiferent de tipul sau de rnarlrnea unui hotel, pr incipi ile de organizare inter icar a sint asernanatoare , pentru ca sectoarele de baza slnt aceleas i: eel legat de primirea oaspetilor (receptia), gazduirea lor (cazarea) si de al irnentare (rest au letate cu spatiile afer ente servicillor de lntretinere, tehnice ?i nate persorialu ui de ire. Arnplasarea ia, precum ~i itia aitor funct iun aU de caracteristicile fiecaru i hote I. Compararea schemelor functionale alatur ate ale unui hotel mare contort ridicat ~I a I mic de contort mediu este edificatoaro, Desigur ca aceste scheme functionale slnt foarte d ifer it interpretate In pr actica. dater ita conditii speciale realizare a fiecar ei unitat}: respect area lor" este insa 0 conditie de baz a unui
Schema de functionare a unui hotei grad d'e confort mediu. mic cu un

bar

rruc dejun

preparar i

buiet

camera

camera

20

.tt •

ttl
restaurant bar caf enea

buc atar ii

conf erint e
. banchete

rni c

un

camera

camera

c arner a

camera

camera

camera

unu) hotel

de mare

ce contort

rl o i cat.

material

ie

21

Schema 1 - pe eomune vertical;

niveluri

a func1iuniior pr inc hotel:' un si ioane separate; 3 - un pe orizcntala ~i cazarea 4unitar, functiunile cornune la primele si cazarea la niveluri ; 5 - lntr-un ~u cazarea,?i a In afara.

de compurrere

In spatiu

181
~

IlECcPilE
RESTAURANTI:

c:J
.....

CAZARI:
Acers PRINCIPAL

.<:;:..

ACCES

SEflviCII

mal 1i fu iun i le comune. dator ita structur i i obi igate a corpu ui cazare, este nere a aproape cornpleta, ln acela~i contur exterior. ~i in acest caz prj i sint atri receptiei ~i servicii comune ~i tehnice, ultirnele fiind cele de cazare. Solutia este hotelurilor rnijlocii (citeodata ~i celor rnar i), amp!asate intr-tm rnediu urban dens constrult, in care terenul este limitaLfi cladirea se incadreaza multe or! In fronturi constructii existents. Ca 0 varianta la aceasta solutie poate fi consider ata cea in care doar serviciile de alirnerrtatie stnt scoase din corpul principal, indepartind astfei 0 ser ie de furictiurii rnai incomode zona cazare, care se Ita pe mu uti 1 izata mai ales la hotelurile mici $i rnij I, amplasate mediu u cu 0 ie mal mica sau pe terenur: degajate in natura. In sfirs it, putem remarca ~ sol a cu 0 compunere pe or izcntala a ncipale; I cu cele mal marl posibii $i de dezvoli. De acee a ea este spec! perrnanente atu ,I . Desi este una ter en, este deoseb it
t

este

prefer ata

compunere a fu iuni ~l cele mal des lrrtlln

Ie posib i le,

22

mu

hoteluri

vor fi prezentate
toate

a o

ca

sint constru ite

icons

aceasta

intr etirere

hotel

hotel

sport

hotel

restaurant

hotel

hotel 1

hoteli

Schema de

hotel sezon i er de

licnar,
separate ..

In care f iecare

bar

este adapostita

in cladir!

de

a. se real iza

0 deco-

unei alte pozit li in 21"~ de cele din marile ne apar mai r erson ~i mal bine adaptate mediului ~i ificului ca de exemplu hoteiurile lui Konstantin-dis litoralul grecesc, sau hctelul lui din statiunea Japoneza Atami. Exter ioru] ~i inter iorul acestora legate in fer icit, unul fiind continuarea logica a ce lncaper ile mult cu ceea ce se asteapta la acestea, Pr in eleganta ' ~i intimitatea lor sirnpla ele real atmosfera rnodesta, rustics ~i lejer a, acestui tip de un cadru corespunzatcr ad poate spune CEl aceste hotel lor psiho ice cer inte ce se deosebesc in la lurile

icase,
litana,

, se cauta cai de punda nu numai cer i 10f' function preterit l, oarecurn rigid ~i a spatiului, creeaza nemu In special a inter , care apreciaza adesea ca arhitectura hotelur i
ii, ndependenta,
("

soc.are
ibuire

~i originale, ~i ihoiog

a volurnelor ita nes a" cu arh o atmosfera rece , mai

care sa cores,mereu mai , de compunere in tr atarea

ata
i i aceste i este

Tn
ne
'"
'

ce creeaz a rrn

.a ca
".

ale ale unei punzatoare. 0 constatare care cia , lurilor din mariie or ase lumii.

nice ~i furict

lor constructive, teh~i cer intelor artist coresea se la major itatea hoteooar

cer:

HQTELURI

SEZONIERE

~I DE VACANTA

piile de functicnare. de organizare, deci ~i a hote/urilor de vacanta. destul de asernanatoar e cu cele hotelurilor continind in general acel I elernente componente. Dezvoltarea lor este str ins legata insa. dezvoltarea turisrnului estival ~i este direct i uentata de noi!e concepti}, In ceea ce cr organiz area lor inter ioar a cit mal ales dispunerea ~i amplasarea lor in ter itor iu. Din aceasta cauz a 5-a consider at tratarea acestor probleme irrtr-un capitol tendi fundarnentale tur ismului dorinta schirnbar ii cadrului de lui unui centru u n vre a sa se iaseze n mediu ite de ceie In care tr ai restul anu ui. schimbare aterice-pieclnd, de pilda, la un clirnat continental la unul - cit~i la structur a cadrului - de la 0 structur a urbana ia un peisaj natural, asernene a. la trecer ea l a un program bine ilit lucru la un program irnbar] de mediu, omul nu vrea sa fie cornp let lat. Vechea ihoteliere, independente, iruite la anurnite distante de-a lungul de dispar itie. Gruparea ICI- in ansambluri care const ituie viata colectiva este i formula orefer ats. Aceasta duce si la necesitate a atr ala1ii perrnanente. prevaz indu-se ~i lccuinte!e respective. p'rin ace asta se urrnade utiliz are a hoteiur ilor In cursul lunilor larna.

Pr i

a ~i

d istr act

coastelor

a dispune un maritime, este

sa

rn ici
ii

24

urban istica a

d in

nerea vi
m,

In locuat sau

nu numai In

ales

mai mare In acest

urrnaspatule
I

actuale
ive, cu

acestui tip de

econom

I a orcac
o

cond it! j lor

ui, acadrulu:

natural

in

Iitoralul Mari i Negre, sudu ia ~i In Bulgaria, ~i-au facut apar itia mari ansambluri de hotel pavil ite msr imi, Insumind organlzare unica locala, de la 1 500 la 10 locuri Ele corespund unei lome a unor ter itor ii intinse. cu plaje lncapatoare, de-alungul 1armuri ~i a unor premise obligatorli de realiz are a unei invest economice $i a unui cost scazut de expioatare. Sint caracteristice turismului de rnasa ~i in ,special tineretului care prefers statiuni animate, cu muite poslbilitati de Iniri ~i distr actii. In acest rit sint dezvoltate uni ca f1amaia, Eforie sau Mangalia in Romania; Siantchev Briag. ami Piassatsi in Bulgaria. arte asemanatoare ca ambi general a ~I lie sau node run iene de pe coasta i, Rimin ~i e invecinate acestora. tarrnur ile Mid sau in Grecia scaldata de apele , aceste ansarnitectural un If ~i 0 mica pi natur ala, incorvegetat ie ce coboar a pin a a creasta uri lor. T eren u I restr ins setata stinc i ~ i iile sa se urce pe ter ase naturale ~i sa se subordoneze capr i~j natura bogata ciilor ei : arnenaj restaur ante ~i grupuri de cazare ln ilioane mici sau mari, sau in bungalour i, izolate sau gru icate pe coaste. totals nu depalirniteaza chiar la sute; este in general seste 1 500 locur i, de mal m lirnita de cuprindere a teritoriui i I in dor inta de a se ceea ce 0 sa fie sol iasigura 0 carecare izolare ~i i rernarcabil ~i ul ~i tur mal rnatur i. care cauta de ansambluri in ultimii ani I a Pireu I a Cae ion. La Lagonissi, un sat tur isticcu un ! centra! ~i numeroase in jur: inecate in verdeata, cu amenajar i neare , pentru sporturi nautice , terenur: de golf, ten s, t ir , volei, cu restaurant, bar, magazine etc. Ansambluri sirnilare gasim 13 Glyfada ~i Vuliagmeni. aos din Creta la Remarcabil este ansamblul hib $1 Jasmin, au vederi lal-gi spre unde gol I Mirabelle. aviei nu a perrnis In dezvoltarea unor ansamCcasta atlca mai ag blur i mai cupr inzatoare. S-au real special unitati hoteliere izolate, fie in localitatile existente, pe amplasamente noi, valor rnusetile naturale ale isajului.
t

latia investltiilor turistice a iere in special, cu natura inconjuratoare. este prtvita cu 0 grija deosebita in aceste doua rnusetea unor locur i atr age dezvoltar i nebanuit de r apide., greu de staplnit dater ita rentabilltati comerciaLe sporite, care distrug in final peisajul, adica tocmai factorul natural care le-a genet-at. Pentru aceasta se fac studii intense
realizar ii unor constructii hoteliere plutitoare, ancorate in golfurile interesante, apostul ag iei rnar u. care sa ibilrtatea conservar ii a ui natu Pe Coasta r , fondul construit actual, dens, ~i inexistenta unor terenur i libere corespunzatoare, obliga ata d~tigarea unui teritoriu in mare, pr in re allzarea de diguri ~i platforrne. Ansarnblur i le estivale legate In mare major itate continua dezvoitare a porturilor de agrement, dest ad numeroaselor i i particu la "Satul rnar ii" de la Borrnes 700 arnbarcatii. La fel , Marine In 1970 circa

in vederea

3000 v

i ~i peste

4000
pe 0

care caz area ului rnar ii. alta. Compo-

26

cu
acul

u!
a :5-

tcata

bar restaurant buret

5e

hoi adrn.

Scheme de

i,

In

uri.

e din
jei mult mai a ul natu

luri Ie

arnbi
ult e mal

ca mu i

vreme

rea, I care deterrnina

rnar irne.a rnotelului i rei

, este in functie

ativ

U,R.S,S.

Romania

50--200

80--120

ca
le-

a patur i tip
introduce

io etc.
unul sau
I

u, cu 3 cu 2 cerere sa se mal

Un itatea cazare camera oroori

lap cu resou ~ m

care

d
icineta

din
(In formule

cu

inde use un

Rezolvarea
r di
m

caz ar ii

ob
J

sau restaur ante - nu este .. + iau rnasa ~ aceste in a motelului, de cea

Tn

cazare.

28

Ie mid este recomandabila organizarea unor restaur-ante cu meniuri fixe, cu de preparate ~i cu sistern total sau partlal de autoservire; toate spatiile slnt mult mai reduse ca la restaurantele obisnuite.

iat icar ie etc., care contri

mal ridicata.

ita se da
ca de multe ori impresia cu care I in care au locu deoarece aceasta

III. ANALIZA FUNCTIUNllOR ,

PRIMIREA (RECEPTIA)

COMPONENTE

Holul de intr are constituie primul contact pe care I'i avem cu un hotel ~i implicit ne provoaca pr ima impresie, de multe orr categor ica : de aceea tratarea lui arhitectur ala cere 0 ateritie deosebita, mal ales pentru ca el cumule aza multe servicii ~i functiuni ~i constituie cel rnai irnnortant nod de circulatie.Prin el se ajunge la etajele de cazare, la restaurant, la bar, 13 , sau cotetarie, la sal iIe de confel'int~' sau banchete, avlnd deci un rol de iegatura lntre exterior ~i circulatiile interioare, at it pe orizcrrtala c1t sl pe verticala. Dimensiunile ~i continutul lui sint variabile, Tn functie de mar imea, caracterul ~i gr adul de contort al hotelu lu i respectiv. Este recomandabil ca un hotel sa aiba 0 singura intrare pentru oaspeti. pentru a usura rezoivarea fluxurilor de circulatie ~i controlul rescectiv Sint nurneroase irlsa exemplele cu mal rnulte intrari, care au fest determinate numai de conditii speciale amplasare ~i de legatur a cu or asul. In toate aceste cazuri apar dificultati inerente in organizarea functiunilor interioare. In principiu, ln apropiere de accesul principal din exterior, trebuie sa se g aseasca: -- serviciul de primire a clientilor , receptia. care are evidenta ocupari] camerelor, a rezervat iilor antiei pate, a costuri lor s i cond it iilor specifice de folos iI-e a un itati lor de cazare respective; - casier ia, unde se face - de catre cl ienti - plata tuturor servici ilor prestate, care sint cumulate automat pe fisele individuate ale tuturor carnerelos: - portarul care are evidenta cheilor si prin aceasta a prezentei clientilor , a corespondentei ~i a mesajelor personale : 30

restaurant

comune
iif

adrn.

hI

a tuturor
'~ 1

acestor

servic

sau cornasarea

rnar irnea ~i area unor a iseului cazare din

I
unde

lor, ul
c.J

) de c;cs-

rnecan iz ar ea sau automat

acces

l,

ine

31

portaruiui

, In cum ar fi: po~ta, ~ In cazul hoteiurllor

mijlocii,

marimea ?i tigari, putind sau dispar ind eu totul,

functiun i In jurul nodului principal care 11 constitute ui este var iata. putind sa se fad ~e una, doua sau trei latur] ale lui. Desigur ca ea oi ?i in ie de partiul general de arhitectura al hotelului, de pozit!a accesului pr incipal ?i ai acceselor secundare, preeum ~i de relati ile eu eelelalte functiuni ale hotelului. Se va tine seama ins a de faptul ca amplasarea acestor unitati comerciale trebuie sa asigure 0 buna funct prin reducerea ia minimum a circulatiei cl ~i a personaiului hotelului. receptiesi mai ales portarul Ie sa aiba 0 buna vizibil asupra intrar ii ~i a circuiati,i vert - ascensoare i> scari - pentru a asigura controiui necesar. Spatiul r arnas

1
A.ST

\.-·Hwc

C'

\,IB

IT]
I

~ ~R.

ruB~j Q
"1

L.

.--t

/1101 r- ,'h L_j

:/

/1

Fs

IL,

...l

A.

Scheme de organizare pe doua laturi gruparea hoi de

a holului
0

unul hotel:
singura latura a lor

1 - ccncentrarea functiunilor pe holuiui la hoteluriie rnici 2 3,4 -

HR-

ale la ; functiunilor holului de intrare Ja hotel uri marl: intr are : S - scar}: A - ascensoare

receptie:

tare;

; Ps servici i

e-

casierie : D -

directiune

: P-

we - B -

a grup sanltar - grup sanitar fernei.

G-

; Blor; Ast -

CD

4
32

oUB
R H
Scheme de organizare
hoi; R '

H
a servi

H
- telefcane: mari: Colitate : C caste-

s-

cazul
m

alatur ate se ar ata arnplasare a

CAZAREA

I ~i at din
VES-

; 3 - Americana Hotel New York; International Florida: 7 Kowaki

in:er-

si carriere cu cu rnai rnult

Exern

de carriere cu 2
Iau atra e Nord, 4Nord-

Cehoslovac.ia

Rom~s:ia

00 Camera pat Ii lll

9:0.0
9,00

., ,00 10,00 7,00 1

,00 8,00

10,00 8,00 16,00

15,00

• 00
,00

Cam ere

il III IV

1
15,60 12,00 11 ,00

4,00 ,DC 100C

C,'JO

H,OO
13,00

,00 13,00 12,00

3,00
1

10,00 10,00

lui, u~i , culoar,

acces lntre acee a

roar iSla tend i ata de

iu-zisa este cons iu mic, ce se din

~i se
icei,

ca

unul

arnplasarea

I la carnere!e m ii vestibuiului este constituit acestor du I ri in carriere. un pius de

l a iavoar in carner a si
I

i a camera de

36

I
I ~I
oi

circu

i verticale. de-

bara: GRM - rufe rnurdare : 3 - baie : SG -

o o

Camereie cu

o;ogan .z ate
iavcar j'n

rufe

87 75

29 21 3 Austri a
96 10 6

99 94 77 66 63 ~, ~., 32

Camera
studio

Camera

m~

i Mereu 2. Hotel 3. Hotel International -4. Hotel Berolina 5. Hilton - Berlin-Vest 6. Hotel International - Brno 7. Hotel Hi - Amsterdam 8. Hotel IHCHate! Continental Brno

16,27

.. .

21,1.0
19,50

9, 2.;1,30 , 31,75
"j

25 10
1

22,41

18.26

21

Din aceste

totale,

repartitia pe diverse
Carrera 1 pat

un i ar
Carrera studio IJ;)
Camera

patur i

Camera Vestibul

64,8 1

s anitar iz a

14,6

67,3 16.8 15.9

72,5 12,9 14,6

uri recente

realizate

In
Supr a fa ta un

ia ar ata urrnatoarele
caza re

rezultate

ia cam ere
carn er ei

Hate

cele sezon iere sau

tu
il respective;

ie

trebune functio-

39

o en

8
/

0'

-,

n
II !I
II

Ii

ILJ J "n. .

If

U08'-

I.

'V",

_/'-,)

I
III

!CD

D8~

caoane.

42

[JUOI
~

nl-I·.rill

!C'!

CiI I!i I0

fln

ill,
UU'\

Hn

i.1 I I

..
3 - Brussels; 6-IHC - Frank-

1-

Diverse exemple de apartarnente In hoteluri rornanesti: Hotel Predeal : 2 - ansamblul Eforie; ansarnblul

numai ca atare : cu zervat servit masa relatii cu persoane din afar a. sa

rnajori-

In

se

dorm itoare, un oflciu-bucatarie. Aceasta din urma este acestui tip de hotel este ca In el clientii lsi pot beneficia partial sau dupa ~um' Organizarea apartamentulu se face sau de partiul ales; In cazui rezo pe exclusiv, de serviciu. In hotelurile arnericane, de muite ori , toate functiunile apartamentului, cu exceotra puiui sanitar, slnt grupate lntr-un singur spatiu mareorga.nizatprin dispunerea ca atare a rnobil ierului. Exempiele prezentate aisturat llustreaza toate aceste posibilitst}, fiind luate de I,a hoteluri americane ~i une!e, mal recente, din Europa, unde acest tip de hotel este pe eaie de a se dezvolta lntr-un ritm foarte rapid, datorita numeroaselor avantaje pe care Ie Serviciile au 0 pentru asigurarea i dorit. in genera! se d mult asupra lor ~i unii arh Ie rezolva foarte economic; indicii rezu din ana_ liza a nurnercase Iuc-ari real arata ca ponderea lor este totusi neirnportanta ~i ca. este de dorit justa dimensionare a lor. i vizitatorilor ~i Intretlner ii camefn mod ele cuorind functlun le necesare relor, cum ar fi: ' prlntnterrned iuI - un oficiu de deservire caru ia se ~i masa; el trebu ie sa
cpr'\/pc'l"P

se compun din: camera camera baie, vestibulul cu 0 mica debara ~i pata comp una din caracter istici!e pot pregati singuri masa, ea in or ice locuinta, sau de serviciile centrale, a niveluri, in mea lui unul culoarul de la nivelul superior este doua n

~i aranjarea lui;

44

_~.............. --- --------

de

de

de

a turismuiui.

00

~
I,

cu

duale.

pentru

camera

- camera

az a
p o

la caz ia u i de mecaiile superi-

sau care, Ia cate-

:111I1l11_

in

de eta] se face de ob

I legatde

pozitia

circulatj ilor verticale

are,

concentr are a serv ic i I

'In

anurnite

z area unui partiu

i este lie s
'

i, cu eu carriere d dirnensionat strict vert,

cazur

atune! suprafete!e
lui construit

construite
I

latura se

rve deoseb ite pare a culoaru UI se g

ut i i 1-

lirnitele

in

al unui

suprau I ut
,

I de rezolvat in condltii ri, foarte difer ite ca natura

pentru ca este
~i care de cele

i cornune ;
I,

de vara ,

restaur ante caieneie de zi

4-

49

Restaurantul de la Hotel Parter: 1 mire; 2. - salon de ; 3 - bar; 4 de iun; 7 - restaurant de lux; 8, : 1 - restaurant cu ; 2. - bucatarie : 3 tar. Subsol: 1 - pivl1ita de alirnente : 2. - crarna de vinuri.: 3

atrium; 5 -- sala de
; Lj.
-

;6-

sala pentru ; 6-sa,1a; 7-

micu I

grup s ani tar : 5pentru vin.

automate

ierea irnediata de bucatar ie, cond neces ara pentru le?a.tura cu exteriorul, dar si de ao o asigurarea unei iri prornpte. itatea caz are a Capacitatea sal i circa jurnatate d i nurna: acestuia, este recom abil sa se asigure 0 masa In cazul hoteluri Desigur ca la aceste hotelur i se pot lua rnasur i fiecare camera de sirnire mal multe ser ii, a se mar irnea Tnsa aceasta titer din calitatea ~i gradul de contort al restaurantulu .
I i

, cornpart imen-

mai

n utilizarea mai personal a,

diverselor n

sint mal mult i umi, prin tratarea decor acreeze 0 atmosfera dt

5.0

Restaur antul de la Parkhotel Hanovr a:

Restau-ar.tu
hotelului

de

al

in a

urul gl"iitatului,

li va fine

searna

la rnese e spec
cea rnai

SDe"

ia

p funca cauta o atrnos-

Restaurant
1-

cu

In Munchen;

sau in cam ere

al.

fi tratat

cu mater ia!e

fin

rez

!a
depoz itu I

se

carnerele

fr
ie arnplasate

nt In nurnar
I inch

sa
unor eventu

in ae.

1:10-

rn;
kW

izate in tr e i 5
acestor afii Iii. aceins d in aceste

BUCATARiE

CA,LDA

III
I~
F;:?11

OF I C iU

VESEf~iLJI
I I

~
L-

'I

B n~" 0
ll

8
!21 B'JF"ET RECE
7 - -,

.~
LSD

inl M9 !II
i

j~

Ir------,tmnil

t8Jt8Jl~~_UD

I~

_J

unei bucatari i cu lncaperi d iferite pentru fi ecare prolui Plata Unirii vesela ; 2 ; 3·_ spalator s ; 4 - ma$ina de taiat sunca-rnezefur i ; 5 portionat unt ; 6 -- ma~ina aragaz 3 ochiur i : 7 - duiap frigorific; 8 de preparat cafea: 9 - aparat per.tru racit apa de b aut : 10 - gratar cu doua pi ite ; 11 - spalator degresor : 12 - rastel fix pentru vase; 13 - ma~ina pentru prajit (Iriteuza): 14- gratar electric pentru fripturi; 15--evier; 16-masa (aida; 17-masina de gatit; 18-5Dalator dublu: 19marmita ; 20 - ma~ina universala: 21 _: ma?ina pentru taiat' p iine : 22 - conservator de ; 23 - bar perrtru rac!t bauturi ; 24 - rnasina centru 25 - cotion pentru ccfetarie ;26 - raster pentru tavi : 27 -' or-: 28 - camera frigorifidL

In

iul

rezervat

lor

carne se vor
sirnplu, a
I

butuc pentru

carne (nurnai cu dusa la bucatar ie. Ie

mas? de lucru, spalator are electr ica) ~i un

frigorific

: cu ier cu I ige lucru cu rna~ina

depozitarea carnii

este

e la

rnasa lu,

BUCA,TA

SE;:-

BUCATARIE

OFI IU

BAUTURi

BAUTURI

[ Suceava:
SDa-

butuc

lor $i bucatariei

dlversele

cornpartirnente)

pentru restau-

1 MASA DE 2 MAS; NA. DE GAT 3 MA SINA. DE GAJIT .

CALDA
6 BASe LA. TA 7 MARMITA 8 MASINA UNiV BUCAJARIE 9 DULAP FRIGOR!F 10 MASINt> PT SPALA.T VESElJ.. 11 eUPTOR PT PATISERiE 12 DISTRIBUiTOR BERE DULAP FR PI LEGUwlE

iU

masura ce rate care la nOI tehno ce mai bogat de utilaje. ina se amulaseaza lesnicioasa : rnar irnea ei este in fu estegazulnatu .riaca nu se d curentuie

cantitatea iei cu

p ce 7n

de necesare.

asigura 0 util Combustlbi lu i

bucataria
~i a

calda mai cupr inde: mese lucru, clteva puncte atul ni, 0 ma?ina universals bucase in functie de forma bucatar iei ?i m mea restau rantu i i ? i este
r.

de fum

intr-c suc-

etc, ) la restaurant accesele a: m a un un

aserrie-

lasa

mese

e lucru, care vor fi arnenajate acces catre I rl ie ~i Ie de

59

In eventual
Ion
,

itatea

ca
la

prepararea
. lat de

produselor

de cofetar ie se cu

local,

tru tavu s: la bucatar ia rece

. '"
'\

'

se va prevedea cotrastelul respectiv va fi trecut

i se d

ne

In acest caz conserv atoru I

ificatie nu

ia de preiul ?i bucataI a debar-as

obicei
rnent

blu lncare

im ul r: in vase se VOl' da i un

spa I ator

cauz a este
e

piesa deosebit
iui

ate de saliie de imiui a d iverdeservire,

se

a cauta a, urn ibil ; or s j 20m cee a ce nz atcare

ca oficiile
iare

trebuie

la sallie de con~I

sa

alte
cju

unui of i··

Ie

se

rntncare.

oficiului

restaurantului

se mai in carriere I e de cazare ~i

In

II

articole

cosrnetice

~j

PI I
t.. fvlASINA PT

PT

carucioare

eSTe

se

cazul). iosesc

atul

p
ri

12.:

12

serv

ii la restdU-

IV. STRUCTURI

DE REZISTENTA SI PROBlEME ,, DE CONSTRU CTIE ,

Din ounctul al structurii ;;1 al nu prezinta problerne specifice fundarnentale. , Ele sint ' ii cu ~i rncarcarl ob in pr incip!u, se poale orevedea oricare din tiour ile structuri uzuaie la , Avlnd in ca' prezenta lucr are nu are ca obiect pal structurile, Tn cele ce urrneaza se va tr ata nurnai problema consecintelor ~ i impl icati i pe care Ie are pentru 1modul de dispunere a lor structurii, cautirrd sa se s elernerite cunoscute ;;i 0 exper ierrta ex - la etajele cur ente - a La hotelur i, in lnsa;;i , situ cu 0 pi sirnpla. structurs a acestor , tr ansrn itind oirect econom ica. este nurnai la fundatii, ar constitui in unele cazuri particulate iel, cind ~i la n lui imentarea de amplasarea la parterul c'labl lea necesita d ia

I aceasta s
o structu ra a 64

carnere

ca
unei

~i

necesitatea

acest caz 0 structura diferita trecere la structura

I a structu ra lur i :

la parter-

l-

di

d istr i bu ite se
icitate al zonei

rnai
iasamentu

1-

necesitatea

ca structura

RI PE DI

ME
camera structu ra I sanitar cu aies

In

atune! lim iteaza

~I

su

atoare

b-planul tr ai travei i curente

l

gf rr0'

L"I

II

II
II

jt==

ai consurnului

de

imped i mente deoseb ite

lu

r ealiz area - din panouri

rnar i ~- a unor

transversale
3i

trece-

ale

I
I

I
I

I
I
J

I I Il
II
:1
II

II aI

Il II _j I I II I II I II I 'I

transvertravel i curente.

I I I
J

n
!

Ii

b
ucerea
inconveriientul evident

II II

Ii II !I
ucerea
?i

'!

costu
unei

IU

asu la hotelur ile executate la:i rnacar la n

lu I

TU

11

in

insu.I

este

ce in

al m

RE

Structur a pe ter elastic: sal.

partr ansver-

n
I

..
I
,.....--,.

...,-

- ...

- -_ ..

a
69

RI la tipurile de strucI de variate, astfel (0 i afragme)

luarea sarc;-

rl

aresti

curt:

'"

i Ie su structurii - in structur a --

ti

r:

II Il
It L

I
I !
b

1 IIIIIJ IIIIJ I1
.
.
c

II

I l

I I

I
Structure

I
mixta : peretelui trar.~G (schema). Structuri mixte bilita:\i de dispunere a diafragmelor.

70

atii neeconomice, precum

i la cant

arrnatur a i

mari de

v.

CA

RltOR

NTUL

72

vecina-

cer

Ul
irni-

c.

cate-

iu!

sa
camera dorm it:

tr ansrnita

!~
''"''

•
!

ventilatie.

scu

ntr area d i recta din cor

In

N
C 21-

direa Tn vina in contact

sa

nu

la sosrre.

tr-un str at

ce eSle

il

na
dubia.

lare

sonora.

sa nu contri

ie la ampl ev itate d aea

lntensitatea

celor

mal

lte zgcrnore
lntens itat ea-

Motor

de 110

zgornot

de str.ada

tr amvai
de

80 70 60

de strada. camere de locu it

zgornote

rnaxirne

Strada fcarte
Gdd!na in

lin
lirnita minima vint litate

rnediu In

50 40 30 20
10

frunzeiortn

e pentru

izol ar ea

elements

de ccnstruct.le
lz clar ea sun etuiu i (in i oni)

Elernerit e

constructie

ln

general

in cazuri

sp eci ale

cornune intre cam ere

60 30

70

40 50

Clemente

de constructre

Gr osirnea, In em.

Reducer ea acustica

compuse din: beton arrnat

- beton arrnat eu cararnizi Pereti cornpusl din;

Zidarie de caramida pe rnuchie, ambeie Idem, Idem, Idem, 1 caramida em cu tencuiaia tencuiala pe tencuiala pe

12-26 10 16 30 45
8,5

2-1

30-51 40

55

SO 59
.... _'

17
'19
tencu-

caramida

cu

46

46 tencuita pe arnbele 44 Dale de sticla de 2 em

2 2

33

27
36 40
Geam fcarte Dine Idem, dublu, interval
simple cu rame

Dane! dublu idem, In tabii:

I', icem, ',., ioem.

$i tabiii lacat la 10 em interval

33-45 40-50

.:: ~ :,' ,,-.0

dublu pl acat

ire, datorite

numai

ooncentrare

i timp

de fu iuni poate conduce la 0 vizibila economie de personal, oferind serviciul cuvenit. urrneaz a vern ar ata cornponenra, modu! de aplicare ~i caracter ile

Tn

inerea jut niveiurilor

acestu: iiurninare.

din motive iluminatului Iluminatul sau unde sint cerute instalati lor tehnice, cent. nom ia de

nive!uri

bucatar

marl iile,

a fi fo it aco unde lumina iluminare. In aceasta categorie intra lator iile ~i culuarele de serviciu.

ioneaz a continuu

incaper ile
ilurninatul

mate
fluor es-

intrucit v i

~i eco-

) sau

Nlvelurl medii de llurnlnare reccmandate

inca er ea

pentru hctele,

in lx
Hum in atu I

fluorescent

incandescent

Camere de dormit: -i - la - mese oe scris

toaleta

00-200 200-500 200-500 200-500 se prevede) 100-150 250-500 50-100 100-1S0 00 100-200 30- 60 50- 75

Camera
Vestibuiul Culuare

de baie:
oglinda camerei de cazare

- in Holuri scar: Sali de

SO- 75 1 00-1 SO

Sali

;;i corespondenta:
pe masa

75-100

Restaurante Baruri

inti me 300-400 200-250 250-500 2S0-300 $i

Pe cuiuare

in

bl ice se recornanda a se prevedea ii aju

retea la camereie

ize

alirnen-

tarea apar atelor e llurn in area tur ile ~i

lumina

zi lei este necesara fo

mi rrnesc lumina are cupr ms z ilei $i ain care se ac-

~i

lx este
carner e:e

fi ilurninate

ia

un nivel mai red

lf1sa

o
lBA
I
I

00U \r--)
]_._(
\

4D
';
I,

8•

I
f;
I

I f)

c.

)s C
I

G'

H·

17
i
I-

G·

.,

/'.
2 3

1\4

\ .:
/

5
L

Variante de ilurninare a cor idoarelor carnerelor din hoteiuri. Teate i le se bazeaza un iiurninat difuz fluorescent S1 un adaos de lumina incandescenta asirr-etrica In variante!e 1 ~i 2 moncton i a; 0 putere nstalats de 50 - S5 W, deterrninlnd 0 iiuminare de 50 - 200 Ix. lor oe acces la carnere, ca in variantele 3,4, S, 6 ilurninare in rnonotoriiei. IL

! rest au-

ri se

I rn in

care ile

80

al

is VI
Puterea instal ata m2 de
W, 60 W
$"

x60W

De-a o
baleen

de lumina Puterea instalata m2 de pardoseals este 20

Un exerncl de

se

aria

camera

de hotel
de un

de 60 W mascata ecr an difuzant. Pentru cit!t ,

0

60Wcu reflector in de Pe masa de scris 0 larnpa de birou cu 0 OP ALA de 75 VV,

6-

Variante

de i

carriere ell confort j PS-HoteJ i ich-

fluorescente, care creeaza decorativa de lumina. o Pe rnasa de scris se ana 0 de b ilurninatul

lampa incandescenta inzii mesei

de tcaleta se face eu flute incandescente de 15 VV, arnclasate a de iturninat reg labile, de 60\;\1 $1unreflector sfer ic de

Du

cu doua

i s alonului.

Pe rnasa de scris este de masa de 60-75 \1'/.

! rnesei de toaleta este \N, Pentru s int doua ansamb I uri de i luminat reg labi Ie, de W fiecare , avind un reflector sferie

de

60 WI este montata lrrtr ..o scafa In p lafonu 1 vestilului intrare. Du ! este ilurninat cu 0 incandescent

incandescenta

de40W

Pcterea instalata

difuzant este de 30 W pe mZ de seara

din vestibulul de la intrare, care i lurnineaza attt inter iorul cit si vestibulul I'

fluorescenta eu o icior

este instalata

In du

Doua.

Pe perete, la circa 50 em rnesei de de toalets s int rnontate deus

din

60 in colturi Ie de la fereastra ale salonu lui

fiecare eu ctte doua

III,
6*

..

25 W.

83

Ilu

I unuia

inatu] general peretr,

sau in

un

lee

ina

i pentru

hotelur ile ce se construiau

serruI ini ile ita

urrnatcare!e

) 2. lex,
7-

centr ala telefonica:

;

rnediu: - te-

post ; - post de cornanda de cautat persoan e s j te Ii efcn de

-cabinetelefonice;

RECEjPTiE

I oI
8

i2

telefon ie

card Eiektrik

ie

ibil

este

se
contoru I I a zero: acesta este instaat

re automata

a convorbiri
a datei,

r!

,~~

a nurnarului

in

area

lulu I, a acestor Ii este

rr: un 8

.e este un

economic i

Aparat

pentru

intercornunicafii

Siemens.

lnstalatie

de intercomunicatii

la Serviciui

de conta-

bi litate (Hotel Intercontinental -

tant 1:1 auxiliar

ospatari lor.

de ap i icare

de comun

in

le rnocerne

E.

cite

lam
~j
!

un

rO$ie

sau nu: lam

rosie dad

este cur ata sau nu, lar

Siemens

lui

sume

ator ate

a,

din man.1-

avertizarea

in

Siemens.

a
IV

tcate
ale de

ce

a usura is

acustica

ce

pri

completate
!,

interval CIJ no! create care vor

se va prevedea un iluminat de s irculatie ra ilumin

ranta si real iza

Hoteluri iluminat

ell contort
de

ridlcat

cr.eficient
coeficierrt

medi
rnediu med i u

utihzar

0.6-0.8

lizar e i izare
Hot elur i tur istlce

iiuminat

I.

sante.
a cabina
I

de acces

la

~1

de

ascen-

LJ!
,...--,

n,
I

U,

01' '10 0 0 Di n

ID Di
-

D' D0
=1

[.

DIVerse

iilor de

tl

recomandabile

..
lor

mile aware:
Romania nil

ascensoare

ite in

noastr a

natate rezu

in

~i alte

socialiste

500 4 de Vest 600 8

800

1 600 20

900

200

1 500

000

America nom;

Persoane:
Viteze!e de transport uzu ale sint:

ascenscar

etor

mi de ridi-

necesare

poate

fi determin

uti i

ef
3600 Q

in ca,-e'

este ascensoru i) ;
2H
Ii

75

,1

In care:

Q
v

7-

VII. INSTAlATH ,
AUMENTAREA

SAN

APA

iune itu I orar maxim va fi:

oror

n
area

[1/oraJ
nu rezervor de lare ~i
a

sa

unde: H(1 o
7*

este

Exemplu

de

grupuri

s anitar e de

~i pentru canale!e de venti 1 - closet cu rezervor rnontat la me;2tie; 3 ~ cuva pentru uscator de cerceafu-l de baie : 5 - lavoar : 6 - cuier cu cir; 8 - copentru insta9 - robinete de lnchidere pentru apa la fiecar e grup san ita!" 1 0 - canale de
vent]

/', -

s an It are cu diferite: camera de baie cornpleta:

dotari

- closet cu r~ezervor rnontat

._------,--,

as
acurnulare.

ore.

10

sanitar simplu cu 1 - closet cu rezervor ; 2; uscator de cerceafuri ; 4 . 6 - port-saoun inchidere pentru apa pe (pe nivele): 8 - coloane . i sanltare: 9-

separate

pentru

coloanele instalatiei s i pentru canalele de venti I

mont at ia semiinal3 - port-prosop ~i cad a de bai e ; 5 : 7 - robinete de fiecare grup sanitar (apa canal) pentru de verrti e.

Cind una dinaceste presiun i i ~i rezervoare CANALIZAREA

se recu
inare.

la

ace

ii

atii de ridicare

Canalizarea apelor uzate la constructiile tare, se va face cu - traseele vor drepte ~i centro i ~i tntre; inere ; toate obiectele san se vor racorda la canal la ,eu

ite din racordarea cbiectelor i ,eu

0

sani-

pos i b i I

i uscar e Ie separate

singura

irni ~i deseuri

de

Ie inte-

prin
ilirea arnplasarnentului constructiei, cotei

la

II

mar,
con-