Consolidari Exemple IPTANA

Cap.
4 DIVIZIA STUDII TEREN ŞI CONSOLIDĂRI
4.1. PRINCIPALELE OBIECTIVE – ORGANIZAREA DIVIZIEI

Principalele sarcini ale diviziei constau din:
• Proiectarea lucrărilor de consolidare a rambleelor sau debleelor căilor rutiere,
precum şi astabilizarea/ susţinerea versanţilor pe care se dezvoltă fenomene de
alunecare, în vederea protejării unor obiective.
• Realizarea studiilor geotehnice pentru proiectele întocmite de IPTANA S.A., precum
şi pentru alţi beneficiari;
Divizia Studii de Teren şi Consolidări, prin Colectivul de Studii Geotehnice, are o

colaborare apropiată cu Laboratorul de Încercări Geotehnice al IPTANA, colectiv aflat sub
directa coordonare a Directorului General.
În perioada 2003-2008, personalul diviziei s-a menţinut aproximativ la acelaşi număr
de angajaţi; a crescut în schimb ponderea salariaţilor cu studii superioare, dotarea cu
aparatură moderna de investigaţie si cu tehnică de calcul, inclusiv licenţe pentru programe
(GeoSlope, SAP şi WallUp, etc.). Toate acestea au permis realizarea unor studii tot mai
complexe pentru autostrăzi, drumuri naţionale reabilitate, dar şi alte obiective importante.
Divizia Studii de Teren şi Consolidări are în componenţa sa două colective pentru
proiectarea lucrărilor de consolidare şi un colectiv de studii geotehnice, aşa cum rezultă din
organigrama prezentată mai jos.
Responsabili
Director Divizie QMSM
Ingineri specialişti:2
Consolidări 1 Consolidări 2 Studii Geotehnice

Ingineri: 8 Ingineri: 9 Ingineri: 10
Tehnicieni:1 Tehnicieni: 0 Tehnicieni: 2
Muncitori:
Fig.4.1. Organigrama diviziei
178
4.2. LUCRĂRI DE REFERINŢĂ REALIZATE PENTRU
CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR ŞI VERSANŢILOR
4.2.1. REABILITAREA PRIMARĂ DN 15 TOPLIŢA – POIANA LARGULUI

km 275+273 ÷ 244+200
În vederea executării lucrărilor de reabilitare primară a straturilor asfaltice pe DN15

între Km 275+273 ÷ 244+200 au fost necesare lucrări de îmbunătăţire a caracteristicilor
geotehnice ale patului drumului şi de colectare si evacuare a apelor din corpul drumului şi
din zonele de debleu.
Lucrările de colectare si evacuare a apelor constau din:
-drenuri longitudinale pentru colectarea apelor din amonte de drum şi împiedicarea
pătrunderii acestora în corpul drumului;
• drenuri transversale în zonele de debleu pentru colectarea şi evacuarea apelor din
versant la şanţurile sau rigolele drumului în vederea împiedicării fenomenelor de
alunecare a versantului care aduc aluviuni in drum şi blochează circulatia;
• drenuri forate pentru colectarea si evacuarea apelor din debleu în zona zidurilor de
debleu crăpate, fisurate şi în zonele de debleu umede cu înălţimi peste 4.00m;
• lucrări de repartiţie a zidurilor existente cu înlocuirea tronsoanelor rupte sau grav
degradate cu lucrări de susţinere elastice din gabioane care lasă să treacă apa din
versant prin ele, precum şi lucrări de îmbunătăţire cu minipiloţi injectaţi.
Lucrările de consolidare caracteristice acestui proiect constau din:

- reactivarea drenurilor longitudinale;
- reabilitarea zidurilor de sprijin;
- imbunatatirea caracteristicilor fizico-mecanice ale pamanturilor din rambleul sau
debleul drumurilor
1:
1 2:3 Sistem rutier existent 2:3
1
1:
Fig.4.2. Dren longitudinal reactivat
179
Fig. 4.3. Poziţionarea drenului longitudinal
Fig. 4.4. Reactivarea drenajului propriu al zidurilor de sprijin existente
1:
1 2:3 Sistem rutier existent
Fig. 4.5. Îmbunătaţirea caracteristicilor fizico-mecanice din rambleul drumului, consolidare

cu minipiloti injectati, cu radier din beton armat
Secţiune transversală
180
Fig. 4.6. Detalii cămin de vizitare
Fig. 4.7. Vedere în plan a căminului de vizitare
181
Fig. 4.8. Detalii cap de evacuare la drenuri în săpătură, plan, secţiuni transversale
Fig. 4.9. Profile transversale caracteristice cu amplasarea drenurilor în săpătură
Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu

Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava
Verificator QMSM: Ing. Eugen Mentzel
Faza de proiectare: SF; PT; DE
Perioada elaborării proiectului: 2003-2004
182
4.2.2. REABILITARE DN2 CONTRACT 5.2P PASAJ km 107+297
Lucrările de consolidare sunt situate pe DN 2 (E85), între km 106+980 - km 107+280

B, în zona localităţii Buzău.
Soluţia de consolidare a fost pământ armat cu geogrile
Fig. 4.10. Planul de situaţie al zonei de reabilitare DN2, Pasaj km 107+297
Fig. 4.11. Profil transversal cu pământ armat cu geogrile

Faza de proiectare: DE
Perioada elaborării proiectului: 2003
183
4.2.3. LUCRĂRI DE CONSOLIDARE PE DN 1A km 125 – km
Lucrările de consolidare de pe DN1A, Km 125-Km142, jud. Prahova
Descrierea lucrărilor proiectate:

Km 125+210-Km 125+242 Între km 125+210 - km 125+242 consolidarea rambleului se
realizează cu coloane din beton armat ∅ 60 cm solidarizate prin radiere din beton armat
ancorate.
Km 129+989,87
1. Amenajare amonte podeţ
a) Timpan amonte podeţ - Aripi amonte podeţ- Radier pereat
2. Amenajare incintă podeţ : a) Refacere zidarie culei; b) Refacere radier
3. Amenajare aval podeţ : a) Timpan aval podeţ b) Aripi aval podeţ; c) Radier pereat
Km 140+100 – Km 140+319 - se refac parţial gabioanele
Km 141+025 – Km 141+075 - căptuşirea versantului cu plasă de sârma zincată ancorată
corespunzător si protejata cu beton torcretat, pe o lungime de 50m si o înălţime de
aprox.15m.
Km 125+210-Km 125+242
În locul celor 4 radiere de câte 8 m lungime cu câte 2 ancore pe radier, s-au proiectat 2 zone
de câte 2 radiere de 10 m lungime (Km 125+100 – Km 125+120 si km 125+210 – km
125+230) cu câte 4 ancore pe radier.
Lungimea ancorelor a rămas aceeaşi cu cea proiectată si anume 10.40 m în exteriorul
radierului.
Numărul coloanelor solidarizate intr-un radier si lungimile acestora au ramas aceleasi: 7
buc./radier cu lungime sub radier de 11.00 m.
Km 129+989,87
S-au modificat aripile amenajării amonte si aval de podeţ
Km 140+100 – Km 140+319
Cantităţile de gabioane au fost refacute datorită adaptării la situaţia din teren
Km 141+025 – Km 141+075
S-au prevazut ancore realizate prin forare cu diametrul găurii de 90…130 mm datorită
stării de degradare a stâncii.

Proiectanţi principali: Ing. Gabriela Sava; Ing. Ioana Lungu
Faza de proiectare: SF
184
4.2.4. REABILITARE PRIMARĂ DN 1A SĂCELE km 70+400-km 190+359
Lucrările de consolidare şi de amenajare adoptate în proiect au fost:
- Ranforţi din coloane ancorate ;

- Ziduri din gabioane ;
- Drenuri forate orizontal ;
- Minipiloţi injectaţi cu radier din beton armat ;
- Drenuri longitudinal;
- Amenajare versant amonte si aval podeţ cu praguri şi pereu din zidărie de piatră
(30cm grosime).
Refacere sistem rutier
Fig. 4.12. Profil transversal km 125 cu ranforţi din coloane ancorate; refacere
sistem rutier şi parapet metalic greu: zid de retenţie din gabioane
Fig. 4.13. Profil transversal km 141+400 cu lucrări de consolidare: Zid din gabioane, drenuri forate orizontal,
podeţ tablă ondulată, amenajări cu pereu; Profil transversal km 133+500 şi 134+500
185
Fig. 4.14. Consolidare cu minipiloţi injectaţi cu radier din beton armat, drenuri longitudinale
Şef proiect: Ing. Ioana Lungu

Proiectanţi principali: Ing. Mihail Munteanu; Ing. Gabriela Sava
186
4.2.5. DEVIERE DN 29D Km 18+500-Km 20+816
Lucrări de consolidare proiectate au constat din protecţia taluzului cu geogrile.
Pentru protecţia taluzurilor rambleelor înalte s-au folosit geocelule cu grosimea de

10 cm şi cu minim 20 ochiuri /mp pentru zonele de bază care includ rambleele cu pantă de
1:3 şi canalele colectoare stânga şi dreapta. Pentru taluzurile cu pantă de 2:3 se utilizează
georetele spaţiale cu grosimea de 2…4 cm care, de asemenea, se umplu cu pământ vegetal
însămânţat.
Amenajarea pentru colectarea şi evacuarea apelor pe firul văii se concretizează prin
lucrări pentru:
• colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii
• evacuarea apelor din precipitaţii pe un tub aşezat pe firul văii executate
• amenajare a celor două văi (stânga şi dreapta) formate prin ridicarea rambleului
drumului pe firul văii existente, cu geocelule cu grosimea de 10 cm şi minim 20
celule /mp.
Fig. 4.15. Profil longitudinal km 18+500-20+816 şi detalii cap tub evacuare;

secţiune transversală şi detalii tub de evacuare
5.00
1 :1
1:1
1:1
Fig. 4.16. Profile transversale rambleu; profil transversal de rambleu la km 20+339.80
187
Fig. 4.17. Profil transversal de debleu km 20 + 534.95

188
4.2.6. CONSOLIDARE DN 67D km 92+000 – km 92+400
Situaţia existentă
Lucrările de consolidare sunt situate pe DN 67D între Km 92+000 - Km 92+400.

Zona km 92+000 – km 92+400 se află între localităţile Băile Herculane şi Baia de
Aramă, la altitudinea de aproximativ 500 m .
In zona studiată, drumul este în profil mixt, în debleu pe partea stângă şi în rambleu
pe dreapta. Drumul se află în zona adiacentă lacului de acumulare de pe râul Cerna, pe
malul stâng al acestuia.
Fig. 4.18. Localizarea orientativă a drumului
Alunecările s-au declanşat în anul 1995 când rambleul drumului a fost rupt pe toată
lăţimea carosabilului, circulaţia fiind întreruptă. Debleul drumului cu o pantă de 700…800
prezenta numeroase izvoare cu debit permanent.
Pentru redeschiderea provizorie a circulaţiei a fost montat un pod provizoriu metalic
de inventar.
În continuare s-au produs noi alunecări ale deluviului şi datorită precipitaţiilor
bogate, s-au dezvoltat procesele fluvio-torenţiale de modelare a terenului: eroziune şi
transportul materialelor în lungul ravenelor formate.
Fig. 4.19. Procese de eroziune şi tansport de material
189
Pe versantul stâng, pe zonele de debleu, procesul de eroziune şi a deluviului s-a
extins, având loc alunecări pe versant care, au culminat cu cea din ianuarie 2003 când, în
zona centrală, a avut loc o ruptură a deluviului cu o înălţime de (8…10) m care a antrenat pe
o lungime de (60 – 70) m deluviul existent iar drumul a fost blocat în totalitate, rupând zidul
de căptuşire din gabioane pe o lungime de 50 m .
Pe versantul amonte, la 70 ... 80 m de marginea drumului, deluviul împădurit rămas a
format un perete înclinat de 70o ... 80o care prezintă urme de fisuri şi crăpături. Zonele
laterale, adiacente zonei centrale descrise anterior, prezintă pereţi ale deluviului cu înălţimi
de 1 ... 3 m, fisuraţi.
In mai 2003 a avut loc o extindere a zonei alunecării deluviului, la cele două capete
ale alunecării iniţiale, care au antrenat şi capetele zonei cu gabioane de căptuşire neatinse de
alunecarea din ianuarie 2003 .
Fenomenul de alunecare al deluviului s-a extins în toamna anului 2003 şi în tot cursul
anului 2004, până în aprilie-mai 2005, când au avut loc inundaţii datorate ploilor torenţiale.
Aceste deluvii sunt foarte periculoase, deoarece, în anotimpul umed, se pot crea
condiţii de producere bruscă a unor alunecări cu efecte care ar putea fi catastrofale.
Fig. 4.20. Ruperea zidului de gabioane în ianuarie 2003
190
Fig. 4.21. Mai 2003 – extinderea zonei de alunecare a deluviului
Fig. 4.22. Mai 2003 – extinderea zonei de alunecare a deluviului
191
Lucrări proiectate
In anii 2003-2004 s-au proiectat alte soluţii de consolidare:

- ziduri din beton monolit cu elevaţia de 2,50 m înălţime cu o lăţime variabilă funcţie
de roca de bază, turnat în contact direct cu aceasta şi fundate pe roca de bază aflată la
–2,00....-6,00 m de cotele marginii acostamentului carosabilului.
- ranforţi din beton armat cu console la partea superioară, fundaţi pe zidul de beton
monolit .
- ziduri din gabioane intre ranforţi.
- ancore pasive care fixau consolele aflate in contact direct cu versantul, de acesta.
- ziduri de retenţie a deluviului care va cădea dupa execuţia lucrărilor de consolidare,
fundate pe consolele ranforţilor.
Din acest proiect au fost executate ziduri din beton monolit pe o lungime de 84 m şi
doi ranforţi cu consolă
Fig. 4.23. ranforţi din beton armat cu console la partea superioară, fundaţi pe zidul de beton monolit
192
SECTIUNE A-A
Scara 1:100
Zona de retinere a ebulmentului care trebuie
curatata ori da cate ori s-a umplut cu material Zid de retentie a ebulmentului
L > 10.00
Se stabileste pe teren de catre
proiectant la data executiei lucrarii
Umplutura din zidarie
g1.5 de piatra bruta sau 4x0.20
bolovani de rau 4.00 2.00 =0.80
g2
50
Rand 5 G2 g2r
50
50
Rand 4 g2 G2
5 x 1.00=5.00
G2r
50
50
Rand 3 g1 g2 g2r
50
50
Rand 2 G2 G2r
50
50
Rand 1 g2 2% g2r
50
5:1
Teren natural
2.50
(stanca)
C 16/20
0.90
1:3
1.50...2.50
> 4.00
Fig. 4.24. Detalii ziduri din beton monolit
SECTIUNE C-C
Scara 1:100
Zid de retentie a ebulmentului

L > 10.00
Se stabileste pe teren de catre
proiectant la data executiei lucrarii
g1.5 Umplutura din zidarie de piatra bruta
sau bolovani de rau 1.00 2.00 5 X 0.20
g2 1.00
0.50
g1 g2r
0.50
0.50
g1.5 g2r
5 x 1.00=5.00
0.50
0.50
5:1
g1.5 g2r
0.50
0.50
g2 g2r
0.50
0.50
g2 g2r
0.50
Teren natural
2.50
(stanca)
C 16/20
0.90
1:3
1.50...2.50
> 4.00
Fig. 4.25. Ziduri de gabioane între ranforţi
193
In anul 2005 au fost proiectate lucrari de continuare a unor lucrări rămase de executat
din proiectul august 2003 şi de adaptare la situaţia de atunci a lucrarilor de sprijinire cu
ranforţi din beton armat şi gabioane proiectate in august 2003 şi anume:
- executarea în continuare a zidului din beton monolit .
- ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată din piatrăa brută amplasate în zonele
cu ravene pe versant .
- ziduri-ranfort din zidărie de piatră brută care veneau în contact direct cu versantul .
- lucrări din zidarie uscată cu piatră brută în spatele gabioanelor
- lucrări de retenţie a deluviului care va mai aluneca în timp, cu gabioane aşezate pe

umplutura din spatele zidului din beton şi gabioane.
Forma zidăriei a fost adaptată funcţie de configuraţia terenului rezultănd o arhitectură
deosebită.
Fig. 4.26. Ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată
194
Fig. 4.27. Ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată
Fig. 4.28. Executarea zidului din beton monolit
În timpul execuţiei lucraărilor fenomenul de desprindere a rocilor din versat s-a

extins spre capătul dinspre km 90+200 ceea ce a necesitat prelungirea lucrărilor de
consolidare .
195
Fig. 4.29. Desprinderea rocilor din versant
În anul 2008 lucrarea se prezintă foarte bine. Curgerea deluviului pe versant a

continuat într-un ritm lent .
Fig. 4.30. Atenuarea curgerii deluviului pe versant
196
Fig. 4.31. Starea îmbunătăţită a versantului

Perioada elaborării proiectului: 2003 – 2005
197
4.2.7. REABILITARE PRIMARĂ DN 15 TOPLIŢA –POIANA LARGULUI
Km 175+273- km 244+200
Tronson Km 175+273 Km 190+000

Au fost proiectate lucrările de reactivare a drenajului propriu-zis al zidurilor de
sprijin existente şi ale drenurilor de acostament şi drenurilor longitudinale.
Drenurile forate orizontal se vor poziţiona pe teren cu acordul proiectantului, funcţie
de configuraţia terenului la data începerii lucrărilor.
Tronson Km 190+000 Km 195+000

Tronson Km 195+000 Km 200+000
Tronson Km 200+000 - Km 205+000
Au fost proiectate lucrările de reactivare ale drenurilor de acostament şi drenurilor
longitudinale.
Drenul se va evacua in lung la podeţul de la Km 205+130.
Tronson Km 205+000 Km 211+000
Au fost proiectate lucrările de reactivare ale drenurilor de acostament şi drenurilor
longitudinale.

Perioada elaborării proiectului: Febr. 2004
198
4.2.8. PROTECŢIE VERSANŢI DN 7 CĂCIULATA-BREZOI,
JUDEŢUL VÂLCEA km 198+000 - 226+000
Pe drumul national 7, sectorul Caciulata- Brezoi s-au proiectat si sunt in curs de

executie lucrari pentru stabilizarea versantilor din stanga drumului folosind materiale si
tehnologii speciale prezentate in cele ce urmeaza:
• Structura flexibilă de stabilizare a pantelor predispuse la degradare este
realizată din plasă de sârmă ancorata in roca sau sol, cu elemente de îmbinare şi de
bordare. Această structură are scopul de a stabiliza activ (prin tensionare) versanţii
împotriva cedării în plan paralel cu panta a unui strat cu grosimea maximă de 1.50m,
precum şi împotriva cedărilor locale între ancore pe o grosime de maximum 1.50m.
Structura va asigura o pretensionare externă, activă a suprafeţei cu o forţă medie de 5
kN/m2. Structura trebuie să reziste razelor UV şi să aibă o durată de viaţă de cca. 50
ani. In plus, structura trebuie să nu necesite întreţinere după instalare.
• Structura de protecţie tip perdea asigură prevenirea accidentelor produse de

materialul mărunt sau grosier desprins din versant. Este alcătuită dintr-o plasă de
sârma de înaltă rezistenţă cu ochiuri romboidale ce acoperă versantul, fiind ancorată
perimetral în rocă sau sol.
A Sulurile de plasă sunt fixate pe
B A
DETALIUL A
un cablu suport legat de ancore şi Ancora flexibila

din cablu spiralat Cupla
sunt lăsate să atârne liber peste

Cablu spiralat marginal
versantul stâncos. Ancorele de fixare

Ancora flexibila
din cablu spiralat
Spirala pentru prinderea
ale cablurilor sunt plasate, de regulă,

plasei de cablul marginal
C
pe creasta superioară a pantei.
~1.0m
suprapunere ~0.15m
Structura permite căderea
suprapunere ~0.15m
3.5m
după o traiectorie controlată a

3.5m
materialului desprins din versant,

DETALIUL C
DOMENIUL DE APLICARE:
Spirala pentru coaserea plaselor KM. 200+377 - 200+477
Clema de prindere DETALIUL B KM. 206+400 - 206+425
cablu
reducând totodată viteza de cădere; Ancora flexibila din
cablu spiralat
KM. 224+550 - 224+700 dr.
materialul se depune la baza

Cablu spiralat
Clema de prindere cablu
versantului, iar îndepărtarea lui se

suprapunere
face periodic.
Fig.4.32. Detalii plase ancorate - imbinari
DETALIUL B Cablu de margine

la partea superioara
Tija de ancorare Ø25mm ; L=1.5 m
Ancora
Fig.4.33. Detalii plase ancorate – amplasare placi pentru tensionarea sistemului
199
Plasa este alcătuită din sârmă de diametru 3 sau 4mm împletite o singură dată.
Rezultă o structură romboidală tridimensională. Sârma este fabricată din oţel de înaltă
rezistenţă şi este protejată anticoroziv.
• Structura de fixare a stâncilor pe suprafeţe neregulate şi în consolă este realizată

dintr-o plasă specială ce ancorează şi fixează blocurile mari de stânca prevenind
căderea lor. Plasa din sârme spiralate cu o rezistenţă ridicată la tracţiune poate fi
folosită atât pentru protecţii active (cu efort iniţial), cât şi pasive. Structura se aplică
rocilor care sunt pe punctul de a se desprinde sau de a aluneca de pe versant, precum
şi formaţiunilor de roci instabile cu suprafeţe neregulate. Plasa spiralată poate fi
trasată peste muchii vii sau fixată în cavităţi / nişe. In funcţie de tipul rocii, adică de
dimensiunile particulelor ce se desprind, sub plasa de înaltă rezistenţă se poate monta
o plasa secundară cu o reţea mai fină (ochiuri mai mici).
Plasa se fixeaza pe tot conturul, iar atunci când se doreşte o protecţie activă se
fixează şi în câmp cu ancore şi plăci de ancorare.
O altă utilizare a plaselor din sârme spiralate este recomandată în cazul ranforsării
unui sistem mai vechi de protecţie care fie s-a uzat, fie s-a umplut deja cu material desprins
din versant.
Plasa este alcătuita din "toroane" care au câte trei fire Ø4mm în secţiune împletite
pentru a rezulta o reţea romboidală. Firul este extrem de dur, rezistent la abraziune şi
protejat anticoroziv.
Ancorele utilizate sunt alcătuite din sârme răsucite (cabluri) din oţel de înaltă
rezistenţă (rezistenţa la întindere de 1770N/mm2). Flexibilitatea le permite preluarea forţelor
care deviaza cu 300 faţă de axul forajului. Bucla de prindere este prevăzută cu o ţeava din
oţel pentru protecţie anticorozivă. Ancorele permit prinderea laterală a cablului de susţinere
a plasei.
Cablul de susţinere se amplasează paralel cu muchia superioară a versantului. Tăierea
la lungimea necesară se face la faţa locului
Structura cuprinde elemente de prindere: clip pentru cablu, inel de legătura între
cablul de susţinere şi ancore, cablu de bordare (asigură legarea plaselor adiacente între ele
sau de cablul de susţinere).
In anumite situaţii se impune prinderea laterală a plasei de versant; este necesară în
aceste cazuri folosirea cablurilor de susţinere laterală. Un astfel de caz se intalneşte atunci
când trebuie creată o "pâlnie" de captare a fragmentelor de rocă şi de conducere spre zona
de depunere la baza versantului. "Gura pâlniei" este creată prin amplasarea în poziţie
favorabilă a unui stâlp de vârful căruia se fixează cabul de susţinere superior.
Ancorele utilizate pot fi din cabluri (fixarea pe contur) sau bare autoperforante (cu
secţiune plină sau cu gol central). Punerea în tensiune a plasei se realizeaza cu ajutorul
plăcilor de ancoraj rigide. Ancorele pot fi utilizate şi la fixarea locală a blocurilor cu
potenţial ridicat de desprindere/cădere, eliminându-se astfel operaţiunile riscante de
îndepărtare controlată a acestora.
Structura are în compunere cabluri perimetrale (pe toate cele patru laturi); atunci
când se doreţte mularea cât mai aproape de stâncă a plasei se utilizeaza cabluri intermediare,
trecute pe sub plăcile de ancoraj.
Prinderea plaselor adiacente se realizează cu inele de legătura de 3/8".
200
• Structura tip barieră de protecţie împotriva căderilor de pietre protejează
împotriva impactului produs de pietrele în cădere. Pornind de la structura versantului
se poate aprecia mărimea blocurilor cu potenţial de desprindere, înălţimea de cădere
şi traiectoria probabilă. Astfel se poate calcula energia cinetică pe care trebuie să o
preia bariera de protecţie. Structura trebuie să fie foarte rezistentă şi deformabilă. La
impact deplasarea plasei depăşeşte 2m, iar înălţimea se reduce la 85% din înălţimea
de construcţie.
Componentele structurii sunt: plasa, stâlpii de susţinere, cablurile de susţinere a

plasei, cablurile de ancorare a stâlpilor, ancorele flexibile.
Plasa utilizată poate fi cu ochiuri romboidale sau cu ochiuri circulare. Ochiurile
circulare sunt alcătuite dintr-un număr de spire de sârma cu diametrul sârmei de 3mm.
Ambele tipuri de plasă sunt confecţionate din oţel aliat de înaltă rezistenţă (efortul de rupere
1770 N/mm2).
Alegerea tipului de plasă se face în funcţie de energia ce trebuie absorbită.
Stâlpii sunt profile metalice "I" cu rigidizări pe inimă. Capătul inferior este articulat de
placa de bază care se fixează în teren cu maximum 3 ancore rigide (bare cu secţiune plină).
Capătul superior este prelucrat astfel încât să permită atât trecerea cablurilor de susţinere a
plasei cât şi prinderea cablurilor de ancorare.
Cablurile de susţinere a plasei – superior şi inferior – trec prin stâlpi şi asigură
suportul de care se prinde plasa. La capetele barierei aceste cabluri se prind de ancore
flexibile încastrate în teren. In zonele extreme, înainte de trecerile prin stâlpii marginali, se
intercalează "inele de frânare". Aceste piese sunt formate dintr-o spira care se strânge (îşi
micşorează progresiv diametrul) atunci când se trage de capetele ei.
Cablurile de ancorare asigură legătura între vârful stâlpilor şi teren (prin intermediul
ancorelor flexibile). Sunt prevăzute cu "inele de frânare".
Ancorele flexibile sunt alcătuite din cabluri.
Teaca metalica exterioara

Cablu spiralat Teaca metalica interioara
Clema de prindere cablu
Piesa de capat Distantier
A
1000 mm
G
B
500 mm
C
F E
A
A
SECTIUNE A-A
Fig.4.34. Detaliu ancoră –cablu spiralat
Pentru protectia impotriva caderilor de stanci s-a proiectat o copertina din beton
armat la km 206+300.
201
Fig.4.35. Copertina – vedere in plan
Fig.4.36. Copertina – sectiune transversala si elevatie
Coordonare: Ing. Mihail Munteanu

Şef proiect: Ing. Cristiana Stanciu
Proiectanţi principali: Ing. Cristiana Stanciu; Ing. Alexandru Ungureanu
Faza de proiectare: SF;PT; DE
202
4.2.9. AUTOSTRADA TRANSILVANIA SECTOR 2 SI 3,
TÂRGU MUREŞ –BORŞ
Protectie taluz
conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R 2.5% 2.5%
1:1
4.0%
4.0%
H max=7.50 m
1:2
1:2
4% 4%
.
min 2% min 2%
0%...4% 0%...4%
Decapare teren vegetal
Linie teren natural
Geotextil Perna de balast
Sarcini XES-00206-R Umplutura din material coeziv conform Caiet de Sarcini
(Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R
Fig. 4.37. Profil transversal tip R1 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal
înierbat şi pernă de balast
Protectie taluz Protectie taluz

conform cu Caietul de conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R Sarcini XES-00211-R
2.5% 2.5%
4% 1:10
1
1:
4.0%
4.0%
H max=7.50 m
1:2
min 2%
1:2
4%...10%
Geotextil 4%..10%
.
Decapare teren vegetal 2%..10%

Perna de balast
conform cu Caietul Linie fundatie rambleu Linie teren natural
de Sarcini XES-00206-R
Umplutura din material coeziv
conform Caiet de Sarcini

conform cu Caietul de conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R Sarcini XES-00211-R
2.5% 2.5%
1:10 4%
1:1
4.0%
4.0%
H max=7.50 m
min 2% 1:2
4%
1:1
4% 1:2
4% 1:1
4%
4% 1:1
Geotextil 4%
4%
1:1
4%
4% 1 :1
Decapare teren vegetal 4%
4% >10%
Perna de balast Linie fundatie rambleu 4%
conform cu Caietul Linie teren natural
de Sarcini XES-00206-R Umplutura din material coeziv
(Terasamente / Strat de forma)
XES-00207-R
203
Protectie taluz conform
cu Caietul de Sarcini XES-00211-R
Se aplica la debleele cu H > 7.50 m
max.7.50 m
Protectie taluz conform Sant din beton turnat
cu Caietul de Sarcini XES-00211-R pe loc C20/25 2%
sau din elemente
din beton prefabricat C25/30
6.00 m
Sant din beton turnat pe loc C20/25
1:2
sau din elemente din C25/30
2.5% 2.5%
1:
1 :1 1

1
1:
1:1
:1
1
4.0%
4.0%
1 :1
Ax proiectat
1:
1
Tub riflat dren sau din elemente din C25/30

Dren longitudinal conform Dren longitudinal conform Tub canalizare
Caiet Sarcini XRS-00501-R Caiet Sarcini XRS-00501-R
Umplutura din material corespunzator conform Caiet de Sarcini
Tub pentru telecomunicatii

Pipe for telecommunications
Fig. 4.40. Profil transversal tip D1 - protecţie taluz debleu cu pământ vegetal
înierbat şi asanare cu drenaj longitudinal
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R Sant din beton turnat
Protectie taluz pe loc C20/25
conform cu Caietul de sau din elemente din
Sarcini XES-00211-R
H= 6.00 m
2.5% 2.5%
1:1
4.0% 4.0%
1:1
beton prefabricat C25/30
5.00
Hmax = 7.50m
min 2%
Sant pereat prefabricat

sau monolit min 2%
Linie teren natural Decapare teren vegetal

Linie fundatie rambleu
Umplutura din material coeziv

XES-00207-R
Fig. 4.41. Profil transversal tip R4 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat
Protectie taluz
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
Sarcini XES-00211-R
H max = 7.50m
H2 = 6.00 m
4%
1:1
1:1
4.0% 4.0%
1 :2
1:2
Hmax=7.50m
min 2%
5.00 1:2
Geotextil Strat de imbunatatire a fundatiei paralel cu linia

Sant pereat prefabricat fundatiei rambleului
sau monolit min 2%
Linie fundatie rambleu Geotextil
Umplutura din material coeziv Decapare teren vegetal

conform Caiet de Sarcini Stratul de imbunatatire a fundatiei, din material granular,
(Terasamente / Strat de forma) conform Caiet de Sarcini (Terasamente/Strat de forma)
XES-00207-R XES-00207-R Cap.2.2.3
Fig. 4.42. Profil transversal tip R5 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat şi strat de
îmbunătăţire a fundaţiei pentru rambleele amplasate pe teren moale si umed
204
Protectie taluz
Protectie taluz
Sarcini XES-00211-R
Hmax = 7.50 m
Sarcini XES-00211-R 2.5% 2.5%
1
1:
4.0%
4.0%
1:2
2.00 1:2
2%
2%
2%
Geotextil
Umplutura din material
coeziv Teren suport
Linie teren natural
Umplutura de material
granular Decapare teren necorespunzator
Fig. 4.43. Profil transversal tip R6A - protecţie taluz rambleu cu pamant vegetal înierbat
Sarcini XES 00211 R

Sarcini XES-00211-R 2.5% 2.5%
1:
1
4.0% 4.0%
1:2
1:2 min.1.50
min 2%
min 2%
2% 2%

Ax proiectat

sau monolit sau monolit
Linie teren natural

coeziv Decapare teren necorespunzator
conform XES -00207-R Cap.2.2.1
Fig. 4.44. Profil transversal tip R6B - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat
În mai 2005 s-au proiectat profilele tip următoarele:
Protectie taluz cu masca drenanta

6.00 m

DETALIU
0.6
2.5% 2.5%
0
1:6 1:
1:6
1:1 1
1: 1
1 :1
4.0%
4.0%

1: 1
Ax proiectat

Dren longitudinal conform
Caiet Sarcini XRS-00501-R
Tub canalizare
DETALIU
Barbacana Φ 200
din tub PVC neperforat
Bordura beton C 20 / 25
VEDERE IN PLAN
1.00 1.00
Protectie berma
Zidarie uscata din piatra bruta

Fig. 4.45. Profil transversal tip D2 - protecţie taluz debleu cu mască drenantă
205
Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-R
6.00 m
sau din elemente din C25/30 Sant din beton turnat pe loc C20/25
2.5% 2.5% 2.5% 2.5%
1:6 1:
1:6
1: 1 1
1
1:
1:1
1:1
4.0%
4.0%

1
1: 1:
1

corespunzator Caiet de Sarcini Dren longitudinal sau din elemente din C25/30
(Terasamente / Strat de forma) Longitidinal cutting drain
XES-00207-R Umplutura din material corespunzator Caiet de Sarcini
Tub canalizare (Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R
Fig. 4.46. Profil transversal tip D2A - protecţie parţială taluz debleu cu mască drenantă
PROTECTIE TALUZ DEBLEU CU PAMANT VEGETAL INIERBAT SI ASANARE CU Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-R
DRENURI FORATE ORIZONTAL
PROFIL TRANSVERSAL TIP - D3 Protectie berma
DREN FORAT ORIZONTAL
6.00 m
Casiu pe taluz max. 20.00m
2.5% 2.5%
Cap de dren
1:6 1 :1
1:6
1
1:
Pinten beton C 20 /25

1 :1 1:1
1.00
1 :1
4.0%
4.0%
Umplutura din material corespunzator

:1
1
1:1
Tub riflat dren

Ax proiectat
conform Caiet de Sarcini Umplutura din material corespunzator conform Caiet de Sarcini
Dren longitudinal Tub canalizare

Dren longitudinal (Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R
XES-00207-R
Tub canalizare VEDERE IN PLAN
.00m
max. 20
DETALIU Tub PVC perforat DN 90 mm
Protectie taluz invelit in geotextil,
max. 20.00m
Barbacana DN 110 mm din tub PVC neperforat

Casiu pe taluz
10.00m
Casiu pe taluz
Tub PVC perforat DN 90 mm,
invelit in geotextil L=max.20.00 m Casiu pe taluz
Beton C20/25
Pinten beton C 20 /25 Drenuri forate orizontal
SECTIUNE " 2-2"

sau din elemente din beton prefabricat C25/30
Sant din beton turnat pe loc C20 /25
sau din elemente din beton prefabricat C25 /30
Pinten beton C 20 /25
înierbat şi asanare cu drenuri forate orizontal
206
Protectie berma .
Protectie taluz
Saibe drenante
5.00
Saibe drenante Sant din beton turnat pe loc C20/25
6.00m
sau din elemente din beton prefabricat C25/30
Asanare taluz debleu cu saibe drenante

1:6 1 :1
1:6
1
1:
1:1
1
:1
1 :1
4 .0%
12.00m
4.0%

1 :1 1:
1
corespunzator conform Dren longitudinal

Caiet de Sarcini (Terasamente - Tub canalizare
20
Strat de forma) XES-00207-R
Umplutura cu pietris (7-25) conform
caiet Sarcini XES-00216 - R SECTIUNE "1-1"
4.00 - 6.00m
6.00
Tub riflat perforat din PVC, DN 160 mm
0.2 .30
Barbacana DN 200 mm din tub PVC neperforat Umplutura cu
0
1
Sant din beton turnat pe loc C20/25 pietris (7-25)
sau din elemente din beton prefabricat C25/30 Geotextil 1.00 1.00
Geotextil
7.90
Barbacana DN 200 mm din tub PVC neperforat Umplutura cu pietris (7-25)
1.00
4.00 - 6.00 m
sau din elemente din beton prefabricat C25/30 12.00
Tub riflat perforat din PVC, DN 160 mm
saibe drenante
Protectie taluz conform cu
Caietul de Sarcini XES-00211 - R
1.00
înierbat şi asanare cu şaibe drenante
Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu; Ing. Dorin Cozachevici

Proiectanţi principali: Ing. Nicoleta Duţu; Ing. Gabriela Sava; Ing. Cristiana Stanciu,
Ing. Alexandru Ungureanu
207
4.2.10. CONSOLIDARE VERSANŢI DN 10 KM 81+000, PROIECTUL
NEFIIND PE DEPLIN SOLUŢIONAT NICI PÂNĂ ÎN PREZENT
DATORITĂ FENOMENELOR COMPLEXE DE ALUNECARE ŞI
CURGERE GRAVITAŢIONALĂ ACTIVE CARE SE
MANIFESTĂ ÎN ZONĂ.
Drumul naţional 10 face legătura între oraşele reşedinţe de judeţ Buzău şi Braşov.
Tronsonul DN 10 adiacent km 81+000 este situat între Acumularea Siriu –în aval – şi
versantul stâng împădurit al Masivului “ Podu Calului” - în amonte.
Materialul alunecat provine din eroziunea progresivă a pereţilor unei viroage situate
aproape de creasta versantului; acest material erodat, depus pe fundul viroagei, este înmuiat
de apa provenită din izvoare. La atingerea masei critice, materialul noroios deversează peste
marginea aval a viroagei şi curge lent pe versant până la bază. Acest fenomen este
amplificat şi grăbit de precipitaţiile mai abundente din anumite perioade.
Fig. 4.49. Alunecare versant –Mai 2005
Fig. 4.50. Baraj captare izvor versant
208
Dată fiind dinamica amplă a fenomenului de instabilitate şi necesitatea urgentă de
redare în exploatare a drumului, s-a stabilit ca intervenţiile în zonă să comporte două faze:
Faza I – Lucrări provizorii
Faza a II-a – Lucrări definitive
Lucrările proiectate în faza a II-a sunt următoarele:
• Lucrare de susţinere şi retenţie cu ranforţi izolaţi, ancoraţi şi cu elemente de

continuizare prefabricate de tip bolţar.
Fig. 4.51. Ranforţi ancoraţi şi cu elemente prefabricate de tip bolţar
Această lucrare are rolul de consolidare a taluzului de debleu şi de reţinere a

materialului care va rezulta din eventuale viitoare eroziuni sau prăbuşiri locale ale
versantului natural. Înălţimea elevaţiei lucrării este constantă (H = 5,00m).
Fig. 4.52. Zid de sprijin realizat din bolţari de tip tunel. Ancorare ranforţi. Execuţie rigolă şi cap dren
209
• Protecţia taluzurilor ravenei create în uma alunecării
În vederea combaterii
eroziunii în continuare a malurilor
ravenei create ca urmare a alunecării
versantului s-a prevăzut o protecţie de
taluz cu georeţele însămânţate. Acest tip
de protecţie permite atât refacerea
rapidă a condiţiilor de mediu existente
în zonă înainte de calamitate, cât şi
păstrarea îndelungată a acestora prin
mai buna fixare a vegetaţiei.
Fig. 4.53. Secţiune baraj de drenaj
Fig. 4.54. Septembrie 2006
Fig. 4.55. Contur ravenă în evoluţie, Septembrie 2006
210
• Lucrare de protecţie antişoc a ranforţilor şi bolţarilor
Fig. 4.56. Protecţie antişoc a ranforţilor şi bolţarilor
În spatele lucrării de susţinere şi retenţie descrisă mai sus s-a prevăzut un prism de
piatră cu secţiune trapezoidală cu înălţime max. de 5m. La partea superioară a prismului se
va executa o lucrare continuă din gabioane cu o înălţime constantă de 1,50m.
Rolul acestor lucrări este de a înlătura efectul de izbire cauzat de eventualele căderi
de stânci asupra betonului ranforţilor şi bolţarilor.
Pentru evitarea stagnării apelor sub prismul de piatră s-au proiectat drenuri în
săpătură în mijlocul fiecărei travei. Aceste drenuri sunt prevăzute cu umplutură drenantă,
tuburi din PVC şi filtru din geotextil. Apele astfel captate se vor evacua la mijlocul fiecărei
travei în rigola drumului a cărei refacere a fost prevăzută în prezentul proiect.
Fig. 4.57. Decembrie 2007

Proiectanţi principali: Ing. Alexandru Ungureanu
211
4.2.11. CONSOLIDARE VERSANTI SI PRAG DE FUND PE DN 10
Km 25+800-92+700 Buzau-Nehoiu
În zona Km 26 , (in apropierea comunei Măgura), Km 36 (comuna Vipereşti), Km

92, drumul a fost tasat si rupt ca urmare a acţiunii apelor infiltrate în corpul drumului, a
curgerii haotice a apelor de pe versant si a puternicei eroziuni la piciorul versantului produsă
de râul Buzau (zona Măgura).
Lucrările pentru stabilizarea zonelor au constat în:
- injecţii cu pastă de ciment în corpul drumului realizate dupa metoda clasică (foraj,
introducere armatură şi pastă de ciment în gaura forată);
-coloane din beton armat solidarizate prin radiere ancorate din beton armat;
-drenuri în săpatură prevazute cu tub de colectare şi umplutură drenantă învelite în
geotextil;
-drenuri forate de la suprafaţă în diferite direcţii;
-refacere sistem rutier.
Fig. 4.58. Rezultatul tasării şi al ruperii terenului
212
Fig. 4.59. Sitaţia din teren
Fig. 4.60. Dren longitudinal

Proiectanţi: Ing. Andreea Dănciulescu
213
4.2.12. ELIMINARE EFECTE CALAMITĂTI DN 10,
Km 78+000 – Km 80+900
Soluţia adoptată a fost consolidare cu plase ancorate.
Fig. 4.61. Profil transversal tip - Plase ancurate

Proiectanţi: Ing. Alexandru Ungureanu
214
4.2.13. CONSOLIDARE DN 10 Km 88+600
Proiectul cuprinde lucrările de consolidare: coloane Ø 1500 din beton armat si ancore
betonate
Km 88+602.28
4.50
F1
0.45 0.45
22
.00
15.00
30°
16.00
12.50 12.05 12
12.70 0.20 .00
15.00 2.30
Fig. 4.62. Profil transversal: Km 88+602.28
6.00
50 33 1.17 5033 5.17
1:3
1:3
2.10
2.10
1.10
1.10
1.50 1.50
25 25
Ø1500
16.00
16.00
1.50 1.50 1.50

3.00
Fig. 4.63. Radier pe coloane Ø 1500 Fig. 4.64. Coloane din beton armat Ø 150
Detalii de execuţie

Proiectanţi principali: Ing. Alexandru Ungureanu; Ing. Dorin Cozachevici;
Ing. Ioana Lungu
215
4.2.14. CONSOLIDARE DN 65 Km 24+400 Balş, Pachet VI, Obiect 1
Lucrările de consolidare sunt amplasate pe taluzul drept al DN 65, în zona Km

24+395-24+415.
Lucrări proiectate conţinute în proiect au fost:
1. Lucrări de sprijinire a debleului dreapta cu ziduri din beton armat cu he=2.5m; si

lungimea de 20 m amplasate la marginea exterioară a rigolei existente. În spatele zidului, pe
talpa acestuia s-a proiectat un dren pentru captarea apelor subterane.
Evacuarea apelor colectate de dren se face prin barbacane prevăzute in zidul din
beton armat, in rigola de la baza debleului.
Fig. 4.65. Fotografii de pe teren înainte de începerea lucrărilor
2. Lucrări de amenajare şanţ dreapta

- Km 0+000 - Km 0+115 - şanţ ranforsat (1.00 - 1.30 m)
- Km 0+115 - Km 0+200 - şanţ trapezoidal din beton monolit cu baza de 50 cm;.
- Km 0+200 - Km 0+320 - şanţ de pământ cu lăţime de 1.00 m si adâncime de 30 - 35 cm
funcţie de configuraţia terenului. Acesta se evacuează prin podeţul CF aflat la capătul aval
al şanţului .
Fig. 4.66. Imagini de pe teren înainte de începerea lucrărilor

216
3. Lucrări de evacuare apa in aval
- prelungire podeţ tub Φ 1.00 m cu 10 m in aval de la camera de cădere dintre
proprietăţi.
- amenajare şanţ evacuare cu beton monolit pe lungimea de 10 m, in aval de capătul
tubului Φ 1.00 m proiectat.
Programul de urmărire pe faze determinante cuprinde predarea amplasamentului;
natura terenului de fundare la primul tronson de zid, forma, dimensiunile si betonarea gropii
de fundare;execuţia zidului din beton armat: armare, cofrare, betonare – primul tronson;
executarea şanţului din beton monolit –primul tronson; executarea şanţului ranforsat –
primul tronson
Şanţ ranforsat h=1.25m; (he=1.0m)
A-A B-B
50 50
B A
He=1.00m
1.25
1.00 B A
S E C T I U N E C-C
C
1.00 He=1.00m
1.25
Fig. 4.67. Prezentăm secţiuni prin şanţul ranforsat si armarea şanţului
Zid din beton armat He =2.50m
Fig. 4.68. Zid din beton armat

Proiectanţi principali: Ing. Nicoleta Duţu
217
4.2.15. TASĂRI ALE PARŢII CAROSABILE PE DN 10
Km 29+800 – Km 29+850
Proiectul cuprinde lucrările de consolidare: Consolidare cu minipiloţi injectaţi
Fig. 4.69. Secţiuni transversale şi secţiuni prin minipilot injectat
2:3
Ax existent
Fig. 4.70. Profil transversal cu minipiloţi injectaţi H=9.00m

Faza de proiectare: PT; CS; DE
218
4.2.16. TASĂRI ALE PARŢII CAROSABILE PE DN 10 Km 72+600
Proiectul prevede solutii de consolidare cu minipiloţi injectaţi.
Fig. 4.71. Profil transversal cu minipiloţi injectaţi H=11.50m

Faza de proiectare: PT; CS; DE
219
4.2.17. ELIMINAREA EFECTELOR INUNDAŢIILOR PE DN 10
km 82+400-82+480, km 83+700-83+800, km 84+300-84+700,
km 85+900, km 87+200-87+500, km 87+600-88+100, km 88+850,
km 88+900-89+170, km 89+600
Traseul drumului DN 10 se desfăşoară de-a lungul văii râului Buzău şi realizează

legătura între oraşele Buzău şi Braşov, tronsoanele aferente poziţiilor kilometrice precizate
în titlu fiind situate pe teritoriul localităţilor Siriu şi Gura Siriului.
Fenomenele de instabilitate întîlnite frecvent de-a lungul zonei supuse cercetărilor
sunt amplificate şi grăbite de precipitaţiile mai abundente din anumite perioade.
Lucrările proiectate au fost grupate în mai multe obiecte, în funcţie de natura
fenomenelor de instabilitate, volumul şi cauzele acestora. Pe sectoarele Km 83+700 –
83+800 si Km 88+850 - 88+950 s-a prevazut suprainaltarea zidurilor de sprijin existente cu
gabioane.
• Supraînălţare zid de sprijin existent cu gabioane
La km 85+900 si km 89+600 s-a proiectat/executat sprijiniri ale corpului drumului cu

coloane φ1500mm fundate în roca de bază, rigidizate câte două cu un radier din beton
armat care are o înălţime de 2.00m.
Lungimea fiecărui tronson de radier este de 6.00m, în total fiind prevăzute 3 radiere.
Fig. 4.72. Coloane cu radier din beton armat

Faza de proiectare: PT şi DE.
220
4.2.18. REFACERE ZID SPRIJIN DE RAMBLEU Km 65+000 Stânga
REFACERE PODEŢE DALATE
Km 74+037 pe DN 7C Trasfăgărăşan
La Km 65 apele infiltrate în corpul drumului au determinat curgerea materialului din

componenţa acestuia prin spaţiul creat sub bolţile dintre chesoanele existente, fapt ce a dus
la apariţia unor gropi în platforma acestuia.
Fig. 4.73. Fotografii din timpul execuţiei
Lucrările proiectate, au constat în:

- Minipiloţi injectaţi fără radier din beton armat (executaţi de pe platforma drumului
în spaţiul dintre chesoane existente folosind tehnologia cu bare autoperforante).
Pentru ca stabilizarea prin injectare să fie mai eficientă la baza bolţilor dintre
gabioane s-a prevazut execuţia unor grinzi de beton, în acest mod reducând pierderile de
pastă de ciment.
- Minipiloţi injectaţi solidarizaţi cu radiere din beton armat, la capătul dinspre lacul
Bâlea al zonei consolidate cu chesoane.
Aceşti minipiloţi s-au executat după procedeul clasic : forare, introducere carcasă de
armatură, injectare pastă de ciment sub presiune.
În zona Km 74 s-au inlocuit 3 podeţe vechi, deteriorate şi cu dimensiuni reduse cu
tuburi din tablă ondulată zincată. Totodată s-au refacut amenajările din amonte şi aval de
aceste podeţe.
In ambele zone s-a refacut structura rutieră în intregime ( beton asfaltic, binder,
mixtură asfaltică, piatră spartă, balast) în zona minipiloţilor şi a podeţelor,iar în zonele
adiacente acestora s-a ranforsat sistemul rutier existent pe toată lăţimea părţii carosabile
(beton asfaltic, binder pentru preluare denivelări).

Proiectanţi principali: Ing. Andreea Dănciulescu
Faza de proiectare: PT+DE+ET+DA+DT
221
4.2.19. MODERNIZARE DJ 552B RÂPA ROŞIE (DJ 552)
Seghet-Suharu Deznăţui-Gubâncea-Bechet–Călugărei–Verbicioara-
Vorbiţa km 0+000 – 27+275
Lucrarea de consolidare este amplasată pe DN 552, km 0+000-27+275, judeţ Dolj

Tipuri de lucrări la faza de proiectare SF: Fundaţii de parapet adâncite tip „L” şi
drenuri longitudinal
PROFIL TRANSVERSAL TIP NR.4 DJ 552B

Se aplica Km14+900 - Km 15+900
1:
1
4% 2.5% 2.5% 4%
1: 1:2 2:3
Rigola pereata 1
Ax DJ552B
Fig. 4.74. Profil transversal tip nr. 4, DJ 552 B

222
4.2.20. CONSOLIDARE TERASAMENTE ŞI VERSANŢI PE DN 1
Posada Km 114+700-115+000
Pe DN 1 Comarnic – Sinaia în zona Km 114+850, în primavara 2006 au apărut în

platforma drumului crăpături transversale şi tasări care au evoluat progresiv, elementele
componente ale corpului drumului (ziduri de sprijin rambleu, ziduri de sprijin debleu,
şanturi) au crăpat şi s-au distanţat creând posibilitatea infiltrării apelor de suprafaţa în corpul
drumului.
In zona drumului s-au creat goluri vizibile mai ales în partea amonte, în spatele
zidului de rambleu, dar şi a zidului de debleu, fapt relevat prin mişcarea acestuia pe
verticală, împănarea tronsoanelor la rosturi şi fisurarea elevaţiei pe orizontală.
Rigola de la marginea dreaptă a carosabilului, din cauza deplasării zidului de debleu,
a fost deteriorată, marginea sa ajungând deasupra carosabilului, ceea ce a permis intrarea
apelor de suprafaţa în sistemul rutier, rigola neavând asigurată descarcarea in aval.
Situaţia existentă implica un risc deosebit deoarece întreruperea circulaţiei pe DN1
intr-o zonă de defileu foarte îngustă nu permite realizarea unei variante, la aceasta adaugând
faptul că zona de ruptură se afla în interiorul unei curbe ( dintr-o succesiune de curbe) fără
vizibilitate si poate atrage accidente cu urmări deosebit de grave.
Lucrările necesare cosolidării zonei instabile de pe DN 1 Km 114+700-115+000 au
început in regim de urgenţă pe baza dispoziţiilor de şantier date de proiectant, completările
pentru elaborarea poiectului efectuându-se in acelasi timp cu execuţia lucrărilor.
Au fost necesare următoarele lucrări pentru consolidarea zonei de rambleu:
- coloane forate din beton armat φ 1500 solidarizate la partea superioară cu radiere in
consolă in zona bolţilor cu pilaştri;
- placarea zidului de rambleu si a bolţilor din beton pentru a permite preluarea unor
forţe transmise pe tiranţii activi si pasivi;
- tiranţi pasivi şi activi autopereforanţi realizaţi în zona zidului de rambleu degradat
unde laţimea drumului nu permitea desfăşurarea execuţiei sub circulaţie din cauza lăţimii
foarte mici (6÷7 m) ;
- lucrări tehnologice pentru realizarea lucrărilor de mai sus;
- drenaje orizontale la rambleu;
- amenajări scurgeri ape;
- reparaţii la lucrări existente.
Lucrările executate pentru zona de debleu au constat din:
- placare şi ancorare zid debleu existent pe portiunea rămasă nedemolată dinspre
Sinaia;
- drenaje orizontale la debleu;
- refacerea rigolei drumului
223
224
S-a corectat traseul în plan prin mărirea razelor de la 90 m la 150 m iar în profil
longitudinal s-au corectat tasările din zona alunecării şi linia roşie în zona racordării cu
podul de la km 115+150. In profil transversal s-a asigurat latimea platformei de 10 m
corespunzatoare unui drum european la care s-au adaugat supralărgirile necesare precum şi
dispozitivele de scurgere a apelor şi cele de siguranţă în exploatare.

Proiectanţi principali: Ing. Andreea Dănciulescu
225
4.2.21. CONSOLIDARE DN 74 Km 26+800-Km 28+600
Lucrări de consolidare executate:

• Zid de sprijin din beton monolit ;
• Grinda din beton armat ;
• Ranforţi pe minipiloţi injectaţi;
• Fundaţii de parapet adancite tip “L”
Fig.4. 79.Zid de sprijin din beton monolit
Fig.4. 80. Elevaţie zid de sprijin din beton monolit
226
Fig.4. 81. Profil transversal prin grinda din beton armat
Fig.4. 82. Fundaţii de parapet adâncite tip “L”

Faza de proiectare: PT+DE+CS
227
4.2.22. RESTAURARE ŞI CONSOLIDARE ZID PRĂBUŞIT ZONA
PRIMĂRIEI - CETATEA SIGHIŞOARA
Pierderea stabilităţii zidului cetăţii s-a produs în luna aprilie 2006 pe o porţiune de ~
55 m, la est de clădirea Primariei.
Fenomenul a fost iniţiat de o prăbuşire a unei zone din zid situat în treimea de jos
(existentă de mai mulţi ani), urmată de o prăbuşire de masă a întregului zid al Cetăţii. Pentru
eliminarea pericolului unei pierderi de stabilitate a masei de pământ dintre PRIMĂRIE şi
ZIDUL CETĂŢII, zona de pământ rămasă în taluz vertical a fost nivelată (în pantă) cu
împingerea pământului spre taluzul din aval.
Lucrările propuse a se executa în zona zidului Cetăţii sunt următoarele:

• lucrări de sprijinire cu elemente fişate (minipiloţi) cu descrierea a trei soluţii:
Fig.4. 83. Lucrare de sprijinire a zidului existent cu minipiloti forati

si grinda de solidarizare a minipilotilor
Varianta 1: Lucrare de sprijinire la baza zidului existent neprăbuşit cu minipiloţi foraţi (2

buc./secţiune) şi grindă de solidarizare a minipiloţilor. Zidul existent este ancorat în treimea
superioară cu ancore pasive
228
Varianta 2: Lucrare de
sprijinire la baza zidului
existent neprăbuşit cu
minipiloţi foraţi (1
buc./secţ.) şi grindă de
solidarizare a minipiloţilor
In spatele zidului existent,
în vederea reducerii
împingerii active, se
prevede de asemenea o
lucrare cu elemente fişate
(minipiloţi şi ancore
pasive) solidarizate cu o
grindă din beton armat
(Fig. 4.93).
Fig.4. 84. Minipiloti forati si grinda de solidarizare a lor (1 buc./sectiune)
Varianta 3 : In zona zidului

existent prabuşit, restaurarea
acestuia va fi completa,
pentru consolidarea zidăriei
fiind necesar a se executa
mai întai o structură de
rezistenţă (zid de sprijin) din
beton armat fundată pe
minipiloţi. In faţa acestei
structuri de rezistenţă se va
reconstitui în final zidul
Cetăţii din piatră recuperată
(Fig. 4.94).
Fig.4. 85. Zid de sprijin din beton armat fundat pe minipiloti
229
• lucrări conexe lucrărilor de consolidare şi restaurare a zidului Cetăţii, constând
în:
- refacere trotuare din dale prefabricate în spatele şi faţa zidului Cetăţii;
- refacere rigolă din piatră cubică în spatele zidului Cetăţii.
Fig.4. 86. Situatia din teren
Coordonare Ing. M. Munteanu

Faza de proiectare: SF, PT şi DE.
Perioada elaborării proiectului: 20064÷2007
230
4.2.23. AUTOSTRADA TRANSILVANIA - Sector 3B10 si 3B12
La proiectarea lucrărilor de consolidare s-a ţinut cont de faptul că traseul străbate

zone variate din punct de vedere morfologic şi geologic ceea ce a condus la necesitatea
efectuării de investigaţii pentru determinarea cât mai exactă a litologiei terenului pe culoarul
autostrăzii. Studiile geotehnice au furnizat informatii despre natura si caracteristicile
pamanturilor din zona.
Pentru evidentierea zonelor, posibile, de instabilitate si stabilirea soluţiilor de
consolidare au fost efectuate calcule dupa cum urmează:
Pentru fiecare zonă de debleu au fost efectuate calcule de stabilitate in secţiunea de
adâncime maximă dar nu mai mică de 6.00 m, luând în considerare forajele ce prezentau
cele mai reduse valori ale parametrilor fizico-mecanici ale terenului din zonă.
Pentru fiecare zonă de rambleu au fost efectuate calcule de stabilitate şi tasare în
secţiunile având înălţimea maximă şi pentru rampele podurilor, luând în considerare forajele
ce prezentau cele mai reduse valori ale parametrilor fizico-mecanici ale terenului din zonă.
In urma acestor calcule au rezultat următoarele:
Apariţia unor suprafeţe de alunecare superficiale astfel:
• la rambleele din material granular (rampele podurilor);
• la debleele înalte săpate în terenuri cu caracteristici geotehnice mai slabe sau
care conţin straturi (lentile) de material granular.
Apariţia unor tasări ale rampelor podurilor, pe perioada de exploatare, mai mari de
3.00 cm.
Aceste informaţii au stat la baza alegerii soluţiilor adoptate în proiect şi care au
răspuns următoarelor cerinte:
- asigurarea elementelor geometrice necesare autostrăzii în condiţiile de teren
existente ţinând cont şi de minimizarea lucrărilor de consolidare a rambleelor şi debleelor
autostrăzii
- asigurarea stabilităţii generale a terasamentelor şi taluzurilor autostrăzii prin
alegerea unor pante optime ale taluzurilor de rambleu şi de debleu.
Cele două deziderate s-au concretizat prin:
1.Lucrări in debleu – care au ca rol protejarea, susţinerea şi consolidarea pantelor

rezultate ca urmare a săpăturilor necesare.
Protecţie taluz cu geocelule – aceasta solutie a fost aleasa pentru protejarea

taluzurilor împotriva ravinărilor provocate de apele pluviale si cele provenite din infiltraţii.
Având în vedere faptul că dezvoltarea fenomenelor de alunecări superficiale şi
ravinări în cazul debleelor este mai rapidă datorită caracteristicilor mai slabe ale terenului
în care se efectuează săpătura, existentei unor straturi (lentile) de material granular, apariţiei
exfiltraţiilor, modificării proprietăţilor fizico-mecanice si chimice, este necesară protejarea
imediată a taluzurilor.
Şanturile de la baza taluzurilor de debleu se vor proteja cu geocelule umplute cu
beton iar taluzurile şi bermele cu geocelule umplute cu pământ vegetal.
Protejarea taluzurilor cu sol vegetal şi însămânţare va produce efecte după o perioadă
mai lungă de timp, necesară pentru dezvoltarea sistemului radicular.
231
Coloane din beton armat – aceasta soluţie a fost aleasă pentru consolidarea
taluzurilor debleelor înalte instabile. Coloanele cu diametul de 1500 mm se vor amplasa la
baza acestor deblee , la distanţa 1.65 m interax (în lungul drumului) şi se vor solidariza la
partea superioară cu radiere din beton armat.
Ziduri din beton – aceasta soluţie a fost aleasă pentru racordarea capetelor zonelor
de debleu consolidate cu coloane din beton armat .
2. Lucrări in rambleu – care au rolul de protectie, susţinere şi/sau ranforsare a

rambleului autostrăzii.
Protecţie taluz rampe poduri cu geocelule – aceasta soluţie a fost necesară pentru
protejarea rapidă şi de durată a taluzurilor impotriva alunecărilor superficiale ale
materialului granular din rambleu.
Pentru a se evita apariţia tasărilor, la rampele podurilor, mai mari de 3.00 cm pe
perioada de exploatare este necesară o perioadă suplimentară de consolidare a terenului, ce
variază intre 1.5 si 6.0 luni de la terminarea rambleului până la aşternerea straturilor rutiere.
Pământ armat cu geogrile – această soluţie a fost necesară pentru consolidarea

rambeelor instabile. Prismul de geogrile se va construi pe o fundaţie de beton la baza
rambleului. Geogrilele se vor aseza la 50 cm pe înalţimea rambleului iar între stratele de
geogrile se va realiza umplutura din material granular.
Ranforsarea bazei rambleelor cu un strat de geogrile – are rolul de îmbunatăţire a

bazei rambleului prin încorporarea unei folii de geogrilă într-un strat de material granular.
3. Drenaje – au ca rol colectarea apei din stratele granulare ale sistemului rutier în
zonele de debleu, acolo unde cota acestor strate este sub cota rigolelor autostrăzii. Pentru
verificarea funcţionalităţii drenurilor se vor amplasa cămine de vizitare.
4. Canalizări – au rolul de a prelua debitele reale de apă colectate de pe platforma

autostrăzii, debite care depăşesc capacitatea rigolelor. Sistemul de canalizare este necesar şi
pentru descărcarea rigolei din zona mediană acolo unde aceasta se termină într-o zonă de
debleu.

Şef proiect: Ing. Ioana Lungu; Ing. Cristiana Stanciu
Proiectanţi principali: Ing. Alexandru Ungureanu; Ing. Gabriela Sava;
Ing. Nicoleta Duţu; Ing. Livia Dobre; Ing. Carmen Călugăru
Faza de proiectare: SF, PT, DE
Perioada elaborării proiectului: 2007÷2008
232
4.2.24. LUCRAREA DE CONSOLIDARE DREN ŞI TRANŞEE DRENANTĂ
PENTRU AUTOSTRADA TRANSILVANIA
Sector 2B1 CLUJ-BORŞ
Proiectul cuprinde urmatoarele solutii: tranşee drenantă şi dren Km 18+130 şi la Km

18+250
Tranşee drenantă şi dren Km 18+130
Profil longitudinal Km 18+130 şi secţiuni transversale prin tranşee drenantă şi dren
Km 18+130
Aerisire dren
drain ventilation
Umplutura material corespunzator

Filling with suitable material
TRANSEE DRENANTA
DRAINAGE TRENCH
Cheson circular H=10.00m

Circular caisson; H=10.00m
Aerisire dren
Drain ventilation Umplutura drenanta (40...80 mm)
Drainage filling (40...80mm)
TRANSEE DRENANTA 2.55 DREN

DRAINAGE TRENCH DRAIN
Fig.4. 87. Tranşee drenantă
DREN
DRAIN
Aerisire dren Pamant vegetal inierbat (50cm) Umplutura drenanta (40...80mm)
drain ventilation Grassed topsoil (50cm) Drainage fill (40...80mm)
Aerisire dren
Drain ventilation
SECTIUNE TRANSEE DRENANTA SECTIUNE DREN

DRAINAGE TRENCH SECTION DRAIN SECTION
Pamant vegetal inierbat (50cm) Pamant vegetal inierbat (50cm)
Grassed topsoil (50cm) Grassed topsoil (50cm)
Umplutura material corespunzator
Filling with suitable material
1.50
Protectie cu geotextil
Protectie cu geotextil Protection with geotextil
4.00
Protection with geotextil Umplutura material granular(40...80mm)

8.00
Filling with granular material(40...80mm)
Umplutura material granular (40...80mm)
Filling with granular material (40...80mm) Tub PVC Ø 160 perforat
Pipe PVC Ø 160 perforated
Fig.4. 88. Secţiune tranşee drenantă
233
PROFIL LONGITUDINAL. ALUNECARE KM 18+250
ZONA TALUZATA
LONGITUDINAL PROFILE. LANDSLIDE DRAINAGE WORKS KM 18+250
SLOPED AREA
4%
2:3
4%
4%
2:3
4%
Pamant vegetal inierbat (50cm)

Grassed topsoil (50cm)
2:3
4%
2:3
4%
Fig.4. 89. Profil longitudinal alunecare km 18+250
PROFIL LONGITUDINAL. ALUNECARE KM 18+250

LONGITUDINAL PROFILE. LANDSLIDE DRAINAGE WORKS KM 18+250
4%
2 :3
2:3
4%
2:3
4%
4%
2:3
4%
2:3
Fig.4. 90. Profil longitudinal alunecare km 18+250
234
Pamant vegetal inierbat (50cm)
Grassed topsoil (50cm)
Aerisire dren ZONA TALUZATA
Drain ventilation Umplutura material corespunzator SLOPED AREA
15 PDU 17 Filling with suitable material
15
8.00
4.00
Protection with geotextil
1.00
Umplutura material granular
(40...80 mm)
Granular fill (40...80 mm)
Tub PVC Ø 160 Tub PVC Ø 160
Pipe PVC Ø 160
Pipe PVC Ø 160
Fig.4. 91. Profile transversale prin tranşeea drenantă şi dren
F1
Umplutura material granular
(40...80mm)
Filling with granular material PDU 27
PDU 25 PDU 26 (40...80mm)
15 8.00 15 Umplutura material granular

4.00 4.00 (40...80 mm)
Granular fill (40...80 mm)
1.00
Tub PVC Ø 160 Tub PVC Ø 160
Pipe PVC Ø 160 Pipe PVC Ø 160
Fig.4. 92. Profile transversale prin tranşeea drenantă şi dren
Fig.4. 93. Secţiune transversală prin autostradă la km 18+280

235
4.2.25. CONSOLIDARE DJ100G PĂDUREA CAZACU
Km 0+400, Km 0+800, Km 0+900 Comuna Vărbilău
Pe drumul judeţean DJ 100G au fost identificate 4 zone instabile cu evoluţie lentă

staţionară în perioada secetoasă, dar accelerată în perioada ploioasă. Efectele instabilitaţii se
fac vizibile prin înclinarea şi deplasarea lucrărilor existente, prin fisurile si crăpăturile
existente în platforma drumului.
Pentru consolidarea zonei s-au proiectat coloane forate solidarizate cu radiere din
beton armat pe partea de rambleu. Pentru consolidarea debleului s-au prevazut ziduri de
sprijin din beton monolit, iar sub şantul drumului drenuri longitudinale.
Fig.4. 94. Imagini din teren Fig.4. 95. Imagini din timpul execuţiei

Şef proiect: Ing. Iona Lungu
Faza de proiectare: PT+CS+DE
236
4.2.26. MODERNIZARE DN 73 PITEŞTI – CÂMPULUNG – BRAŞOV
km 13+800 – km 42+850, km 54+050 – km 128+250
Drumul naţional 73 este amplasat în zona de sud a României, străbătând Depresiunea

Muscelului, apoi Pasul Rucăr-Bran, Depresiunea Branului, oprindu-se în Ţara Bârsei la
intrarea în municipiul Braşov.
Imagini cu situaţia iniţială a drumului:
Fig.4. 96. Situatia din teren in aprilie 2007
Solutii poroiectate.
Fig.4. 97. Amenajare torent amonte cu trepte de beton
237
Fig.4. 98. Amenajare cu geocelule umplute cu beton
Fig.4. 99 Refacere dren în spatele zidului existent şi şant de gardă
Rigola ranforsata
Km 64+936.71 - 64+990.52
Ac= Km 65+387.61 - 65+405.11
50 50 0.50 Km 70+092.92 - 70+162.92
Km 81+521.59 - 81+738.57
Km 85+304.18 - 86+109.42
Km 86+346.01 - 86+796.01
max. 1.50
Dren in spatele
Km 87+308.47 - 87+478.47
rigolei
Km 87+308.47 - 87+394.00
Km 90+312.30 - 90+612.30
Km 93+758.02 - 93+833.62
25
Nisip pilonat
Beton de pozare
Fig.4. 100. Rigola ramforsată din beton
238
d k a
Capac dren din

umplutura din argila
compactata
3:1
Zidarie uscata din
piatra bruta
he
PLATFORMA 0.75
Balast in dren Ac= Ac=
0.50 PARTE CAROSABILA 0.50
H
Parapet metalic
Barbacana tip greu
50
2.5-7.0%
2.5-7.0%
30
70
1:2
1:
1
Fundatie adancita de parapet
Zid de debleu
h
din beton
AX PROIECTAT
0.80
3:1
2:3
1:3
1.40
b Bf
Minipiloti armati injectati
L=15.00m
Fig.4. 101. Fundaţie adâncită de parapet pe două rânduri de minipiloţi
1.00 1.00
Gabioane
1.00
PLATFORMA 0.75
Ac= Ac=
H (m)
0.50 PARTE CAROSABILA 0.50 Parapet metalic
2.5-7.0%
2.5-7.0%
1:2
1:
1
1.00
1.30
AX PROIECTAT
B=H 0.25
Fundatie de beton 2.50

Radier de beton armat
Coloane forate Ø1.08

L=20m
Fig.4. 102. Zid de debleu din gabioane pe fundaţie de beton; consolidare cu

coloane forate şi radier din beton
Rostuirea cu mortar
a moloanelor existente
Zid existent de debleu

ce se mentine
PLATFORMA 0.75
Inlocuirea cu beton
Ac= Ac=
a moloanelor dislocate 0.50 PARTE CAROSABILA 0.50
Geogril pentru impiedicarea Parapet metalic

Beton de panta
transmiterii fisurilor(L=1.00m) tip greu
SREN965/1999
2.5-7.0%
2.5-7.0%
1:2
1:
1.20
1
2:3
1
1:
AX PROIECTAT
2.10
Minipiloti
armati injectati L=15.00m
Fig.4. 103. Reparaţii locale la ziduri existente; consolidare cu trei rânduri de minipiloţi şi radier de beton
239
1.5
0
ta
tan
dis
2.5
m
0
.50
la 2
0m
4.5
L=
ta
tan
sta
dis
0m
rea
5.0
ec
la
0m
ed
3.0
2.5
L=
c or
p
am
0
c
An
de
re
co
An
0m
3.0
L=
2.5
0
0m
2.5
3.0
L=
0
0m
3.0 10%
L=
0.2
5
1:2
1:
1
Fig.4. 104. Protecţie versant cu plase ancorate
1.00 50
Gabion 1.00x1.00m
1.00
Gabion 1.00x1.50m
1.00
PLATFORMA
Ac= Grinda de beton Ac= Parapet de zidarie de piatra
0.50 PARTE CAROSABILA 0.50 existent
2.5-7.0%
2.5-7.0%
1:2
1:
1
Zid de debleu existent din zidarie de piatra

1.20
care se mentine 1
1:
AX PROIECTAT
H elev.
1.45
Minipiloti armati injectati

L=15.00m
Zid existent de rambleu
Monolit de injectie ce se mentine
Fig.4. 105. Supraînălţare zid existent cu gabioane; preluarea împingerii pământului cu două rânduri de
minipiloţi solidarizaţi cu grindă din beton

240
4.2.27. CONSOLIDARE VERSANT DN 7, KM 242-la Boiţa
PROTECŢIE VERSANŢI CU PLASE ANCORATE
Lucrările de consolidare aplicate în acest proiect includ lucrări provizorii de

protecţie, lucrări de curăţire controlată a taluzului de debleu şi lucrări de protecţie
antierozională cu plase ancorate, dintre care ultimele constituie elementul de noutate.
Fig.4. 106. Situaţia iniţială, căderi masive de pietre – Martie 2006
Lucrări de protecţie antierozională (plase ancorate) pe taluz după curăţirea

(politura) suprafeţei acestuia.
După rănguirea taluzului (care se efectuează din motive de siguranţă pe tronsoane
de câte 10m înălţime) şi politura suprafeţei acestuia se va fixa o plasă de protecţie din
sârma zincată cu ochiuri dublu răsucite cu mărimea ochiurilor de 8x10 cm si Φ 2,7mm.
Fixarea plasei se face la partea superioară printr-o bară din OB 37 Φ 20 ce se
prinde de ancorele de creastă din bare PC 52 Φ 25. Ancorele de creastă se amplasează la
cca. 1.50m faţă de creasta taluzului, la interdistanţă de ~4.00m. Lungimea ancorelor de
creastă este variabilă, funcţie de înălţimea versantului ce trebuie protejat (pentru înălţimi
mai mari de 28m, ancorele de creastă vor avea lungimea de 12.00m; pentru înălţimi
cuprinse între 28 si 17m lungimea va fi de 8.00m; pentru înălţimi mai mici de 17m,
ancorele de creastă vor avea lungimea de 6.00m).
Plasa se îndoaie peste această bară cca. 2 ochiuri şi apoi se coase cu fir sau agrafe
inelare.
Plasa astfel prinsă la partea superioară se derulează ca o perdea pe taluz peste zona
rănguită.
241
După operaţiunea de derulare a plasei pe taluz, se trece la execuţia etajelor
intermediare de ancore ce va realiza împărţirea câmpului plasei în caroiaje cu latura de
5.00 m. Ancorele din câmp au lungimea, de asemenea, variabilă. Pentru câmpurile situate
la înălţimi mai mari de 17m, ancorele au lungimea de 8.00m, iar pentru cele situate la
înălţimi mai mici de 17m, lungimea ancorelor este de 6.00m.
Intre ancorele din câmp, peste plase, se întind bare orizontale de fixare din OB 37
Ф10mm sau cabluri Ф7mm.
Fig.4. 107. Profile caracteristice cu plase ancorate la km 242+758 şi km 242+798

242
4.3. ACTIVITATEA DE STUDII GEOTEHNICE
Activitatea geotehnica desfasurata in perioada 2003 – 2008 a continuat traditia
geotehnica inceputa in institut in urma cu peste 50 de ani. Aceasta perioada este
reprezentativa in primul rand datorita inceperii in luna iunie 2003 a unei lucrari de o mare
complexitate si extindere – Autostrada Transilvania - sectorul Targu Mures – Bors. Aceasta
lucrare pe langa problemele tehnice si logistice pe care ni le-a ridicat si pe care a trebuit sa
le rezolvam ne-a pus fata in fata cu modul de organizare si cu dotarea tehnica deosebita a
firmei americane “Bechtel International“, INC careia a trebuit sa ii fim parteneri.
Pentru a putea rezolva toate cerintele acestui complex proiect a trebuit sa actionam
atat pe planul reorganizarii cat si al dotarii cu aparatura si mijloace auto.
Colectivul Geotehnic a fost reorganizat in 4 echipe de investigatie pe teren pentru
dotarea carora au fost achizitionate 3 aparate Standard Penetration Test – Anglia, 1 aparat de
forat “Dando – Anglia” (atat pentru pamanturi cat si pentru roci), 3 masini de teren “Dacia”
pentru transportul muncitorilor si al echipamentelor usoare, 1 autocamion IVECO si 1
autocamion Roman Brasov pentru transportul echipamentelor grele.
Managementul tehnic si administrativ al activitatii de studii geotehnice este prezentat
schematic in cele ce urmeaza:
Precizam ca Laboratorul Geotehnic a fost de asemenea dotat cu un aparat de

forfecare directa “ELE – Anglia”, un aparat Proctor “ELE”, un aparat CBR – “ELE” atat
pentru determinari in situ cat si pentru determinari in laborator – “ELE”, un deflectometru
dinamic usor, balante electronice, seturi de site si ciururi si o masina automata de cernut
pentru determinarea granulometriei. Au mai fost realizate, pe baza unor proiecte proprii, o
instalatie Lucas pentru determinarea in situ a modululelor statice de deformatie si un
deflectometru Benkelman.
Pentru realizarea acestor studii si pentru a obtine rezultate cat mai complete au fost
utilizate pe langa investigatiile clasice si testele in situ cu aparatul CBR sau placa statica iar
243
in cazul “studiiilor geotehnice intocmite pentru consolidarea versantului drept al CDMN –
km. 60” au fost executate atat investigatii clasice cat si investigatii geofizice (seismice si
electrometrice). Mentionam ca aceasta lucrare, realizata in colaborare cu Colectivul
Geofizic din cadrul SC ISPCF-SA, a fost prezentata la al “13-th European Meeting of
Environmental and Engineering Geophysics Near Surface 2007 Istanbul – Turcia”.
Combinarea metodelor clasice de investigatie cu metode nedistructive a mai fost
folosita si la studiile intocmite pentru “Monitorizarea alunecarilor de teren de la km. 18 si
km. 39 - Autostrada Transilvania – sector 2B” prin echiparea forajelor cu aparatura
inclinometrica precum si la studiul realizat in colaborare cu Universitatea din Bucuresti –
Facultatea de Geologie si Geofizica, pentru “Cercetarea hidrogeofizica privind starea
terenului de fundare a zonei sud-estice a incintei Sfintei Manastiri Suzana - jud. Prahova” –
244
Aceste colaborari cu societati de geofizica precum si faptul ca metodele nedistructive
sunt din ce in ce mai solicitate de beneficiarii nostri datorita complementaritatii lor fata de
investigatiile clasice ne fac sa ne propunem ca prioritara dezvoltarea acestui segment in
cadrul activitatilor de investigare a terenurilor de fundare.
Metodele geofizice, ofera posibilitatea obtinerii de informatii utile in locuri in care de
multe ori instalatiile de forat nu pot fi amplasate si pot fi folosite. Ele furnizeaza imagini de
ansamblu asupra zonei cercetate, punand in evidenta structuri geologice ascunse de forma
paleovailor, limitelor geologice intre formatiuni cu caracteristici geofizice diferite, curgeri
245
de ape subterane si directii preferentiale de curgere ale acestora, goluri subterane naturale
sau artificiale, vechi suprafete de instabilitate care se pot reactiva in anumite conditii.
*
* *
Colaborarea permanenta cu proiectantii, cu parteneri romani si straini si nu in ultimul
rand mediul competitiv in care ne desfasuram activitatea ne-au impus realizarea unor
servicii geotehnice de calitate, competente si livrarea la termenele convenite.
Pentru aceasta si pentru a ne mentine in permanenta in topul firmelor de investigatie
geotehnica obiectivul nostru principal a fost acela de a fi in permanenta bine informati, de a
folosi informatiile pentru veni in intampinarea cerintelor clientului pe care am incercat nu
numai sa le realizam in totalitate dar chiar sa le depasim.
246

Consolidari Exemple IPTANA

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Consolidari Exemple IPTANA

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Cap.

4 DIVIZIA STUDII TEREN ŞI CONSOLIDĂRI

4.1. PRINCIPALELE OBIECTIVE – ORGANIZAREA DIVIZIEI

Divizia Studii de Teren şi Consolidări, prin Colectivul de Studii Geotehnice, are o

Consolidări 1 Consolidări 2 Studii Geotehnice

4.2.1. REABILITAREA PRIMARĂ DN 15 TOPLIŢA – POIANA LARGULUI

În vederea executării lucrărilor de reabilitare primară a straturilor asfaltice pe DN15

Lucrările de consolidare caracteristice acestui proiect constau din:

Fig.4.2. Dren longitudinal reactivat

Fig. 4.4. Reactivarea drenajului propriu al zidurilor de sprijin existente

Fig. 4.5. Îmbunătaţirea caracteristicilor fizico-mecanice din rambleul drumului, consolidare

Fig. 4.7. Vedere în plan a căminului de vizitare

Fig. 4.9. Profile transversale caracteristice cu amplasarea drenurilor în săpătură

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu

Lucrările de consolidare sunt situate pe DN 2 (E85), între km 106+980 - km 107+280

Fig. 4.10. Planul de situaţie al zonei de reabilitare DN2, Pasaj km 107+297

Fig. 4.11. Profil transversal cu pământ armat cu geogrile

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu

Lucrările de consolidare de pe DN1A, Km 125-Km142, jud. Prahova

Descrierea lucrărilor proiectate:

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu

Lucrările de consolidare şi de amenajare adoptate în proiect au fost:

- Ranforţi din coloane ancorate ;

Refacere sistem rutier

Şef proiect: Ing. Ioana Lungu

Lucrări de consolidare proiectate au constat din protecţia taluzului cu geogrile.

Pentru protecţia taluzurilor rambleelor înalte s-au folosit geocelule cu grosimea de

Fig. 4.15. Profil longitudinal km 18+500-20+816 şi detalii cap tub evacuare;

Fig. 4.16. Profile transversale rambleu; profil transversal de rambleu la km 20+339.80

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu

Lucrările de consolidare sunt situate pe DN 67D între Km 92+000 - Km 92+400.

Fig. 4.18. Localizarea orientativă a drumului

Fig. 4.19. Procese de eroziune şi tansport de material

Fig. 4.20. Ruperea zidului de gabioane în ianuarie 2003

Fig. 4.22. Mai 2003 – extinderea zonei de alunecare a deluviului

In anii 2003-2004 s-au proiectat alte soluţii de consolidare:

Fig. 4.24. Detalii ziduri din beton monolit

Zid de retentie a ebulmentului

Fig. 4.25. Ziduri de gabioane între ranforţi

- lucrări din zidarie uscată cu piatră brută în spatele gabioanelor

- lucrări de retenţie a deluviului care va mai aluneca în timp, cu gabioane aşezate pe

Fig. 4.26. Ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată

Fig. 4.28. Executarea zidului din beton monolit

În timpul execuţiei lucraărilor fenomenul de desprindere a rocilor din versat s-a

În anul 2008 lucrarea se prezintă foarte bine. Curgerea deluviului pe versant a

Fig. 4.30. Atenuarea curgerii deluviului pe versant

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu

Tronson Km 175+273 Km 190+000

Tronson Km 190+000 Km 195+000

Şef proiect: Ing. Mihail Munteanu

Pe drumul national 7, sectorul Caciulata- Brezoi s-au proiectat si sunt in curs de

• Structura de protecţie tip perdea asigură prevenirea accidentelor produse de

un cablu suport legat de ancore şi Ancora flexibila

sunt lăsate să atârne liber peste

versantul stâncos. Ancorele de fixare

Spirala pentru prinderea

ale cablurilor sunt plasate, de regulă,

după o traiectorie controlată a

materialului desprins din versant,

materialul se depune la baza

versantului, iar îndepărtarea lui se

Fig.4.32. Detalii plase ancorate - imbinari

DETALIUL B Cablu de margine