Professional Documents
Culture Documents
de Dr.Maria Barbu
Contextul este cel care influenteaza in mod esential expresia formala finala o
obiectului de arhitectura. Este un element complex, care necesita cunostinte de
istorie, de cultura si de civilizatie a locului in care se va integra noua creatie.
Nivelul estetic sau formal exprima cautarile artstului architect si reusita lui de a
raspunde cu frumusete si eleganta cerinteleor concrete dar si propriei sale
inspiratii si apiratiei spre valoare si frumusete.
Nivelul poetic este un nivel ideal, un fel de corolar al analizei unui obiect de
arhitectura, dar in acelasi timp, poeticul poate fi sesizat la fiecare dintre nivelele
anterioare ala analizei, el reprezentand partea sintetica si valorica, prin
intermediul careia se impune perenitatea operei.
De multa vreme s-a dorit gasirea unor paliere de analiza a arhitecturii, iar cel mai
celebru demers in acest sens este cel al lui Vitruviu, care considera ca firmitas se
refera la partea tectonica ori materiala, utilitas se refera la functionalitate, iar
venustas la nivelul (estetic) poetic. La Vitruviu insa, toti termenii au a arie foarte
bine definita a sensului, ba chiar restrictiva, firmitas trimitand cu necesitate la
structura si material, elemente care dau soliditate si durabilitate obiectului de
arhitectura, un fel de garantie materiala, concreta. Utilitas se refera strict la
elementele functionale, la corecta lor adecvare la cerintele si necesitatile realitatii
ori a temei date, iar venustas combina frumusetea estetica cu frumusetea
poetica, punand accentual pe frumos ca fiind ceva oarecum exterior nevoilor
concrete care tin de firmitas ori utilitas.
Dar despre New York city ce sa spunem? Este un ocean de zgarie nori sau doar
o insula? Manhattanul reprezinta doar o treime din NY si este centrul comercial,
cultural si de business al Americii. A devenit un simbol al lumii moderne, al
progresului si al aspiratiei spre bunastare, trasaturi fundamentale ale
capitalismului contemporan. Din perspectiva relationarii cu celelalte cladiri este
limpede ca insasi tensiunea rezultata din diferenta de stil, de traditie si de
formula arhitectonica poate genera sentimente pozitive si emotii de natura
subiectiva, poetica. Asa poate aparea un turn in mijlocul unui cartier de cladiri
joase, turn care poate distruge simplitatea zonei dar introducerea acestui accent
ridica vizual inaltimea contextului si il valorizeaza, creind o perspectiva pentru
evolutii viitoare. Acest caz are ceva asemanator cu epoca medievala in care
castelul cu turnuri inalte aparea ca o opozitie semnificativa la simplitatea si
micimea satului ori oraselului unde era amplasat!
E ciudat am putea spune ca facem mai intai atatea eforturi de a decela mai multe
niveluri de analiza ca mai apoi sa ajungem la concluzia ca de fapt nivelul poetic,
in afara unei independente sui-generis, contribuie de fapt la definirea fiecarui
nivel in parte. Mie mi se pare firesc sa fie asa, pentru ca nu trebuie sa uitam ca
arhitectura este cea mai cuprinzatoare dintre arte, iar finalitatea creatiei de
arhitectura nu are cum sa nu fie si artistica, deci poetica. Natura locuirii nu este
una indiferenta elementului estetic ori a celui poetic continute de obiectele de
arhitectura. Relatia pe care o stabilim cu propria noastra casa face parte din
configurarea poeticii propriei noastre locuinte, cea in care individualitatea noastra
se regaseste. Si se dezvolta, ca intr-un mediu optim.
Tocmai Poetica este cea care reuseste sa fie inerenta in practica fiecarui nivel al
arhitecturii, incepand cu cel material, trecand prin functional si relational si
terminand cu estetic-simbolic-spiritual. Poetica este esenta artei in general, dat
fiind ca Arta este cea care exprima natura noastra creatoare, singulara noastra
asemanare cu Divinitatea!