‘MAGDALENA VULPE
? capi
CERCETATORULUI
TENA
redactarea stiintificdColectia
DEM
(Dictionare — Enciclopedii — Manuale
Seria
Manualele Clusium
CASA DE EDITURA ,,ATLAS-CLUSIUM" SRL
(Director general: VALENTIN TASCU)
EDITURA ,,CLUSIUM
(Director; NICOLAE MOCANU)
ROMANIA, 3400 CLUJ-NAPOCA, Piaja Unitii |
telefax +40-64-196940
e-mail: clusium@codee.r0
lena Vulpe si (pentru prezenta ditura Clusium.
ld sau partiali a textului, prin orice mijloace, fiir acordul scris al celor doi
indtori de copyright, este interzisd si se pedepseste conform legilor.
Reproducerea i
MAGDALENA VULPE
GHIDUL
CERCETATORULUI
UMANIST
Introducere in cercetarea $i
redactarea stiintifica
CLUSIUM
200250 Magdalena Vulpe
prealabild, partialé, a rezultalelor cercetirii originale care va
constitui teza,
* Practica sociala cunoaste numeroase alte tipuri de referate (vezi
ameninfatorul iti fac referat!", eufemism pentru ,lti cer
concedierea‘) care, insa, nu intereseaza aici.
2.2.5. Bibliografia
Definitie: listé a lucrarilor unui autor sau a lucririlor referitoare
la o anumité problemé ori la un intreg domeniu de cercetare, realizatit
conform normelor unei descrieri de specialitate.
_., Detalierea tipurilor de bibliografie si descrierea modului de
utilizare a lor va fi facuté in capitolul Documentarea bibliografica
(p. 52-61); indicafii practice privind modul de alcatuire a unei bibliografii
voi da in capitolul Redactarea (p. 152-154).
Intrucit editarea unui text de catre alti persoan decit autorul lui
pune o serie de probleme speciale, voi consacra acestei chestiuni de
filologie propriu-zisa un capitol aparte (p. 191-204).
III, DOCUMENTAREA BIBLIOGRAFICA
in epoca exploziei informationale nu mai exista, practic, tema
despre care sa nu se fi scris nimic. Dacd acum 0 sutA de ani un savant
constiincios putea s& parcurgi micar, daci nu sa studieze, toate
publicatiile legate de domeniul su de cercetare, azi acest lucru nu mai
este posibil. Dar, acum ca ¢i atunci, 0 cercetare nu-si are rostul daci nu
propune ceva nou. Pentru a fi sigur ci nu descopera America (sau, cum
spun francezii, cd nu inventeaza apa calda), cercetatorul ¢ obligat si se
informeze asupra lucrarilor anterioare care se refer, direct sau indirect,
la tema aleasa. Pe de alta parte, rezultatele la care au ajuns predecesorii
il ajuti, de cele mai multe ori, sa-si limpezeasca ideile, si-si defineascd
notiunile cu care opereaza si s4-si explice unele constatari empirice.
Cunoscuta butada ,,Cartile se fac din carqi* isi pierde caracterul
ironic — cartile, adicd, se fac compilind sau chiar plagiind — daca o
wtraducem“ prin ,,cartile noi se fac utilizind si experinta/rezultatele
acumulate in carfile gata scrise“.
Documentarea bibliograficd implica, in esenfa, doua activitati:
stabilirea bibliografiei de consultat si fisa-
rea acesteia.
1. Stabilirea bibliografiei
Cercetatorul bun este cel care este capabil sa intre intr-o
biblioteca fara a avea nici cea mai mica idee despre subiect si a iesi
(sic!) de acolo stiind ceva mai mult despre asta“ (Eco 2000, 64).
Pentru a gasi raspunsul la intrebarea: ,,Ce s-a scris despre...?“,
avem la dispozitie mai multe instrumente complementare: bibliografia,
informatia computerizata (Internetul), indicele, biblioteca.
Observatie:
* Termenul bibliografie circulé cu doua acceptii principale: 1.
sliteratura de specialitate referitoare la un anumit subiect' (in
formulari curente .vai, ce bibliografie mare ne-a dat pentru
examen!) gi 2. ,,instrament de lucru specializat, servind la
informarea asupra bibliografiei (sensul 1.!) existente’. in cele ce