STABILIREA UNEI MIXTURI PROTEICE CU VALOARE BIOLOGIC MAXIM POSIBIL

Un mijloc de ridicare a calitilor nutriionale ale proteinelor vegetale l reprezint realizarea unor mixturi pe principiul compensrii aminoacizilor limitani. Combinarea a dou sau mai multe proteine care-i completeaz reciproc spectrele de aminoacizi eseniali conduce la obinerea unor mixturi care posed o valoare biologic superioar. Pentru stabilirea proporiei optime dintre componentele proteice se poate utiliza o metod grafic, care folosete indicii chimici ai aminoacizilor eseniali. Metodologie Se presupune c este necesar s se stabileasc proporia optim dintre dou surse proteice (A i B) care permite realizarea unei mixturi cu valoare biologic maxim posibil. Pentru aceasta se procedeaz n modul urmtor: 1. Cu ajutorul datelor privind coninutul n aminoacizi eseniali ai proteinelor surselor proteice (vezi tabel) se calculeaz indicii chimici fa de proteina etalon FAO / OMS. 2. Indicii chimici obinui se ntabeleaz i se reprezint grafic astfel (fig. 1): n partea superioar a abscisei se trec procentele de protein din A n ordine cresctoare, iar n partea inferioar procente de protein B n ordine descresctoare. n partea dreapt a diagramei se reprezint indicii chimici ai aminoacizilor eseniali din A, iar n partea stng ai celor din B. Se unesc punctele care reprezint indicii chimicipentru acelai aminoacid. Dreptele care corespund primului aminoacid limitant

se intersecteaz ntr-un punct care corespunde pe abcisa la un anumi raport al celor doua proteine. Un amestec n aceast proporie a celor dou proteine, d o mixtur proteic al crui indice chimic al aminoacizilor limitani (IC) este superior celui al aminoacizilor limitani ai celor dou proteine. 3. Cunoscnd coninutul n proteine al surselor A i B, se stabilete proporia dintre A i B care conduce la realizarea unei mixturi proteice cu valoare biologic maxim posibil. 4. se stabilete noul indice chimic al aminoacizilor care au fost limitani n A i B i se compar cu indicele lor chimic iniial. 5. Se calculeaz EAA-index pentru proteinele din A, din B i din mixtura.

DETERMINAREA VALORII NUTRITIVE A PRODUSELOR ALIMENTARE

Condiiile principale pe care trebuie s le ndeplineasc un produs pentru a fi aliment sunt urmtoarele: s fie salubru, s aib valoare nutritiv i s posede caliti senzoriale corespunztoare. Toate aceste trei elemente definesc valoarea alimentar. Valoarea nutritiv a unui produs alimentar este dat de compoziia sa n substane nutritive (proteine, glucide, lipide, vitamine i sruri minerale), de raportul n care exist ntre aceste componente, de calitatea lor, de gradul de utilizare digestiv i de modul n care produsul respectiv satisface necesitile organismului. Valoarea nutritiv variaz de la un aliment la altul n raport cu natura, varietatea, condiiile de dezvoltare, tehnologia de prelucrare, etc.Ea se poate determina prin dou tipuri de metode: a. prin teste biologice efectuate pe animale de experien, crora li se urmrete dezvoltarea ntr-un regim alimentar studiat; b. prin determinarea pe cale chimic a tuturor componentelor nutritive ale alimentului dat. Primul tip de metode este costisitor i de lung durat, dar d rezultate certe. n cazul analizei chimice se obin doar valori individuale pentru fiecare substan nutritiv, dar nu se realizeaz o integrare a acestora astfel nct s se obin o valoare global care s reflecte calitile nutriionale ale alimentului. Acest lucru este dificil a se realiza, avnd n vedere faptul c numrul componentelor ntr-un produs alimentar este destul de mare i este

greu a se ine cont de toate atunci cnd se urmareste exprimarea numerica a valorii nutritive. Indicele poart denumirea de valoare nutritiv a 10 componente (VN10) i se stabilete cu relaia: VN10 = 1/10 (Pr KPr bPr 100/dPr + L KL 100/ dL + G KG 100/dG + Ca KCa 100/dCa + P KP 100/dP + Fe KFe 100/dFe + A KA 100/dA + B1 KB1 100/dB1 + B2 KB2 100/dB2+ c kc 100/dc) n care: Pr coninutul n proteine al produsului, g/100g; L - coninutul n lipide al produsului, g/100g; G - coninutul n glucide al produsului, g/100g; Ca - coninutul n calciu al produsului, g/100g; P - coninutul n fosfor al produsului, g/100g; Fe - coninutul n fier al produsului, mg/100g; A, B1, B2, C - coninutul n vitaminele respective, mg/100g; K coeficientul de utilizare digestiv a componentelor; b coeficient al valorii biologice a proteinelor; d necesarul zilnic pentru fiecare component Valoare nutritiva grapefruit =9.73 Valoare nutritive suc de portocale =4.809 Valoare nutritiva lamaie =11.26 Valoare nutritiva portocale =9.55

CONCLUZIE: Din cate se observa grapefruitul este un fruct cu valoare nutritiva mare,acest fruct este are o valoare nutritive mare si

poseda aproape aceleasi proprietati ca portocala sau lamaia. Varianta fara seminte este mai buna deoarece contine o cantitate mai mare de zahar, calciu si fosfor. Dintre substantele fitochimice si antioxidantii ce se gasesc in grapefruit amintim: beta-carotenul, licopenul, quercitrina, cumarina, acidul galacturonic, pectina citrica si, bineinteles, vitamina C. Are efect de diminuare sau prevenire a simtomelor de guturai sau gripa, datorita continutului mare de vitamina C. Reduce stresul, ajuta la prevenirea bolilor de inima, are efect de diminuare a colesterolului, de imbunatatire a sistemului imunitar si a sistemului cardiovascular. Grapefruitul lupta impotriva cancerului, in special a celui de stomac si pancreas. Din calcule reiese faptul ca lamaia este fructul cu valoarea nutritive cea mai mare. Lamaia contine multa vitamina C, vitamina B, fosfor, calciu si fier. Organismul nostru asimileaza imediat vitamina C din lamaie; de aceea, nutritionistii recomanda consumarea zilnica a pulpei fructului, pentru a creste posibilitatea organismului de de a sintetiza hormonii antistres. Ca tratament, lamaia poate fi folosita pentru efectul ei antibacterian, antiseptic, pentru ca stimuleaza leucopoieza (formarea si maturatia leucocitelor), e tonic cardiac, diuretic. Este cea mai acidulata dintre toate tipurile de citrice. Cei cu stomacul sensibil ar trebui sa o consume cu moderatie. Sucul pur, cu precadere, poate fi iritant. Coaja este bogata in flavonoizi si uleiuri esentiale. "Pielea" ei este alba, relativ groasa si deseori foarte amara, dar contine multa pectina. Prin cantitatea insemnata de vitamina C, lamaia protejeaza inima si accelereaza innoirea celulelor. Are efect bactericid si antiseptic. Lamaia areefect antireumatismal, antigutos, hipotensiv,depurativ, hemostatic, remineralizant si anti scorbutic. Scade aciditatea gastrica, poate fi folosita ca tonic nervos. Este indicata in infectii, stari febrile, boli

infectioase, astenie, arteroscleroza, varice, flebita. In uz extern are actiune cicatrizanta. Portocalele de asemenea sunt fructe cu valoare nutritiva mare,calciuc este utilizat integral de catre organism, datorita fosforului care permite fixarea lui. n afara acestor doua elemente, compozitia acestui aliment face ca el sa fie recomandat copiilor n crestere, anemicilor, bolnavilor cu stari febrile, convalescentilor. Ficatul, rinichii si intestinele sunt organele pe care portocala le stimuleaza energic, curatnd organismul n profunzime si debarasndu-l de toxinele si de deseurile sale. Aceasta proprietate detoxifianta, datorata potasiului pe care l contine, prezinta interes mai cu seama pentru persoanele care acuza constant stari de oboseala; acumularea deseurilor si a toxinelor este adeseori cauza starii de oboseala fizica. Sucul de portocale are valoarea nutritiva cea mai scazuta insa consumul zilnic contribuie la efortul de prevenire a tensiunii arteriale. In concluzie,grapefruitul,lamaile,portocalele si sucul de portocale,contribuie la o buna stare de sanatate,sarace in calorii si trebuie sa faca parte din ratia zilnica a fiecaruia.