CURS 6

MECANICA CONSTRUCIILOR
Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu

GRINZI CU ZBRELE PLANE

Grinzile cu zbrele plane sunt formate din bare drepte, articulate in noduri (fiecare bara este articulata la ambele sale extremiti), structura fiind in acelai timp indeformabil geometric.
7 P1 3 1 2 4 6 8 5 P6 P9 9 P11 11 13

Grinzile cu zbrele sunt ncrcate in mod obinuit numai in noduri, cu forte concentrate, de aceea singurele eforturi care apar in bare sunt forele axiale N, de ntindere sau compresiune.

Pentru ca bara ij sa fie in echilibru, rezultantele Ri si Rj, din cele doua capete articulate ale barei trebuie sa fie egale si de semne contrare.

j Rj Ri i
Grinzile cu zbrele se folosesc ca ferme pentru acoperiuri, cadre pentru hale industriale, grinzi principale la poduri, grinzi pentru poduri rulante etc.

Schematizarea grinzilor cu zbrele urmtoarele ipoteze simplificatoare:

are

la

baz

1. Barele grinzii cu zbrele sunt perfect articulate in noduri, astfel nct in extremitile lor nu pot apare alte eforturi dect cele axiale (momente ncovoietoare, forte tietoare); 2. Axele barelor sunt concurente in nodul teoretic, astfel nct aciunile barelor asupra nodului formeaz un ansamblu de forte concurente; 3. Sarcinile se aplica numai in noduri sub forma de forte concentrate, astfel nct in bare apar numai forele axiale N. Realizarea practica a grinzilor cu zbrele duce la o ndeprtare de aceste ipoteze simplificatoare (mai puin la grinzile cu zbrele metalice si mai mult la cele din beton armat).

TIPURI DE GRINZI CU ZBRELE

TIPURI DE GRINZI CU ZBRELE

Condiiile de indeformabilitate geometric si determinare static

b = 18 ; r = 4 ; N = 11 b + r = 18 + 4 = 22 ; 2N = 2 x 11 = 22 b + r = necunoscutele ; 2N = numrul de ecuaii de echilibru static. Concluzii: -pentru (b + r) = 2N grinda este static determinat; (b + r) > 2N mecanism; (b + r) < 2N grinda este static nedeterminat.

Condiiile de indeformabilitate geometric si determinare static

Figura geometrica care sta la baza alctuirii grinzilor cu zbrele este triunghiul.
1 3

GRINZI CU ZBRELE. METODA IZOLRII NODURILOR

Etape n aplicarea metodei izolrii nodurilor Metoda izolrii nodurilor se bazeaz pe teorema echilibrului prilor indivizibile, unde se consider ca parte indivizibil, succesiv fiecare nod, respectiv pe teorema solidificrii pentru aflarea reaciunilor din legturile exterioare. Rezolvarea se face considernd urmtoarele etape: Dup verificarea condiiei de determinare static i invariabilitate geometric, se aplic metoda solidificrii pentru calculul reaciunilor din legturile exterioare; cele trei ecuaii de echilibru sunt suficiente pentru calculul celor trei reaciuni.

 Se izoleaz un nod n care converg dou bare (eforturile din cele dou bare sunt necunoscute) i se scriu dou ecuaii de proiecie pentru forele care acioneaz n nod. Aceste fore pot fi: forele exterioare date, reaciunile calculate anterior i cele dou eforturi necunoscute. Se respect convenia adoptat pentru sensul eforturilor necunoscute: totdeauna sunt considerate pozitive, ca ieind din nod. Se rezolv sistemul de dou ecuaii cu cele dou necunoscute. Eforturile stabilite se reprezint pe o schem de fore a grinzii, pe ambele noduri aferente fiecrei bare. Se nelege c o valoare negativ a unui efort calculat conduce la reprezentarea acestuia cu sensul su de aciune, adic intrnd n nod.

 Se caut izolarea unui alt nod (de regul vecin cu precedentele izolate), care are dou bare de efort necunoscut. Acesta se ncarc cu forele exterioare (date i de legtur) i cu eforturile cunoscute i necunoscute. Se exprim condiia de echilibru prin scrierea celor dou ecuaii de proiecie. Procedeul se continu din aproape n aproape pn cnd se epuizeaz toate nodurile grinzii i se stabilesc toate eforturile.

Observaie: Ultimele dou noduri izolate conin trei ecuaii de verificare.

Stabilirea barelor de efort nul

Cazul 1. Izolnd un nod n care converg numai dou bare, nodul fiind nencrcat, atunci n ambele bare este efortul nul (fig. 1a). Cazul 2. Nodul format din dou bare i ncrcat cu o for F pe direcia uneia, are cealalt bar de efort nul (fig. 1b). Tot n acest caz se ncadreaz i situaia particular a nodului alctuit din dou bare i care are un reazem simplu pe direcia unei bare. Atunci n cealalt bar efortul este nul deoarece reaciunea corespunztoare reazemului are rolul forei F. Cazul 3. Dac un nod este nencrcat i este alctuit din trei bare dintre care dou sunt n prelungire, atunci n cea de-a treia bar efortul este nul (fig. 1c).

fig. 1

Observaie:
Determinarea barelor de efort nul poate fi aplicat chiar nainte de calculul reaciunilor exterioare i are ca efect reducerea numrului necunoscutelor de calculat.

Aplicaii
S se calculeze eforturile din barele grinzii cu zbrele din figura de mai jos folosind metoda izolrii nodurilor.

GRINZI CU ZBRELE. METODA SECIUNILOR

Etape n aplicarea metodei A doua metod analitic pentru calculul eforturilor din barele grinzilor cu zbrele este metoda seciunilor care se bazeaz att pe teorema solidificrii ct i pe teorema echilibrului prilor. Metoda se utilizeaz de obicei pentru verificarea rezultatelor eforturilor din bare stabilite n urma utilizrii metodei izolrii nodurilor, dar poate fi folosit i ca metod direct pentru calculul eforturilor din bare.

Aplicaii
Utiliznd metoda seciunilor, s se determine numai eforturile din barele grinzii cu zbrele ntlnite de seciunea I - I (fig. 11.1).