UNIVERSITATEA VALAHIA FACULTATEA DE DREPT I TIINE SOCIAL-POLITICE DOMENIUL: TIINE ALE EDUCAIEI SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA NVMNTULUI PRIMAR I PRECOLAR

ANUL III, GRUPA 302

TEHNICILE PLASTICE

Desenul reprezint sinceritatea din art. Nu este posibil s triezi. Este ori bun ori ru. ( Salvador Dali )

STUDENT: GHEORGHE DENISA-IOANA

- 2012 CUPRINS
Introducere Tehnicile plastice 1. Tehnica creion; 2. Tehnica crbune; 3. Tehnica sanghin; 4. Tehnica sepia; 5. Tehnica pastel; 6. Tehnica sos; 7. Tehnica acuarelei; 8. Tehnica guaei; 9. Tehnica temper; 10. Tehnica ulei; 11. Tehnica acryl; 12. Tehnica tu; 13. Tehnica colaj; 14. Tehnica gravur 1.Aquaforte 2.Aquatinta 3.Fotogravur 5.Litografie 6.Monotipie 7.Monoprint 8.Pirogravur 9.Pointe seche 10.Xilogravur 15. Tehnica desenrii cu cear; 16. Tehnica decolorrii cu PIC; 17. Tehnica imprimrii cu esturi rrite; 18. Tehnica picturii pe sticl; 19. Tehnica frotajului; 20. Tehnica amprentei i a tampilei; 21. Tehnica modelajului . Concluzie Bibliografie 4.Linogravur Anexe grafice

Introducere
Prin folosirea diversificata a tehnicilor de lucru in activitatile practice,copiii isi dezvolta capacitatea de expunere artistica-plastica, avand posibilitatea de a comunica prin mijloace diverse propriile idei, trairi si sentimente. Folosirea tehnicilor de lucru nu trebuie sa fie un scop in sine, ci o modalitate de realizare a unor subiecte In in concordanta plastice cu de cu temperamental elevii si sensibilitatea fiecaruia. tehnicile lucru folosesc hartii materiale ca: acuarela, tempera, guasa, tusurile colorate, materiale texturi diferite, colorate, ceara, solutii pentru decolorat, carioca, creioanele de toate tipurile ,ceracolor.

1.Tehnica creion
Creionul este un instrument de scris sau desenat, constituit dintr-o min de grafit, protejat de un inveli de lemn, plastic sau (mai rar) metal de form cilindric.Se folosete mai ales la schie i desene. Avantaje sale constau in faptul c este uor

de manevrat, iar desenele pot fi terse uor cu ajutorul gumei de ters. Acum 5 000 de ani in urm, in Egiptul antic se foloseau ca unealt de scris tulpini de bambus, stuf sau papirus in care se turna plumb topit. Totui, primul tip de creion putem spune c era acel stylus roman: o vergea metalic, de obicei de plumb, utilizat hartiei). 1564: In Borrowdale, Anglia, se extrage grafit in cantiti industriale. 1662: Incepe era modern a creionului: la Nurnberg, Germania incepe producia in mas a creioanelor. 1795: Nicolas-Jacques Conte pune la punct creionul cu min de grafit aa cum se prezint astzi. 1812: Apare prima fabric american de creioane. 1861: Eberhard Faber ii deschide o fabric de creioane in New York. 1922: fondarea firmei Eberhard Faber GmbH prin deschiderea unei fabrici de creioane la Neumarkt, lang Nurnberg. Cnd creioanele cu grafit pe care le folosim astzi au aprut pentru prima dat la sfaritul secolului al XVII-au fost intampinate cu entuziasm de artitii din intreaga lume, iar oamenii "de afaceri", in acel moment au inceput s investeasc mai muli bani in producerea acestora. Creionul este probabil cel mai universal dintre toate instrumentele de desen, capabil de a crea o varietate infinita de linii i parti de ton dense, variind de numrul de ha uri necesare i umbre. Creioanele produse au diferite grade de duritate solide(tari) (4H pentru H) moale (HB pentru a zgaria papirusul (strmoul

9B).

Creioanele

tari,

in

principal

folosite

de

proiectan i ii au aplicarea limitat pentru artiti, deoarece produce zgarieturi slabe de linii. HB si creioane B, care sunt cele mai avansate din gama moale, bine stabilite in haurul simplu i cel incruciat, deoarece produce linii clare, curate i mai puin pteaz in comparaie cu creioanele foarte moi, insa cele din urm sunt mai favorabile in crearea zonelor de tonuri dense de la gri la aproape negru. Mai sunt produse i creioane din grafit pur sub form de mine groase fr acoperire. Aceste creioane, de asemenea, au diferite grade de duritate. Ele sunt ideale pentru desenele, in care accentul a trecut mai degrab la ton decat de linii. Avei posibilitatea de a acoperi zone mari foarte rapid folosind partea minei, divizind-o dac este necesar in dou sau trei pri.(Fig.1,2)

2.Tehnica crbune
Crbunele reprezint un lemn carbonizat, este unul dintre cele mai vechi instrumente pentru desen, rmanand in acelai timp popular dea lungul multor secole.Crbunele de obicei este produs din salcie, dar uneori i din vi de vie i este vandut in forma de beioare de grosimi i grade de moliciune diferite. Crbunele este milostiv aa cum structura sa moale face uoar tergerea greelilor. El este adesea recomandat pentru incepatori. In prezent, el este cel mai adesea folosit pentru modele tonale, sau combinaii de linii i tonuri, dar este la fel de potrivit i pentru o abordare mai liniar. Desenele cu crbune pot fi create in acelai mod ca i desenele in creion. Pentru aceste tipuri de desen cea mai buna alegere sunt minele subiri de 5

crbune din salcie, putei incerca de asemenea i creioane cu crbune - mine comprimate de crbune, care sunt invelite in lemn. Ele sunt mai rigide decat minele convenionale, dar unul dintre avantajele lor este lucrul curat. Singurul dezavantaj in folosirea crbunelui comprimat este faptul c nu este atat de uor de ters datorita adaosului de ulei. (Fig.3)

3.Tehnica sanghin
Cret de culoare roie i maro-sunt materialele tradiionale. In toate timpurile este utilizat pe scar larg in ilustraia figurii, peisajelor i portretelor. Sanghina a fost materialul preferat al artitilor din trecut. Termenul "sanguin" inseamn culoare roubrun a minei de cret, precum i a tehnicii, in care este indeplinit desenul cu acest material. In unele surse de specialitate putem intilni acest termen in forma masculina "Sangin. Materialul sanguinei adesea este realizat din caolin i oxid de fier. Ca i pastelul, carbunele si sosul, sanguina este un material moale, care este produs in form de ptrat sau creioane colorate rotunde care nu au un cadru de lemn sau de alt natur. In vanzri sanguina mai des se gsete in seturi, in form de mine scurte, fiecare set are o nuan proprie. Metoda de lucru cu acest material este caracterizat printr-o combinaie de pete late i haure ascuite. Sanghina adesea este combinat cu creion negru. (Fig.4)

4.Tehnica sepia
Sepia natural este fabricat din aa-numiii saci de cerneala ale molutei marine Sepia. A fost

folosit de artiti europeni de la mijlocul secolului al XVIII-lea in desenul cu creionul i pensula. De asemenea este numit sepia un fel de tehnic grafic, in care se folosesc nuane de maro, larg rspandit in Europa incepand cu mijlocul secolului al XVIII-lea. n secolul XX, sepia este produsa in diverse nuante ale culorii de acuarel, fiind preparat prin mijloace artificiale. Sepia artificial este mai puin rezistent decat cea natural. Sepia natural, uneori este utilizat pentru tonifierea fotografiilor in maro. Un efect secundar al sepiei este o conversie sulfurii de arginti metalizat, care este mai rezistent la decolorare. De aceea fotografiile vechi alb-negru au mai multe anse de a supravieui la aceast timpului. Acum, fotografiile in tonul sepiei sunt asociate cu cele vechi. Aproape toate camerele digitale i foto au o funcie de simulare a astfel de fotografii.(Fig.5)

5.Tehnica pastel
Pastelul-(din latin. Pasta - aluat) - un grup de materiale folosite in art grafic i pictur. Cel mai adesea vine sub form de creta sau un creion, fr cadru in form de mine rotunde, sau cu margini ptrate. Exist trei tipuri de pastel- "uscate", cu ulei i cu cear. Pastel de ulei se face din pigmeni cu ulei de in prin presare. In mod similar, este produs i pastelul uscat, cu excepia faptului c nu utilizeaz petrol. Baza de amestec a pastelului de cear sunt fabricate din ceara de inalt calitate i pigmeni. Pastel de ulei este socotit material educaional, in timp ce cel uscat este utilizat i in scopuri de 7

formare profesional i in scopuri artistice. Tehnica pastelului uscat este utilizate pe scar larg metoda tergerii, care d efectul de trecere moale si de finee a culorii. Cuvntul pastel ii are originea de la cuvintul pastello, care insemna desenarea cu creion negru italian i cu sepie in acel ai timp, utilizate de ctre artitii italieni ai secolului al XVI-lea, inclusiv i de Leonardo da Vinci. In secolul al XVIIIlea pastelul devine o tehnic independent i are o popularitate deosebit in Frana, unde a fost folosit de artiti precum Boucher, La Tour, Chardin, Greuze mai tarziu de Lyotard, Delacroix.(Fig.6)

6.Tehnica sos
Sos este de asemenea numit "cret neagr". Acest sos nu este intotdeauna negru. Sos este produs sub form de scurte tije cilindrice, similae pastelului. De fapt, sos este unul dintre tipurile de pasteluri. Aceasta se produce din aceleai materiale ca i pastelul negru: caolin, creta, si funingine de gaz presat. In magazinele noastre sosul poate fi gsit in nuane negru, alb i diferite griuri. Acest material are o putere mare de opacitate i ofer tonuri frumose catifelate de la foarte inchis la foarte luminoase, cu un numr mare de gradaii tonale. Sosul este convenabil pentru a efectua schie rapide, dar i modelarea atent a formei. Tehnica uscat de lucru cu sosul este similar tehnicii cu crbune. Prin tergere se face tranziia de la luminos la tonuri mai inchise, modelind forma. Sosul este uor solubil in ap astfel incat cu el se poate lucra folosind o pensul. Picturi fcute cu sos umed, se difereniaz printr-o culoare pur de 8

negru, au o opacitate special i mai ales nu este nevoie de fixare. Dup uscare sosul umed se fixeaz in aa fel c nu se nruie, dar materialul rmane flexibil pentru umbrire. Sos este uor de ters cu gum de ters, care permite s se fac tranziia de la inchis la deschis pe uscat. Pentru sos este cel mai convenabil de utilizat hartie facturat capabil s menin pigment. Este interesant efectul in cazul in care foaia este total acoperit cu o sos umed. Tonul rezultat este considerat ca tonul general al viitorului model, alegand cu radier dintii petele luminoase, apoi semitonurile.(Fig.7)

7.Tehnica acuarelei
Acuarela puin ap. este o tehnic pictural n care este vopselele se utilizeaz diluate cu mai mult sau mai Caracteristic pentru acuarel transparena culorilor.[6] Lumina este dat de albul hrtiei, care este necesar s fie prezervat n zonele luminoase.[7] Deoarece materialele necesare sunt uor de transportat, acuarela este o tehnic care se preteaz bine pentru schie i studii efectuate n cltorii, un exemplu fiind carnetele de cltorii ale lui Eugne Delacroix. Ea permite colorarea rapid a desenelor schiate n creion sau n tu. Asta ns nu exclude folosirea ei n lucrri elaborate, cum sunt lucrrile lui Drer, sau Turner. Tehnica a fost folosit ncepnd cu secolul al XIX-lea la ilustrarea crilor, in special a celor pentru tineret, iar actual este folosit, alturi de gua, la crearea benzilor desenate i a desenelor animate tradiionale. Este

folosit i pentru realizarea decorurilor n teatru.

Aparenta sa simplitate o face atractiv pentru nceptori, ns n realitate spontaneitatea i foarte puinele posibiliti de corectare necesit miestrie, ceea ce o face greu de stpnit. Acuarela poate fi fcut n manier tradiional, ud pe ud (englez Wet-in-Wet), n care hrtia este umezit n prealabil, iar culoarea diluat este aternut n straturi suprapuse, ntrind treptat concentraia colorilor. Aceast tehnic, de origine anglo-saxon este nc mult folosit, ns, datorit faptului c ntreaga suprafa este umed i pigmenii migreaz, nu se obin zone de alb pure, nici contraste locale dintre alb i zonele colorate, lucruri care impieteaz asupra prospeimii i spontaneitii att de apreciate n acuarel. Tehnica permite obinerea culorilor intense i o mulime de efecte de fondu, degradeuri i camaieuri, ns precizia detaliilor este redus.[6] Pe o hrtie de calitate pigmentul rmne pe suprafaa hrtiei i, n zona umed difuzeaz, formnd aureole cu un contur mai opac. Tehnica necesit o bun nelegere a teoriei culorilor i a efectelor amestecului lor i a interaciunii cu hrtia. Trebuie inut cont i de faptul c prin uscare culorile pierd puin din intensitate.

10

Modelul:

Acuarelist

pictnd

un

Lucrarea:Acuarelista,Marie-Claire Lefbure, (2005)

peisaj din Ermeton-sur-Biert.

n tehnica ud pe uscat (englez Wet-in-Dry) culoarea se aplic n tue umede pe hrtia uscat. Se obin forme clare cu contururi bine delimitate.[6] Aceast manier nu permite dect puine retuuri. n caz de greeal este greu de redat luminozitatea hrtiei, iar spontaneitatea are de suferit. n tehnica uscat pe uscat (englez Dry Brush) culoarea foarte puin diluat se aplic cu pensula aproape uscat, pe hrtia uscat.[6] Metoda este folosit pentru evidenierea detaliilor. Acuarela se fluidizeaza cu apa, obtinandu-se un lichid colorat si care asternut cu pensula pe hartie, nu se sterge prin atingere, dupa uscare.Ea se poate folosi pe hartie umeda sau uscata. Pe suprafata umeda fuzioneaza cu usurinta obtinandu-se amestecuri diverse de culoare, cu efecte neasteptate si expressive.Principiile acuarelei constau in transparenta,prospetime,luminozitate si puritate.

Acuarela n Romnia
Primele miniaturi romneti cunoscute sunt cele patru executate n 1429 de monahul Gavril Uric pe un Tetravanghel aflat acum la Biblioteca Bodleian a Universitii Oxford. Miniaturile, aflate pe paginile de gard, i nfieaz pe evangheliti. Cum s-a

11

spus mai sus, acestea, dei sunt executate n culori de ap, nu sunt acuarele propriu-zise, ns n epoc nu se fcea distincia. Unul dintre primii acuareliti remarcabili din Romnia a fost Carol Popp de Szathmry (1812 1887). n cltoriile sale a fcut numeroase acuarele cu scop documentar. Multe din ele au ca subiect portul popular i scene din trguri. Alt acuarelist din epoc a fost Amedeo Preziosi (1816 1882), care n perioada 1868 1869, la invitaia domnitorului Carol I a fcut dou cltorii n Romnia, n timpul crora a fcut peste 250 de acuarele i guae. Theodor Aman (1831 1891) a pictat acuarele ca Eliberarea iganilor (1848) Dominoul verde (1882), Bal mascat (1882) (acuarel combinat cu gua). Nicolae Grigorescu (1938 1907) a fcut numeroase desene, acuarele i pasteluri, dintre care doar Biblioteca Academiei Romne posed 345. tefan Luchian (1868 1916) a pictat numeroase acuarele, dintre care majoritatea sunt n patrimoniul Muzeului Naional de Art al Romniei: Puul din Strada Clucerului (1902-1904), Livad, Bragagiul, Copii de coal, Portret de femeie, dar i n alte muzee din ar: Pe prisp, Nud i Portretul Laurei Coceala Muzeul de Art - Iai, i Peisaj de deal cu copaci la Biblioteca Academiei. n 2009 s-a licitat La fntn, o acuarel a sa care a fcut parte din colecia lui Ioan Nicolau i a fost expus n retrospectiva din 4-31 martie 1939 a Fundaiei Dalles, desfurat sub egida Academiei Romne i sub patronajul regelui Carol al II-lea.

12

Nicolae

Tonitza

(1886

1940) a pictat Nud cu draperie, tu i acuarel mai multe studiile n tu i acuarel din pentru ca Acoperiuri Mangalia

Mangalia i Curtea cofetriei din Mangalia (1927-1929) i peisaje ca Peisaj dobrogean / Peisaj cu case.Nicolae Drscu (1883 1959) a pictat dealuri, i n acuarel peisaje din Saint-Tropez, precum i acuarelele Peisaj din Vlaici/Peisaj cu Peisaj/Peisaj panoramic,Peisaj dobrogean/Peisaj citadin oriental. Lucian Grigorescu (1894 1965) a pictat Case n port (Martignes) (1931-1933)Iosif Iser (1881 1958) a pictat Dou spaniole (tehnici combinate),[ i numeroase scene din Dobrogea: Case ttreti/ Compoziie cu case, Turci la cafenea/Interior cu personaje, Curse de cai n Dobrogea / Scen de gen n peisaj, Peisaj dobrogean/Peisaj oriental. Inundaia II Joan Mir, 1970 Gheorghe Petracu (1872 1949) a pictat Natur static cu mere, (1931) tefan Popescu (1872 1948 a pictat Peisaj din Filipoiu, Peisaj cu geamie.

Acuarele Romnia

deinute

muzeele

din

O foarte cunoscut acuarel n Romnia este Inundaia II de Joan Mir. Acuarela, de 57 x 46 cm a fost donat statului romn n august 1970 pentru a servi ca machet pentru un timbru potal, valorificat pentru ajutorarea sinistrailor n urma inundaiilor

13

din 1970. Acuarela se afl la Muzeul Naional Filatelic. Alte acuarele deinute n muzeele din Romnia sunt Peisaj din Paris de Maurice Utrillo (1926) Btrn pe fotoliu, de Louis-Gustave Ricard, i Trg anual la Sibiu de Franz Neuhauser cel Tnr (1789).

Acuarele din Romnia

Lptreas din satul TunariCarol Popp de Szathmry(1854-1855)[

Biserica Sfntul Spiridon Carol Popp de Szathmry(1860)

Primirea lui Carol I n Bulgaria Carol Popp de Szathmry(1877)

Strad Amedeo Preziosi(1868)

din

Constantinopol

Surugii Preziosi(1868)

din

Obor

Amedeo

14

Dominoul verde Theodor Aman(1882)

Portret

de

rncu

Nicolae

Grigorescu acuarel i gua

La 1900)

fntn

tefan

Luchian(c.

Mangalia Nicolae Tonitza(1930)

Case Drscu(1933)

la

mare

Nicolae

8.Tehnica gua
Gua (fr.Gouache) este o vopsea preparat din gum arabic, amestecat Mcu pigmeni minerali i ap, folosit in pictura aa-zis opac, care permite aplicarea culorilor deschise peste tentele inchise. Termenul iniial a aprut in secolul al XVIIIlea in Frana, dei tehnica de producere a aceastei vopsele este mult mai veche fiind utilizat deja in secolul al XVI-lea in Europa. Cu gua au fost executate 15

miniaturi in Evul Mediu. In Renatere, artitii folosit tehnica gua pentru schie, cartoane i alte lucrri pregtitoare, precum i pentru miniaturi de portret. In fapt, guaa este o rud a temperei, dar spre deosebire de aceasta, datorit emulsiei pe care o conine ii pstrez calitile dup uscare. Spre deosebire de tempera obinuit, guaa rmane aproape la fel de saturat cromatic dupa uscare. Cand este folosit ca past are un aspect lucios. Guaa este o tehnic de pictur ieftin, care folosete ca diluant apa i se spal foarte uor, fiind potrivit pentru inceputuri nesigure i incercri, deoarece se usuc rapid. Guaa se folosete uor, fiindc acest tip de pictur se poate retua. Este prferabil s se foloseasc o hartie groas sau carton, pentru c o hartie prea subire risc s se rup. Spre deosebire de acuarel, guaa, ca i tempera, conine ceruz, care o lipsesc de transparen, un fcand-o natural mai de compact. Ceruza este carbonat

plumb, alb sau cenuiu, cu luciu diamantin, denumit i alb de plumb. Suprafeele se acoper cu un strat subire dar dens de pigment, care permite corectri ulterioare. Dac este necesar se aplic i alte straturi pan obinem ideea propus. Dac stratul este prea gros, guaa poate crpa la uscare. Dup uscare pictura capt o tonalitate mai deschis. Atunci cand sunt expuse guaele, ca i acuarelele, pastelurile, i gravurile, trebuie protejate sub sticl, deoarece curarea lor nu este posibil. Datorit adaosului de inlbitor dup uscare guaa se inlbete. Aceast problem poate fi intr-o anumit msur, prin

16

utilizarea

unei

baze

mai

gros,

de

exemplu,

aquapasto. Cu guaa se poate pe diferite suprafee: estur gruntuit, carton, placaj. Guaele sunt utilizate pe scar larg in pictura decorativ. Cu guaa este uor de operat ofer oportunitatea de a face corecii in pe parcurs. Strat de vopsea de o grosime medie se usuc de la 30 de minute la 3 ore, in funcie de umiditate. Guaa de poster difer de cea simpl prin capacitatea acoperire i saturaia culorilor mai mare, care este realizat prin inlocuirea zincului de culoare alb cu caolina i o face mai dens, bogat i sonor. Pentru arta decorativa si oformarea fluoriscente. spectacolelor sunt produse guaele

Aceste vopsele au capacitatea de fluorescen in conformitate cu razele ultraviolete, violet vizibile, albastru i verde. Guaa fluorescent are proprietatea de iradiere a luminozitii sale,i sunt folosite pentru efecte decorative in intuneric. Aceste vopsele au capacitatea de acoperire redus, de aceea este recomandat s se aplice pe un suport de culoare alb ceea ce le face mai vii, i vopseaua ar trebui s fie aplicat slab. Guaa fluorescent nu este rezistent la ap, aa c utilizarea in aer liber nu este recomandat

9.Tehnica tempera
Tempera este o vopsea al crei liant este de origine organic, de exemplu albuul sau glbenuul de ou, guma arabic sau cazeina, mai rar laptele de smochin, Datorit amestecat capacitii cu sale ulei vegetal sau clei. adezive excepionale,

aceast emulsie este foarte potrivit la pictura pe 17

lemn. Ea face posibil aplicarea mai multor straturi de culori, obinandu-se astfel nuane deosebite. Nu este ins destul de rezistent la umiditate, din acest motiv nu se poate lucra cu tempera pe suprafee proaspt vopsite, cum ar fi fresca. Picturile celebre a sarcofagelor in temper. faraonilor In prezent egipteni sunt efectuate

tempera obinut industrial este de dou tipuri: cazein-petrol i acetat de polivinil (PVA). Tempera pe PVA este mai uor de folosit, dar cu dezavantajul su major este ca cu timpul aceasta tinde s crape. In plus, in reeaua de comercializare este oferit o gam larg de pigmeni uscai pentru pregtirea temperei. Tempera pe lemn gruntuit este tehnica tradiional a iconografiei. Pe tencuial proaspt in antichitate cu temper era executat fresca.(Fig.10)

10.Tehnica ulei
Ulei-suspensii de pigmeni anorganici i umplutur din ulei de in, produs din uleiuri vegetale sau din ulei de-rini alchidice cu o capacitate suficient de mare de uscare. Pigmenii vopselelor de ulei sunt dioxid de titan, ocru, oxid de fier, oxid de crom, cromat de plumb. Adaosurile care sunt utilizate in principal pentru a economisi pigmenii sunt talc, caolin, mic i altele. In calitate de componente auxiliare in compoziia de vopselelor de ulei sunt introdui in catalizatori de de uscare cobalt, (uscator) solubili suspensii-sare

magneziu, plumb. Sunt produse 2 tipuri de vopsele de ulei: aa-numita groas (sub form de past), precum i gata de utiliza(lichide).

18

Pictura in ulei reprezint o tehnic artistic care este efectuat pe suprafee foarte diferite, variind de la panz, la panele de lemn i pan la perete, care const din aplicarea unui vopsele bazate pe un pigment inglobat intr-un mediu de baz care este un ulei vegetal rezistent la intemperii i la aciunea de eroziune a aerului i luminii. Cel mai frecvent ulei vegetal folosit in Europa modern timpurie era un ulei vegetal de in. Ocazional se mai pot folosi i alte uleiuri vegetale, dintre care cel de mac sau de nuc erau mai frecvent utilizate. Uleiul nu se usuc prin evaporare, aa cum se intampl in cazul majoritii vopselelor diferitelor tehnici artistice bazate pe dizolvarea unui pigment intr-o soluie apoas, ci prinoxidare. Uscarea vopselelor bazate pe ulei se face intre o zi pan la dou sptmani, dar intreaga pictur devine destul de uscat dup cateva luni, diferind dup tipul de ulei folosit, tua personal i stilul personal de acoperire a suprafeei al unui pictor anume, fiind respectiv o funcie de condiiile aerobe i de iluminare in care pictura este meninut i/sau conservat. Este intresant c profesionitii recondiionrii operelor de art nu consider o pictur in ulei cu adevrat uscat pan nu atinge venerabila varst de 60 80 de ani.Gradul de uscare, consistena vopselelor folosite, compoziia chimic, respectiv gradul de oxidarea al uleiului care este la baza vopselelor sunt tot atatea elemente eseniale in stabilirea vechimii i autenticitii unei opere de art pictat folosind aceast tehnic artistic.(Fig.11)

11.Tehnica acryl
19

Acryl-vopsele

pe

baz

de

poliacrila

i(in

principal, pol imeri de metil, etil i acrilat de butil) precum i copolimerii lor, solubile in ap. La uscare vopselele de acryl devin mai intunecate. Ele pot fi de asemenea utilizate ca o alternativ a uleiului. Se usuc foarte repede-c avantajul lor asupra alte vopsele. Acrylul poate fi aplicat atit sub forma diluat cit i sub fom de past i cit de gros nu ar fi aplicat el nu va da fisuri spre deosebire de vopsele de ulei. Acrylul pe locul de munc se aeaz ca o pelicul, puin lucitoare, dup uscare se spal doar cu solveni speciali. Vopselele i lacurile acrilice pot fi folosite pe orice tip suprafaa far grsimi: pe sticla, lemn, metal, pinza i aa mai departe. Vopseaua acrilic proaspt poate fi indeprtat cu uurin cu ap, dar la uscare necesit solveni speciali. Vopseaua in sine este far miros, opac, i are o consisten pstoas.(Fig.12)

12.Tehnica tu
Tuul(germ. Tusche) exist sub form lichid i sub form uscat in bastonae. Tuul lichid este o suspensie din pigmeni de carbon legai intre ei cu liant pe baz de rini. Tuul chinez, sub form de mine sau plci sunt utilizate in Est pe parcursul ultimilor 2000 ani. Acest tu este de calitate inalt are un ton catifelat, se minuiete uor i dup uscare nu se spal de pe hartie. Tuul chinez este compus din funingine de lamp de gaz cu clei de pete. Compoziia se inclzete i tuul este modelat in form de bastonae, in acest stadiu i se adaug arome: mosc, camfor i apa roz.

20

Apoi, materialul este presat in forme de lemn, uscat, curat i lustruit. Printre cele mai populare culori putem distinge albastru, mov-negru i negru. De asemenea tuul este de diferite culori. Acest tu este transparent i are o inalta puritate a culorii. Combinaiile tuului color i a celui negru creaz un efect vizual puternic. Una dintre tehnicile speciale expresive atunci cand se lucreaz cu tu este haura, ea se poate schimba de la haura opac la transparent. Cu tuul se poate lucra cu un toc de oel, stuf, stilou, pni, penia tehnic. Multe din aceste instrumente schimb grosimea liniei sub presiunea- designul devenind plin de via. Hirtia pentru tu aleas groas, dens i neted-astfel grelileproduse in desen pot fi corectate cu o lam de ras far a fi vizibile.(Fig.13)

13.Tehnica colaj
Colajul (Fr. papier Colle-hartie lipit) este un gen de creaie, atunci cand lucrarea este creat dintr-o format varietate digital. de fragmente cei mai tiate din alte imagini,sunt lipite pe un suport de hartie, panz sau Printre renumii artiti angajai in colaj sunt Max Ernst, i John Hartfild. Foarte repede acest concept a inceput s fie folosit pe larg-un amestec de elemente diferite, mesaj expresiv din fragmentele altor texte. Colajul ar fi obiecte poate fi prelucrat cu orice alte mijloace-cu cerneal, tu, gua, acuarel. Un alt gen asamblarea, care utilizeaz o varietate de i fragmente ale acestora colectate pe

acelai plan. Uneori este utilizat notaia readymade.In 2006, la Muzeul Rus din Sankt-Petersburg 21

a avut loc o expozitie mare de"Colaj".In 2007, la Galeria din Moscova artistul I. Kamenev a prezentat un nou stil in arta modern-"Photoart". Termenul de "colaj", in interpretarea modern este, de asemenea, folosit pentru a desemna, pentru a primi o imagine dintr-o serie de fragmente separate de alte imagini, de obicei se utilizeaz programe de calculator cum ar fi Adobe Photoshop si alte editoare grafice. Baza crerii unui colaj digital este lucrul cu straturile. In procesul de creare a unui colaj pot fi aplicate diferite tipuri 18 de facturi, in efecte Togliatti i la transparen.Pe septembrie,

centrul de art modern "Dou puncte", a fost prezentat o expoziie cu numele "Current colaj". A constat din colaje abstracte realizate din gunoi, rupturi de reviste, ziare, cutii, scrisori, documente. Cei mai vestii artiti ai expozitiei au fost: Eva Han i Fred Free(Fig.14) Decolajul este procedeul prin care efectele expressive se obtin prin dezlipirea, prin ruperea fragmentara a unor materiale lipite in prealabil pe un suport de hartie,panza, lemn, carton.

14.Tehnica gravur
Termenul gravur este folosit pentru a defini o tehnic precum i rezultatul su. In ce privete rezultatul este folosit in egal msur i termenul de exemplar sau tiraj. Tehnica perforarea presupune sparea, incizarea, sau obturarea prin diverse procedee

fizice ori chimice a unei suprafee de regul plane (plac de gravur) in vederea

22

imprimrii i multiplicrii ulterioare a imaginii. De asemenea termenul mai este folosit i referitor la incizarea diverselor obiecte in scopul decorri lor. Uneltele pentru tipar inalt sunt de regul ace sau alte instrumente ascuite, de metal cu ajutorul crora se zgarie suprafaa neted a plcii (din metal moale precumcupru ori zinc). Odat zgariat desenul este acoperit cu un strat fin de cerneal tipografic. Cu ajutorul unei panze apretate se elimin cerneala in surplus i se acoper cu o hartie (de regul umed), iar apoi prin presare se transfer desenul de pe plac pe hartie. Astfel procesul poate fi repetat teoretic fr a avea diferene intre exemplare.Placa, piatra in cazul litografiei, sita in cazul serigrafiei este suprafaa supus alterrii fizice sau chimice ce permite prin aplicarea cernelei de gravur, reproducerea unui numr (tiraj) de exemplare identitce. Chiuveta este urma lsat de grosimea plci pe hartie. Ea este o adancitur dreptunghiular ce inconjoar suprafaa imprimat. Notarea tirajului se face pe fiecare exemplar in parte in ordinea in care au fost imprimate. Mai intai se noteaz numrul de exemplarului exemplare iar pe urma De numrul total imprimate.

asemenea pe fiecare exemplar se scrie titlul lucrrii, tehnica (ex. litografie, sau xilogravur 2 plci), anul i semntura artistului.

1.Aquaforte
Aquaforte(fr. gravur pe metal, Eau-Forte-acid in procesul azotic)-tip crerii de imaginii

suprafa a fiind t ratat cu acid azotic. Tehnic este cunoscut inc de la inceputul secolului al XVI-lea.

23

Primele lucrri in aceast tehnic dateaz din 1501-1507, acestea fiind operele maestrului Daniel Hopfer. Pentru crearea formei de imprimare, metalul este acoperit cu lac rezistent la acid, pe care cu unelte speciale sunt zgariate contururile imaginii dorite. Apoi, placa este plasat in acid, care corodeaz metalul in zone neprotejate. Dupa tratare lacul este inlturat. Inainte de imprimare, cerneala se aplic pe plac, i apoi suprafaa neted a formei tiprite este curat de ea, cerneala raminind doar in cavitile gravate. La imprimare aceast cerneal din caviti este transferat pe hartie.(Fig.15)

2.Aquatinta
Aquatint (lat.Aqua - ap, lat. tinta - culoare)este o tehnic de gravur foarte asemntoare cu acquaforte, cu deosebirea c pe plcua de gravur inainte de scufundarea in acid se presar granule dintr-o substan rinoas, care apoi se inclzeste la o flacr, topindu-le. Efectul va fi punctiform deoarece granulele sap gropie pe suport.Gravura aceasta e folosit mai ales pentru cu reprezentarea difuz sau unor obiecte i suprafee aspect pentru redarea

atmosferei (cerul, norii).De obicei, acquatinta se folosete impreun cu acquaforte datorit diferenei de claritate i complementaritii dintre ele. Gravarea in acest mod amintete pictura in acuarel[, iar aceasta asemnare a dus la originea numelui. Esena acestei metode se reduce la faptul c, inainte de tratarea cu acid pe suprafa a de lucru este api cat rin rezistent la acid-pe baz de 24

colofoniu, asfalt sau pulbere alte origine, care sunt in procesul de inclzire a plcii de imprimare se topesc i creaz pe suprafa prin spaiile dintre particule mici de metal adancimi de diferite marime, creind asfel la imprimare o suprafa cu tonaliti spaiale.(Fig.16)

3.Fotogravur
Fotogravura - o reproducere a unui tablou sau o fotografie, executat cu ajutorul unei plci de metal, produs fotochmic. Aceast metod a fost inventat in 1879, ea permitea ca aceste gravuri sa fie produse manual. Acest proces const in cinci etape: 1. Pregtirea negativului pe o plac de sticl. 2. Realizarea pozitivului comform negativului dat pe o plac de sticl. 3. Transferarea imaginilor de pe pozitiv pe o plac de cupru prin gravare. 4. Colorarea manual a plcii. 5. Obinerea unei imprimrii pe o parte a minii manuale de imprimat. Fotogravura este utilizat pentru imprimarea tiparului adanc(intaglio), in cazul in care transferul imaginii pe suportul de hartie este infptuit de pe form tiprit, pe care elementele de tiparire sunt adancite. In procesul fotogravrii, imaginea fotografic este gravat chimic in placa de cupru. Placa apoi fiind acoperita cu cerneal tipografic i care rmine doar in caviti in cantitate suficient pentu a imprima o imagine sau mai multe. In procesul de fotogravare plcuele lustruite sunt acoperite cu un amestec de dicromat de cupru i gelatin i sunt expuse cu o imagina pozitiv prin 25

metod de contact ea. Apoi, placa este plasat in ap cald i gelatina neiluminat se spal, i iluminat i intarit-rmane pe suprafaa unei plci de cupru, creand un fel de matrice pentru imprimare. Grosimea stratului de acoperire din gelatin depinde de lumin. Dup uscare, placa este plasat intr-o soluie de clorur feric i placa de cupru este gravat. Cu cit este mai subire stratul de gelatin, cu atit mai adanc este suprafaa de metal gravat.(Fig.17)

4.Linogravur
Linogravur- un procedeu de reproducere i multiplicare pe hartie a unui desen spat intr-o plac de linoleum. A aprut, la rscrucea sec.XIXXX, odat cu inventarea linoleumului. Linoleum este un material bun pentru gravuri de mari dimensiuni. Pentru gravuri este utilizat linoleum cu grosimea de la 2,5 la 5 mm. Instrumente pentru gravarea linoleumului sunt aceleai ca i pentru gravura longitudinal: Scobitoare unghiulare i longitudinale i cuitae pentru tierea precis a pieselor de mici dimensiuni. Pentru imprimare la linogravur sunt utilizate aceleai vopsele ca i pentru xilografie. Cerneala este cel mai bine de o aplicat cu o rola cu puf, este important de a regla cantitatea de vopsea aplicat pe linoleum: nu trebuie s fie prea mult, pentru a nu umplea spturile mici, i nici prea puin-ca s nu rmina locuri nevopsite dup imprimare.(Fig.18)

5.Litografie
Litografie (din greaca veche - litos, "piatr" + - grafein, "a scrie") este o metod

26

de tipar utilizand o plac sau o piatr cu o suprafa perfect neted. Prin contrast cu litografierea, in intaglio placa surs este gravat, corodat ori punctat pentru a realiza cavitile care rein cerneala de tipar, respectiv in tiprirea cu blocuri de lemn sau in cazul tiparului cu litere fixe cerneala este aplicat pe suprafeele ridicate pentru a crea litere, semen i/sau imagini. Litografia utilizeaz ulei sau grsime, respectiv gum arabic pentru a separa suprafaa fin in regiuni hidrofobe, care vor absorbi ulterior cerneala tipografic sau tuul, i regiunihidrofile, care prin refuzarea absorbiei apei, i deci a cernelii, vor deveni fundalul imaginii. Litografia, inventat de_autorul bavarez austriac Alois Senefelder, in 1796, poate fi folosit pentru a imprima textul sau opera de arta pe hartie sau pe alt material adecvat. Cele mai multe cri, mai ales toate tipurile de text de mare volum, acum sunt printate utilizand litografia, cea mai comun form de producie de imprimare.(Fig.19)

6.Monotipie
Monotipie (gr.mono-unu, tipos-amprent) aceast tehnic const in aplicarea vopselei manual, pe o suprafa perfect neted, apoi fiind apicat pe suprafaa foii, in rezultat aceast imagine fiind unic. In psihologie i pedagogie monotipia este utilizat ca o tehnic pentru dezvoltarea imaginaiei la copiii de varst precolar mai mari. Apariia acestui tip de grafic este atribuit pictorului i gravorului Italian Giovanni Castiglione (1607-1665). Printre cei mai renumii maetri ce au utilizat monotipia sunt: italianul Giovanni 27

Castiglione (1607-1665), englezul William Blake (1757-1828), francezul Edgar Degas (1834-1917) care combinase monotipia cu tempera. (Fig.21)

7.Monoprint
Monoprinting este o form a graficii care a carei imagini sau linii nu pot fi reproduse exact. Exist mai multe tehnici de monoprint, inclusiv colajul, precum i o form de trasare prin care cerneala groas este aplicat pe un suport, hartia este plasat deasupra i apoi este tras brusc transferind cerneala pe hartie. Monoprint poate fi fcut, de asemenea, prin modificarea de tipului, culorii, i presiunii cernelii utilizate. Exemple de tehnici de gravur care pote fi folosite pentru a face monoprint aquaforte. Diferena dintre monoprint i monotipe este c monoprintul are o matrice care poate fi refolosit, dar nu pentru a produce un rezultat identic. Ins la monotipie nu exist semne permanente pe matrice, i deseori pot fi obinute dou. Monoprintul i monotipia sunt foarte asemntoare. Ambele presupun un transfer de cerneala de pe o plac pe hartie, panz, sau alta suprafa care va pstra urma operei de art. Monoprintul, pe de alt parte, este rezultatul unor caracteristici permanente pe placa de metal sau tipar. Monoprintul poate fi gandit ca o variaie pe diferite teme din tema care rezult din unele caracteristici permanente ale acesti plcilinii, texturi-care persista in procesul imprimrii.(Fig.20) includ litografie, pirogravura, i

8.Pirogravur

28

Pirogravur

(gr.pyrofoc,fierbnte-desen

fierbinte)-o tehnic utilizat in arta decorativa i artele grafice. Esen a sa const in faptul c pe o suprafa din orice material organic: lemn, placaj, plut, hartie, carton, pasl, din plastic, piele, stof, cu un ac fierbinte este aplicat un desen. Spre deosebire de pirotipie aceast tehnic in trecut a fost considerat rar i era utilizat in principal ca o metod suplimentar pentru gravare pe lemn, oase, piele. In a doua jumtate a secolului XX, datorit inventrii aparatului electric de pirogravur-aceasta tehnic a evoluat ca o tehnica independent in artele grafice. In acelai timp, pirogravura pe lemn este una dintre cele mai populare (impreun cu broderie si modelarea) ocupaii creative pentru copii i amatorii din intreaga lume.(Fig.22)

9. Pointe sche
Pointe seche-gravura in aceast tehnic const in taierea direct in placa de metal cu o tij de oel ascuit, de unde i denumirea acestui proces. Pointe seche las pe suprafaa gravat achii de metal, care rein cerneala i dau un aspect catifelat printului. Pointe seche este mai degrab utilizat ca un adaos la alte procese, rareori fiind utilizat singur. Nu pemite de a face un tiraj numeros, mai ales pe plci din cupru (cu excepia cazului cind placa este din crom). In 1512 Durer i Rembrandt in jurul anului 1650 se numr printre puinii artiti care ar avea plci gravate in intregime in pointe seche. Fiind fragil la imprimare pointe seche nu poate fi executat in mai mult de cateva exemplare. Pointe seche a fost slab dezvoltat pan in secolul al XIX-lea pentru a-i 29

vedea reapariia datorit inventrii galvanoplastiei. Astfel gravarea cuprului face ca achiile de metal s fie mai delicate i mai rezistente. Acelai nivel de calitate putea fi astfel meninut pe perioada intregului tiraj. proiectului su. (Fig.23)

10.Xilogravur
Xilogravura-(greac - lemn i scrie, egal) - gravur in lemn, principala i cea mai veche tehnic de gravare. Istoricii literaturii chineze iscriu prima imagine imprimat pe scanduri de lemn sec.VI. Cea mai veche gravur chinez pstrat dateaz din secolul al IX. Xilografia a aprut in China nu mai tarziu de secolul al X. Gravura iniial in Europa de Vest, ca i in Orient, a fost asemntoare tehnicii folosite pentru a face placi de lemn pentru testuri. In gravura longitudinal veche principalul element pentru construirea formei era cuitul, i gravorul avea la indemin un set de cuite de diferite mrimi i forme. Pe suprafata lefuit a plcii de lemn se fac liniile caracteristice desenului, dup care aceste contururi sunt scobite pe ambele pri cu un cuit ascuit, conturul insi raminind intact, fonul fiind scobit cu o dalt la o adancime de 2-5 mm. Dupa care placa de lemn este vopsit cu cerneal, vopsea i se execut imprimarea pe hirtie. Caracteristica cea mai important a vechii gravuri-dominaia haurei negre. Din punct de vedere tehnic fiind posibil ins i haura de culoare alb, de multe ori putind fi vzut in gravurile vechi, de exemplu, in ilustraii floreniene de la rascrucea secolelor XV-XVI. Au existat chiar i gravuri scobite 30

ca un negativ-alb pe negru, de exemplu in activitatea artistului elveian al secolului XVI-lea Urs Graf ( "maniera neagr", in xilografie). Dar toate acestea sunt percepute mai mult ca o excepie de la regula general. In sistemul de xilogravur haura alb ocup un loc modest. Meterii moderni de xilogravur folosesc inafara cuitelor i instrumente care sunt utilizate in linogravur. Acestea sunt nite dli unghiulare i semicirculare-drepte sau uor incovoiate care sunt introduse in minere speciale.(Fig.24)

15.Tehnica desenrii cu cear

Se deseneaza cu ceara bruta, solida, formele plastice pe hartie,dupa care se astern culorile de apa[acuarela guasa diluata]in functie de subiectul compozitiei, sau in prima faza se realizeaza un fond colorat peste care se deseneaza cu o bucata de ceara,apoi suprafata. acoperindu-se cu o culoare intreaga

16.Tehnica decolorrii cu PIC

Se acopera intreaga suprafata a hartiei cu cerneala apoi cu varful unei pensule subtiri sau a unui betisor ascutit inmuiat in solutia de pic, se deseneaza deasupra o compozitie plastica.Solutia de pic decoloreaza cerneala si desenul apare deschis, aproape alb,pe fondul acesteia. Se poate folosi picul si sub forma de pulbere presarata neuniform peste cerneala umeda cu care afost acoperita o compozitie mai veche.

17.Tehnica imprimrii cu esturi rrite

Se aseaza pe o coala de hartie materialul textile, dupa ce in prealabil a fost imbibat in culoare

31

si apoi stors,peste care punem alta foaie de hartie pe care o presam.Aceste foi imprimate pot constitui fondul unor compozitii cu subiecte diferite.

18.Tehnica picturii pe sticl

Se realizeaza desenul pe hartie, peste care se aseaza sticla,transpunand desenul cu tus negru prin intermediul unei pensule fine,al penitei cu toc,sau a altor instrumente.Tusul se fixeaza,dupa caz.Culoarea de tempera in amestec cu aracet sau de ulei mai diluat va acoperii la inceput detaliile,peste care,dupa uscare,se va suprapune peste intreaga lucrare. In pictura pe sticla se folosesc culori vii, armonioase, cu aspect decorative,acestea devenind placute si atragatoare.Trebuie sa tinem cont de faptul ca imaginea pictata apare pe spatele sticlei,inversata dreapta- stanga fata de desenul de pe hartia model.

19.Tehnica
imprimarii dupa

frotajului
suprafetele

.Este
unor

tehnica din

structuri

natura. Se imprima prin suprapunea foii de hartie peste structura aleasa, usor denivelata, cu ajutorul creionului negru moale sau al creioanelor colorate, cu care se freaca atent hartia. Se poate freca si cu minele colorate asezate pe lat.

20.Tehnica amprentei i a tampilei

Stampilele se confectioneaza din diferite materiale cum ar fi :plastilina, guma de cauciuc, cartof, pluta, prin gravarea desenului pe suprafata 32

materialului hartie prin

respective.Stampila presare urmarind

se

acopera

cu

culoare umeda, dupa care se aseaza pe suprafata de anumite retele compozitionale. Tehnica amprentei se refera la imprimarea unor structuri usor denivelate din natura.Suprafata structurata se acopera cu un amestec fluid de culoare si apoi se preseaza cu fata colorata pesta foaia de desen,urmarind intentia compozitionala.

21.Tehnica modelajului
Prin aceasta tehnica se realizeaza prelucrarea artistica a unor materiale maleabile cum ar fi:lutul,argila,plastilina.Modelarea se realizeaza cu ajutorul palmelor sau al degetelor.Pentru obtinerea unor forme in aceasta tehnica, profile se folosesc si au si instrumente diferite speciale,numite ebosoare,care

forme[semirotunde,triunghiulare].Se pot realiza: -basoreliefuri (gen de modelaj in relief putin profilat fata de suprafata de fundal); -altorelief(gen de modelaj in relief, puternic profilat fata de suprafata plata de fundal); -rond-bosse(forma care poate fi vazuta de jur imprejur,forma in sine ce poate reprezenta diferite obiecte,portrete, pasari).

Concluzii
Prin folosirea diversificat a tehnicilor de lucru n activitile plastice, copiii i dezvolt capacitatea de expunere artistico-plastic, avnd posibilitatea de a comunica prin mijloace diverse propriile idei, triri 33

i sentimente. Este important s dezvoltm la copii dorina de a realiza ceva inedit, iar acest lucru l putem realiza avnd ca linie directoare diversitatea. Familiarizarea copiilor cu unele tehnici noi de lucru le mrete curiozitatea i imprim activitilor artistico-plastice un caracter atractiv i creativ. Cunoaterea limbajului i a tehnicilor de lucru de ctre copii duce la dezvoltarea creativitii n realizarea ideilor n forme artistice variate. De asemenea, familiarizarea treptat a copiilor cu unele tehnici de lucru mrete curiozitatea lor i caracterul atractiv al activitilor artistico-plastice.

BIBLIOGRAFIE

34

 CRISTEA MARIA ,VIRGINIA NITESCU, Ghid metodic de educatie plastica, Editura Petrion, Bucuresti. DASCALU, AUREL, Educatia plastica in ciclul primar, Editura Polirom,Iasi,1997.

Anexe grafice

35

Fig.1(Creion simplu) colorat)

Fig.2(Creion

Fig.3 (Crbune)

Fig.4(Sanghin)
36

Fig.5(Sepia)

Fig.6(Pastel)

37

Fig.7(Sos)

Fig.8(Acuarel)

38

Fig.9(Gua)

Fig.10(Temper)

39

Fig.11(Ulei)

Fig.12(Acryl)

40

Fig.13(Tu) Hamilton 1956)

Fig.14(Colaj, Richard

41

Fig.15(Aquaforte)

Fig.16(Aquatinta)

42

Fig.17(Fotogravur) Fig.18(Linogravur)

43

Fig.19(Litografie)

Fig.20(Monoprint)

44

Fig.21(Monotipie)

Fig.22(Pirogravur)

45

Fig.23(Pointe-seche)

Fig.24(Xilogravur)

46