Lucrarea 6. Decizii in conditii de risc.

Met arborelui decizional

Arborii de decizie sunt reprezentari grafice care pot reda structura problemelor pe baza descrierii acestora. Reprezentare grafica: Punct de decizie Punct de separare a sanselor Pentru reprezentarea unui arbore de decizie se considera decizia care trebuie luata si se reprezinta printr-un patrar, in partea stanga a unei reprezentari grafice. Din acest punct de start se traseaza spre dreapta un numar de linii egal cu numarul alternativelor posibile pentru stabilirea deciziei, precizandu-se alternativa in dreptul fiecarei linii. Se recomanda stabilirea unui spatiu larg intre liniile trasate, pentru ca arborele sa se poata dezvolta in continuare. Daca rezultatul parcurgerii unei alternative este neclar, linia se finalizeaza cu un cerc. Daca rezultatul reprezinta alta decizie, care trebuie luata, linia se finalizeaza cu un alt patrat. Din punctele finalizate cu patrate, se traseaza din nou spre dreapta un numar de linii egal cu numarul alternativelor posibile (alternativele se plaseaza deasupra liniilor). Din punctele finalizate cu cercuri, se traseaza spre dreapta un numar de linii egal cu numarul probabilitatilor posibile pentru stabilirea deciziei pentru alternativa, care parcurge ramura respectiva (probabilitatile se plaseaza deasupra liniilor). (fig 7.2) Procesul de reprezentare se continua pana cand toate ramurile arborelui se finalizeaza cu cate un rezultat. (fig 7.3) Arborele de reprezentare se continua pana cand toate ramurile arborelui se finalizeaza cu cate un rezultat. Arborele de decizie trebuie analizat si evaluat in fiecare nod (patrat sau cerc) de ramificare, pentru a identifica posibilitatea existentei altor alternative de evolutie. In cazul gasirii unor cai aditionale de evolutie, acestea se vor adauga. Probabilitatile producerii starii j pentru varianta I se vor nota cu pij. Arborii de decizie sunt utili cand procesul decizional este complex, adica necesita nu o singura decizie izolata, ci o serie de decizii interdependente, desfasurate in serie pe mai multe perioade de timp. In acest caz arborii sunt multisecventiali. Utilitatea este importana consecinei (asociate momentului respectiv).

APLICATIE 1
O firma producatoare de detergenti intentioneaza sa lanseze pe piata un nou tip de detergent lichid. In urma analizei oportunitatilor de marketing efectuate s-a ajuns la concluzia ca produsul are sanse de 30% de a avea succes pe piata, caz in care se estimeaza un profit anual de 17.850 euro/an. In cazul in care produsul ca suferi un esec, pierderile firmei ar fi de cca 1.070 euro/an. Conducerea firmei trebuie sa aleaga una din urmatoarele cai de actiune: Sa lanseze noul produs Sa renunte la noul produs Sa testeze posibilitatile de vanzare ale produsului intr-un supermarket Costurile de testare ar fi de aproximativ 286 euro/an, iar rezultatul testului ar putea fi una din urmatoarele situatii: a) Produsul sa fie cumparat de mai putin de 5% din cumparatori b) Produsul sa fie cumparat de mai mult de 10% din cumparatori dar mai putin de jumatate din acestia l-ar mai cumpara si a doua oara c) Produsul sa fie cumparat de peste 10% din cumparatori dar cel putin jumatate din acestia l-a cumpara si a doua oara. Dupa testare, firma ramane sa aleaga daca va lansa sau nu produsul pe piata. Specialistii apreciaza urmatoarele sanse de realizare a situatiilor: Sanse de 40% de realizare a situatiei a), respectiv 90% sanse de esec Sanse de 30% de realizare a situatiei b), respectiv 75% sanse de esec Sanse de 30% de realizare a situatiei c), respectiv 85% sanse de succes Ce cale se recomanda a fi urmata de firma? V1 operatia de lansare a unui nou produs. Exista 2 variante de reusita (S11 - 30% si profit 17.850) sau de esec (S21 - 70% si -1.070). V2 sa renunte la noul produs V3 sa testeze posibilitatile de vanzare ale produsului intr-un supermarket: S31 - Sanse de 40% de realizare a situatiei a) V4 sansele de reusita sau de esec V5 renuntare la a lansa noul produs S32 - Sanse de 30% de realizare a situatiei b) V6 sansele de reusita sau de esec V7 renuntare la a lansa noul produs S33 - Sanse de 30% de realizare a situatiei c) V8 sansele de reusita sau de esec V9 renuntare la a lansa noul produ Se determina sperantele matematice ale variantelor: E(V4) = 0,1 * 17850 0,9 * 1070 = 822 euro/an E(V5) = 0 E(V6) = 0,25 * 17850 0,75 * 1070 = 3660 euro/an E(V7) = 0 E(V8) = 0,85 * 17850 0,15 * 1070 = 15012 euro/an E(V9) = 0 E(V1) = 0,3 * 17850 0,7 * 1070 = 4606 euro/an E(V2) = 0 E(V3) = [0,4 * 822 + 0,3 * 3660 + 0,3 * 15012] 286 = 5644,4 euro/an E(V3) > E(V1) > E(V2), va rezulta V3 PV1 PV2.

APLICATIA 2 Sa presupunem ca un medic este pus n fata urmatoarei situatii: un barbat de 68 de ani, diabetic, a fost ranit la piciorul stng, iar rana s-a infectat si exista pericolul cangrenarii. Sunt posibile doua solutii terapeutice: a) amputarea imediata (sub genunchi), sau b) tratarea pacientului cu medicamente anti-inflamatorii. Prima solutie poate cauza decesul pe masa de operatie. Cea de-a doua solutie poate vindeca infectia, dar la fel de bine, daca medicamentele nu se dovedesc eficace, poate conduce la o amputare mai severa (deasupra genunchiului) sau chiar la deces. Arborele de decizie:

Evident, decizia luata de medic depinde de ctiva parametri: 1) probabilitatea decesului n timpul operatiei 2) probabilitatea extinderii infectiei 3) utilitatea fiecarui rezultat final posibil. Primii doi parametri sunt evident de tip probabilist. Aceste probabilitati trebuie estimate. n estimare este implicata o evaluare de credibilitate, bazata pe cunostintele pe care le-a dobndit si pe experienta personala, mai degraba dect pe un calcul clasic de frecvente. Medicul va putea lua acele decizii care conduc la utilitatea maxima. Sa consideram probabilitatile si utilitatile trecute n figura:

E(V1-amputare imediata) = 0,9 * 0,9 + 0,1 * 0 = 0,81

E(V3) = 0,9 * 0,7 + 0,1 * 0 = 0,63 E(V2-tratament medicamentos) = 0,7 * 1 + 0,3 * 0,63 = 0,70 + 0,19 = 0,89 V2 e de preferat

APLICATIA 3 Aplicatia o vom aborda din punctul de vedere al pacientului este urmatoarea: trebuie sa tratam sau nu o gripa obisnuita cu antibiotice si, n caz afirmativ, trebuie sa o tratam imediat ce se declanseaza sau dupa doua zile din momentul eclansarii? Arborele de decizie este prezentat n figura urmatoare. Radacina arborelui este un nod de decizie, pacientul putnd decide sa trateze imediat gripa, sa astepte doua zile, sau sa neglijeze tratamentul. Fiecare decizie posibila a sa este urmata de un nod al hazardului; n majoritate situatiile posibile sunt vindecare si complicatii, iar n arbore sunt trecute si probabilitatile estimate ale acestor situatii. Decizia de asteptare 2 zile este urmata de alternativa vindecare/nu, iar a doua posibilitate este urmata de un alt nod de decizie, pacientul putnd decide sa trateze sau sa neglijeze gripa.

Arborele are un numar de 9 frunze, fiecareia corespunzndu-i cte o utilitate. Sa observam ca pacientul nostru apreciaza vindecarea spontana prin neglijarea tratamentului ca avnd utilitatea maxima, iar utilitatea minimala (negativa!) corespunde situatiei complicatii dupa tratarea imediata. Fiecarui eveniment aleator i se ataseaza probabilitatea sa; mai precis, este vorba despre probabilitatea evenimentului, conditionata de situatia concreta n care se afla pacientul. Probabilitatile se estimeaza conform metodelor standard de estimare; de exemplu, se stie ca procentul de vindecari spontane dupa doua zile de la declansarea gripei este de circa 30%, iar dupa un tratament se ridica la 95%. E(V1-tratare imediata) = 95% * 90 + 5% * (-60) = 85,50 3 = 82,50 V4 tratare, V5 neglijare E(V4) = 90% * 80 + 10% * (-10) = 72 1 = 71 E(V5) = 50% * 100 + 50% * 0 = 50 E(V2-asteptare 2 zile) = 30% * 100 + 70% * 71 = 30 + 49,70 = 79,70 E(V3-neglijarea tratamentului) = 50% * 100 + 50% * 0 = 50 V1 tratare imediata este solutia