PROIECT

TEORIA NAVEI

Cuprins
1. Descrierea planului de forme . 3 2. Dimensiuni principale - nav prototip .. 5 3. Tabel trasaj - nav prototip .. 6 4. Profil prova i profil pupa - nav prototip ...7-8 5. Transversal nav prototip ..... 9 6. Determinarea dimensiunilor principale 10 7. Calcule 11 8. Linia punii n bord i linia punii n planul diametral . 16 9. Bibliografie ..20

PROIECT

TEORIA NAVEI

1. DESCRIEREA PLANULUI DE FORME

Suprafata exterioara a corpului navei este foarte complicata, si nu poate fi determinata analitic. Ea reprezinta o suprafata complexa, cu dubla curbura putand fi reprezentata in mod grafic in planul de forme. Planul de forme este deci, reprezentarea grafica a formei navei prin sectiuni longitudinale, transversale si orizontale a suprafetei teoretice a corpului navei. Planul de forme este necesar pentru efectuarea calculelor in procesul de proiectare, dar si in timpul exploatarii. Planul de forme se obtine facandu-se prin nava sectiuni paralele cu planele principale, si proiectandu-se aceste sectiuni pe cele trei plane principale. Se obtin astfel trei proiectii: - proiectia longitudinala - proiectia orizontala - proiectia transversala Proiectia longitudinala, sau longitudinalul planului de forme este format de curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane paralele cu PD. Curbele astfel obtinute se numesc longitudinale si se noteaza de la PD spre borduri cu : I, II, III, ...... Longitudinalele caracterizeaza forma corpului in directie longitudinala. In celelalte proiectii, longitudinalele se reprezinta prin linii drepte. In afara longitudinalelor, in proiectie longitudinala se mai prezinta si proiectia liniei puntii in bord (linia de intersectie dintre suprafata puntii si a bordajului). Proiectia transversala sau transversalul planului de forme este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane echidistante paralele cu planul transversal. Curbele astfel obtinute se numesc cuple teoretice, si se noteaza de la pupa spre prova. In transversal cuplele se proiecteaza in adevarata forma, iar pe celelalte plane, sub forma de linii drepte. Din motive de simetrie, cuplele nu se reprezinta decat pe jumatate in transversal, ele fiind dispuse astfel: cuplele din prova in partea dreapta, iar cele din pupa in partea stanga. Proiectia orizontala sau orizontalul planului de forme este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane paralele cu planul plutirii sau planul de baza. Curbele astfel obtinute se numesc linii de plutire sau plutiri. Deoarece formele navei sunt simetrice in raport cu PD, in orizontal se reprezinta plutirile numai pe un bord. In orizontal, plutirile sunt reprezentate in adevarata lor forma, iar pe celelalte plane sub forma de linii drepte.

Forma corpului navei are influente asupra performanelor de stabilitate, comportare pe valuri, manevrabilitate, rezisten la naintare i propulsie.

PROIECT

TEORIA NAVEI

Etapele trasrii planului de forme prin utilizarea transversalului carenei navei sau modelului de referin sunt:

1. Stabilirea dimensiunilor principale ale navei de proiectat 2. Trasarea caroiajului. 3. Trasarea liniilor PP i PV. 4. Trasarea cuplelor teoretice . 5. Trasarea plutirilor in orizontalul planului de forme. 6. Trasarea longitudinalelor n longitudinalul planului de forme. 7. Trasarea liniei punii n bord. 8. Trasarea proieciei acestei linii in transversalul planului de forme. 9. Trasarea liniei puntii in PD 10. Proiecia liniei punii n bord in orizontalul planului de forme 11. Alegerea scrii. (1:1; 1:10; 1:25; 1:50; 1:100; 1:200)

2. DIMENSIUNI PRINCIPALE - NAV PROTOTIP

L = 100 m B = 16 m T=6m CB = 0,7

PROIECT

TEORIA NAVEI

6. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE

Tema mea de proiect consta in realizarea unui plan de forme al unei nave plecand de la o dimensiune si cateva rapoarte dintre dimensiunile navei: Lpp = 120 m (lungimea intre perpendiculare) Raport Lpp/B = 6 (raport lungime/latime) Raport B/T = 2.75 (raport latime/pescaj) f0 =1690 mm (bord liber de baza)
L 120 L 20m ; 6 rezult limea navei: B 6 6 B

Din raportul

adoptat: B = 20 m Din raportul

B 20 B 7,27 m ; 2,75 rezult pescajul navei: T 2,75 2,75 T adoptat: T = 7,27 m

Bordul liber reglementat pentru lungimea de 120m este F0 1,69 m Rezult c bordul liber al navei va fi F 1,25 1,69 2,1125m . adoptat: F = 2,1125m Putem acum calcula nlimea de construcie a navei:
D F T 2,1125 7,27 9,3825m;

adoptat: D = 9,3825 m Dimensiune Lungime Latime Pescaj Inaltime de constructie Distanta dintre doua cuple intregi Distanta dintre doua plutiri intregi Simbol L B T D L T Valoare 120 20 7,27 9,3825 6 1,2116

PROIECT

TEORIA NAVEI

7. CALCULE
Stiind ca L si T au valorile 6 m si respective 1,2116 m se poate crea tabelul de pozitii pe lungimea navei (abscisa) ale planelor de sectiune transversale ce vor determina cuplele si pozitiile pe inaltime (cota) ale planelor de sectiune ce vor determina plutirile navei:
Abscise cuple Cuple x [m] -63 -0.5 -60 0 -57 0.5 -54 1 -51 1.5 -48 2 -45 2.5 -42 3 -36 4 -30 5 -24 6 -18 7 -12 8 -6 9 0 10 6 11 12 12 18 13 24 14 30 15 36 16 42 17 45 17.5 48 18 51 18.5 54 19 57 19.5 60 20 61.56 20.25

Cote plutiri WL z [m]

0 0 0.3029 0.6058 0.9087 1.2116 1.8174 2.4232 3.6348 4.8464 6.058 7.2696 8.4812 9.6928 10.9044 12.116 13.3276 14.5392

0.25 0.5 0.75 1 1.5 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

PROIECT

TEORIA NAVEI

Totalitatea liniilor perpendicular ce reprezinta urmele planelor de sectiune a navei formeaza o retea denumita caroiajul planului de forme. Caroiajul planului de forme se defineste prin: - caroiajul longitudinalului planului de forme, care se reprezinta prin proiectiile plutirilor si cuplelor teoretice pe PD, incadrate in dreptunghiul de dimensiuni L,T. - caroiajul transversalului, care se reprezinta prin proiectiile plutirilor si longitudinalelor pe planul transversal, incadrate in dreptunghiul de dimensiuni B,T. - caroiajul orizontalului, care se reprezinta prin proiectiile longitudinalelor si cuplelor teoretice , incadrate in dreptunghiul de dimensiuni L, B/2. Dispunerea normala a proiectiilor se face astfel, longitudinalul sus, orizontalul sub longitudinal, iar transversalul in dreapta longitudinalului in corespondenta de vederi.

PROIECT

TEORIA NAVEI

Urmatorul pas este recalcularea valorilor din cele doua tabele ce contin coordonatele profilelor pupa si prova. Aceste coordonate sunt date ca si cum sistemul de coordonate ar fi asezat pe rand in fiecare din cele 2 profile. Pentru a personaliza si aceste coordonate trebuieste mai intai sa aducem sistemul de coordonate in cupla maestra. Aducandu-ne aminte ca lungimea intre perpendiculare a navei prototip este de 120 m astfel ca din coordonatele profilului pupa vom scadea 60 m iar din coordonatele profilului prova vom aduna 60m. Noile coordonate obtinute se vor inmulti cu un coeficient Kx egal cu lungimea navei de intocmit si lungimea navei prototip si care este calculat putin mai sus, si vom inlocui cotele plutirilor navei prototip, cu cotele plutirilor noastre, afisate mai sus. Tabelul nou de coordonate al profilelor pupa-prova este:
WL 0 0.25 0.5 0.75 1 1.5 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 x/PP -56.25 -56.25 -56.25 -56.25 -56.25 -56.25 -56.25 -56.25 -56.25 -57.4476 -60.408 -63.1476 -63.3576 -63.5688 -63.7788 -63.9888 -64.2 x/PV 54 58.7424 59.6544 60.3096 60.8256 61.5924 62.1228 62.6832 62.5128 61.0044 60.0012 60.126 60.4668 60.9756 61.6008 62.2908 63

Cu ajutorul acestor coordonate, asezand sistemul de coordonate in punctul de intersectie dintre planul diametral, planul cuplului maestru si chila navei putem desena in longitudinalul planului de forme cele doua profile: pupa si prova cu mentiunea ca profilul pupa se sectioneaza la inaltimea T in 2 bucati, realizandu-se un spline de la plutirea 0 la 7 si inca un spline de la 7 la 12

PROIECT

TEORIA NAVEI

Trebuie retinut un aspect si anume faptul ca in tabelul de trasaj, capul de tabel pe directie verticala contine denumiri de plutiri sub forma numerica iar pe directie orizontala contine denumiri de cuple, la fel sub forma numerica. Capetele de tabel trebuiesc modificate astfel: -in loc de numele de cuple, pe directie verticala, se vor trece abscisele planelor de sectiune verticale, transversale ce intersecteaza corpul navei la intervale egale determinand cuplele -in loc de numele plutirilor, se vor trece cotele planelor orizontale ce intersecteaza corpul navei in intervale egale determinand plutirile. - in interiorul tabelului se afla semilatimi, adica ordonate, deci masurate pe axa y. Aceste valori vor trebui personalizate pe exemplul nostru astfel ca valorile se vor inmulti cu un factor Ky care este egal cu raportul dintre latimea navei noastre si latimea navei prototip este calculat putin mai sus. Avand in vedere acestea, vom reafisa tabelul de trasaj:
(coeficientii de derivare: ; ; )

PROIECT

TEORIA NAVEI

Observand in acest tabel ca plutirile sunt exprimate in distante pe axa Z, cuplele in distante pe axa X iar in tabel se afla semilatimi exprimate pe axa Y putem desena lejer fiecare plutire si cupla astfel: Planul de baza este un plan 2D exprimat in coordonatele x si y ale navei. In tabel, fiecare coloana semnifica o plutire, aflata la cota inscrisa in capul de tabel in dreptul coloanei. Se ia fiecare coloana impreuna cu capul de tabel ce contine abscisele cuplelor si se fac perechi de coordonate x (de la cupla) si y (de la semilatimea din dreptul plutirii). Cand avem toate coordonatele unei plutiri, accesam functia Spline din autocad si putem desena fiecare plutire, luand in considerare ca fiecare plutire are un punct de start sau de final ce se determina prin corespondenta din longitudinalul planului de forme observand unde intersecteaza plutirea care o trasam noi, profilele pupa si prova. De asemenea, plutirile aflate deasupra plutirii 6 vor forma la pupa o formatiune numita oglinda navei. Aceasta se construieste pastrand panta plutirii pe ultimul segment si coborand punct de corespondenta de sus, din planul diametral. Planul cuplului maestru este tot un plan 2D dar care este exprimat in coordonatele Y si Z ale navei. Astfel, va trebui sa rotim tabelul de trasaj obtinand pe verticala cuple si pe orizontala plutiri. Luand impreuna fiecare coloana cu capul de tabel care acum contine cote Z, putem trasa fiecare cupla din perechi Y (semilatimi din tabel) si Z (de la abscisele cuplelor). Se va tine cont ca: 1) cuplele -0.5, 0, 0.5 se vor trasa cu puncte de corespondenta din intersectia profilului pupa cu cuplele respective in longitudinalul planului de forme si de asemenea, cuplele 19.5, 20 si 20.25 se vor trasa cu puncte de corespondenta din intersectia profilului prova cu, cuplele respective.) Odata ce avem trasate atat cuplele cat si plutirile putem trasa longitudinalele ducand corespondente atat din intersectia plutirilor cu longitudinalele (din cadrul orizontalului planului de forme) cat si din intersectia cuplelor cu longitudinalele (din cadrul transversalului planului de forme).

PROIECT

TEORIA NAVEI

8. LINIA PUNII N BORD I LINIA PUNII N PLANUL DIAMETRAL

Selatura puntii navei este curbura longitudinala a puntii, ce reprezinta inclinarea puntii cu scopul principal de a permite scurgerea apei de pe punte. Ea se traseaza astfel: - se traseaza la inaltimea de constructie D un segment de dreapta orizontal de lungime Lpp -se imparte segmentul in 7 segmente egale si se calculeaza valorile sagetilor care determina curbura liniei puntii. Dupa calcule, valorile sagetilor si pozitiile lor sunt:

Pozitia pe x[mm] Jumatatea Pupa Perpendiculara pupa 1/6 de la P.P 1/3 de la P.P cupla 10 Jumatatea Prova Cupla 10 1/3 de la P.V 1/6 de la P.V Perpendiculara prova

Ordonata [mm] 25(L/3+10) = 1250 11.1(L/3+10) = 555 2.8*(L/3+10) = 140 0 0 5.6*(L/3+10) = 280 22.2*(L/3+10) = 1111 50*(L/3+10)=2500

- se deseneaza sagetile si se traseaza folosind spline si conditia de tangenta la start curbura liniei puntii in bord in proiectie pe longitudinalul planului de forme. - se masoara semilatimile unde plutirile formeaza oglinda si tragand corespondente in planul cuplului maestru, se deseneaza oglinda. - se trag corespondente din intersectia LPB-ului cu cuplele in longitudinal, in transversalul planului de forme si se traseaza LPB pana la cupla -0.5.

PROIECT

TEORIA NAVEI

- se masoara distanta dintre PD si punctul de intersectie de la LBP si cupla -0.5, se imparte la 24 si se deseneaza sageata cu aceasta inaltime in PD, in perpendiculara trasata din acel punct de intersectie. - se redeseneaza LBP, urmatorul punct dupa intersectia cu cupla -0.5 fiind varful sagetii din PD. - se repeta procedeul si in partea cuplelor dinspre prova, identic ca cele dinspre pupa. - acum se pot masura aceste distante de intersectie intre LBP si cuple pe care masurandu-le pe cuple in orizontalul planului de forme, se poate trasa LBP in planul de baza. - odata trasata LBP, se revine in longitudinalul planului de forme unde se mai folosesc inca odata distantele masurate la punctul anterior dupa relatia y = f/24. Astfel, linia puntii in planul diametral porneste in prova din acelasi punct ca si linia puntii in bord dar la prima cupla pe care o traverseaza (sa zicem cupla 20) ea se va afla mai sus decat punctul de intersectie al LPB cu cupla 20 la distanta y = f / 24 unde f este distanta masurata in transversalul planului de forme dintre PD si punctul de intersectie LPB cupla 20. - LPPD se incheie la oglinda intr-un punct care are corespondenta cu punctul in care s-a folosit prima data formula y = f/24. (punctul unde s-a trasat LBP in planul cuplului maestru in partea dinspre pupa) - ca tabel de valori al y avem:

PROIECT

TEORIA NAVEI

Cupla x -0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 17.5 18 18.5 19 19.5 20 20.25 -63 -60 -57 -54 -51 -48 -45 -42 -36 -30 -24 -18 -12 -6 0 6 12 18 24 30 36 42 45 48 51 54 57 60 61.56

LPB y 2.2 2.91 3.59 4.26 4.91 5.54 6.14 6.73 7.83 8.8 9.49 9.87 9.99 10 10 10 10 9.95 9.68 9.08 8.09 6.78 6.06 5.29 4.46 3.56 2.58 1.53 0

z(LPB) 10.73 10.6 10.49 10.38 10.27 10.17 10.08 9.99 9.83 9.69 9.58 9.5 9.44 9.41 9.38 9.43 9.51 9.61 9.78 10 10.28 10.61 10.78 10.97 11.18 11.4 11.63 11.88 12.04

LPPD Z(LPPD) 10.82167 10.72125 10.63958 10.5575 10.47458 10.40083 10.33583 10.27042 10.15625 10.05667 9.975417 9.91125 9.85625 9.826667 9.796667 9.846667 9.926667 10.02458 10.18333 10.37833 10.61708 10.8925 11.0325 11.19042 11.36583 11.54833 11.7375 11.94375 12.04

f 0.091667 0.12125 0.149583 0.1775 0.204583 0.230833 0.255833 0.280417 0.32625 0.366667 0.395417 0.41125 0.41625 0.416667 0.416667 0.416667 0.416667 0.414583 0.403333 0.378333 0.337083 0.2825 0.2525 0.220417 0.185833 0.148333 0.1075 0.06375 0

PROIECT

TEORIA NAVEI

- dupa trasarea LPB si LPPD se pot sterge din caroiaj curbele care nu sunt necesare. Astfel, in planul diametral se sterg capetele de longitudinale trasate peste LPB, in planul cuplului maestru se inlatura capetele de cuple aflate peste LPB iar in planul de baza se inlatura orice plutire care depaseste partial sau total in longitudinalul planului de forme, LPBul - coordonatele punctelor de intersectie dintre LPB si cuple se pot determina foarte usor astfel : - abscisa x a punctului se poate masura in planul diametral sau de baza - ordonata y se poate masura in planul cuplului maestru sau de baza - cota z se poate masura in planul diametral sau planul cuplului maestru.

PROIECT

TEORIA NAVEI

9. BIBLIOGRAFIE
1 .Teoria Navei Dr. ing. Lidia Dubovan - Reprografia Univ. din Craiova 2000 2.Teoria navei; Statica navei Ion Bidoae Univ.Galai 1985