Finisaje Anul 3 Semestrul I

Cursuri

Cladirea ca sistem Este considerata un ansamblu de elemente interconectate intre ele si cu mediul printr-o serie de relatii complexe care conduc in final la indeplinirea unei functii sociale sau de productie

Cladire Structura de rezistenta Elemente de inchidere anvelopa zid exterior opac ; ferestre si usi; acoperis; planseu cu cota 0 -> Elemente de rezistenta, Izolatie termica > Caramizi si Mortar Elemente de compartimentare Instalatii Performanta exigentele (cerintele) utiliaztorului de performanta

Legea calitatii in constructii 6 cerinte esentiale: Rezistenta mecanica si stabilitate Protectia la incendiu Igiena, Sanatate si protective Siguranta in exploatare Protectia contra zgomotului Economia de energie si izolare termica

Apa este lichida (-> compresiune hidrostatica / etansare), solida (inghet/dezghet), vapori (condens) Variatia de temperature exterioara t constant ape parcursul anului; sa nu permita trecerea caldurii int-ext in timpul iernii si ext-int vara. Cantitatea de caldura ce traverseaza o anumita suprafata in unitatea de timp: Fi; Caldura poate fi transferata prin conductive (solide); convectie (lichide / gaze) sau radiatie (intre corpuri aflate la mica distant in spatiu). In functie de tipul de material, poate exista un coefficient de conductivitate mai mare sau mai mic (polistiren vs beton armat) Factor ice influenteaza conductivitatea termica: densitatea / porozitatea (dens, mai putin dens); umiditatea (umed, uscat), temperature. Aerul vapori de apa (provenienta: respiratie, gatit, plante). Umiditatea absoluta concentratie de vapori in apa (cv). Capacitatea aerului limitata aer saturat / concentratia de saturatie atinsa (cvs) Umiditatea relativa Temperatura punct de roua Tr conducerea la contactul cu o suprafata formeaza condens artificial in structura elementului. Masuri: Izolare corespunzatoare; reducerea concentratiei de vapori; Ventilare corespunzatoare. Materialele ude: rezistenta termica scade; degradarea in timp (pot exista si riscuri de acumulare progresiva).

Finisaje Anul 3 Semestrul I

Cursuri

Dispunerea rationala a materialelor in structure stratificate straturi mai poroase spre exterior. Introducerea barierelor de vapori (pe suprafata interioara) si folosirea structurilor ventilate (ex: placaj; gol (aer liber), apoi izolatie, dupa care betonul / caramida / bca), folosirea de straturi de difuzie (la terase) Acustica: Probleme intalnite: protectia impotriva zgomotelor (disarmonice); Punerea in valoare a sunetelor armonice. Ca fenomene fizica oscilatiile (amplitudine, perioada, frecventa, viteza de propagare a sunetelor) cat si ca fenomen fiziologic. Sunetul e caracterizat printr-o inaltime (frecventa), o tarie (intensitate Sonora) si un timbre (raportul intre perioadele unui sunet). dB decibel unitate de masure a nivelului de zgomot prin aer sau structure. (exemple 85dB trafic urban; 30dB soapte; 90-95dB (pot cauza problem ale auzului) muzica rock, ferestrau mecanic; 125dB dureri ale auzului / capului; 140dB sunet de avion Masuri ale niv de zgomot din aer: reducerea zgomotului la sursa / zonarea urbana. Evitarea ecoului, uniformitatea campului sonor, durata optima de reverberatie (persistent sunetului in incapere dup ace sursa a fost oprita). Invelitori: Rol de a proteja cladirea la actiunea intemperiilor protectie hidrofuga Poate fi considerata ca un ansamblu ce intra in alcatuirea acoperisului cele cu plane inclinate sau poate face parte din structura complexa a acoperisului (tip terasa). Acoperisul este de 2 feluri: cu plane inclinate, cu plane terasa Limitarea deformatiilor sau degradarilor sub actiunea greutatii proprii / zapezii / a vantului Aptitudinea de exploatare limitarea degradarilor ce pot sa apara sub influenta unor factori de exploatare Durabilitatea mentinerea caracteristicilor initiale o perioada lunga de timp

Invelitorile pot fi din materiale combustibile sau altele rezistente la foc. Clasa de rezistenta la foc e corelata cu cea a intregii cladiri impiedicarea propagarii incendiilor fiind importanta Efectele de ordin fiziologic: Siguranta in exploatare (rezistenta la soc / caderi masive de zapada etc) Siguranta la acces (Prevenirea alunecarii) Rezistenta la agenti chimici si fizici ai atmosferei Igiena si sanatatea oamenilor (ex: azbociment toxic) Protectia la zgomot Protectia termica si economia de energie

Factori de luat in considerare: Arhitectura cladirii Volumetria Relatia cu arh specifica a locului Caracteristici climatice

Clasificare 2

Finisaje Anul 3 Semestrul I

Cursuri

Din punct de vedere al etanseitatii: etanse (membrana fixata pe suport / panouri metalice complexe); semietanse (tabla plana,cutanata); discontinue (piese mici tigla, olane, sindrila etc) Din punct de vedere al materialului: invelitori din materiale organice (paie, lemn); din piatra naturala (ardezia); din materiale ceramice (tigla, olane); tigle din beton, tabla plana profilata; din sticla/policarbonat In functie de greutate: m2<20kg = usoare; m2 <40kg = semiusoare; m2 >40kg = grele

Acoperisuri cu panta Invelitori ceramice Greutate mare, panta mare, aspect discontinuu Din piese de dimensiuni mici pe suport discontinuu Fixarea de suport simpla asezare sau fixare cu sarma de sipci In zonele cu vant puternic si precipitatii astereala, bitum si sipci discontinue pentru pentru a incuraja scurgerea rapida a apei. Consumul materialului lemnos moderator pentru ca sunt invelitori grele (casante) Tigle solzi : cu asezare simpla / cu asezare dubla (etanseitate sporita) Tigle profilate (mai etanse, panta redusa) Olane (cele mai vechi)

Tabla plana Invelitori continue buna etanseitate, panta redusa Se foloseste tabla zincata / cea neagra / sub forma de foi Fixate prin sipci (agrafe speciale) Intre foi prin falturi simple sau duble. Prindere dubla panta mica sau prindere simpla panta mare

Tigla din beton Rezistenta mai buna la socuri Beton colorat in mesa Suport la fel ca la ceramica Racordari foi de tabla la dolie Greutate mult mai mare Forme de baza: (vezi exemple grafice) Aerisirea prin ventilatoare scaderea temperaturii

Se vor studia Tigle beton Sipci lemn II cu streasina Hidroizolatie folie Astereala Capriori 3

Finisaje Anul 3 Semestrul I

Cursuri

Izolatie termica intre capriori Izolatie termica la fata capriorilor Cosoroava (piesa de rezistenta pe care se sprijina capriorii)

Invelitorile tabla tip tigla ondulate sau cutate din tabla zincata pe ambele suprafete Sunt mai usoare 25% panta minima, adica 14 grade Fixate pe sipci (metalice prindere cu suruburi autofiletante) sau lemn) Se prevede si o folie anticondens Zgomot produs in timpul ploii

Invelitori din materiale organice Carton bitumat fasii aplicate pe astereale Paralele cu streasina sau dupa linia de cea mai mare panta Lipite cu bitum intre ele Nu rezista perioade indelungate in timp

Streasina Infundata (e dreapta sub forma de triunghi) / Neinfundata ( permite circulatie aer sub ea) sau Semiinfundata (cu o cornisa) 60 =< l =< 120; unde l = lungimea streasinei

Acoperisurile plane de tip terasa Structuri stratificate alcatuite din mai multe materiale fiecare, indeplinind o anumita functiune (panta 1-7%) Structura compacta sau ventilata; Terasele pot fi circulabile / necirculabile sau gradina. Elemente de rezistenta + strat de panta Oprirea vaporilor de la interior spre termoizolatie Terasa compacta o clasica (stratul de panta sub termoizolatie) o stratul de panta peste termoizolatie o terasa inversata hidroizolatie sub termoizolatie o duo termoizolatie si deasupra hidroizolatie Se doreste dirijarea apelor fluviale spre punctul de colectare Accesul pe terasa (daca este cazul) printr-o structura acoperita

Terase necirculabile / circulabile Strat protectie hidroizolatie bitum material cu mare absorbtie a radiatiilor. In zilele calde pot fi atinse chiar si temperaturi de 80 de grade.

Finisaje Anul 3 Semestrul I

Cursuri

Diferente de temperatura de forma sinusoidala zi / noapte (de la 80 la 30 de grade). Procesul repetat imbatranirea hidroizolatiei si reducerea elasticitatii apar fisuri. Precedarea unui strat de protectie pentru a reflecta radiatia solara. Suprafata int. a peretelui 40 45 de grade. Materialele hidroizolante tip membrana prevazute cu strat de protectie LA terasele circulabile stratul de protectie are si rol de pardoseala (uzura) Sapa mozaicata sau dale (mortar / mozaicat pe suport de nisip sau rezemate perimetral sau beton) Dalele mozaicate au 2,5 3 cm grosime. Intre ele pot exista brazete de pamant cu iarba (rol ornamental) Ex de terasa mai speciala: Terasa cu panta nula si cu dale pe platouri (dalele se ridica pe platouri de diferite dimensiuni, sapa fiind dedesubtul acesteia. Pe sub dale apa fluviala se va scurge).

Terasa tip gradina Strat de pamant pentru a forma vegetatie Gestionarea apelor fluviale Confortul pe timp de vara Izolare acustica f buna Mentinerea biodiversitatii Diminuarea efectului de insula de caldura. Stratul vegetal apare si un strat de polistiren + spuma poliuretanica. Grosime mai mare a hidroizolatiei pentru a preveni apa. Terasa cu strat de panta termoizolant strat de panta termoizolanta material granular expandate, granulate, cenusa etc) Va existe: stratul brut (de deasupra), bariera contra radacinilor (sapa mortar armat / folie tabla); strat geotextil). In functie de dimensiunea vegetatiei plantate, se vor folosi grosimi diferite (iarba / arbusti / flori etc)

Terasa inversata (ranversata) Termoizolatia este deasupra hidroizolatiei Deasupra stratului vor fi dale (sau alte elemente de pardoseala ext), urmate de un strat de termoizolatie, apoi unui de hidroizolatie, apoi str. Pantei si un strat de beton. Ca si avantaje: elimina orice risc de condens in structura / protejeaza hidroizolatia Ca si probleme: materialul termoizolant trebuie sa fie impermeabil si sa aiba capacitatea de absorbtie f redusa; Rezistenta mecanica slaba Polistirenul extrudat: Risc de plutire / Risc fata de vant; Stratul de protectie trebuie sa aiba rol de lest (greutatea ca sa echilibreze forta de antrenare a vantului si cea de plutire dimensiuni mai groase)

Terase ventilate Se aplica pentru cladiri ce adapostesc spatii cu umiditate relativa interioara (>70%) Straturi (de sus in jos): o Protectie hidroizolatie o Hidroizolatie 5

Finisaje Anul 3 Semestrul I

Cursuri

o Suport hidroizolatie o Profile metalice (canale de aerare) o Tiz o Sapa Panta o Planseu Canalele comunica cu exteriorul prin deflectoare. Exista structuri de terasa cu strat de aer ventilat (Camera de aer cu dim 0.6-0.8m intre placile ce gazduiesc hidroizolatie (sus) si termoizolatie (jos)

Elemente auxiliare Detalii de racordari Elemente perimetrale: Atic / Cornisa Racordari la suprafetele verticale (La pereti / cosuri de fum / canale de ventilare) exemple Guri de scurgere a apelor fluviale (Spre exterior / Spre Interior) Diverse: deflectoare / resturi / ventilatoare etc Se urmareste o continuitate a hidroizolatiei in zonele sensibile In cazul aticului: o Rol de protectie in cazul terasei circulabile; se rezolva zona perimetrala necirculabila o Poate fi inalt / jos. o Inaltime de min 80 a partii dinspre exterior circulabila; mai mica de 35cm e necirculabila. o La margine se foloseste o copertina din beton cu fata mozaicata. Protectia hidroizolatiei. Apare un strat de difuzie, un suport al hidroizolatiei, o bariera de vapori.