You are on page 1of 29

FUNDAŢIA SPEOLOGICĂ

“Club Speo Bucovina”

Ecoturism în Ţara Dornelor-


un instrument de dezvoltare durabilă
Proiect finantat din fonduri acordate de Guvernul Norvegiei prin
intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru crestere
economica si dezvoltare sustenabila in Romania
Parteneri:
Fundaţia Speologică “CLUB SPEO BUCOVINA”
Community Based Natural Resource Management – Norvegia
Asociaţia pentru Ecoturism din România
 Energie verde
 Energie curată
 Energie durabilă
 Energie ecologică
 Energie inteligentă
 Energie sustenabilă
 Energie regenerabilă
Surse regenerabile de
energie
 Eoliană
 Solară
 Energia apei
 Geotermală
 Biomasă
Energia eoliană

 sursă de energie generată prin puterea vântului


Energia eoliană
Avantaje
 se pretează aplicaţiilor la scară redusă.

 emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că


nu se ard combustibili.

 nu se produc deşeuri.

 costuri reduse pe unitate de energie produsă.


Costul a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai
mic decât în cazul energiei generate din combustibili clasici. În 2008, preţul
energiei eoliene ajunsese la 70 euro/Mwh , iar previziunile sunt de continuare a
scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene cu
putere instalată de mai mulţi megawaţi.

Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare,


de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai
mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de
scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt
minime, acestea putând fi integral reciclate.
Dezavantaje
 resursa energetică relativ limitată, inconstanţa datorită variaţiei vitezei
vântului şi numărului redus de amplasamente posibile. Puţine locuri pe
Pământ oferă posibilitatea producerii a suficientă electricitate folosind
energia vântului.
 La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a
fost preţul destul de mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ
redusă a turbinelor. În ultimii ani, însă, preţul de producţie pe unitate de
energie electrică a scăzut drastic, ajungând, prin îmbunătăţirea
parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe
kilowatt oră.
 "poluarea vizuală" - eolienele au o apariţie neplăcută
 "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase).
 turbinele afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând
păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor.
 risc mare de distrugere în cazul furtunilor, dacă viteza vântului depăşeşte
limitele admise la proiectare. Oricât de mare ar fi limita admisă,
întotdeauna există posibilitatea ca ea să fie depăşită.
Energie solară

 energia direct produsă prin transferul


energiei luminoase radiată de Soare.

Aplicaţii: panouri solare


 termice
 fotovoltaice
Aplicaţii
 Ceasurile produse de firma japoneză
Citizen sunt dotate cu o celulă solară
inclusă în cadran care încarcă un
acumulator cu litiu având o independenţă
de 150-240 zile şi care după o
funcţionare de 20 ani prezintă o scădere
de capacitate de maximum 20%

Calculatoarele de buzunar pot


dispune de alimentare dublă de la
baterie şi celulă solară sau
alimentare simplă doar de la celule
solare, caz în care pentru
funcţionare este nevoie de o
iluminare relativ puternică
Aplicaţii energie solară
Iluminat public stradal cu sistem hibrid
compus din panou solar si generator
eolian

Balizele luminoase sunt corpuri de iluminat incluse în asfalt, ce emit


o lumină difuză produsă cu ajutorul unuia sau mai multor LED-uri
pe baza energiei acumulate în cursul zilei prin intermediul celulelor
solare. Dispun de o autonomie de 6-7 zile fără soare
Aplicaţii energie solară

 pompă de apă folosită


pentru irigarea prin
picurare a unei grădini
de dimensiuni mici
(aprox. 3 ari).

pompă solară folosită pentru


a scoate apă dintr-un puţ
pentru animale chiar în câmp,
fără a fi nevoie de alimentare
cu energie electrică.
Aplicaţii energie solară - mijloace de
transport

 Automobilele solare de la
Universitatea din Michigan şi
Universitatea din Minnesota la
competiţia Solar Challenge din
America de Nord în 2006

Automobilele solare sunt construite utilizând rezultate din tehnica


spaţială, tehnologia de fabricaţie a bicicletelor, industria de automobile
şi tehnologia energiei regenerabile. Cadrul este realizat din materiale
composite uşoare (fibră de carbon, fibră de sticlă, etc) asamblate prin
lipire cu răşini sintetice. Cadrul este purtătorul a sute de celule solare
legate între ele. Un astfel de ansamblu, într-o zi însorită, poate
produce o putere de până la 2kW(2,6CP)
Solar taxi

Iulie 2007- decembrie 2008


58.000 km
38 de ţări,
peste 1000 persoane au dorit
să circule cu Solar taxi
Aplicaţii energie solară - mijloace de transport pe
apă  Primele vase comerciale au fost construite în
1995, printre acestea fiind Solifleur construit
in Elveţia, cu o capacitate de transport de 12
persoane şi care a efectuat curse pe lacul
Neuchâtel. În staţionare energia suplimentar
produsă este livrată în reţea la 230 V.

Din anul 2000 este în funcţiune


catamaranul Alstersonne (Hamburg)
având o lungime de 26,53m şi o lăţime
de 5,30m. Poate transporta 100 pasageri.

 Catamaranul elvetian
Sun21 a reuşit
traversarea
Atlanticului, în
februarie 2007
Aplicaţii energie solară

Vehicule pe şine - ELSE vagon propulsat cu energie solară

Vagon autonom acţionat de motor electric


alimentat cu curentul produs de panouri
solare şi stocat în baterii de acumulatoare.
ELSE este un vagon experimental cu 6-8
locuri. Viteza atinsă este de 15 km/h
(teoretică maximă 50 km/h). Autonomia în
condiţii de umbră este de 60 km

Avioane fără pilot

Primul avion cu o greutate de 12 kg a fost


Sunrise I (1974) având o putere de 450W
furnizată de cca 1000 celule solare.
A urmat Sunrise II ( 1975) , 600 W alimentat de
4480 celule solare.
Aplicaţii – energie solară

 Panourile solare sunt utilizate pe scară


tot mai largă la producerea de curent
electric ca surse principale/ secundare
de curent electric în cazul clădirilor

Panouri solare integrate în


acoperişul clădirii Universităţii
Georgetown- Washington DC

Panouri solare pe faţada


halei de sport din
Tübingen
Aplicaţii energie solară - centrale solare
exploatabile economic doar în zone cu foarte multe zile însorite pe an

 Centralea solară de la Amareleja, din


sudul Portugaliei, este considerată “cea
mai mare din lume”. Centrala asigură
nevoile de consum energetic a 30.000 de
gospodării.
 Cu o putere instalată de peste 46 de MW,
centrala va contribui la reducerea cu 89 de
tone de CO2 pe an.
 Construcţia centralei solare a necesitat
investiţii de 261 de milioane de euro.
 Ea este compusă din 262.080 de panouri
fotovoltaice instalate pe 2.520 de module
amplasate pe o suprafaţă de 250 de
hectare
Aplicaţii energie solară

Anunţat de câţiva ani, Solar Tower


(Australia) e unul din cele mai
ambiţioase proiecte de energie
alternativă din istorie. Uzina
urmează să producă la fel de multă
energie ca un mic reactor nuclear,
dar fără pericolele acestuia.
Înălţimea acestuia va fi dublă faţă de
cea mai înaltă clădire de pe Pământ,
CN Tower din Canada, adică 1000
de metri
Puterea instalata: 200 MW
Energia apei
capacitatea apei de a acţiona cu o anumită forţă
asupra corpurilor întâlnite în deplasarea sa

Roţi hidraulice cu
aducţiune inferioară şi
superioară

Microhidro turbinele electrice

Prezenţa unui mic pârâu sau râu in apropierea


casei, care poate furniza cel putin 5 litri/sec de
la o diferenta de nivel de cel putin 3m, sau
0,5litri/sec de la o diferenta de nivel de cel
putin 10m.
Energia apei

Barajul cu cea mai mare putere, 18200


MW este Barajul Celor Trei Defilee din
China .Acesta se înalţă la 181 metri pe o
lungime de 2,3 kilometri deasupra văii
râului Yangtze, în provincia Hubei .

Barajul Hoover –al doilea ca putere din SUA


2074MW, - 221 m- se află în statul Nevada,
în Black Canyon, pe fluviul Colorado, la doar
30 mile S-E de Las Vegas.
Este vizitat anul de 8-10 milioane turişti
Energia geotermică
reprezintă căldura conţinută

în fluidele şi rocile subterane

 Energia Pământului

 Utilizări:
 incălzirea locuinţelor, birourilor, spaţiilor de invăţământ,
a celor comerciale, a spitalelor etc.
 pregătirea apei calde menajere,
 utilizări industriale în sere, acvacultură, piscicultură,
uscarea cherestelei, a inului, pasteurizarea laptelui etc.
 în domeniul sănătăţii - balneologie;
 pentru producerea de energie electrică.
Aplicaţii - Centrale geotermale

 Captează energia geotermală pe care o transformă în electricitate

Se injectează prin crăpături apă


rece sub presiune la câtiva
kilometri adâncime, în zonele
calde ale scoarţei terestre. Apa
iese pe altă parte încălzită sub
formă de aburi, aceştia sunt
captaţi şi apoi transformaţi în
electricitate. Ciclul se reia prin
pomparea apei acum răcite.

SUA, Filipine, Indonezia ,


Mexic, Italia, Japonia, Noua
Zeelandă, Islanda (3000-
400MW)
Aplicaţii – pompe de căldură
utilizabile oriunde în lume
 Instalaţii care colectează căldura Pământului conţinută în ape
subterane sau în sol, printr-o reţea de conducte instalată fie în
pământ, fie într-un bazin sau lac. Apa care circulă prin reţea ajută
la încălzirea agentului termic ce va genera căldură în casă.
Energia derivată din biomasă
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi
reziduurilor din agricultură, silvicultură, industrie, deşeuri urbane

Lista surselor de biomasă include:

• lemn şi deşeuri de lemn (coji, rumeguş, aşchii, surcele, etc);


• plantaţii energetice: salcie, plop, rapiţă, floarea soarelui, grâu,porumb,
• deşeuri agricole: resturi de la recoltare- coceni, păioase, viţă de vie,
• deşeuri de la ferme de animale (excremente)
• deşeuri de apă (nămol şi biogaz obţinut din centralele de purificare a apei
• deşeuri industriale;
• deşeuri urbane
Forme de valorificare energetică
a biomasei

 Arderea directă cu producere de energie termică.

 Fermentarea cu producere de biogaz (CH4)

 Fermentarea cu producere de bioetanol care în


amestec cu benzina, poate fi utilizat la funcţionarea
motoarelor.

 Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal


cu producere de biodiesel utilizat pentru motoarele
diesel.
Prelucrări ale biomasei – biocombustibili solizi

 Brichetele de lemn sunt produse din fragmente de deşeuri de cherestea,


cum sunt rumeguşul, surcelele sau bucăţile mici de lemn care sunt
comprimate sub presiune ridicată. Datorită conţinutului scăzut de
umiditate, valoarea energetică a brichetei este mai ridicată decât cea a
lemnului

Peleţii sunt prelucraţi din deşeuri de cherestea produse de joagăre şi


companii de prelucrare a cherestelei, precum şi din deşeuri forestiere.
Cele mai utilizate deşeuri pentru producerea de pelete sunt rumeguşul şi
surcelele de lemn. Din punct de vedere tehnic este posibil să se obţină
peleţi şi din coji sau scoarţă de copac, bucăţi de lemn, paie şi culturi
energetice
Alte tipuri de biocombustibili

 sunt forme de valorificare energetică a biomasei în carburanţi


lichizi sau gazoşi utilizaţi pentru transport sau producere de
energie termică

a) bioetanol -în amestec cu benzina, poate fi utilizat în motoarele cu


combustie internă.

b) biodisel - produs din ulei vegetal sau animal, de calitatea motorinei

c) biogaz - carburant gazos care poate fi purificat până ajunge la calitatea


gazului natural –folosit pentru instalaţii de încălzire
Centrală electrică pe biomasă la Rădăuţi

 Compania austriacă Schweighofer Holtzindustrie a inaugurat


in 2008 la Rădăuţi o centrală de producere a energiei electrice
si termice care functionează pe bază de coajă de copac.

 capacitate totala instalata de 20 MW.

energia electrica produsa va fi de ajuns sa alimenteze intreg


orasul.
a)
energia termica produsa va fi utilizata pentru uzul industrial..

Austriecii mai investesc circa 120 de milioane de euro intr-o


fabrica de cherestea, aflata si ea tot in apropierea municipiului
Radauti.
SUCCES !
 Date contact:
 Fundaţia Speologică “Club Speo Bucovina”
 Telefon : 0743. 554064, 0743.066770
 Fax : 0230.524944

You might also like