Curs 09

Regimul armonic permament al

componentelor reactive
 Regimul armonic permanent

Un circuit electronic funcţionează în regim armonic permanent dacă mărimile

electrice ale sale au în timp o variaţie periodică, de formă sinusoidală, a cărei
amplitudine este constantă în timp.

x A   t   X A  X a  sin   t   X  x A  X a  e j  t  X 
reprezentare fazoriala
 Mărimile electrice de terminal ale condensatorului

vC (  t )  Vc  sin(   t  v )

iC (  t )  I c  sin   t  i 

Relaţia între amplitudini:

I c    C  Vc

Defazajul între curent şi tensiune:


C  i   v 
2
 Reactanţa condensatorului ideal. Impedanţa
condensatorului ideal

Reactanţa condensatorului: def V 1

XC  c X C SI   XC 
• “rezistenţa electrică” a
Ic  C
condensatorului ăn regim
armonic;
• informaţii despre relaţia între
amplitudinile mărimilor electrice
de terminal

Impedanţa condensatorului: vC ZC   j  X C
• informaţii atît despre relaţia ZC  ZC  j  
între amplitudinile mărimilor
iC
electrice de terminal cât şi
despre defazajul dintre
mărimile electrice de terminal
 Mărimile electrice de terminal ale bobinei

iL (  t )  Il  sin(   t  i )

vL (  t )  Vl  sin   t  v 

Relaţia între amplitudini:

Vl    L  Il

Defazajul între tensiune şi curent:


 L   v  i 
2
 Reactanţa bobinei ideale. Impedanţa
bobinei ideale

Reactanţa bobinei: def V

• “rezistenţa electrică” a bobinei in XL  l X L SI   XL    L
regim armonic; Il
• informaţii despre relaţia între
amplitudinile mărimilor electrice
de terminal

Impedanţa bobinei: vL
ZL  ZL  j   ZL  j  X L
• informaţii atît despre relaţia
între amplitudinile mărimilor
iL
electrice de terminal cât şi
despre defazajul dintre
mărimile electrice de terminal
Clasificarea funcţionării unui circuit electronic în
funcţie de domeniul de frecvenţă
• domeniul frecvenţelor joase, în care se consideră că frecvenţa de lucru a
circuitului tinde la zero hertzi,

f0

iar funcţionarea circuitului tinde către un regim de curent continuu;

• domeniul frecvenţelor înalte, în care se consideră că frecvenţa de lucru a

circuitului tinde la infinit;

f

• domeniul frecvenţelor medii, în care se consideră că frecvenţa de lucru a

circuitului are o valoare finită oarecare.

f  0, f = finit
 Modelarea comportării condensatorului în
diferite domenii de frecvenţă
1
Reactanţa condensatorului: XC 
2   f  C

Modelarea în domeniul frecvenţelor joase: f  0 XC   Condensatorul se

comportă ca un GOL

domeniul frecvenţelor joase

C C = gol

Condensatorul se
Modelarea în domeniul frecvenţelor înalte: f   XC  0 comportă ca un
SCURTCIRCUIT
domeniul frecvenţelor înalte
C C = scurtcircuit (fir)

Modelarea în domeniul frecvenţelor medii: f  0, f = finit

C C = se păstrează nemodificat; valoarea reactanţei

scade pe măsură ce frecvenţa de lucru creşte
 Modelarea comportării bobinei în diferite
domenii de frecvenţă
Reactanţa condensatorului: X L  2   f  L

Modelarea în domeniul frecvenţelor joase: f  0 XL  0 Bobina se comportă ca

un SCURTCIRCUIT

domeniul frecvenţelor joase

L L = scurtcircuit (fir)

Bobina se comportă ca un
Modelarea în domeniul frecvenţelor înalte: f   XL   GOL

domeniul frecvenţelor înalte

L L = gol

Modelarea în domeniul frecvenţelor medii: f  0, f = finit

L L = se păstrează nemodificat; valoarea reactanţei

creşte pe măsură ce frecvenţa de lucru creşte