Pentru elementul de constructie arbore pinion cilindric, serie mare de fabricatie, avand o limita la oboseala prin incovoiere alternanta

-1 = 640 N/mm, s se stabileasc materialul optim care s asigure cerinele de performan rezultate din calculele tehnico-economice si care este adoptat posibilitii firmei constructoare.

1. Analiza funcional, constructiv si tehnologic a elementului de construcie. Stabilirea principiala a itinerariului tehnologic de fabricaie

2. Definirea matricei de proprieti ale materialului, ierarhizarea acestora i aprecierea factorilor de pondere.

3. Selecia materialelor i a proceselor tehnologice de prelucrare. Proiectarea indicelui de performan.

3.1 Alegerea preliminar a cel puin 5 materiale candidate

3.2 Determinarea plajei de valori pentru proprietile considerate

3.3 Selecia materialului optim prin metoda proprietilor ponderate i prin metoda costului pe unitatea de proprietate

4. Caracterizarea structurii i a proprietilor materialului selectat 4.1.Evaluarea i optimizarea proprietilor tehnologice 4.2.Aprecierea proprietilor de ntrebuinare

5. Modalitate tehnologic de consolidare volumic i de durificare a stratului de suprafa

Arborii sunt organe de masini cu miscare de rotatie, utilizate pentru transmiterea momentului de torsiune la piesele care sunt montate pe arbori. In majoritatea cazurilor, arborii au si rolul de a mentine pozitia axei de rotatie a elementelor cu care sunt asamblati. Arborii sunt organe de masin ce se rotesc in jurul axei lor geometrice si transmit momente de rasucire, respectiv puteri. Acestia sunt solicitati in principal la torsiune si incovoiere; sunt organe foarte importante, datorita raspandirii lor si a rolului mare ce-l joaca in buna functionare a masinilor, agregatelor, utilajelor. Rolul functional al arborilor este transmiterea momentului de torsiune pune in evidenta solicitarea permanenta a acestor organe de masini, in cazul in care arborii au si rolul de a mentine pozitia axei de rotatie a elementelor sustinute, solicitarea de torsiune a acestora este insotita si de o solicitare de incovoiere, cauzata de fortele cu care actioneaza organele sustinute asupra arborilor. Arborii se clasifica dupa mai multe criterii: 1 - dupa forma -arbori drepti -in constructie masiva -in constructie tubulara -arbori cotiti 2 - dupa modul de rezemare -static determinati -static nedeterminati 3 - dupa pozitia in fluxul energetic -motori -intermediari -condusi (de iesire) 4 - dupa modul de comportare la vibratii -rigizi (r< cr) -elastici (r> cr)

Forma constructiva a arborelui depinde de sarcinile care actioneaza asupra cestuia si prin urmare de metoda de lagatura dintre arbore si piesele montate pe acesta. La proiectarea solutiei constructive a arborelui trebuie sa se ia in considerare : marimea rezistentei la oboseala prin reducere concentratorilor; realizarea unei pozitii corecte a pieselor montate pe arbore si in special, sprijinul axial corect al acestora; asigurarea tehnologiei arborelui la un cost minim.

Materiale si tehnologie Materialul arborilor se alege in functie de scopul si conditiile impuse acestora, modul de rezemare, tehnologia adoptata. Principalele materiale folosite in constructia arborilor sunt: -oteluri carbon OL 44; OL 50; OL 60 -oteluri carbon de calitate OLC 25; OLC 35; OLC 45 -otelurile aliate cu crom, crom - nichel, crom - mangan -otelurile turnate sau fontele de inalta rezistenta Executarea arborilor din oteluri aliate este justificata numai in cazul in care constructia impune acest lucru (pinioane executate corp comun cu arborele) sau in cazul arborilor puternic solicitati, la care se impugn conditii de gabarit sau greutate(arboriii din transmisiile autovehicolelor). In toate aceste cazuri, prelucrarea arborelui trebuie realizata atent, intrucat cresterea rezistentei la oboseala a otelului aliat este insotita de marimea sensibilitatii acestuia la concentrarea tensiunilor. Asigurarea rezistentei la oboseala a arborelui si a rezistentei la uzare a fusurilor acestuia trebuie sa se realizeze prin forma constructiva si prin tratamente de suprafata - mecanice, termice si termodinamice si numai in ultima instanta prin folosirea de oteluri aliate. Prelucrarea ulterioara a arborilor se realizeaza prin aschiere: strunjire, rugozitatea fiind in functie de destinatia si importanta arborelui; strunjire urmata de rectificare, pentru care suprafetele fusurilor si ale suprafetelor pe care se monteaza piesele sustinute de arbore, atunci cand ajustajele care trebuie obtinute impun o precizie ridicata. O importanta deosebita trebuie acordata obtinerii unei rugozitati corespunzatoare pentru suprafetele arborilor solicitati la sarcini variabile importante. Cauzele ce conduc la distrugerea arborilor in principal sunt: suprasolicitarile ce actioneaza periodic sau alterativ; ruperi la oboseala (HC < 105); socuri sau vibratii.

Tratamente termice In functie de materialul si semifabricatul folosit, de tipul arborilor si procesul de fabricatie aplicat, se recomanda urmatoarele tratamente termice : Dupa forjare, inainte de pelucrarie mecanica, in scopul refacerii structurii si maririi prelucrabilitatii prin aschiere, se aplica un tartament termic de recoacere. Semifabricatul introdus in cuptor este incalzit la cca. 8500C, mentinut la aceasta temperatura c`teva ore, dupa care se face o racire lenta in cuptor. Dupa prelucrarile mecanice de degrosare, pentru imbunatatirea proprietatilor mecanice se aplica un tratament termic de imbunatatire(calire + reveniire inalta). Pentru calire piesele se incalzesc in cuptor la temperatura la cca. 8500C(fig 34), se mentin cateva ore la aceasta temperatura in functie de dimensiune dupa care se face o racire in ulei. Temperatura pentru revenirea inalta este de cca. 650 0C, cu mentinere la aceasta temperatura cateva ore, urmata de o racire in aer. Dupa strunjireaa de semifinisare, pentru a reduce valoarea tensiunilor interne din material, se mai aplica asupra arborilor un tratament termic de detensionare la cca. 6000C, folosind o viteza de incalzire si de racire mica. Prelucrari mecanice Tipuri de prelucrari mecanice: - prelucrarea bazelor de asezare - prelucrarea de degrosare - prelucrarea de finisare - prelucrarea de semifinisare

Arborii drepti sunt solicitati la incovoiere si torsiune si,uneori la intindere sau compresiune. Materialele din care se executa arborii trebuie sa indeplineasca anumite conditii de performanta.Aceste conditii de performanta sunt indeplinite prin proprietatile pe care le au materialele.Proprietatile se pot imparti in proprietati de exploatare si proprietati tehnologice. Ca proprietati de exploatare se amintesc: - Limita de curgere aparenta ce caracterizeaza rezistenta mecanica Rp0,2 [N/mm2] - Limita la oboseala ce caracterizeaza durata de viata a arborelui -1 [N/mm2] - Modulul de elasticitate E [N/mm2] - Rezilienta KCU [J/cm2] Dintre proprietatile tehnologice se amintesc urmatoarele: - Calibilitatea - reprezinta aptitudinea materialelor de a-si mari duritatea pe o grosime cat mai mare la aplicarea tratamentelor termice.Este caracterizata prin indicii:diametrul critic ideal, diametrul critic real, lungimea critica,viteza critica de calire - Sudabilitatea - reprezinta comportarea la sudare a materialelor.Este caracterizata de indicele de sudabilitate ceea ce reprezinta de fapt continutul de carbon echivalent - Aschiabilitatea - caracterizeaza un ansamblu de proprietati legate de tehnologia de executie prin aschiere cu viteze mari de aschiere, cu uzuri minime ale sculelor aschietoare, cu un consum redus de energie, cu o rugozitate cat mai scazuta a suprafetelor prelucrate.

Factorul de pondere pentru fiecare proprietate se va calcula prin raportare la numarul total de decizii a deciziei pentru fiecare proprietate.

Proprietati Limita de curgere Limita la oboseala Modulul de elasticitate Rezilienta Calibilitatea Sudabilitatea Aschiabilitatea Total

Decizii pozitive 3 6 1 4 5 1 1 21

Factor de pondere 0,14 0,28 0,04 0,19 0,23 0,04 0,04 1

3.1.Alegerea preliminara a cel putin cinci materiale candidate Materiale: - 40BCr10 - 35MnSi13 - 40Cr10 - 42MoCr11 - 51VMnCr11

3.3. Selectia materialului optim prin metoda proprietatilor ponderate si metoda costului pe unitatea de proprietate a)Metoda proprietatilor ponderate Aceasta metoda poate fi utilizata la optimizarea selectiei materialelor atunci cand trebuie luate in considerare mai multe proprietati. Fiecarei proprietate ii este conferita o anumita pondere, dependenta de importanta ei. Pentru fiecare material se va obtine indexul de performanta . Materialul cu indexul de performanta cel mai ridicat va fi considerat ca optim. Calculul costului pe unitate de rezistenta este redat in tabelul urmator:
Material Cost productie [lei noi] 8,2 8,5 8 8,8 9 Costul relativ 1,025 1,062 1 1,1 1,12 [Kg/m3] 7820 7800 7820 7820 7800 Rp0,2 [Mpa] 690 640 670 780 780
2/3

Cost pe unitatea de rezistenta 221,42 240,80 220,28 219,15 222,57

40BCr10 35MnSi13 40Cr10 42MoCr11 51VMnCr11

36,20 34,44 35,50 39,25 39,25

Materialul cu cel mai mic cost pe unitatea de rezistenta este 42MoCr11

Materialul rezultat ca optim in urma calculului cifrei de merit este 42MoCr11

Calculul cifrei de merit este in tabelul urmator:

Material

Index de performanta 77,67 65,9 81,72 92 83,04

Cost pe unitatea de rezistenta 221,42 240,80 220,28 221,15 222,57

Cifra de merit

Poziti a 4 5 3 1 2

40BCr10 35MnSi13 40Cr10 42MoCr11 51VMnCr11

0,356 0,271 0,373 0,412 0,378

Materialul rezultat ca optim in urma calculului cifrei de merit este 42MoCr11

Proprietiile fizice:

Conductivitatea termica , W/mC, la temperatura T, C Masa specifica , kg/m3 7820 20 44,18 20 452 200 41,97 200 535,8 400 600 800 37,55 33,13 30,81 Cldura specifica Cp, J/kgC la temperatura T, C 400 600 800 627,9 753,4 929,2 1000 28,72 1000 996,2

Proprietiile mecanice:
Tratament Grosimea sau Rp0,2 in N/mm A5 in % R in N/mm2 termic diametrul piesei, mm m (min.) (min.) Calire max 16 1080-1270 880 10 martensitica 16-40 980-1180 780 11 volumica + 40-100 880-1080 690 12 revenire 100-160 780-930 560 13 inalta 160-250 740-880 510 14 KCU3oo/2 in J/cm2 (min.) 60 70 70 70 70

Diagrama de transformare izoterma a austenitei subrcite la otelul 42MoCr11

Diagrama de transformare aniizoterme a austenitei subracite la otelul 42MoCr11

Proprieti tehnologice: Aschiabilitatea: 42MoCr11 face parte din oelurile cu coninut mediu de carbon, pn la cca 0,45%C se achiaz cel mai bine n stare recoapt. Sudabilitatea: 42MoCr11 are urmtoarea compoziie chimic: C: 0,38-0,45%, Mn: 0,40-0,80%, Si: 0,17-0,37% ,Cr:0,91,3% , Mo:0,15-0,30% P: max. 0.035%, S: max. 0.035%, astfel nlocuind procentele n formula de mai sus rezult: Ce=0,415+0,60/6+1,1/5+0.22/4+0.032/2= 0,808 % Calibilitatea:

Reprezint aptitudinea materialelor de a-i mri duritatea pe o grosime ct mai mare la aplicarea tratamentelor termice. Alturi de acestea trebuie n primul rnd menionat adncimea de ptrundere a clirii.
Metoda de calcul a clibilitii se bazeaz pe principiul c fiecare element din compoziia chimic are o aciune asupra clibilitii, care poate fi tradus printr-un factor de multiplicare, iar aciunea tuturor elementelor se manifest nu ca o sum ci ca un produs.

Banda de calibilitate a otelului 42MoCr11

Pentru mbuntirea proprietilor oelului de mbuntire 42MoCr11 se vor respecta tratamentele termice redate n tabelul urmtor. Temperaturile critice si tratamentele termice recomandate pentru otelul 42MoCr11

Temperaturi critice Ac1 C 735 Ac3 C 800 M5 C 360

Tratamentele termice recomandate Recoacerea de Clire martensitica Normalizare Revenire nalta nmuiere volumica T, C Rcire T, C Rcire 700730 cuptor 850880 aer T, C 820-850 Rcire ulei T, C Rcire

540apa, ulei, aer 680

Recoacerea pentru mbuntirea prelucrrii prin achiere, numit i recoacere de nmuiere sau globulizare, se aplic oelurilor n scopul ridicrii productivitii i prelucrrii cu un consum minim de scule. Probleme referitoare la prelucrarea prin achiere apar n cazul urmtoarelor oeluri: oeluri extra moi i moi, carbon i slab aliate; oeluri dure i extradure; oeluri autoclibile. Oeluri extramoi i moi, cu carbon sub 0,2%, au n stare de semifabricat o structur feritic. Recoacerea de normalizare (de regenerare) se aplic n scopul regenerrii structurii de echilibru a materialului cu granulaie fin i uniform. Prelucrarea la cald (turnarea, forjarea, sudarea, etc.), peste punctele critice ale aliajelor ce prezint transformri de faz n stare solid, este nsoit de modificri structurale, uneori neconvenabile pentru prelucrrile ulterioare sau pentru utilizarea lor n exploatare. Revenirea nalt, la care piesele se renclzesc n intervalul de temperaturi de 550...650 C, se menin 1...2h i apoi se rcesc n aer. Prin difuzie are loc transformarea complet a martensitei ntr-un amestec mecanic fin, dispers de cementit secundar globular i ferit numit sorbit de revenire. Temperatura de revenire influeneaz proprietile mecanice prin aceea c determin gradul de dispersie a carburilor n amestecul ferit - carburi. Alte aspecte pe care trebuie s le aib proiectantul n vedere: Cnd se selecteaz oelul potrivit pentru piese complexe cum ar fi arborii cotii, ansamblele sudate, edificiile, etc. metoda analizei tensiunilor este deseori necesar pentru determinarea istoriei acestora. Uneori se execut o pies de ncercare ce se va acoperi cu un lac fragil i n condiii controlate de temperatur i umiditate va fi supus unor tensiuni similare celor din serviciu.

1.La orice aplicaie important care implic fenomene de oboseal se necesit folosirea unor oeluri cu grad de puritate ct mai ridicat. Se tie c cele mai multe cauze ale cedrii premature prin oboseal sunt legate de existena unor incluziuni nemetalice cu dimensiuni mari aflate imediat sub suprafaa materialului n zonele puternic tensionate.

2. Cnd tensiunile din exploatare conduc la oboseal de scurt durat (de exemplu amplitudinea deformaiei ciclice se apropie de 0,5%) se vor utiliza oeluri rezistente i tenace. Optimizarea tenacitii este posibil prin meninerea coninutului nominal n carbon sub 0,35%, a celui de fosfor i sulf sub 0,010% i prin folosirea nichelului ca element principal de aliere. 3. Maximizarea rezistenei la oboseal este posibil i printr-un control riguros al finisrii suprafeei n zonele critice. Experimental s-a demonstrat c prelucrarea prin achiere a unui oel durificat prin tratament termic la 40HRC este foarte dificil att cu scule din oeluri rapide ct i cu scule din aliaje dure sinterizate; suprafaa achiat este degradat puternic i rezistena la oboseal va fi mult diminuat. 4. Selecia unui oel i a unui tratament termic care s elimine necesitatea unei operaii ulterioare de ndreptare. Numeroase cedri ale arborilor de autovehicule au fost datorate ndreptrii la rece dup tratament termic. Dei aceti arbori au fost ndreptai perfect, n urma unor cicluri de ncrcare ei revin la forma iniial contorsionat care are ca rezultat btile i cedarea prematur prin oboseal. 5. O mare influen asupra rezistenei la oboseal de lung durat o are calitatea suprafeei. Existena unor defecte de suprafa ca microfisuri, zgrieturi, decarburri, etc. diminueaz considerabil rezistena la oboseal. Un strat decarburat are pe de o parte o rezisten sczut la rupere, iar pe de alt parte micoreaz tensiunile de compresiune de la suprafaa piesei . 6. n aplicaiile care necesit rezistene la oboseal de lung durat (peste 50-106 cicluri) se impune folosirea unui oel i a unui tratament termic care s confere o microstructur fr ferit, cel puin n seciunile critice ale piesei.